{"id":12238,"date":"2013-04-18T08:48:40","date_gmt":"2013-04-18T08:48:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=12238"},"modified":"2013-04-18T08:48:40","modified_gmt":"2013-04-18T08:48:40","slug":"restituiri-%e2%80%9co-epistola-a-lui-pamfil-seicaru-catre-nichifor-crainic%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/04\/18\/restituiri-%e2%80%9co-epistola-a-lui-pamfil-seicaru-catre-nichifor-crainic%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Restituiri: \u201cO epistola a lui Pamfil \u015eeicaru c\u0103tre Nichifor Crainic\u201c"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Pamfil \u015eeicaru<\/p>\n

(1894\u20131980)<\/p>\n

\n

Madrid, 28 mai 1971<\/p>\n

Drag\u0103 Crainic,<\/p>\n

\u201cNu s-a r\u0103t\u0103cit scrisoarea ta \u00een care \u00eemi comunicai triste\u0163ea \u00eencercat\u0103 de a nu fi v\u0103zut scriitori prezen\u0163i la parastasul de zece ani de la moartea lui Cezar Petrescu f\u0103cut de surorile lui care \u00eei p\u0103streaz\u0103 amintirea cu o fidelitate emo\u0163ionant\u0103.
\n\u00ce\u0163i scriam c\u0103 am publicat un studiu1 dac\u0103 vrei de 70 de pagini asupra operei lui \u00een care afirmam c\u0103 este cel mai mare romancier rom\u00e2n dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial. \u00cen jurul lui se face conspira\u0163ia uit\u0103rii. Mi-ar face pl\u0103cere s\u0103 cunosc monografia lui Gafi\u0163a2. Dar toat\u0103 aceast\u0103 conspira\u0163ie a uit\u0103rii nu serve\u015fte la nimic. Eclipse artificiale care nu pot da o valoare produc\u0163iei literare dup\u0103 1945. Este o emisiune f\u0103cut\u0103 f\u0103r\u0103 acoperirea talentului autentic.
\n\u00cen ce prive\u015fte propunerea ta de a scrie o bro\u015fur\u0103 sau eventual o carte despre politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei dus\u0103 de Ceau\u015fescu, \u00ee\u0163i r\u0103spund c\u0103 \u00eemi este imposibil s\u0103 \u00eentrerup lucrarea \u2013 Ping-pong diplomatique ou la journ\u00e9e des Dupes \u00een care analizez toate problemele situa\u0163iei interna\u0163ionale: 1) completarea Europei celor 6 cu intrarea Angliei, 2) retragerea trupelor americane din Asia \u015fi consecin\u0163ele ei, 3) conflictul inevitabil dintre China \u015fi Rusia \u00een care fac istoricul politicii ruse\u015fti \u00een Asia de la Ioan cel Groaznic \u015fi p\u00e2n\u0103 azi.
\nAm str\u00e2ns un material menit s\u0103 de\u015ftept chiar pe cel mai \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat partizan al amici\u0163iei cu Moscova. Nu am f\u0103cut \u015fi nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 studiez politica Kremlinului. \u00ce\u0163i voi cita din Essais sur l\u2019histoire de la civilisation russe3, lucrarea lui P. Miliukov ap\u0103rut\u0103 \u00een traducere francez\u0103 \u00een 1901, cu o prefa\u0163\u0103 de Lucien Herr, faimosul bibliotecar de la \u015ecoala Normal\u0103 Superioar\u0103, care a format pe sociali\u015ftii Jean Jaur\u00e8s, L\u00e9on Blum etc.; la data c\u00e2nd publica \u00een limba francez\u0103 aceast\u0103 carte, Miliukov era profesor la Universitatea din Moscova \u015fi \u015feful partidului cade\u0163ilor, adic\u0103 al liberalilor.
\nLa capitolul Les origines de l\u2019Etat Miliukov scrie: \u201eApr\u00e8s le partage de la Pologne et l\u2019annexion des pays de la Mer Noire, sous Catherine II, les vieilles aspirations de la politique russe \u00e9taient enfin satisfaites. Mais le vieux caract\u00e8re conqu\u00e9rant de la politique russe ne change pas pour cela, malgr\u00e9 son m\u00e9lange plus ou moins grand d\u2019id\u00e9alisme. La participation de la Russie aux guerres de Napol\u00e9on fut loin d\u2019\u00eatre d\u00e9sint\u00e9ress\u00e9e et l\u2019annexion de la Finlande, de la Pologne et de la Bessarabie ne se fit pas du tout contre son coeur. Et cependant les tendances annexionistes de la Russie du c\u00f4t\u00e9 de la Turquie ne furent pas encore satisfaites par les acquisitions d\u2019Alexandre Ier. D\u00e8s le r\u00e8gne de Nicolas Ier, la fameuse \u00abquestion d\u2019Orient\u00bb s\u2019ouvrit, et elle reste encore aujourd\u2019hui une menace \u00e9ternelle pour la paix europ\u00e9enne4.\u201d
