{"id":12438,"date":"2013-04-24T14:58:56","date_gmt":"2013-04-24T14:58:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=12438"},"modified":"2013-04-24T14:59:30","modified_gmt":"2013-04-24T14:59:30","slug":"vavila-popovici-politica-si-compromisul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/04\/24\/vavila-popovici-politica-si-compromisul\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Politica \u0219i compromisul"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/em><\/p>\n

\u201eOmul s-a n\u0103scut liber \u015fi este<\/em><\/p>\n

pretutindeni \u00een lan\u0163uri\u201d<\/em><\/p>\n

Jean Jacques Rousseau<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Omul se afl\u0103 continuu \u00een procesul evolu\u021biei; el nu se opre\u0219te \u00eentr-un punct, ci tinde mereu spre perfec\u021bionare, \u00eentotdeauna, cum se spune, este loc \u0219i de mai bine. Experien\u021ba vie\u021bii face ca fiecare dintre noi s\u0103 devin\u0103 mai mult dec\u00e2t este.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Via\u021ba omului e un \u00eentreg proces spiritual al c\u0103rui sf\u00e2r\u0219it nu poate fi prev\u0103zut. \u00cen laboratorul fiin\u021bei se amestec\u0103 o mul\u021bime de substan\u021be, sunt ad\u0103uga\u021bi o mul\u021bime de reactivi, uneori catalizatori care m\u0103resc vitezele reac\u021biilor, dar niciodat\u0103 un putem fi siguri de ceea ce se va ob\u021bine. Presupunem doar, ghid\u00e2ndu-ne dup\u0103 rezultatele experien\u021belor asem\u0103n\u0103toare. Deducem sau intuim. Deducem implic\u00e2nd sim\u021burile dar \u0219i g\u00e2ndirea – judecata, ra\u021bionamentul; intuim, adic\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne imagin\u0103m viitorul, baz\u00e2ndu-ne pe cuno\u0219tin\u021be \u0219i experien\u021be acumulate. Unii consider\u0103 intui\u021bia a fi ira\u021bional\u0103, \u00een opozi\u021bie cu sim\u021birea \u0219i g\u00e2ndirea, dar ea este mult ajut\u0103toare. C. J. Jung spunea: \u201eDac\u0103 se sper\u0103 sau se nutre\u0219te exclusiv convingerea c\u0103 fiecare conflict se poate rezolva potrivit legilor ra\u021biunii, exist\u0103 riscul de a se obstacula o solu\u021bionare real\u0103 de natur\u0103 ira\u021bional\u0103\u201d<\/em>. Perturb\u0103ri, reac\u021bii imprevizibile \u00a0pot fi, a\u0219tept\u0103rile, de multe ori ne pot fi \u00een\u0219elate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Putem deci evalua faptele, valorile trecutului, dar nu le putem evalua pe cele ale viitorului, un putem \u0219ti cum vor cre\u0219te sau descre\u0219te. \u201eCea\u021ba\u201d plute\u0219te \u00een mod infim asupra trecutului, dar este intens\u0103 asupra viitorului. Trecutul are glas, prezentul este asurzitor, viitorul e mut; via\u021ba ne ofer\u0103 \u0219ansa de a atinge m\u0103car, binele \u0219i frumuse\u021bile ei! Poate de aceea \u00een cutia Pandorei a \u0219i r\u0103mas \u2013 Speran\u021ba<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ac\u021biunile din via\u021ba omului trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een primul r\u00e2nd motiva\u021bii ra\u021bionale. Fiecare om caut\u0103 s\u0103 rezolve problemele vie\u021bii \u00een interes personal, familial \u0219i \u00een armonie cu societatea, adopt\u0103 o cale de lupt\u0103 pentru atingerea unui scop care include cuno\u0219tin\u021be teoretice \u0219i practice, ia \u00een final anumite decizii, adic\u0103 face politic\u0103. Jean Jaques Rousseau (1712-1778) considera c\u0103 fiecare om particip\u0103 activ la treburilor statului prin deciziile sale \u0219i fiind o fiin\u021b\u0103 moral\u0103 – \u00een m\u0103sura \u00een care respect\u0103 un set de reguli de comportare impuse de normalitatea \u00een via\u0163a de familie \u015fi \u00een cea de societate – \u00a0este obligat a face leg\u0103tura dintre politic\u0103 \u0219i moral\u0103. Filozoful francez Vincent Descombes (n. 1943) a f\u0103cut distinc\u021bia dintre politic\u0103 \u0219i moral\u0103, spun\u00e2nd c\u0103 \u201epozi\u021bia moral\u0103 este pozi\u021bia spectatorului, pozi\u021bia politic\u0103 este cea a actorului\u201d.