{"id":12156,"date":"2013-04-15T08:25:03","date_gmt":"2013-04-15T08:25:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=12156"},"modified":"2013-04-15T08:26:02","modified_gmt":"2013-04-15T08:26:02","slug":"scrierea-d-lui-negruzzi-de-bogdan-petriceicu-hasdeu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/04\/15\/scrierea-d-lui-negruzzi-de-bogdan-petriceicu-hasdeu\/","title":{"rendered":"“Scrierea d-lui Negruzzi de Bogdan Petriceicu Ha\u0219deu”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Bogdan Petriceicu Ha\u0219deu\u00a0 1838 – 1907<\/strong><\/p>\n

Du choc des opinions jaillit la verit<\/strong><\/em>e, adec\u0103, pe rom\u00e2nie, din ciocnirea p\u0103rerilor surge\u0219te (izvor\u0103\u0219te) adev\u0103rul – zise nu \u0219tiu unde nemuritorul Montesquieu. Fie-ni dar iertat a face aice c\u00e2teva observa\u021biuni asupra interesantului articlu al d-lui Negruzzi, \u00eencheiat \u00een nr. de fa\u021b\u0103 a foaiei (se refer\u0103 la articolul Studii asupra limbei rom\u00e2ne<\/em>, publicat de Negruzzi \u00een revista Din Moldova<\/em>, n-rele 5,7,10, 1862-1862); a le face cu scop de a ne lumina prin ar\u0103tarea\u00a0 acelor punturi \u00een cari opiniunea noastr\u0103 defere\u0219te de a d-sale. O a\u0219a polemic\u0103, o a\u0219a lupt\u0103 pe h\u00e2rtie, \u00eentreprins\u0103 \u00een contra unui din corifeii literaturei noastre, ne va face onoare, f\u0103r\u0103 ca ea s\u0103 poat\u0103 fi c\u00e2t de pu\u021bin grea pentru veneraverul nostru colaborator-antagonist, de la care bucuros vom primi a fi comb\u0103tu\u021bi \u0219i \u00eenvin\u0219i.<\/strong><\/p>\n

Articolul d-lui Negruzzi se divide \u00een trei p\u0103r\u021bi: \u00een\u00a0 partea \u00eent\u00e2ia, d-lui\u00a0 arunc\u0103 o ochire general\u0103 asupra mersului literaturei rom\u00e2ne moderne, mai \u00eenainte \u0219i mai \u00eencoace de la 1848; \u00een partea a doua, ne poveste\u0219te originea, \u00eenflorirea \u0219i dec\u0103derea teatrului rom\u00e2n ie\u0219ean; partea a treia, atrage atinderea (aten\u021bia) noastr\u0103 asupra ortografiei\u00a0 latino-rom\u00e2ne. Ceea ce \u00eentreleag\u0103, a\u0219a zic\u00e2nd, aceste trei rapsodii, literatura, teatrul, ortografia, este, \u00een privirea fondului,\u00a0 net\u0103g\u0103duit\u0103 \u0219i ca \u0219i d-opotriv\u0103 a lor \u00eenr\u00e2urire asupra\u00a0 dezvolt\u0103rii limbei rom\u00e2ne; iar \u00een privirea formei, acea luciditate de stil \u0219i idee, care deosebe\u0219te toate scrierile d-lui Negruzzi.<\/strong><\/p>\n

Oric\u00e2t de perfect s\u0103 fie l’ensemble<\/em> sau \u00eentregul tabloului, oric\u00e2t de potrivite s\u0103 fie despuse\u021biunea materiei, vietatea culorilor erc., totu\u0219i un ochi deprins \u0219i p\u0103trunz\u0103tor lesne va \u00eensemna \u00een articolul d-lui Negruzzi c\u00e2teva u\u0219oare sc\u0103p\u0103ri din vedere, c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi de penel cam \u00eenc\u0103rcate, \u201ecaricate\u201d, cum ar zice italianul, c\u00e2\u021biva noura\u0219i cari desfigureaz\u0103 un cer senin \u0219i r\u0103coros ! D. Negruzzi e pictor; eu \u00eensumi nu sunt dec\u00e2t un dilettante<\/em>; dar mae\u0219trii<\/em> adese permit iubitorilor artei a-\u0219i emite cu toat\u0103 franche\u021bea naiva lor opiniune.<\/strong><\/p>\n

