{"id":12223,"date":"2013-04-17T11:56:11","date_gmt":"2013-04-17T11:56:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=12223"},"modified":"2013-04-17T12:47:16","modified_gmt":"2013-04-17T12:47:16","slug":"cateva-ganduri-de-ale-lui-valeriu-gafencu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/04\/17\/cateva-ganduri-de-ale-lui-valeriu-gafencu\/","title":{"rendered":"“C\u00e2teva g\u00e2nduri de ale lui Valeriu Gafencu”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>
\n<\/em><\/p>\n

(24 ianuarie 1921 – 18 februarie 1952)<\/em><\/p>\n

\n

Despre \u201emedievalismul\u201d cre\u015ftinismului<\/em><\/strong><\/p>\n

Un om politic cu convingeri liberale i-a spus lui Valeriu:<\/p>\n

– Pentru mine credin\u0163a este o institu\u0163ie pe care trebuie s\u0103 o \u00eencuraj\u0103m pentru a fi un corectiv al egoismului \u015fi abuzului ome\u00adnesc. Dincolo de rolul ei socio-politic, ea nu m\u0103 intereseaz\u0103. Omul politic nu are nevoie de Dumnezeu. Credin\u0163a trebuie \u00een\u00adgr\u0103dit\u0103 politic, pentru a evita un nou Ev Mediu obscurantist.<\/em><\/p>\n

– Domnule, i-a r\u0103spuns Valeriu, pentru unul ca dumnea\u00advoastr\u0103 suferin\u0163a este salvatoare. Prin suferin\u0163\u0103 ve\u0163i ajunge la lumina credin\u0163ei. Ve\u0163i \u00een\u0163elege atunci c\u0103 sunte\u0163i mic \u015fi nedes\u0103\u00adv\u00e2r\u015fit, c\u0103 lumina dumneavoastr\u0103 este \u00eentuneric, c\u0103 numai prin Dumnezeu po\u0163i fi om adev\u0103rat, c\u0103 numai prin credin\u0163\u0103 sunt deschise orizonturile cunoa\u015fterii \u015fi, \u00een fine, c\u0103 lumea nu se poate m\u00e2ntui f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103. Sunte\u0163i solul unei idei preconcepute des\u00adpre Evul Mediu \u015fi al unei falsific\u0103ri a conceptului cre\u015ftin. Mai mult dec\u00e2t oricine, credincios se cuvine a fi omul politic, c\u0103ci orient\u00e2nd lumea, el \u00eempline\u015fte voia lui Dumnezeu, \u015fi-i revin mari responsabilit\u0103\u0163i. In ceea ce prive\u015fte Biserica \u015fi rolul ei ca in\u00adstitu\u0163ie, ea nu este un corectiv, ci o integrare a lumii \u00een Hristos \u015fi nu prive\u015fte o parte, ci \u00eentregul. \u00eentruc\u00e2t n-a\u0163i voit a primi cre\u00addin\u0163a din pricina egoismului materialist, iat\u0103 c\u0103 v\u0103 vin suferin\u0163a \u015fi moartea prin ateismul materialist. Egoismul burghez e strivit de fiul s\u0103u mai cumplit, orgoliul ateist-materialist. N\u0103d\u0103jduiesc din inim\u0103 ca \u00eenainte de moarte s\u00e2 ajunge\u0163i la credin\u0163\u0103, dar asta ar \u00eensemna s\u0103-I urma\u0163i lui Hristos.<\/p>\n

\u015ei omul acela a ajuns la credin\u0163\u0103.<\/p>\n

Despre libertate<\/em><\/strong><\/p>\n

– Este libertatea o emana\u0163ie a r\u0103ului?<\/em><\/p>\n

– Nicidecum. R\u0103ul nu exist\u0103 ontologic. \u00een Dumnezeu nu exist\u0103 r\u0103u. R\u0103ul este r\u0103st\u0103lm\u0103cirea libert\u0103\u0163ii cu care Ziditorul a \u00eenzestrat pe oameni \u015fi pe \u00eengeri, creaturile Lui cu con\u015ftiin\u0163\u0103 liber\u0103. R\u0103ul \u00een\u00adcepe cu orgoliul lui satan \u015fi cu neascultatea omului.<\/p>\n

