{"id":12617,"date":"2013-05-12T19:48:41","date_gmt":"2013-05-12T19:48:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=12617"},"modified":"2013-05-12T20:12:35","modified_gmt":"2013-05-12T20:12:35","slug":"vavila-popovici-%e2%80%9epopasurile-vietii%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/05\/12\/vavila-popovici-%e2%80%9epopasurile-vietii%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: \u201ePopasurile vie\u021bii\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/em>\u00a0Nu pl\u00e2nge pentru c\u0103 s-a terminat, z\u00e2mbeste pentru c\u0103 s-a petrecut.\u201d<\/em><\/p>\n

Gabriel Jose Garcia Marquez<\/p>\n


\n<\/em><\/p>\n

Trecutul \u00eensemn\u0103 timp tr\u0103it, prezentul este doar o clip\u0103. De aceea refuz s\u0103 cred c\u0103 ceea ce s-a petrecut apar\u021bine mor\u021bii, \u00eentruc\u00e2t trecutul, se r\u0103sfr\u00e2nge asupra clipei prezente \u0219i asupra viitorului nostru.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Istoric vorbind, dup\u0103 dezintegrarea marilor imperii din Europa Central\u0103 \u0219i de Est la sf\u00e2r\u0219itul Primului R\u0103zboi Mondial, Transilvania, Basarabia \u0219i Bucovina s-au unit cu Regatul Rom\u00e2niei \u00een 1918, form\u00e2nd pentru a doua oar\u0103 \u00een istoria rom\u00e2nilor dup\u0103 Unirea realizat\u0103 de Mihai Viteazul \u00een anii 1599- 1601, Rom\u00e2nia Mare<\/em><\/strong>. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nicolae Iorga ne vorbe\u0219te \u00een Istoria rom\u00e2nilor prin c\u0103l\u0103tori<\/em>, despre multe scrieri ale str\u0103inilor despre locuitorii \u021b\u0103rii noastre \u0219i m-am oprit la \u00eensemn\u0103rile consulului Marii Britaniei, scrise \u00een 1833, cuprinse \u00eentr-o voluminoas\u0103 descriere, intitulat\u0103 P\u0103m\u00e2ntul Principatelor Rom\u00e2ne<\/em>: \u201e\u2026 Astfel rom\u00e2nii au ajuns a fi o concentrare de cea mai mare vitejie, de cel mai \u00eenalt geniu, cu cea mai rar\u0103 omenie \u0219i cu cea mai evanghelic\u0103 ospitalitate \u0219i afabilitate. Dinspre partea dacilor sunt \u00eendr\u0103zne\u021bi, cum se vede la c\u0103l\u0103rie f\u0103r\u0103 \u0219a, sunt dibaci \u00een a c\u0103l\u0103ri \u0219i fabrica orice, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd orice art\u0103 nou\u0103 numai dintr-o singur\u0103 vedere la altul, \u00een iu\u021beala cu care-\u0219i g\u0103sesc singuri hrana la drum, \u00een puterea de a dumesnici animalele s\u0103lbatice, \u00een hot\u0103r\u00e2rea de a umbla f\u0103r\u0103 cea mai mic\u0103 spaim\u0103 \u00een \u00eentunericul cel mai gros prin p\u0103durile cele mai nestr\u0103b\u0103tute \u0219i pustii, prin mun\u021bii cei mai periculo\u0219i, prin pustiet\u0103\u021bile cele mai ad\u00e2nci \u0219i \u00eentunecoase. Dinspre partea romanilor, au priceperea la c\u00e2nt \u0219i la dans, la frumoasa cetire \u0219i la poezie, la tot felul de arte, la m\u00e2nuirea iute a armelor, la \u00een\u021belegerea f\u0103r\u0103 preget \u0219i la spontana imita\u021bie, f\u0103r\u0103 a mai ad\u0103uga numele \u0219i graiul\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tot Nicolae Iorga mai aminte\u0219te \u00eensemn\u0103rile unui consul prusian, prin anul 1848, cu privire la poporului nostru: \u201eS\u00e2nt o ras\u0103 frumoas\u0103, deosebit\u0103 prin moravurile-i simple, cur\u0103\u021benie \u0219i cinste\u201d, cu excep\u021bia clasei de sus, asupra c\u0103reia s-a \u00eentins influen\u021ba