{"id":12242,"date":"2013-04-18T09:01:21","date_gmt":"2013-04-18T09:01:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=12242"},"modified":"2013-04-18T09:01:21","modified_gmt":"2013-04-18T09:01:21","slug":"nichifor-crainic-despre-avram-iancu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/04\/18\/nichifor-crainic-despre-avram-iancu\/","title":{"rendered":"Nichifor Crainic despre Avram Iancu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

“\u00cen istoria rom\u00e2nismului, Avram Iancu, eroul revolu\u0163iei ardelene de la 1848, reprezint\u0103 un moment din care putem desprinde dou\u0103 semnifica\u0163ii deosebite. Una e o semnifica\u0163ie local\u0103, provincial\u0103, \u00eentruc\u00e2t revolu\u0163ia dezl\u0103n\u0163uit\u0103 de el prive\u015fte soarta fra\u0163ilor transilv\u0103neni, \u00een condi\u0163ii politice speciale, de fragment etnic gem\u00e2nd sub ap\u0103sarea unui neam str\u0103in.
\nA doua e semnifica\u0163ia na\u0163ional\u0103, \u00eentruc\u00e2t fapta lui se \u00eencorporeaz\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2nismului integral \u015fi e primit\u0103 ca un spor al patrimoniului comun. Aceasta din urm\u0103 semnifica\u0163ie dep\u0103\u015fe\u015fte inten\u0163ia eroului nostru, care a vrut s\u0103 fie numai un revolu\u0163ionar ardelean; dar voin\u0163a de via\u0163\u0103 a neamului \u00eentreg se reg\u0103se\u015fte \u00een el, se recunoa\u015fte \u00een el, \u00eel revendic\u0103 \u015fi-l venereaz\u0103 ca pe unul din falnicele ei simboluri istorice\u2026.<\/p>\n

\n

\u2026 Anul 1848 e pentru popoarele Europei anul mesianismului na\u0163ional. Cuv\u00e2ntul de ordine al revolu\u0163ionarilor de pretutindeni e dobor\u00e2rea tiraniei medievale pentru libertatea na\u0163iunilor \u015fi dreptatea social\u0103. Un suflu de vag, dar molipsitor misticism politic investea pe fiecare popor cu o misiune divin\u0103 \u015fi, pentru a o \u00eendeplini, era nevoie de ruperea lan\u0163urilor robiei \u00een afar\u0103 \u015fi \u00een l\u0103untru. Dup\u0103 exemplul Parisului de atunci, tineretul generos de pretutindeni se g\u0103sea pe baricade. \u00cen Moldova revolu\u0163ia se ve\u015ftejise \u00eenc\u0103 \u00een mugur, iar \u00een Muntenia se pr\u0103bu\u015fise sub ap\u0103sarea Rusiei reac\u0163ionare. Capii instigatori pribegeau acum peste hotare, prin Bucovina austriac\u0103, pe la Bra\u015fov sau pe la Brussa turceasc\u0103.<\/p>\n

\n

\u00cen principatul Ardealului, care at\u00e2rna direct de Casa habsburgic\u0103, lucrurile se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fau \u00eentr-o \u00eenv\u0103lm\u0103\u015feal\u0103 greu greu de descurcat. Anul revolu\u0163iei surprinsese Ardealul cu trei na\u0163iuni recunoscute ca atare, ungurii, secuii \u015fi sa\u015fii, cu o nobilime \u00eenc\u0103rcat\u0103 de privilegii \u015fi o \u0163\u0103r\u0103nime \u00eenc\u0103tu\u015fat\u0103 \u00een lan\u0163uri. Rom\u00e2nii erau exclu\u015fi din r\u00e2ndul na\u0163iunilor \u015fi al privilegiilor. Ideea libert\u0103\u0163ii na\u0163ionale, \u00eens\u0103, \u015fi a drept\u0103\u0163ii sociale \u00eensufle\u0163ea pe toate popoarele principatului, fiecare \u00een\u0163eleg\u00e2nd-o \u00een felul lui, toate voind o egal\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163ire \u00een via\u0163a de stat, afar\u0103 de unguri, bine\u00een\u0163eles.<\/p>\n