\nNu mai continui, ar trebui s\u0103 reproduc alte trei pagini. Acest \u201evieux caract\u00e8re conqu\u00e9rant\u201d l-am g\u0103sit subliniat \u015fi de marele istoric Volsevski etc.
\nEu nu pot s\u0103 \u00eentrerup aceast\u0103 lucrare pentru a scrie o bro\u015fur\u0103 asupra politicii externe a Rom\u00e2niei care este implicit cuprins\u0103 \u00een capitolul Conflictul inevitabil dintre China \u015fi Rusia, care lumineaz\u0103 legitim\u00e2nd politica Rom\u00e2niei.
\nEu vreau s\u0103 scriu o carte de istorie nu o carte de propagand\u0103, care nu ar servi la nimic, ca orice carte, cu at\u00e2t mai mult o bro\u015fur\u0103 de propagand\u0103. Ba ar servi la ceva \u2013 de a sc\u0103dea prestigiul celui care ar semna-o, ap\u0103r\u00e2nd ca un agent al propagandei regimului comunist din Rom\u00e2nia, ceea ce nu este cazul. Eu scriu pentru a fi crezut, de aici grija pe care o am de a fi c\u00e2t mai obiectiv prin documentarea din izvoare ruse\u015fti, spre a demonstra continuitatea politicii ruse\u015fti sub \u0163arism ca \u015fi sub comunism.
\nO politic\u0103 de agresiune \u015fi de anexiuni \u201ele vieux caract\u00e8re conqu\u00e9rant de la politique russe\u201d care nu se schimb\u0103. Regimul sovietic, marxism-leninismul simple deghiz\u0103ri ale eternului imperialism moscovit.
\nTu \u00eemi scrii c\u0103 \u201eo c\u0103rticic\u0103 sau o carte ar avea un mare ecou \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi mi-ar deschide por\u0163ile ca s\u0103 vin \u015fi ca s\u0103 murim \u00een \u0163ar\u0103 de vreme ce altfel nu putem servi\u201d.
\nChiar aceast\u0103 carte Ping-pong diplomatique ou la journ\u00e9e des Dupes va avea un oarecare ecou \u00een \u0163ar\u0103, dar nu v\u0103d cu ce m-ar ispiti por\u0163ile care mi s-ar deschide. Ca s\u0103 pot muri \u00een \u0163ar\u0103? Nu sunt deloc gr\u0103bit s\u0103 mor \u015fi nici nu sunt epuizat ca s\u0103 nu mai pot scrie \u00een toat\u0103 libertatea f\u0103r\u0103 normativ.
\nOric\u00e2t a\u015f duce-o de greu faptul c\u0103 nimeni nu-mi ordon\u0103 ce \u015fi cum s\u0103 scriu, m\u0103 face s\u0103 accept adesea str\u00e2mtor\u0103ri: cump\u0103rarea unei c\u0103r\u0163i absolut necesar\u0103 este o problem\u0103 adesea dureroas\u0103, dat fiind c\u0103 Viorella trebuie s\u0103 acopere cheltuielile mele, \u015ftiindu-m\u0103 f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n, \u00een afar\u0103 de con\u015ftiin\u0163a mea, de imperativul patriei care nu poate fi redus\u0103 la un partid, \u00eenseamn\u0103 totalitatea intereselor na\u0163iunii de azi \u015fi de m\u00e2ine.
\nRegimurile, prin natura lor, sunt limitate \u00een timp, pe c\u00e2nd na\u0163iunea are durat\u0103 \u00een nesf\u00e2r\u015fita desf\u0103\u015furare a istoriei.
\nDar citindu-\u0163i scrisoarea, cu toate c\u0103 \u00ee\u0163i admir accentul de ad\u00e2nc\u0103 convingere ce st\u0103 la \u00eendemnul t\u0103u, o convingere \u00een care reg\u0103sesc ecourile na\u0163ionalistului de totdeauna, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau mi-am pus c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri. \u015ei tu ca \u015fi mine purt\u0103m amintirea tic\u0103lo\u015fiei ruse\u015fti \u2013 negocierea Sturmer\u2013von Yagow, care \u00een decembrie 1916 a z\u0103d\u0103rnicit victoria de pe Arge\u015f al c\u0103rui plan de b\u0103taie fusese elaborat de generalul Berthelot \u015fi ofi\u0163erii misiunii franceze, \u00eempreun\u0103 cu Prezan \u015fi \u015feful biroului de opera\u0163ii Ion Antonescu. N-au mi\u015fcat nici m\u0103car o companie de\u015fi se aflau c\u00e2teva divizii ruse\u015fti la c\u00e2\u0163iva zeci de kilometri de c\u00e2mpul de lupt\u0103.