– Respect\u0103 Dumnezeu libertatea omului?<\/em><\/p>\n

– Prin atot\u015ftiin\u0163a Sa, Dumnezeu a respectat ontologic liber\u00adtatea omului, c\u0103ci \u00een crea\u0163ie a prev\u0103zut na\u015fterea Fiului S\u0103u, iar prin atotbun\u0103tatea Sa, Dumnezeu s-a f\u0103cut Om \u015fi sufer\u0103 \u00eempre\u00adun\u0103 cu noi p\u00e2n\u0103 ce se va m\u00e2ntui lumea. Natura omului e liber\u0103. Dar libertatea absolut\u0103 nu e \u00een creatie, ci \u00een Creator.<\/p>\n

– Satana respect\u0103 libertatea omului?<\/em><\/p>\n

– Satana nu cunoa\u015fte l\u0103untrul omului, dar folose\u015fte toate mijloacele ca s\u0103-1 robeasc\u0103 pe om, c\u0103ci el \u00eensu\u015fi este rob netreb\u00adnic. Nu exist\u0103 libertate \u00een r\u0103u.<\/p>\n

– Omul respect\u0103 libertatea omului?<\/em><\/p>\n

– Prin egoism \u015fi tendin\u0163a de dominare, omul e lup pentru om; prin virtute \u015fi luminarea harului, omul e Hristos pentru om. Respectarea omului de c\u0103tre om este o problem\u0103 a \u00eendumnezeirii oamenilor.<\/p>\n

– Ce este eliberarea omului?<\/em><\/p>\n

– Omul trebuie s\u0103 se elibereze de tirania p\u0103catului, de tirania naturii, de tirania semenilor s\u0103i, de tirania ignoran\u0163ei \u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, s\u0103 \u00eenving\u0103 moartea, iar acestea le poate realiza doar prin Hristos.<\/p>\n

– Dar robia ce este?<\/em><\/p>\n

– Este opusul eliber\u0103rii, adic\u0103 robia fa\u0163\u0103 de patimi, fa\u0163\u0103 de le\u00adgile naturii, fa\u0163\u0103 de om, robia ignoran\u0163ei \u015fi, \u00een ultim\u0103 analiz\u0103, robia mor\u0163ii.<\/p>\n

– Se poate acorda libertate r\u0103ului?<\/em><\/p>\n

– R\u0103ul are libertate, dar oamenii trebuie s\u0103-\u015fi apere libertatea lor, demnitatea lor, integritatea lor, valorile lor, credin\u0163a lor. Li\u00adbertatea ce o are r\u0103ul nu e \u015fi \u00eendrept\u0103\u0163ire la guvernare, el trebuie \u00eenfruntat \u015fi eliminat din lume.<\/p>\n

– Poate exista o fals\u0103 libertate?<\/em><\/p>\n

– Dac\u0103 poate exista un hristos mincinos, e firesc s\u0103 existe \u015fi o libertate fals\u0103. Ea poate fi spiritual\u0103, politic\u0103 sau social\u0103. Toate formele de manifestare a libert\u0103\u0163ii sunt valoroase numai \u00een Adev\u0103r.<\/p>\n

– Care este raportul \u00eentre libertate \u015fi autoritate?<\/em><\/p>\n

– \u00een lumea noastr\u0103 nu poate exista libertate f\u0103r\u0103 autoritate \u015fi nici autoritate f\u0103r\u0103 libertate. Aici ele se afl\u0103 \u00eentr-un echilibru in\u00adstabil, numai \u00een Dumnezeu sunt absolute.<\/p>\n

– Care sunt criteriile de ordine ale con\u015ftiin\u0163ei libere?<\/em><\/p>\n

– \u00een primul r\u00e2nd poruncile lui Dumnezeu, apoi necesit\u0103\u0163ile naturale \u015fi vitale \u015fi dup\u0103 aceea valorile consacrate de experien\u0163a omeneasc\u0103 \u015fi legile stabilite de oameni – dar toate acestea tre\u00adbuie redefinite \u015fi \u00een\u0163elese \u00een context.<\/p>\n