\n

Minoritatea maghiar\u0103 din Ardeal, \u00een acord revolu\u0163ionar cu cei din Ungaria propriu-zis\u0103, voia o revolu\u0163ie \u00een favoarea exclusiv\u0103 a na\u0163iei proprii, cu sacrificarea celorlalte popoare conlocuitoare, dar mai ales a rom\u00e2nilor, care alc\u0103tuiau \u015fi atunci ca \u015fi acum majoritatea popula\u0163iei. \u00cen fruntea mi\u015fc\u0103rii se agita marele demagog pa\u015foptist Ludovic Kossuth, slovac maghiarizat care, ca orice renegat, cov\u00e2r\u015fea \u00een zel \u015fovin pe orice ungur de ba\u015ftin\u0103.<\/p>\n

\n

Problema revolu\u0163iei maghiare este urm\u0103toarea: fiindc\u0103 popoarele din Ardeal se fr\u0103m\u00e2ntau pe tema egalei \u00eendrept\u0103\u0163iri, \u00een caz de izb\u00e2nd\u0103, ungurimea, care se men\u0163inea prin privilegii, ar fi r\u0103mas o minoritate oarecare, \u00een primejdie s\u0103 fie \u00eenghi\u0163it\u0103. Se impuneau deci dou\u0103 imperative: unul, unirea imediat\u0103 a Transilvaniei cu Ungaria, al doilea, oprimarea mai departe a na\u0163iunilor ardelene prin autoritatea statului maghiar astfel \u00eentregit.<\/p>\n

\n

Dar cum principatul Ardealului at\u00e2rna direct de Casa habsburgic\u0103, mi\u015fcarea unionist\u0103 maghiar\u0103 devenea totdeodat\u0103 un r\u0103zboi contra Austriei. Judec\u00e2nd dup\u0103 ideologia european\u0103 a revolu\u0163iei de la 1848, ungurii erau pe linia ei, lupt\u00e2nd \u00eempotriva tiraniei habsburgice \u015fi a privilegiilor medievale legate de ea, dar se situau la antipodul spiritului european refuz\u00e2nd celorlalte neamuri egala \u00eendrept\u0103\u0163ire \u015fi dreptatea social\u0103, \u00een numele c\u0103rora luptau. Nu era nici \u00eent\u00e2ia \u015fi nici n-avea s\u0103 fie ultima oar\u0103 c\u00e2nd acest neam, \u00eenfipt \u00een inima Europei din necunoscutul asiatic, se dovedea inadaptabil la ordinea lumii noastre.
\nLa 15 Martie 1848, parlamentul Ungariei vot\u0103 unirea cu Ardealul. E semnalul revolu\u0163iei lui Avram Iancu.<\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

Procedeul maghiar obi\u015fnuit de a hot\u0103r\u00ee de soarta celui mai numeros \u015fi mai vechi popor al Ardealului f\u0103r\u0103 ca el s\u0103 fie \u00eentrebat, \u015fi aceasta \u00eentr-o vreme c\u00e2nd ideea de libertate umplea v\u0103zduhul Europei, \u00eenfurie pe Rom\u00e2ni. Strig\u0103tul r\u0103scul\u0103rii \u00eel d\u0103dur\u0103 doi tineri care se aflau la T\u00e2rgu Mure\u015fului: Avram Iancu<\/strong> \u015fi Aron Pumnul<\/strong>. Ei chemau poporul la o prim\u0103 adunare \u00een Blaj, la Duminica Tomii, adunare care preg\u0103ti legendara demonstra\u0163ie a celor 40.000, \u00een ziua de 3\/15 Mai, pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii\u2026. Salturile \u00een istorie ale ardelenilor sunt destul de rare, dar, atunci c\u00e2nd se produc, valurile veacului url\u0103 \u00een furtun\u0103 \u015fi apari\u0163iile lor se numesc revolu\u0163ia lui Horia sau revolu\u0163ia lui Avram Iancu. \u2026.<\/p>\n