<\/em> Da, dar spectatorul este cel ce apreciaz\u0103, determin\u0103 valoarea actorului!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dispunem de timp \u0219i de spa\u021biu acordat, \u00een care ne desf\u0103\u0219ur\u0103m vie\u021bile at\u00e2t de scurte – vai!- \u0219i \u00eencerc\u0103m s\u0103 cre\u0103m acea armonie mult dorit\u0103, pentru care uneori suntem dispu\u0219i a face compromisuri \u2013 \u00een\u021belegeri, ced\u0103ri. Tr\u0103im, se pare, o perioad\u0103 a compromisurilor, \u00eentruc\u00e2t cu toat\u0103 libertatea avut\u0103, se aud deseori zorn\u0103ituri de lan\u021buri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Persoanele care purced la compromisuri au diferite caractere – \u00eensu\u0219iri psihice-morale – <\/em>care \u201ese manifest\u0103 \u00een modul lor de comportare, \u00een ideile \u0219i \u00een ac\u021biunile lor\u201d. <\/em>Comportamentul pe parcursul vie\u021bii poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit, corijat, omul ajung\u00e2nd a avea opinii, p\u0103reri, chiar idei clare. \u201eA g\u00e2ndi nu mai este a contempla, ci a te angaja, a fi cuprins \u00een ceea ce g\u00e2nde\u0219ti, a fi \u00eentr-un proces-eveniment dramatic al fiin\u021bei-\u00een lume\u201d<\/em>, spune filozoful francez Emmanuel Levinas (1906-1995) \u00een cartea sa \u201e\u00centre noi \u2013 \u00eencercare de a-l g\u00e2ndi pe cel\u0103lalt\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Caracterul unui om poate fi frumos, de admirat sau ur\u00e2t – de neacceptat. <\/em>Oamenii pot avea diverse motive pentru a-\u0219i schimba p\u0103rerile, ideile, func\u021bie de experien\u021bele dob\u00e2ndite, de adaptare la noile condi\u021bii de via\u021b\u0103, de dorin\u021ba de a \u00eendrepta anumite gre\u0219eli. A-\u021bi schimba p\u0103rerile nu denot\u0103 neap\u0103rat un caracter ur\u00e2t. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i oameni cu caractere ur\u00e2te determinate de dorin\u021ba de parvenire, orgoliu exacerbat sau labilitate psihic\u0103. C\u00e2nd intervin anumite evenimente, ele pot schimba viziunea unor oameni, f\u0103r\u0103 a-i face pe ceilal\u021bi din jur s\u0103 considere c\u0103 a f\u0103cut ceva gre\u0219it, ci chiar s\u0103 le fie apreciate noile viziuni \u0219i noile ac\u021biuni, f\u0103r\u0103 a le def\u0103ima caracterul, acea \u201eputere moral\u0103 a omului\u201d, <\/em>dar numai <\/em>atunci c\u00e2nd <\/em>schimbarea este f\u0103cut\u0103 \u00een cadrul drept\u0103\u021bii, sincerit\u0103\u021bii, binelui general.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unii consider\u0103 c\u0103 a face compromisuri este o adev\u0103rat\u0103 art\u0103 care necesit\u0103 talent. \u201ePodoaba vie\u021bii este talentul, cununa talentului e caracterul\u201d, <\/em>spunea academicianul rom\u00e2n Simion Mehedin\u021bi. Via\u021ba ne-a demonstrat c\u0103 unele min\u021bi luminate, talente, chiar genii ale omenirii, nu au avut ceea ce li s-ar fi cerut \u00een plus \u2013 caracter – <\/em>\u0219i lipsa acestuia i-a \u00eempins la gre\u0219eli. Mai t\u00e2rziu, ei au fost numi\u021bi \u201emon\u0219tri umani<\/em>\u201d sau \u201egenii ale