– Care este autoritatea ce d\u0103 pondere libert\u0103\u0163ii?<\/em><\/p>\n

– Este evident c\u0103 omul nu este creatorul \u015fi st\u0103p\u00e2nul lumii \u015fi al vie\u0163ii, c\u0103 omul singur nu are dreptul s\u0103 fie st\u0103p\u00e2nul oameni\u00adlor. Numai omul aflat \u00een comuniune cu Dumnezeu, omul \u00een\u00addumnezeit are st\u0103p\u00e2nire peste lume \u015fi intr\u0103 \u00een comunitatea uni\u00adversal\u0103.<\/p>\n

– Fiind oameni liberi \u015fi nedes\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i, cum vezi problema in\u00adfailibilit\u0103\u0163ii omului?<\/em><\/p>\n

– La nivelul con\u015ftiin\u0163ei personale, omul este infailibil prin certitudinea personal\u0103 a adev\u0103rului, dar cu rezerva tocmai a lip\u00adsei sale de infailibilitate. Deci omul singur nu poate fi infailibil. Numai Hristos a fost Om infailibil.<\/p>\n

– Ce este deci libertatea omului?<\/em><\/p>\n

– Este mediul \u00een care se dezvolt\u0103 personalitatea uman\u0103, e condi\u0163ia responsabilit\u0103\u0163ii umane \u015fi mai este justificarea omului-\u00eemp\u0103rat.<\/p>\n

– Care este deosebirea \u00eentre libertate \u015fi libert\u0103\u0163i?<\/em><\/p>\n

– Libertatea e condi\u0163ia, libert\u0103\u0163ile sunt drepturi. Libert\u0103\u0163ile definesc \u015fi totodat\u0103 limiteaz\u0103 libertatea. Libertatea e \u00een duh, li\u00adbert\u0103\u0163ile sunt \u00een liter\u0103.<\/p>\n

– Care este condi\u0163ia universului \u00een raport cu omul?<\/em><\/p>\n

– Universul \u015fi natura au fost concepute ca s\u0103 corespund\u0103 li\u00adbert\u0103\u0163ii omului. Este un echilibru uimitor \u00eentre for\u0163e multiple.<\/p>\n

– \u00cen fa\u0163a at\u00e2tor du\u015fmani, ce trebuie s\u0103 fac\u0103 cre\u015ftinii?<\/em><\/p>\n

– S\u0103 lupte, s\u0103 \u00eendr\u0103zneasc\u0103, s\u0103 \u00eenfrunte pe to\u0163i cei ce se opun binelui \u015fi adev\u0103rului, r\u0103spunz\u00e2nd deopotriv\u0103 indivizilor, orga\u00adniza\u0163iilor \u015fi tuturor formelor politice anticre\u015ftine.<\/p>\n

– Trebuie s\u0103 ajung\u0103, deci, la puterea politic\u0103?<\/em><\/p>\n

– Trebuie s\u0103 impun\u0103 respect \u015fi libertate din partea puterii politice! Un popor cu o vie con\u015ftiin\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 va avea \u015fi o gu\u00advernare pe principii cre\u015ftine. Comunitatea \u00eens\u0103 s\u0103 nu se con\u00adfunde cu statul, pentru a nu se ajunge la tiranie \u015fi la abuzuri.<\/p>\n

– Ce e deci de f\u0103cut?<\/em><\/p>\n

– S\u0103 form\u0103m con\u015ftiin\u0163a cre\u015ftin\u0103 a oamenilor.<\/p>\n

– Dar sunt prea mul\u0163i cre\u015ftini care nu pricep sensul \u015fi rostul comunit\u0103\u0163ii cre\u015ftine!<\/em><\/p>\n

– Din p\u0103cate acesta e adev\u0103rul. Cre\u015ftinii boteza\u0163i de azi nu au nici preg\u0103tirea sufleteasc\u0103 a catehumenilor ori a peniten\u0163ilor de odinioar\u0103.<\/p>\n

– Oare vinul cel nou al Evangheliei a avut c\u00e2ndva burdufuri noi pe potriva lui?<\/em><\/p>\n