\n

\u00cen ziua Libert\u0103\u0163ii, de la Blaj, el (n.a. poporul) ap\u0103rea brusc \u015fi \u00eentreg pe scena istoriei, fiindc\u0103 cei patruzeci de mii, ivi\u0163i din anonimatul suferin\u0163ei milenare, erau rezumatul \u00eentregului Ardeal rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\n

Doi b\u0103rba\u0163i s-au impus atunci mul\u0163imii \u00een fierbere. Simion B\u0103rnu\u0163iu<\/strong>, \u00een pelerina lui romantic\u0103 de student tomnatic, reprezenta doctrina vremii, cer\u00e2nd \u00een numele ei dreptul poporului ardelean de a-\u015fi f\u0103uri singur istoria. Avram Iancu<\/strong>, t\u00e2n\u0103rul avocat care d\u0103duse semnalul mi\u015fc\u0103rii, nu venea s\u0103 demonstreze \u015fi s\u0103 cear\u0103 nimic, fiindc\u0103 el era \u00eens\u0103\u015fi voin\u0163a \u015fi hot\u0103r\u00e2rea Ardealului de a face istorie rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

\n

Avea numai 24 de ani \u015fi cobora din mun\u0163ii lui Horia. Era \u00eenalt \u015fi ochenat, de o frumuse\u0163e r\u0103pitoare dac\u0103 n-ar fi fost oarecum \u00een\u0103sprit\u0103 de grava seriozitate a cugetului. B\u0103rnu\u0163iu aducea \u00een pelerin\u0103 argumente juridice; Avram Iancu purta pistoale \u00een chimirul care \u00eei str\u00e2ngea c\u0103ma\u015fa mo\u0163easc\u0103. Vorbea rar, dar c\u00e2nd deschidea gura, din toat\u0103 fiin\u0163a lui emana o putere magic\u0103, nefireasc\u0103, de care nici el nu-\u015fi d\u0103dea seama de unde vine. Contimporanii spun c\u0103 avea un temperament vijelios, pe care, totu\u015fi, \u015ftia s\u0103-l struneasc\u0103 \u00een fr\u00e2na min\u0163ii. La studii, \u00een \u015fcolile ungure\u015fti, se remarcase printr-o inteligen\u0163\u0103 eminent\u0103. Avea tot ce trebuie pentru a domina: frumuse\u0163e de F\u0103t-Frumos pe gustul rom\u00e2nesc, care fermeca mul\u0163imile, \u015fi energie grav\u0103 \u00een glas \u015fi-n gest pentru a se face ascultat.<\/p>\n

\n

Un asemenea exemplar nimbat de geniul rasei, \u2026 nu devine c\u0103petenie prin deliberare \u015fi prin vot; instinctul gloatelor \u00eel simte fulger\u0103tor \u015fi i se supune cu voluptatea \u00eenn\u0103scut\u0103 \u00een firea oamenilor de a se preda unei voin\u0163e superioare s\u0103 fac\u0103 din ei orice-ar crede de cuviin\u0163\u0103. Puterea de fascina\u0163ie a lui Avram Iancu sporea \u00eenmiit la g\u00e2ndul c\u0103 el \u00eentrupeaz\u0103 marea r\u0103zbunare a unui neam \u0163inut \u00een veacuri \u00een subteranele pline de cazn\u0103 ale istoriei. \u2026
\nIancu e cel care a v\u0103rsat \u00een sufletul Ardealului con\u015ftiin\u0163a de st\u0103p\u00e2ni din neamul \u00eemp\u0103r\u0103tesc, care a str\u0103lucit odinioar\u0103 \u00een Dacia. \u2026 Avram Iancu e chipul spiritual al m\u00e2ndrului \u015fi \u00eendureratului Ardeal\u2026”<\/p>\n

\n

NICHIFOR CRAINIC<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“\u00cen istoria rom\u00e2nismului, Avram Iancu, eroul revolu\u0163iei ardelene de la 1848, reprezint\u0103 un moment din care putem desprinde dou\u0103 semnifica\u0163ii [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-12242","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12242","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12242"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12242\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12246,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12242\/revisions\/12246"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12242"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12242"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12242"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}