I. Cuvintele d-lui Negruzzi: \u201e Politica predomin\u00e2nd , literatura amu\u021bi\u201d, ni se par a fi un adev\u0103r subiectiv, iar nu general; o idee personal\u0103, iar nu o maxim\u0103. Sunt \u021b\u0103ri unde necontenitele preocupa\u021biuni politice, \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een \u00eens\u0103\u0219i natura poporului, nu \u00eempiedic\u0103 grabnicul progres al literaturei, precum \u00een Fran\u021ba \u0219i-n Anglia; sunt \u021b\u0103ri unde tocmai epocele cele mai politice au fost totodat\u0103 \u0219i cele mai literare: Ellada. (…) La rom\u00e2ni, activitatea politic\u0103, crescut\u0103 dup\u0103 1848, fost-a ea oare o piedic\u0103 \u00een contra cre\u0219terei literare, despre cum crede d. Negruzzi ? Este oare exact a zice c\u0103 Curierul de ambe sexe, Propo\u0103\u0219irea, Magazinul istoric \u0219i Rom\u00e2nia literar\u0103 sunt chiar \u0219i ast\u0103zi unicele ad\u0103posturi pentru \u201ea-\u0219i odihni spiritul \u201d ? Revista Carpa\u021bilor, Revista rom\u00e2n\u0103, scrierile lui Papiu, foiletoanele lui V. Alexandrescu, Tribuna rom\u00e2n\u0103 a lui Nae Ionesc, \u021a\u0103ranul lui I.Ionescu, etc, dupre socotin\u021ba noastr\u0103, las\u0103 departe \u00een urm\u0103, \u0219i prin avu\u021bia ideilor, \u0219i prin elegan\u021ba formei, embrionele ziaristicei rom\u00e2ne p\u00e2n\u0103 la 1848 ! Peste al\u021bi zece ani, cine \u0219tie dac\u0103 unul din noi, genera\u021biune\u00a0 acum t\u00e2n\u0103r\u0103, nu se va scula pentru a declara, dintr-un sim\u021b de egoism, cum c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 a dec\u0103zut dup\u0103 1863 ? S\u0103 nu crede\u021bi. O s\u0103geat\u0103, detunat\u0103 din arc, poate ea oare a r\u0103s\u0103ri \u00eend\u0103r\u0103pt sau a se \u00eenfige \u00een aer mai \u00eenainte de a se izbi \u00een \u021bint\u0103 ? A\u0219a sunt \u0219i literaturile: reac\u021biunea lor retrograd\u0103 sau amor\u021birea lor sta\u021bionar\u0103 sunt cu putin\u021b\u0103 numai dup\u0103 ce se \u00eencheie ac\u021biunea, adec\u0103 dup\u0103 ce, o dat\u0103 pornit\u0103, cultura ajunge obosit\u0103 la o mare dep\u0103rtare de cale, ajunge \u0219-adoarme pe loc sau cade \u00eenapoi\u00a0 pe\u00a0 o bucat\u0103 de vreme. Astfel s-a petrecut la greci, la romani, la italieni, la spanioli etc., la toate na\u021biunile cari au precurs un period literar. S\u0103geata literaturei rom\u00e2ne moderne e \u00eenc\u0103 departe, foarte departe de acel moment, fiind ea abia \u00eendrumat\u0103; \u0219i, deci, cariera progresului s\u0103u era neap\u0103rat mai mic\u0103 la 1848 dec\u00e2t acum, e neap\u0103rat mai mic\u0103 acum dec\u00e2t va fi pe la 1873 !<\/strong><\/p>\n