corup\u0103toare a Fanarului\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>C\u00e2t prive\u0219te Noua Suli\u021b\u0103<\/em>, localitatea este semnalat\u0103 \u00een descrierea Basarabiei, \u00eentr-o publica\u021bie german\u0103 din 1876. Autorul acelor \u00eensemn\u0103ri vorbe\u0219te despre frumuse\u021bea peisajelor, a dumbr\u0103vilor pline de privighetori. Nu lipsesc \u0219i anumite remarci de \u00eenapoiere, numindu-le \u201econdi\u021bii primitive de trai: dorm pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i transmit acest obicei \u0219i coloni\u0219tilor germani, care se \u00eentind l\u00e2ng\u0103 pat, unul cu capul pe genunchii celuilalt\u201d. <\/em>Pe mine m-a amuzat aceast\u0103 descriere, chiar mi-am imaginat un tablou pictat\u2026 A\u0219a o fi fost \u00een acei ani, \u00een anumite locuri! Dar faptul c\u0103 nem\u021bii imitau gestul, m\u0103 face s\u0103 cred c\u0103 era ceva ce descoperiser\u0103 atunci, acolo, ceva odihnitor, poate un gust al libert\u0103\u021bii, poate pl\u0103cerea de a sim\u021bi r\u0103coarea \u0219i mirosul p\u0103m\u00e2ntului\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La vremea c\u00e2nd m-am n\u0103scut, jude\u021bul Hotin f\u0103cea parte din Regatul Rom\u00e2niei \u0219i capitala era ora\u0219ul cu acela\u0219i nume. Jude\u021bul se afla \u00een nord-estul Rom\u00e2niei Mari \u0219i la vest se \u00eenvecina cu jude\u021bul Cern\u0103u\u021bi. Despre ora\u0219ul Cern\u0103u\u021bi, \u00eenconjurat de numeroase edificii religioase, ctitorite de-a lungul secolelor de domnitori \u015fi boieri moldoveni, am aflat multe din povestirile bunicilor. Ast\u0103zi, c\u00e2nd scriu, zeci de kilometri \u0219i zeci de ani despart Rom\u00e2nia de ora\u015ful pierdut \u00een uitare\u2026 Doar clopotele m\u0103n\u0103stirilor sucevene \u00eencearc\u0103 s\u0103 mai trimit\u0103 sunetul lor disperat spre Cern\u0103u\u0163i. Distan\u021ba dintre Suceava \u0219i Cern\u0103u\u021bi, am aflat din date, este de 82 km \u0219i poate fi parcurs\u0103 \u00een aproximativ o or\u0103 \u0219i unsprezece minute. Distan\u021ba dintre Cern\u0103u\u021bi \u0219i Putna este de 71 de km \u0219i poate fi parcurs\u0103 \u00eentr-o or\u0103 \u0219i nou\u0103 minute.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd am vizitat M\u0103n\u0103stirea Putna (1970), prima m\u0103n\u0103stire zidit\u0103 de Domnitorul \u0218tefan cel Mare, mi-au dat lacrimile. Am \u00eengenuncheat \u00een iarba verde. O \u00eentreag\u0103 pagin\u0103 de istorie mi s-a ivit \u00een fa\u021ba ochilor, un sentiment dureros m-a n\u0103p\u0103dit \u0219i am scris poemul: Cu fruntea plecat\u0103-n dantela verde a p\u0103m\u00e2ntului,\/ ascult taina \u0163\u0103r\u00e2nei \u015fi-al str\u0103mo\u015filor pl\u00e2ns.\/ Un clopot cu sunet solemn rupe t\u0103cerea\/ chem\u00e2nd credincio\u0219ii la slujb\u0103.\/ M\u0103 ridic brusc, \u00eemi fac semnul crucii,\/ aminte-mi aduc de clip\u0103 \u0219i de Dumnezeu:\/ \u201e\u00cengerul Iubirii este prezent\/ \u00een delicatele fire de iarb\u0103,\/ c\u0103ci iubirea este \u00een a da\u2026\u201d\/ \u0218i mare e iubirea Ta, Doamne!\/ O lumin\u0103 diafan\u0103 scald\u0103 totul din jur,\/ privirea-mi caut\u0103-n zadar\/ orizontul dincolo de hotar;\/ s\u0103rut cerul, p\u0103durile verzi,\/ p\u0103m\u00e2ntului \u00eei cer iertare, pentru neputin\u021b\u0103\/ \u0219i pentru multele semne de \u00eentrebare.\/ C\u0103ci ne-iubirea este \u00een a se lua!