\nAm comb\u0103tut cu slabele puteri ale unui gazetar Rusia de la 1918 la 1944, am sus\u0163inut r\u0103zboiul contra Rusiei sovietice \u015fi urm\u0103rile de la Yalta mi-au ratificat atitudinea. Cine mai poate sus\u0163ine azi c\u0103 Rusia ne poate fi prieten\u0103 loial\u0103?
\nAtunci d\u0103-mi voie s\u0103 te \u00eentreb de ce \u0163ie nu \u0163i se \u00eeng\u0103duie s\u0103 publici \u00een \u0163ara ta m\u0103car o poezie, \u015fi din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd numele t\u0103u apare \u00een Glasul Patriei, publica\u0163ie destinat\u0103 exilului, f\u0103r\u0103 circula\u0163ie \u00een \u0163ar\u0103, sau \u00eentr-o revist\u0103, mi s-a spus, pe care o scoate \u00een St\u015fatele\u0163 Unite un preot Duania sau Anania, unde \u0163i s-au publicat c\u00e2teva poezii.
\nDeci pentru cititorul din \u0163ar\u0103 tu e\u015fti mort, umbr\u0103 necuv\u00e2nt\u0103toare, ostracizat pentru c\u00e2t va dura regimul, dat fiind c\u0103 ai fost vr\u0103jma\u015f al Rusiei sovietice.
\nAm aflat c\u0103 la Craiova apare revista Ramuri5 \u00een paginile c\u0103reia am fost prezen\u0163i \u00een \u00eendep\u0103rta\u0163ii ani ai tinere\u0163ii. Din fo\u015ftii colaboratori ai revistei Ramuri mai sunt \u00een via\u0163\u0103 Ionel Dragu, tu \u015fi cu mine. De ce nu s-a g\u00e2ndit nimeni s\u0103-\u0163i \u00eencredin\u0163eze \u0163ie direc\u0163ia revistei pentru a da con\u0163inutul adecvat Ramurilor? La ce folose\u015fti titlul dac\u0103 nu mai corespunde unei tradi\u0163ii de aproape 30 de ani ale revistei care ap\u0103rea ca o ramur\u0103 \u00eenflorit\u0103 a ac\u0163iunii lui N. Iorga? Folosirea unor titluri din vechile publica\u0163ii la ce corespunde?
\n\u00cemi vine \u00een minte o \u00eent\u00e2mplare. \u00cenainte de 1914 \u0163\u0103ranii cump\u0103rau fierul de plug marca Mistre\u0163, un plug de fier importat din Germania. \u00cen 1920 Re\u015fi\u0163a a pus \u00een v\u00e2nzare un fier de plug din propria fabricare \u015fi care d\u0103dea rezultate lamentabile fiind de calitate proast\u0103. Atunci Auschnit a avut o idee ingenioas\u0103; a cump\u0103rat titlul Mistre\u0163. \u0162\u0103ranii au fost \u00eenc\u00e2nta\u0163i, dar marfa fiind aceea\u015fi rezultatul nu putea fi altfel dac\u0103 \u00eei punea marca Mistre\u0163. Eu nu pot \u00een\u0163elege permanenta eliminare a oricui a sus\u0163inut r\u0103zboiul contra Rusiei. \u015ei la ce m\u0103 pot a\u015ftepta eu dac\u0103 nu s-ar deschide por\u0163ile s\u0103 m\u0103 \u00eentorc ca \u015fi c\u00e2nd mi-ar fi \u00eenchise?
\nTu ui\u0163i c\u0103 eu sunt primul condamnat la moarte, la 21 mai 1945? Este adev\u0103rat \u00een lips\u0103 de aceia sunt \u00een via\u0163\u0103, a\u015f putea spune \u201el\u2019homme que vous vouez se porte assez bien\u201d. Condamnarea, o \u015ftiu prea bine, ordonat\u0103 de Moscova. Radio Moscova \u00eemi f\u0103cea onoarea s\u0103 m\u0103 atace cotidian la emisiunea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 r\u0103spunz\u00e2nd atacurilor mele de fiecare zi. Dosarul meu anti-Moscova este prea voluminos ca intr\u00e2nd \u00een \u0163ar\u0103, por\u0163ile fiind larg deschise s\u0103 fac excep\u0163ie la ostracizarea celor care au sus\u0163inut r\u0103zboiul contra Rusiei. Chiar dac\u0103 Ceau\u015fescu ar voi s\u0103 m\u0103 acopere n-ar putea \u015fi cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u015fi \u00een L\u2019Europe malgr\u00e9 Yalta en aval Rusia, \u015fi \u00een noua carte la care lucrez.
\nDureros, dar soarta mea este s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een exil p\u00e2n\u0103 ce Rusia se va afla \u00een tragic\u0103 r\u0103fuial\u0103 cu China \u015fi Japonia.