– Au fost oameni care au tr\u0103it sfin\u0163enia, au fost \u015fi societ\u0103\u0163i ce s-au str\u0103duit \u00eentru dreptate, dar mai e mult de f\u0103cut. Cre\u015ftinis\u00admul nu se poate declara satisf\u0103cut cu un num\u0103r de sfin\u0163i, nici cu un num\u0103r de m\u0103n\u0103stiri, ci cu un mod de via\u0163\u0103 \u015fi cu o societate cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

– Acorzi \u00eencredere oamenilor?<\/em><\/p>\n

– Da, dar \u015fi r\u0103spundere.<\/p>\n

– \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 schimb\u0103m lumea, nu exist\u0103 riscul s\u0103 c\u0103dem \u00een istoricitate \u015fi omenitate?<\/em><\/p>\n

– Omul nu se poate salva f\u0103r\u0103 Dumnezeu. Istoria nu se poate des\u0103v\u00e2r\u015fi f\u0103r\u0103 aspira\u0163ia transcedental\u0103, de aceea credin\u0163a este baza \u00eentregii lumi cre\u015ftine. Avem nevoie de har, mul\u0163umim lui Dumnezeu c\u0103 ne-a dat har, c\u0103ut\u0103m la r\u00e2ndul nostru s\u0103 ne \u00eende\u00adplinim rolul de oameni. Am fost m\u00e2ntui\u0163i prin Hristos, r\u0103m\u00e2ne s\u0103 ne mantuim \u015fi prin faptele noastre.<\/p>\n

Despre criz\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

– Valeriu, care este fondul crizei de azi?<\/em><\/p>\n

– Ateismul.<\/p>\n

– Ce vezi \u00een lumea de azi?<\/em><\/p>\n

– V\u0103d un haos interior, o descompunere care merge spre ni\u00adhilism, c\u0103ci oamenii sunt obseda\u0163i de nimicul materiei, de fic\u0163i\u00adunea formelor, de epuizarea senzual\u0103, de istoricismul f\u0103r\u0103 trans\u00adcenden\u0163\u0103, de ceremonialitatea f\u0103r\u0103 Dumnezeu, de consumatorismul f\u0103r\u0103 spiritualitate, de falsitatea ce se ascunde sub autoze-ificarea omului. Dezastrul se desf\u0103\u015foar\u0103 pe toate liniile de for\u0163\u0103 ale vie\u0163ii omene\u015fti. E necesar\u0103 mult\u0103 suferin\u0163\u0103 pentru reorientarea spiritual\u0103 a lumii \u015fi pentru schimbarea modului ei de via\u0163\u0103.<\/p>\n

– De ce a l\u0103sat Dumnezeu lumea s\u0103 intre \u00een criza \u00een care se g\u0103se\u015fte, dup\u0103 aproape 2000 de ani de cre\u015ftinism?<\/em><\/p>\n

– Criza nu e a lui Dumnezeu, nici a credin\u0163ei, ci a libert\u0103\u0163ii con\u015ftiin\u0163ei oamenilor. Oamenii ultimelor secole au desacralizat lumea, au pustiit sufletele, au exacerbat senzualitatea, s-au l\u0103sat prad\u0103 orgoliului materialismului \u015fi ateismului. \u00een acela\u015fi timp \u015fi for\u0163ele satanice sunt mai ascu\u0163ite \u015fi mai bine organizate \u00een se\u00adcolul XX dec\u00e2t \u00een primul veac cre\u015ftin. Modul \u00een care pier sfin\u0163ii uci\u015fi de fiar\u0103 \u00een secolul XX este cu mult mai draconic, mai per\u00advers, mai total, mai bine studiat, mai cumplit dec\u00e2t felul \u00een care au fost uci\u015fi martirii primelor veacuri ale catacombelor. Milioa\u00adnele de cre\u015ftini de azi nu sunt la nivelul spiritual al catacombe\u00adlor, dar \u00een acest secol sfin\u0163enia \u015fi martiriul sunt mai mari ca ori\u00adc\u00e2nd prin intensitate \u015fi forme de manifestare. Du\u015fmanii cre\u015fti\u00adnismului, cei ce au provocat martiriul, vor acum s\u0103-i acopere existen\u0163a \u015fi s\u0103-L fac\u0103 uitat pe Hristos \u00een lume, dar se \u00een\u015feal\u0103 \u015fi se dovedesc neputincio\u015fi. Ei au reu\u015fit s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 lumea, dar au f\u0103cut sfin\u0163i \u015fi martiri. Au reu\u015fit s\u0103 \u00eenchid\u0103 gura oamenilor, dar lumina sfin\u0163ilor n-au reu\u015fit s\u0103 o acopere. Dumnezeu lucreaz\u0103 \u00een lume \u015fi prin oamenii necredincio\u015fi. A\u015fa pare a se descifra rostul crizei pe care o str\u0103bate secolul XX: cur\u0103\u0163irea necesar\u0103 unei trepte mai \u00eenalte de spiritualitate \u015fi vie\u0163uire.<\/p>\n