\/ M\u0103 apropii de lespedea morm\u00e2ntului lui \u0218tefan,\/ privesc vrejurile meandrice – funii ale cerului\u2026\/ M\u0103-nchin m\u0103re\u021biei lui, spun o rug\u0103ciune \/ \u0219i-ntreb cerul:\/ Unde e\u0219ti \u0218tefane Mare? Unde e Moldova ta?<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eMoldova de sus<\/em>, ne spune Dimitrie Cantemir \u00een \u00ab\u00a0Descrierea Moldovei\u00a0\u00bb, cuprinde \u015fapte \u0163inuturi\u00a0: Hotinului, Dorohoiului, H\u00e2rl\u0103ului, Cern\u0103u\u0163ilor, Sucevei, Neam\u0163ului \u015fi Bac\u0103ului. Partea din sud a Moldovei a fost o bun\u0103 vreme sub st\u0103p\u00e2nirea turcilor, de\u015fi erau foarte mul\u0163i moldoveni care-\u015fi p\u0103strau religia cre\u015ftin\u0103. Era format\u0103 din patru p\u0103r\u0163i\u00a0: Buceag, Akerman, Chilia \u015fi Ismail\u201d.<\/em> Cantemir ne precizeaz\u0103 c\u0103 Buceag \u00een limba t\u0103tarilor \u00eenseamn\u0103 \u00ab\u00a0col\u0163\u00a0\u00bb, deoarece aici p\u0103m\u00e2ntul \u00eentre Dun\u0103re \u015fi Nistru, spre Marea Neagr\u0103, face un col\u0163 ascu\u0163it; c\u0103 acest nume vine de la o denumire mai veche \u00ab\u00a0bessi\u00a0\u00bb \u015fi de aici ar veni denumirea de Basarabia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Despre acele \u015fapte \u0163inuturi ale \u0162\u0103rii de sus vorbe\u015fte \u015fi Sadoveanu \u00een scrierile sale, ad\u0103ug\u00e2nd cele cincisprezece \u0163inuturi ale \u0162\u0103rii de jos. De fapt \u00een acest spa\u0163iu exista o \u201e\u00a0salb\u0103 de cet\u0103\u0163i\u201d care au str\u0103juit statul rom\u00e2nesc de la est de Carpa\u0163i.\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cern\u0103u\u021bi-ul \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te via\u0163a pe malurile Prutului, r\u00e2ul travers\u00e2nd lini\u0219tit ora\u0219ul, de\u0219i, \u00een antichitate r\u00e2ul era cunoscut sub numele Pyretus, iar sci\u021bii \u00eel numeau Porata, adic\u0103 ap\u0103 furtunoas\u0103. Izvor\u0103\u0219te din Carpa\u021bii P\u0103duro\u0219i din Ucraina, \u00een drumul s\u0103u lung curge spre est, mai apoi pe direc\u021bia sud-est \u0219i se vars\u0103 \u00een Dun\u0103re l\u00e2ng\u0103 Reni, la est de ora\u0219ul Gala\u021bi. Formeaz\u0103 ast\u0103zi grani\u021ba \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova. Ora\u0219ului Cern\u0103u\u021bi i se spunea \u201emica Vien\u0103\u201d \u00eentruc\u00e2t avea cl\u0103diri cu aspect imperial, unele construite \u0219i altele ref\u0103cute pe vremea domina\u021biei habsburgice. Era un ora\u0219 rom\u00e2nesc existent de pe vremea lui Alexandru cel Bun, devenit cosmopolit, \u00een care tr\u0103iau \u00een perfect\u0103 \u00een\u021belegere: ucraineni, polonezi, rom\u00e2ni, germani, evrei, unguri. Dar limba pe care o vorbeau era cea rom\u00e2neasc\u0103, chiar dac\u0103 graiul suna pu\u021bin altfel. \u0218i era al treilea ora\u015f al Rom\u00e2niei interbelice, ca popula\u0163ie, dup\u0103 Bucure\u015fti \u015fi Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La distan\u021ba de 48 km nord-est de ora\u0219ul Cern\u0103u\u021bi – fosta capital\u0103 a dulcii Bucovine a lui Eminescu – se afl\u0103 ora\u0219ul Hotin, ora\u0219 atestat pentru prima dat\u0103 \u00een anul 1001, localizat pe malul drept al Nistrului. \u00cen ora\u0219ul Hotin, pe o colin\u0103 natural\u0103 aflat\u0103 \u00eentr-o mic\u0103 depresiune \u00eenconjurat\u0103 de o culme de