\nVei spune, o s\u0103 a\u015ftep\u0163i mult Pamfile \u015fi o s\u0103 fii pus \u00een acela[\u015fi] morm\u00e2nt cu Tantzi. Ai s\u0103 r\u0103m\u00e2i uimit c\u00e2nd \u00ee\u0163i voi r\u0103spunde, Rusiei \u00eei voi c\u00e2nta prohodul. Aceasta este marea mea certitudine \u015fi nu-i departe ziua c\u00e2nd cei sceptici \u00ee\u015fi vor da seama c\u0103 am dreptate.
\nDup\u0103 ultimatumul rusesc din iunie 1940 c\u00e2nd ni s-a smuls din nou Basarabia, plus Bucovina de Nord \u015fi ca adaos \u0163inutul Her\u0163a, eu am publicat \u00een Curentul un articol pe care \u00eel \u00eencheiam: \u201eintr\u0103m \u00een faza instabilit\u0103\u0163ii frontierelor, la anul frontiera de est a Rom\u00e2niei va fi tot la Nistru. Furioase proteste din partea Germaniei etc.\u201d Nu era o afirma\u0163ie gratuit\u0103 ci corespundea antagonismului dintre Rusia \u015fi Germania. Or antagonismul dintre China \u015fi Rusia este f\u0103r\u0103 solu\u0163ie, \u00een afar\u0103 de acceptarea Rusiei de a fi \u00eendep\u0103rtat\u0103 de la Pacific accept\u00e2nd frontiera Siberiei la lacul Baikal. Ceea ce este exclus. Nu \u015ftiu dac\u0103 tu ca fost academician mai ai dreptul de a consulta vechile publica\u0163ii, \u00een caz m\u0103car aceast\u0103 \u00eenvoire s\u0103 \u0163i se deie, c\u0103ut\u00e2nd articolul din iunie 1940.
\nDeci Nichifore eu r\u0103m\u00e2n \u00een serviciul na\u0163iei mele, pun\u00e2nd \u00een ap\u0103rarea ei toat\u0103 energia de care \u00eenc\u0103 dispun \u015fi care te asigur c\u0103 este aceia[\u015fi] de totdeauna.
\nAnii, loviturile primite culmin\u00e2nd cu moartea tovar\u0103\u015fei mele, eroic\u0103 \u00een lungii ani de restri\u015fte ai exilului \u2013 24 de ani \u2013 nu mi-au zdrumecat puterile, a\u015f putea spune c\u0103 mi le-au \u00eente\u0163it.
\nVei citi c\u0103r\u0163ile care vor apare \u015fi vei verifica temeinicia afirma\u0163iei mele c\u0103 sunt \u00een spor de energie cresc\u0103toare.
\nNu uit decembrie 1916 c\u00e2nd [cu] suprema \u00eencordare de pe Arge\u015f, \u015fi c\u00e2nd victoria \u00ee\u015fi contura amploarea, [iar] Rusia tr\u0103d\u0103toare ne-a z\u0103d\u0103rnicit-o.
\nR\u0103m\u00e2n deci liber s\u0103 pot scrie despre blestemata Rusie cum \u00eemi dicteaz\u0103 amintirea acelor zile din decembrie 1916. A\u015f putea oare s\u0103 mai scriu \u00eentorc\u00e2ndu-m\u0103 \u00een \u0163ar\u0103? Formulat\u0103 \u00eentrebarea tu ai r\u0103spunsul.
\nNu po\u0163i b\u0103nui satisfac\u0163ia pe care o am c\u00e2nd descop\u0103r \u00eenc\u0103 un argument, mai ales la scriitorii noi. Este unica bucurie pe care o pot avea, uit\u00e2nd greut\u0103\u0163ile cu care m\u0103 \u00eenfrunt. Dar este a\u015fa de intens\u0103 c\u0103 uit de toate.
\n\u0162i-am r\u0103spuns a\u015fa cum simt \u015fi tu trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegi c\u0103 numai liber pot servi cauza \u0163\u0103rii, f\u0103r\u0103 a d\u0103una politicii externe a Rom\u00e2niei.
\nA\u015f \u00eencheia, \u00ee\u0163i aminte\u015fti de poezia pe care, dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel, ai publicat-o la Ia\u015fi, \u00een 1917, \u00een Neamul Rom\u00e2nesc \u2013 Patria! Mi-au r\u0103mas \u00een minte dou\u0103 strofe finale:
\nPrin noi r\u0103sufli-n marele elanuri.\/ Tu gemi c\u00e2nd s\u00e2nger\u0103rile ne dor; \/ Ci-n ve\u015ftejirea noastr\u0103 dorm noianuri \/ De vie\u0163i ce-ar \u00eenflori la vremea lor. \/\/ Sus cupa mor\u0163ii cu dureri amare! \/ Sorbind-o, te vom binecuv\u00e2nta; \/ Ca r\u00e2urile contopite- n mare \/ Noi vom muri \u00een nemurirea t<\/em>a.
\nEste redat ceea ce am crezut \u00een iarna tragic\u0103 1916\u20131917. \u015ei \u00ee\u0163i reamintesc versurile tale ca s\u0103-mi \u00een\u0163elegi lupta mea singuratec\u0103.
\n\u2013 Sus cupa mor\u0163ii cu dureri amare. \u015ei capul sus, c\u00e2nd lup\u0163i cu sufletul curat pentru cauza neamului t\u0103u \u015fi nu ai s\u0103 renegi nimic din ceea ce ai crezut. \u201c<\/p>\n