– Care ar fi modalit\u0103\u0163ile de ie\u015fire din criz\u0103?<\/em><\/p>\n

– \u00centoarcerea la Hristos[1]<\/a>. Este necesar\u0103 o elit\u0103 cre\u015ftin\u0103 care s\u0103 nu p\u0103r\u0103seasc\u0103 poporul, ci s\u0103 lupte cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 contra tu\u00adturor formelor de \u00eempilare \u015fi \u00eenrobire a lui. Poporul nu poate fi ap\u0103rat numai prin rug\u0103ciuni \u015fi pomeni, adic\u0103 prin formalism sec, ci \u015fi prin lupt\u0103, \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u015fi putere. Lumea asta e \u00een st\u0103\u00adp\u00e2nirea lui Hristos \u015fi cre\u015ftinii nu au voie s\u0103 o p\u0103r\u0103seasc\u0103. Nu exist\u0103 nici o acuza\u0163ie mai grav\u0103 dec\u00e2t s\u0103 se spun\u0103 c\u0103 Biserica a p\u0103r\u0103sit poporul, c\u0103ci atunci L-a p\u0103r\u0103sit pe Hristos, oric\u00e2te dogme ar fi stabilit \u015fi respectat ea.<\/p>\n

– De ce este necesar\u0103 credin\u0163a \u00een lume?<\/em><\/p>\n

– Din \u00een\u0163elepciunea cu care a f\u0103cut Dumnezeu lumea. Lumea este nedes\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, at\u00e2t de nedes\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00eenc\u00e2t nimic nu e des\u0103\u00adv\u00e2r\u015fit \u00een ea: nici or\u00e2nduirile ei politico-sociale \u015fi economice, nici cultura, artele, \u015ftiin\u0163ele, filosofiile \u015fi credin\u0163ele ei. Oamenii, liberi \u015fi con\u015ftien\u0163i, oric\u00e2t de st\u0103p\u00e2nitori sunt ei \u00een lume, nu se pot de\u00ads\u0103v\u00e2r\u015fi dec\u00e2t prin comuniune cu Dumnezeu. Dac\u0103 i se ia omului aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu divinul, el decade \u00een bestialitate \u015fi neant. Credin\u0163a este deci o necesitate.<\/p>\n

– Cre\u015ftinismul este discreditat de materiali\u015fti ca retrograd, \u00eentunecat, medieval, inchizitorial, iezuit, mistificator. Ce putem r\u0103spunde?<\/em><\/p>\n

– Materialismul care denigreaz\u0103 azi cre\u015ftinismul are ca baz\u0103 teoretic\u0103 \u015ftiin\u0163a; ei bine, tocmai \u015ftiin\u0163a este antimaterialist\u0103 \u015fi di\u00advulg\u0103 materialismul ca tiranic, limitat, mecanicist, nihilist, ne\u00adfast \u015fi dezastruos. Lumina materialismului este \u00eentuneric; ori\u00adent\u0103rile progresismului sunt contra naturii; senzualismul mate\u00adrialismului a descompus firea; umanismul materialismului a bestializat lumea; legile materialismului sunt fictive, de\u015fi pentru o vreme au \u00eentemni\u0163at g\u00e2ndirea oamenilor. \u015etiin\u0163a a ajuns la li\u00admitele cunoa\u015fterii materiale \u015fi ea singur\u0103 ancoreaz\u0103 lumea \u00een transcendent.<\/p>\n