dealuri se afl\u0103 Cetatea Hotin. \u201eCol\u021b de \u021bar\u0103 \u0219tefanian\u0103\u201d,<\/em> cum frumos a gl\u0103suit un poet de pe acele meleaguri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Istoria Rom\u00e2nilor prin c\u0103l\u0103tori<\/em>, Nicolae Iorga scrie cum un evreu b\u0103tr\u00e2n, n\u0103scut \u00een Hotin, prin anii 1830, povestea despre vizitiii de po\u0219t\u0103 care duceau drume\u021bii pe drumul Bucovinei, amintindu-\u0219i de cirezi, herghelii, treieratul gr\u00e2nelor etc. Apoi pomene\u0219te de Noua Suli\u021b\u0103<\/em>, ca fiind \u201egrani\u021ba a trei \u00eemp\u0103r\u0103\u021bii\u201d. <\/em>Acolo locuiau ucraineni, rom\u00e2ni, ru\u0219i, evrei \u0219i polonezi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen acea Rom\u00e2nie Mare, cu Basarabia \u0219i partea de Nord a Bucovinei, lipite de \u201ePatria Mum\u0103\u201d, se afla or\u0103\u0219elul Suli\u021ba, <\/em>numit \u0219i Noua Suli\u021b\u0103 <\/em>dup\u0103 p\u00e2r\u00e2ul care curge prin el. Suli\u021ba<\/em> era parte din jude\u021bul Hotin, unul dintre jude\u021bele <\/strong>Moldovei dintre Prut \u0219i Nistru (Basarabia) \u0219i era ultimul jude\u021b spre Nord al acesteia. Era, pe vremuri, \u021binutul din marginea Poloniei \u0219i cuprindea cetatea Hotinului, menit\u0103 s\u0103 apere Moldova dinspre acea parte. Numele de \u201eBucovina\u201d\u00a0 provenind din cuv\u00e2ntul slav pentru fag<\/em> (\u201ebuk\u201d), putem \u00een\u021belege c\u0103 vorbim de o \u201e\u021aar\u0103 a fagilor\u201d. Jude\u021bul \u0219i-a luat numele de la cetatea care-\u0219i r\u0103sfr\u00e2nge, \u00een fa\u021ba Cameni\u021bei \u2013 bastion al Poloniei de alt\u0103dat\u0103 \u2013 chipul \u00een apele Nistrului.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Cetatea Hotinului<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ctitorit\u0103 de daci, ref\u0103cut\u0103 de Drago\u0219, Alexandru cel Bun \u0219i \u0218tefan cel Mare, azi este uitat\u0103, l\u0103sat\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt str\u0103in. Istoria cet\u0103\u021bii pare confuz\u0103: Costache Negruzzi ne-a l\u0103sat o nuvel\u0103 roman\u021bat\u0103 \u00een care vorbe\u0219te de sf\u00e2r\u0219itul lui Alexandru L\u0103pu\u0219neanu \u00een aceast\u0103 cetate; Miron Costin spune c\u0103 cetatea ar fi fost construit\u0103 de daci \u0219i dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 dacii au locuit \u00een Podolia \u0219i au avut acolo fortifica\u021bii \u00eentre care – Petridava (Kamene\u021b-Podolisk-ul de ast\u0103zi) aflat\u0103 la 17 km de Hotin considerat\u0103 a fi fost \u201esora de peste Nistru\u201d- afirma\u021bia ar putea fi adev\u0103rat\u0103. S\u0103p\u0103turile arheologice efectuate \u00een zon\u0103 au dezv\u0103luit, \u00een apropiere, zidurile a dou\u0103 alte cet\u0103\u021bi mai vechi – una dat\u00e2nd din secolele IX-X \u0219i alta – din secolele VII-VIII, dup\u0103 unii chiar secolul V, ceea ce ar fi un argument \u00een plus pentru originea dacic\u0103 a fortifica\u021biei. Iorga scria despre Cetatea Hotinului<\/em><\/a> \u00een cartea sa Neamul rom\u00e2nesc \u00een Basarabia<\/em>: \u201eMe\u0219teri din Podolia sau italieni au lucrat Hotinul cel nou, pe la 1400. Ei au f\u0103cut din piatr\u0103 bine potrivit\u0103 \u0219i amestecat\u0103 cu linii de c\u0103r\u0103mid\u0103 pentru podoab\u0103, un masiv rotund de zid\u0103rie stra\u0219nic\u0103, ce se ridic\u0103 drept