Zic\u00e2nd acestea, nu voiesc nicidecum a nimci, ba nici m\u0103car a mic\u0219ora m\u0103rimea serviciilor f\u0103cute literaturei noastre de c\u0103tr\u0103 veteranii ei, din cari unii, \u0219-anume cei mai de frunte, tr\u0103iesc \u00eenc\u0103 \u0219i s\u0103 tot tr\u0103iasc\u0103, bucur\u00e2ndu-se de binemeritata venera\u021biune a compatrio\u021bilor. Din contra,\u00a0 sunt gata a declara \u00een gura mare c\u0103 ei, dragi mo\u0219negi, au lucrat mai mult dec\u00e2t noi, copii de ieri, de alalt\u0103ieri: au\u00a0 lucrat mai mult fiindc\u0103 la \u00eenceput e totdeauna mai greu a lucra; dar aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ei au lucrat mai bine dec\u00e2t noi,\u00a0 veni\u021bi mai t\u00e2rziu \u0219i-nlesni\u021bi \u00een cale-ne prin munca \u00eenainta\u0219ilor no\u0219tri. Revista rom\u00e2n\u0103 \u00eentrece, \u00een toate privin\u021bele, pe Curierul de ambe sexe, dar redactorii Revistei rom\u00e2ne, s\u0103 se fi n\u0103scut ei mai \u00eenainte, nu \u0219tiu z\u0103u dac\u0103 ar fi avut r\u0103bdarea, energia \u0219i iste\u021bimea, cari au fost necesare lui Eliade pentru a funda cel mai vechi ziar cumsecade \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Noi admir\u0103m din toat\u0103 inima personalit\u0103\u021bile reprezentan\u021bilor literaturei noastre p\u00e2n\u0103 la 1848; noi am recunoa\u0219te chiar comparativa micitate a propriilor noastre personalit\u0103\u021bi; dar cu toate acestea, noi nu vom\u00a0 l\u0103sa a zice c\u0103 – trec\u00e2ndu-se cu vederea cerin\u021bele \u0219i \u00eensu\u0219irile personale – literatura noastr\u0103 de ast\u0103zi e mai\u00a0 sus dec\u00e2t cea de atunci: acel care a inventat cel \u00eent\u00e2i car \u0219i cea dint\u00e2i luntre a fost personaminte mai genial dec\u00e2t Watt; \u00eens\u0103 carul \u0219i luntrea \u00een sine sunt ele mai bune \u0219i mai\u00a0 dorite dec\u00e2t steamerul \u0219i drumurile ferate ? Numi\u021bi pe Eliade, Asachi, Kog\u0103lniceanu, Alecsandri etc. \u201eatle\u021bi literari\u201d; lidica\u021bi-le \u0219i monumente; insufla\u021bi copiilor vo\u0219tri, acas\u0103 \u0219i pe bancele \u0219coalei, un respect religios c\u0103tr\u0103 ace\u0219ti prooroci, a\u0219a zic\u00e2nd, a vie\u021bei noastre literare; vorbi\u021bi chiar despre abaterile \u0219-alunec\u0103rile lor cu acea dragoste \u0219i cu acel spirit conciliar, cu cari un fiu vorbe\u0219te despre\u00a0 p\u0103rin\u021bii s\u0103i…da; a\u0219a cer iubirea de patrie \u0219i iubirea de dreptate, a\u0219a cere proproiul nostru egoism: fiii \u0219i nepo\u021bii no\u0219tri vor face astfel pentru noi \u00een\u0219ine…; dar nu ne\u00a0 spune\u021bi c\u0103 suntem \u00een regres, ceea ce nu este \u0219i, din norocire, ceea ce nu poate fi. O a\u0219a opiniune s-explic\u0103 prin cuvintele celebrului La Bruyere, cari nu voiesc a le traduce, pentru a nu desfigura c\u00e2t de pu\u021bin \u00een\u021belesul lor: \u201e Les souvenir de la jeunesse est tendre dans les vieillards; ils aiment les lieux ou ils l’ont passe; les personnes qu’ils ont commence de conna\u00eetre dans ce temps leur sont cheres: ils affectent quelques mots du premier langage qu’ils ont parle…\u201d<\/strong><\/p>\n

Sursa: Lumina. Din revista \u201eDin Moldova\u201d, nr.10, anul 1863. Paginile 57 – 59<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Bogdan Petriceicu Ha\u0219deu\u00a0 1838 – 1907 Du choc des opinions jaillit la verite, adec\u0103, pe rom\u00e2nie, din ciocnirea p\u0103rerilor surge\u0219te [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-12156","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12156","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12156"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12156\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12159,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12156\/revisions\/12159"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12156"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12156"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12156"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}