{"id":12146,"date":"2013-04-15T08:12:40","date_gmt":"2013-04-15T08:12:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=12146"},"modified":"2013-04-15T08:18:24","modified_gmt":"2013-04-15T08:18:24","slug":"o-sama-de-cuvinte-de-ion-neculce-fragment","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/04\/15\/o-sama-de-cuvinte-de-ion-neculce-fragment\/","title":{"rendered":",,O sam\u0103 de cuvinte” de Ion Neculce (fragmente)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Ion Neculce<\/strong>
\n1672 (?) – 1745 sau 1746<\/p>\n

PREDOSLOVIE<\/strong><\/p>\n

“Acest p\u0103m\u00e2nt al Moldovii n-au fost a\u0219edzat de demult de oameni, s\u0103 fie fost tr\u0103it \u00eentr-\u00eensul cu pace, ce \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri au fost \u0219i pustiiu. Deci pentru acee nu se afl\u0103 letopise\u021be scris\u0103 de p\u0103m\u00e2nteni vechi. Ce de la o vreme, de la desc\u0103lecatul lui Drago\u0219-vod\u0103,\u00a0 t\u00e2rziu s-au apucat Urechi vornicul de au scris din\u00a0 istoriile a doi istorici le\u0219e\u0219ti. \u0218i l-au scris p\u00e2n\u0103 la\u00a0 domnia lui Aron-vod\u0103.<\/strong><\/p>\n

Apoi au mai f\u0103cut dup\u0103 Ureche vornicul \u0219i un Simion dasc\u0103l, \u0219i un Misail c\u0103lug\u0103rul, \u0219i un Evrstatie logof\u0103tul, \u0219i iar l-au scris, c\u00e2nd au scris Ureche vornicul, p\u00e2n\u0103 la Aron-vod\u0103. Numai ace\u0219tie, poate-fi, au fost oameni ne\u00eenv\u0103\u021ba\u021bi, de n-au citit bine la istorii, c\u0103 au def\u0103imat pre moldoveni, scriind c\u0103 sunt din t\u00e2lhari. (Referire la afirma\u021bia compilatorilor cronicii lui Ureche, dup\u0103 care ne-am trage din r\u0103uf\u0103c\u0103torii elibera\u021bi din \u00eenchisorile romanilor). Pentru aceasta dar\u0103 nimene din scrisorile lor, nici cele ce ar fi fost adev\u0103rate, audzite sau v\u0103dzute a lor, nu le pot oamenii crede.<\/strong><\/p>\n

Iar\u0103 pre urma acestora, s-au apucat dumnealui Miron Costin, vel-logof\u0103t, de au f\u0103cut un letopis\u0103\u021bu. \u0218i c\u00e2t n-au putut istovi Miron logof\u0103tul l-au istovit fiiu-s\u0103u, Nicolai Costin, biv-vel-logof\u0103t, \u0219i l-au scris di-nceputul lumii, ar\u0103t\u00e2nd cine a tr\u0103it pre acest\u00a0 p\u0103m\u00e2nt, cu m\u0103rturii a istorici streini. \u0218i l-au scris p\u00e2n\u0103 la Drago\u0219-vod\u0103, \u0219i de la Drago\u0219-vod\u0103 l-au scris di pe izvodul lui Ureche vornicul p\u00e2n\u0103 la Aron-vod\u0103. \u00cens\u0103 mult l-au \u00eempodobit, mai frumos, \u0219i Miron logof\u0103tul \u0219i fiiu-s\u0103u Nicolai Costin. Iar mai \u00eenainte nu s\u0103 mai g\u0103se\u0219te scris de Miron sau fiiu-s\u0103u Nicolai. Poate-fi, de or fi \u0219i scrise de Nicolai logof\u0103tul, dar or fi poate-fi t\u0103inuite (ascuns), \u0219i p\u00e2n\u0103 acmu la ival\u0103 n-au\u00a0 ie\u0219it.<\/strong><\/p>\n