– Cum se poate ie\u015fi din criza materialist\u0103?<\/em><\/p>\n

– Prin Hristos, numai c\u0103 El nu e primit de lumea de azi; ni\u00admeni nu e dispus azi s\u0103-\u015fi modifice viziunea \u015fi modul de via\u0163\u0103, cu toate c\u0103 se merge spre dezastru. Evenimentele sunt \u00een curs \u015fi nu mai pot fi oprite nici de cre\u015ftini. Totu\u015fi avem datoria s\u0103 stri\u00adg\u0103m oamenilor: \u201eOpri\u0163i-v\u0103 din dezm\u0103\u0163, renun\u0163a\u0163i la tiranie, pune\u0163i ordine \u00een voi \u00een\u015fiv\u0103, pune\u0163i limite nesa\u0163iului vostru, \u00eentoarce\u0163i-v\u0103 la natur\u0103, renun\u0163a\u0163i la orgolii, distruge\u0163i armele atomice; dac\u0103 sunte\u0163i ra\u0163ionali, renun\u0163a\u0163i la ra\u0163ionalism, dac\u0103 sunte\u0163i rea\u00adli\u015fti, vede\u0163i realitatea spiritual\u0103; dac\u0103 ave\u0163i cunoa\u015ftere, ancora\u0163i-v\u0103 \u00een transcendent! Da\u0163i sufletului vostru sfin\u0163enie de sus, c\u0103ci numai a\u015fa v\u0103 ve\u0163i m\u00e2ntui. Poc\u0103i\u0163i-v\u0103! Chema\u0163i pe Dumne\u00adzeu s\u0103 pun\u0103 ordine \u00een voi \u015fi \u00een lumea voastr\u0103, pe p\u0103m\u00e2ntul vostru \u015fi \u00een cerul vostru!\u201d Toate acestea s\u0103 nu fie \u00eens\u0103 numai \u00een\u00addemnuri abstracte \u015fi moralizatoare. Cre\u015ftinii sunt chema\u0163i s\u0103 fie treji. Lumea are nevoie de Hristos, de credin\u0163\u0103 \u015fi de autentic cre\u015ftinism.<\/p>\n

 <\/p>\n

\n
\n<\/div>\n

[1]<\/a> Despre \u00eentoarcerea la Hristos ca necesitate absolut\u0103 \u00een vremurile noastre vorbe\u015fte \u00een termeni asem\u0103n\u0103tori \u015fi Cuviosul Paisie Aghioritul, un mare ascet contemporan: \u201eDumnezeu \u00eeng\u0103duie s\u0103 se fac\u0103 acum o zguduitur\u0103 puternic\u0103. Vin ani grei. Vom avea \u00eencerc\u0103ri mari. S-o lu\u0103m \u00een serios, s\u0103 tr\u0103im duhovnice\u015fte. \u00eemprejur\u0103rile ne silesc \u015fi ne vor sili s\u0103 tr\u0103im duhovnice\u015fte. \u015ei e bine s\u0103 facem asta cu bucurie \u015fi de bun\u0103voie, iar nu din m\u00e2hnire, de nevoie. Mul\u0163i sfin\u0163i ar fi dorit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een vremea noastr\u0103, ca s\u0103 se nevoiasc\u0103\u201d (Cuv. Paisie Aghioritul, Cu durere \u015fi dragoste pentru omul contemporan, <\/em>Schitul Lacu, 2000, p. 31). (N. ed.)<\/em><\/p>\n

(fragment din: \u201cSfantul inchisorilor. Marturii despre Valeriu Gafencu, adunate si adnotate de monahul Moise<\/strong>\u201c, Editura Reintregirea, Alba Iulia, 2007<\/a>).<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(24 ianuarie 1921 – 18 februarie 1952) Despre \u201emedievalismul\u201d cre\u015ftinismului Un om politic cu convingeri liberale i-a spus lui Valeriu: [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-12223","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12223","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12223"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12223\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12227,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12223\/revisions\/12227"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12223"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12223"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12223"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}