r\u0103ului<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A existat \u0219i exist\u0103 \u00een deciziile politice a\u0219a numita moral\u0103 a compromisului \u0219i chiar una a la\u0219it\u0103\u021bii, cu efecte pe termen scurt sau pe termen lung. Iat\u0103 de ce moralitatea a jucat \u0219i joac\u0103 \u00een continuare un rol important \u00een deciziile politice. Unii consider\u0103 c\u0103 politica ast\u0103zi nu mai are nevoie de moral\u0103, dac\u0103 interesele par s\u0103 convin\u0103 momentan. Este adev\u0103rat c\u0103 suntem uneori pu\u0219i s\u0103 alegem \u00eentre a face un compromis sau a renun\u021ba p\u0103str\u00e2ndu-ne principiile pe care le-am avut p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment \u0219i care au constituit caracterul nostru. C\u00e2nd facem un compromis, suntem \u00een situa\u021bia de a trece grani\u021ba fiin\u021bei noastre, renun\u021b\u0103m la ceea ce p\u00e2n\u0103 atunci poate fusese un crez, o valoare, pentru a putea merge mai departe \u0219i a spera \u00een mai bine. Important este ca deciziile luate, compromisurile f\u0103cute s\u0103 nu le regret\u0103m mai t\u00e2rziu. Necesare \u00een acel moment sunt: inteligen\u021ba \u0219i prevederea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Clar este c\u0103 suntem fiin\u021be sociale \u0219i trebuie s\u0103 convie\u021buim, s\u0103 ne accept\u0103m \u0219i s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m unii de la ceilal\u021bi. Aceasta presupune o oarecare situa\u021bie de compromis, \u201eo reglare a intereselor contradictorii care d\u0103 fiec\u0103rui adversar satisfac\u0163ia de a crede c\u0103 a primit ceva ce nu trebuia s\u0103 aib\u0103 \u015fi c\u0103 nu a fost privat\u201d.<\/em> \u00centreb\u0103rile esen\u021biale care s-ar pune: \u00cen ce scop se face compromisul? Pentru evitarea unui haos existent, pentru supravie\u021buire, pentru progres? Ce cedezi? Ce dob\u00e2nde\u0219ti? C\u00e2t de maleabil trebuie s\u0103 fii? C\u00e2t de inflexibil? Este moral a face compromisul respectiv? Este f\u0103cut pentru ideea de bine \u0219i de progres, sau numai de supravie\u021buire? Se poate face chiar dac\u0103 el este contrar cu convingerile formate sau pe care tocmai societatea ni le-a impus? Nu poate fi semn de sl\u0103biciune, sau remediu pentru o cale gre\u0219it\u0103? Se ia \u00een calcul demnitatea \u0219i sinceritatea \u00een acest nou demers? Cel ce-\u0219i asum\u0103 compromisul, \u00ee\u0219i asum\u0103 \u0219i o mare responsabilitate.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Revin \u00eens\u0103 la cadrul religios, la italianul – Sf\u00e2ntul Toma de Aquino\u00a0 (1225-1274) \u2013 c\u0103lug\u0103r, teolog, filozof, doctor al Bisericii, cel care a afirmat c\u0103 \u00eentotdeauna via\u0163a omului trebuie s\u0103 fie adecvat\u0103 la ceea ce este specific \u015fi constitutiv omului – ra\u0163iunea. Binele omului este \u00een conformitate cu faptul de a fi fiin\u0163\u0103 ra\u0163ional\u0103: \u201eBonum hominis est secundum rationem esse\u201d. <\/em>Conform teoriei lui, omul este fiin\u0163\u0103 moral\u0103 prin \u00eens\u0103\u015fi condi\u0163ia uman\u0103 \u0219i \u00een acela\u015fi timp este \u201eo fiin\u0163\u0103 familial\u0103, citadin\u0103, politic\u0103\u201d,<\/em> cele dou\u0103 \u00eensu\u015firi merg\u00e2nd \u00eempreun\u0103: condi\u0163ia moral\u0103 \u015fi cea politic\u0103. Filosofia politic\u0103 a Sf\u00e2ntului Toma pleac\u0103 de la condi\u0163ia descoperit\u0103 de Aristotel – unitatea \u00eentre moral\u0103 \u015fi politic\u0103 \u2013, el dezvolt\u00e2nd mai amplu condi\u0163ia moral\u0103, virtu\u0163ile