\n\u00cembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri,
\nPamfil \u015eeicaru<\/p>\n

P.S.
\nMi-ai putea trimite memoriile lui Demostene Botez6. M\u0103 intereseaz\u0103. \u015ei de la Glasul Patriei articolele lui Dumitrescu-Bor\u015fa, faimosul preot din Maramure\u015f. Sunt articolele care au turburat pe legionari. Eu nu le-am citit, de aceea mi-ai face un serviciu s\u0103 mi le procuri.<\/p>\n

[Nichifor Crainic, Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 43, Bucarest, Roumanie; Pamfil \u015eeicaru, Avenida Reina Victoria, nr. 13, Madrid 3, Espa\u00f1a].<\/p>\n

\n

Note<\/p>\n

Originalul acestei scrisori inedite se afl\u0103 \u00een biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din Bucure\u015fti.
\n1. Pamfil \u015eeicaru \u2013 Cezar Petrescu. Stilul \u015fi limba romanului \u00een Almanahul Pribegilor Rom\u00e2ni, 1962, p. 337-378. Acest eseu a fost inclus \u00een Scrieri din exil [Volumul 1]. Figuri din lumea literar\u0103. Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi prefa\u0163at\u0103 de I. Opri\u015fan. Bucure\u015fti, Editura Saeculum I.O., 2002, p. 394-436.
\n2. Mihai Gafi\u0163a \u2013 Cezar Petrescu. [Bucure\u015fti], Editura pentru Literatur\u0103, 1963, 324 pagini.
\n3. Paul Milioukov \u2013 Essais sur l\u2019histoire de la civilisation russe. Traduit du russe par P. Dromas et D. Soskice. Avec un pr\u00e9face de Lucien Herr. Paris, V. Giard et E. Bri\u00e8re Libraires \u2013 \u00c9diteurs, 1901.
\n4. Les origines de l\u2019\u00c9tat russe, p. 164.
\n5. Revista Ramuri reapare la Craiova \u00een august 1965.
\n6. Demostene Botez \u2013 Memorii [Volumul 1]. [Bucure\u015fti], Editura Minerva, 1970, 496 pagini.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pamfil \u015eeicaru (1894\u20131980) Madrid, 28 mai 1971 Drag\u0103 Crainic, \u201cNu s-a r\u0103t\u0103cit scrisoarea ta \u00een care \u00eemi comunicai triste\u0163ea \u00eencercat\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-12238","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12238","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12238"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12238\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12241,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12238\/revisions\/12241"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12238"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12238"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12238"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}