Iar\u0103 de la Dabije-vod\u0103 \u00eenainte \u00eendemnatu-s-au \u0219i Ion Neculce, biv-vel-vornic de \u021aara de Sus, a scris \u00eentru pomenirea domnilor. \u00cens\u0103 p\u00e2n\u0103 la Duca-vod\u0103 cel b\u0103tr\u00e2n l-au scris di pe ne\u0219te izvoade ce au aflat la unii \u0219i la al\u021bii \u0219i din audzitele celor b\u0103tr\u00e2ni boieri; iar\u0103 de la Duca-vod\u0103 cel b\u0103tr\u00e2n \u00eenainte, p\u00e2n\u0103 unde s-a vide, la domnia lui Ion-Vod\u0103 Mavrocordat, nici de pre un izvod, a nem\u0103rui, ce au scris singur, dintru a sa \u0219tiin\u021b\u0103, c\u00e2t s-au t\u00e2mplat de au fost \u00een viia\u021ba sa. Nu i-au mai trebuit istoric strein s\u0103 citeasc\u0103 \u0219i s\u0103 scrie, c\u0103 au fost scris\u0103 \u00een inima sa. Deci v\u0103 poftescu, cetitorilor, pre unde ar fi gre\u0219it condeiul mieu, s\u0103 priimi\u021bi, s\u0103 nu g\u00e2ndi\u021bi c\u0103 doar\u0103 pre voia cuiva sau \u00een pizma cuiva, ce, precum s-au \u00eent\u00e2mplat, cu adev\u0103r s-au scris. Doar niscaiva veleaturi a anilor de s-or fi gre\u0219it, iar\u0103 celelalte \u00eentru adev\u0103r s-au scris.<\/strong><\/p>\n

Mai socotit-au \u0219i din letopis\u0103\u021bul lui Evstratie logof\u0103tul \u0219i a lui Simion dasc\u0103lului \u0219i a lui Misail\u00a0 c\u0103lug\u0103rul ne\u0219te cuvinte c\u00e2teva, de nu le-au l\u0103sat s\u0103 nu le scrie, ce le-au scris, m\u0103car c\u0103 dumnealui Miron logof\u0103tul \u0219i cu Nicolai fiiu-s\u0103u nu le-au scris, \u0219i-i oc\u0103re\u0219te. \u0218i s\u0103 cade s\u0103-i oc\u0103rasc\u0103, unde face c\u0103 sunt moldoveni din t\u00e2lhari. Bine face c\u0103-i oc\u0103re\u0219te \u0219i dzice c\u0103 sunt basme. Iar pentru Dumbrava Ro\u0219ie, cum c\u0103 au arat-o Bogdan-vod\u0103 cu le\u0219ii, Miron logof\u0103tul au\u00a0 l\u0103sat de n-au scris. Dar\u00a0 acee dzic\u0103 s\u0103 nu fie basm\u0103. \u0218i pentru neamul Movile\u0219tilor, \u0219i cum li s-au numit aceste nume, dintru \u0218tefan-vod\u0103 cel Bun, Moghila, iar\u00a0 nu-i basm\u0103. \u0218i altele multe n-or fi \u0219tiut istoricii streini, ca s\u0103 le pomeneasc\u0103 toate. Deci o sam\u0103 de istorii mai alese \u0219i noi nu le-am l\u0103sat s\u0103 nu le scriem. \u00cens\u0103 nu le-am scris la r\u00e2ndul lor, ce s-au pus de o parte, \u00eenaintea domniii Dabijii-vod\u0103 s-au scris.<\/strong><\/p>\n

Ce cine va vre s\u0103 le cread\u0103, bine va fi, iar cine nu le va crede, iar\u0103\u0219i bine va fi, cine cum \u00eei va fi voia, a\u0219a va face. C\u0103 mul\u021bi istorici streini, de alte \u021b\u0103ri, nu le \u0219tiu toate c\u00e2te s\u0103 fac \u00eentr-alt p\u0103m\u00e2ntu. Tot mai bine \u0219tiu cei de locu dec\u00e2t cei streini, \u00eens\u0103 ce s\u0103 face \u00een viia\u021ba lor, iar\u0103 nu \u00een delungate vremi, iar istoriile celi vechi mai bine le \u0219tiu istoricii, c\u0103 le au scris\u0103, iar\u0103 nu audzite.<\/strong><\/p>\n

Deci, fra\u021bilor cetitorilor, cu c\u00e2t ve\u021bi \u00eendemna a ceti pre acest letopis\u0103\u021bi mai mult, cu at\u00e2t ve\u021bi \u0219ti a v\u0103 feri de primejdii \u0219i ve\u021bi fi mai \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi a dare r\u0103spunsuri la sfaturi ori de tain\u0103, ori de o\u0219tire, ori de voroave, la domni \u0219i la noroade de cinste.”<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