morale, nel\u0103s\u00e2nd deoparte condi\u0163ia politic\u0103. \u00cen concep\u021bia lui Aristotel, politica este o \u0219tiin\u021b\u0103 care studiaz\u0103 omul ca zoon politikon<\/em> (animal social), politikon<\/em> provenind de la cuv\u00e2ntul polis<\/em>, \u201ecetate\u201d \u00een limba greac\u0103. Ideea lui este c\u0103 \u201eceea ce face ca un regim politic s\u0103 fie bun nu este conformarea sa la o norm\u0103 ideal\u0103, ci adaptarea la datele concrete ale istoriei. Un regim neadaptat la realitate se g\u0103se\u0219te \u00een mod necesar sanc\u021bionat pe termen lung prin tulbur\u0103ri sau revolu\u021bii.(\u2026) Cet\u0103\u021bile fiind diferen\u021biate prin date geografice, prin popula\u021bie, prin cultur\u0103 \u0219i istoria lor, nu se poate furniza un model universal de cetate ideal\u0103\u201d. <\/em>Ca atare, <\/em>inflexibilitatea\u00a0 nu are rost \u00een politic\u0103, fiindc\u0103 aici trebuie avut doar interesul de bine al poporului care este guvernat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ideea compromisului trebuie \u0219i ea s\u0103 aib\u0103 un timp de preg\u0103tire (spontaneitatea poate fi o mi\u0219care gre\u0219it\u0103 \u201epe tabla de \u0219ah\u201d), \u00een acest mod exist\u00e2nd un timp de a se convinge de necesitatea compromisului, ca fiind singura solu\u021bie viabil\u0103 la problema ap\u0103rut\u0103 \u0219i a se \u00eemp\u0103ca cu ideea, spre a nu avea regretul momentului decisiv. Trebuie avut\u0103 acea virtute numit\u0103 r\u0103bdare, st\u0103p\u00e2nire de sine. James Clawell, \u00een cartea sa \u201eShogun\u201d, considera c\u0103 sunt \u0219apte emo\u021bii importante ale omului: \u201eBucuria, m\u00e2nia, nelini\u0219tea, adorarea, m\u00e2hnirea, teama \u0219i ura. Dac\u0103 un om nu se las\u0103 \u00een voia lor, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 are r\u0103bdare\u201d. <\/em>Apoi, odat\u0103 ce ideea compromisului a fost confirmat\u0103, acceptat\u0103, ea devine obi\u0219nuin\u021b\u0103 \u0219i uneori chiar resemnare, se \u00eencepe construirea altui \u201eunivers\u201d, el nemaiav\u00e2nd acel principiu existent p\u00e2n\u0103 atunci. Pentru a nu fi \u00eens\u0103 un simplu act negustoresc \u0219i pentru a nu se ajunge la <\/em>confuzia \u0219i inversarea valorilor, compromisul \u00een demersul s\u0103u trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont \u0219i de con\u0219tiin\u021ba care nu poate renun\u021ba total la principii \u0219i valori, at\u00e2ta timp c\u00e2t omul este moral \u0219i dore\u0219te binele lui \u0219i al societ\u0103\u021bii \u00een care \u00ee\u0219i duce traiul. Iar rela\u021bia corect\u0103 cu binele, necesar\u0103 \u00een determinarea compromisului, implic\u0103 rela\u021bia corect\u0103 cu Dumnezeu!<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Raleigh, NC, USA<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eOmul s-a n\u0103scut liber \u015fi este pretutindeni \u00een lan\u0163uri\u201d Jean Jacques Rousseau     Omul se afl\u0103 continuu \u00een procesul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-12438","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12438","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12438"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12438\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12441,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12438\/revisions\/12441"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12438"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12438"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12438"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}