“O sam\u0103 de cuvinte ce s\u00eentu audzite din om \u00een om,\u00a0 de oameni vechi \u0219i b\u0103tr\u00e2ni, \u0219i \u00een letopise\u021bu nu s\u00e2nt scrise, ce s-au scris aice, dup\u0103 domnia lui \u0218tef\u0103ni\u021b\u0103- vod\u0103, \u00eenaintea domniii Dabijii-vod\u0103. Deci cine va\u00a0 ceti \u0219i le va crede, bine va fi, iar\u0103 cine nu le va crede, iar\u0103 va fi bine; cine precum \u00eei va fi voia, a\u0219a va face.<\/strong><\/p>\n

I<\/p>\n


\n\u0218tefan-Vod\u0103 cel Bun, luuund domnia Moldovii, \u0219i viind turcii \u00een dzilele lui s\u0103 treac\u0103 \u00een Moldova la\u00a0 Gala\u021bi, i-au b\u0103tut foarte r\u0103u pre turci…\u0218i \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri s-au b\u0103tut \u0218tefan-vod\u0103 cu turcii. Iar\u0103 c\u00e2nd s-au b\u0103tut la R\u0103zboieni, atunce s-au a\u0219edzat (s-a \u00een\u021beles) turcii cu \u0218tefan-vod\u0103. \u0218i le-au dat hotar \u0219i olat (\u021binut, mo\u0219ie) Bugeacul \u0219i au f\u0103cut pace. \u0218i turcii apoi au adus t\u0103tari din Crim \u0219i i-au a\u0219edzat \u00een Bugeac, carii stau \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103dzi, precum au a\u0219edzat \u0219i la Hotin lipcani (t\u0103tari de la Hotin, originar din Lituania)<\/strong><\/p>\n

II<\/p>\n


\n\u0218tefan-Vod\u0103 cel Bun multe r\u0103zboaie au b\u0103tut. \u0218i a\u0219e s\u0103 aude din oameni vechi \u0219i b\u0103tr\u00e2ni, c\u0103, c\u00e2te r\u0103zboaie au b\u0103tut, at\u00e2te m\u00e2n\u00e2stiri cu biserici au f\u0103cut.<\/strong><\/p>\n

III<\/p>\n


\n\u0218tefan-Vod\u0103 cel Bun, c\u00e2nd s-au apucat s\u0103 fac\u0103 m\u00e2n\u00e2stirea Putna, au tras cu arcul \u0218tefan-vod\u0103 dintru v\u00e2rvu de munte ce este l\u00e2ng\u0103 m\u00e2n\u0103stire. \u0218i unde au agiunsu s\u00eegeata, acolo au f\u0103cut prestolul \u00een oltariu (masa din altar). \u0218i este mult locu de unde au tras p\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103stire. Pus-au \u0219i pe trii boierena\u0219i de au tras, pre v\u0103tavul de copii \u0219i pre doi copii din cas\u0103. Deci unde au c\u0103dzut s\u0103geata v\u0103tavului de copii au f\u0103cut poarta, iar unde au c\u0103dzut s\u0103geata unui copil din cas\u0103 au f\u0103cut clopotni\u021ba. Iar un copil din cas\u0103 dzic\u0103 s\u0103 fie \u00eentrecut pe \u0218tefan-vod\u0103 \u0219i s\u0103-i fie c\u0103dzut s\u0103geata \u00eentr-un delu\u0219el ce s\u0103 cheam\u0103 Sion, ce este l\u00e2ng\u0103 m\u00e2n\u0103stire. \u0218i este semnu un st\u00e2lpu de piatr\u0103. \u0218i dzic s\u0103-i fie t\u0103iat capul acolo. Dar \u00eentru adev\u0103r nu s\u0103 \u0219tie, numai oamenii a\u0219e povestescu. Fost-au \u0219i bisericu\u021b\u0103 de lemnu \u00eentru acel delu\u0219el \u0219i s-au r\u0103sipit, fiind de lemnu. \u0218i a\u0219e au fost f\u0103cut m\u0103n\u0103stirea de frumoas\u0103, tot cu aur poleit\u0103, zugr\u0103veal\u0103 mai mult aur dec\u00e2t zugr\u0103veal\u0103, \u0219i pre dinl\u0103untru \u0219i pre denafar\u0103, \u0219i acoperit\u0103 cu plumbu. \u0218i dzicu c\u0103lug\u0103rii s\u0103 fie fost f\u0103cut \u0219i sfe\u0219nicile cele mari \u0219i cele mici \u0219i policadru \u0219i hora (naos) tot prisne de argint (argint pur, neamestecat) \u0219i pe urm\u0103 s\u0103 li fie luat un domnu \u0219i s\u0103 fie f\u0103cut alteli de spije (de font\u0103), care le-am apucat \u0219i noi. Iat str\u00e2cindu-s\u0103 un clopot mare la m\u0103n\u0103stire \u0219i f\u0103c\u00e2nd c\u0103lug\u0103rii clopotul a doa oar\u0103, au pus aceste toate ce scriu mai sus \u00een clopot, ca s\u0103 fie mai mare.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

L\u0103sat-au \u0218tefan-vod\u0103 cel Bun la m\u0103n\u0103stirea Putna, dup\u0103 moartea lui, arcul lui \u0219i un pahar, ce\u00a0 vorbie c\u0103lug\u0103rii la m\u0103n\u0103stire c\u0103 este de iaspis (piatr\u0103 semipre\u021bioas\u0103) ce era \u00een chipul marmurii albe \u0219i al farfurii (por\u021belan), ca s\u0103 fie \u00eentru pomenire la sf\u00e2nta m\u0103n\u0103stire. \u0218i arcul l-au fost tr\u0103g\u00e2nd cu v\u00e2rtej. \u0218i la vremea lui Constantin Cantemir-vod\u0103, fiind r\u0103scoale, au vinit ni\u0219te cazaci cu le\u0219i, cu moldoveni joimiri (mercenar), vr\u00e2nd ca s\u0103 jecuiasc\u0103 ce ari g\u0103si \u00een m\u0103n\u0103stire. Deci fiind un turnu cu bun\u0103 t\u0103rie, nu pute s\u0103 jecuiasc\u0103. Deci au dzis c\u0103lug\u0103rilor s\u0103 de turnul, c\u0103 nu vor lua a m\u0103n\u0103stirii nemic\u0103. Iar c\u0103lug\u0103rii, necredz\u00e2nd, nu vre s\u0103 de turnul. Iar acei c\u0103zaci cu le\u0219i \u0219i cu moldoveni \u00eendat\u0103 au aprinsu m\u0103n\u0103stirea, iar c\u0103lug\u0103rii, v\u0103dz\u00e2nd c\u0103 aprind m\u0103n\u0103stirea, \u00eendat\u0103 au dat turnul. Atunce, \u00eendat\u0103, av\u00e2nd pu\u0219ci de ap\u0103 (tulumb\u0103, furtun), acei c\u0103zaci, le\u0219i \u0219i moldoveni au stinsu focul. Deci atunce au jecuit tot din turnu ce au fost a boieri \u0219i negu\u021bitori, iar a m\u0103n\u0103stirii n-au luat nimic\u0103, f\u0103r\u0103 numai arcul lui \u0218tefan-vod\u0103. Iar p\u0103harul au fost p\u00e2n\u0103 la triia domnie a lui Mihai Racovi\u021b\u0103-vod\u0103. \u0218i sco\u021b\u00e2ndu-l din turnu un egumen, pre nume Misail Chisili\u021b\u0103, \u0219i vr\u00e2nd s\u0103 se f\u0103leasc\u0103, au b\u0103ut la mas\u0103 cu acel p\u0103har al lui \u0218tefan-vod\u0103, cu ni\u0219te slugi boiere\u0219ti, ce era zlota\u0219i (\u00eencasatori de d\u0103ri). \u0218i b\u00e2nd mult cu acel p\u0103har, s-au \u00eemb\u0103tat, \u0219i fiind be\u021bi, au stricat un lucru scumpu domnescu \u0219i de minune ca acela. “<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ion Neculce 1672 (?) – 1745 sau 1746 PREDOSLOVIE “Acest p\u0103m\u00e2nt al Moldovii n-au fost a\u0219edzat de demult de oameni, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-12146","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12146","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12146"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12146\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12150,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12146\/revisions\/12150"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12146"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12146"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12146"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}