pe malul Nistrului puternic. Turnuri se umfl\u0103 pe la col\u021buri, tot a\u0219a de uria\u0219 pl\u0103nuite \u0219i aduse la \u00eendeplinire. \u00cen centru se f\u0103cur\u0103 \u00eenc\u0103peri de rug\u0103ciune \u0219i locuin\u021b\u0103, \u0219i printre n\u0103ruiturile de acum, printre multele schimb\u0103ri care au pierdut ast\u0103zi mai orice \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are, r\u0103m\u00e2i uimit c\u00e2nd vezi semnele deosebitoare ale arhitecturii din veacul al XV-lea al Moldovei. Casele acestea care au fost spoite cu ro\u0219u pentru haremul vreunui pa\u0219\u0103, au fere\u0219ti de piatr\u0103 alb\u0103, \u00een arcuri sf\u0103r\u00e2mate, \u0219i o u\u0219\u0103 de biseric\u0103 \u00een care se taie trei r\u00e2nduri de linii \u00eempodobite, ca la u\u0219a bisericii din Sc\u00e2nteie, cl\u0103dit\u0103 de \u0218tefan cel Mare. Colo sus, pe zidul acela m\u0103re\u021b, fere\u0219ti mai mici au ciubuce de piatr\u0103 s\u0103pat\u0103, care se taie \u00een unghiuri drepte, \u0219i se vede chiar prin sp\u0103rturi o poart\u0103 de \u0219apte \u2013 opt arce \u00een cadrele ei \u00eendr\u0103zne\u021be, cari e desigur, cea mai frumoas\u0103 din toate vechile cl\u0103diri rom\u00e2ne\u0219ti. Ea e sf\u0103r\u00e2mat\u0103 \u00een parte, drumul la d\u00e2nsa s-a rupt, \u0219i ar trebui s\u0103 te ca\u021beri prin bolovanii risipi\u021bi ca s-o vezi mai bine.\u201d<\/em> Unele informa\u021bii istorice ne spun c\u0103 Cetatea a fost \u00een\u0103l\u021bat\u0103 de moldovenii lui Alexandru cel Bun, c\u0103tre 1400.\u00a0 \u00cen secolul XVII, Abdi Pa\u0219a\u00a0 trec\u00e2nd prin Hotin cu oastea sa spre a instala ca rege \u00een Polonia pe Stanislaw Leszczynski, prietenul lui Carol XII \u0219i viitorul socru al regelui Ludovic XV al Fran\u021bei, ar fi pus m\u00e2na pe frumoasa cetate a Moldovei. Cu ajutorul chiar al lui Nicolae Mavrocordat care domnea atunci \u00een Moldova, el a f\u0103cut repara\u021bii \u0219i adaosuri \u201e\u00eentr-un mizerabil stil turcesc\u201d- <\/em>ni se spune – \u0219i a dat-o \u00een primire, \u00eempreun\u0103 cu \u021binutul \u00eenconjur\u0103tor pe care \u00eel smulsese Moldovei, unui pa\u0219\u0103, pentru ap\u0103rarea Semilunii, \u00een acest punct amenin\u021bat de expansiunea Rusiei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u0219a s-a scris istoria Hotin-ului, a c\u0103rui existen\u021b\u0103 a fost tulburat\u0103 de incursiuni austriece, ruse\u0219ti, turce\u0219ti. \u00cen lucrarea sa Descriptio Moldaviae<\/em>, scris\u0103 \u00een limba latin\u0103, \u00een perioada 1714-1716, Dimitrie Cantemir descria astfel Cetatea Hotin: \u201eAici se afl\u0103 Hocin sau Hotin, o cetate pe Nistru, fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu Cameni\u021ba. Se num\u0103r\u0103 printre cele mai mari cet\u0103\u021bi ale Moldovei. \u00cenainte vreme era \u00eent\u0103rit\u0103 spre apus cu ziduri foarte \u00eenalte \u0219i cu \u0219an\u021buri ad\u00e2nci, iar \u00een partea dinspre r\u0103s\u0103rit era \u00eent\u0103rit\u0103 pe malul abrupt al Nistrului \u0219i de st\u00e2nci ascu\u021bite, dar \u00een r\u0103zboiul din urm\u0103 cu ru\u0219ii, turcii au luat cetatea \u00een 1712, i-au d\u0103r\u00e2mat zidurile cele vechi dintr-o parte, iar \u00een cealalt\u0103 parte au \u00eemprejmuit-o cu lucr\u0103ri de \u00eent\u0103rire noi \u0219i au l\u0103rgit-o mai mult de jum\u0103tate, \u00eenc\u00e2t azi i se poate spune pe bun\u0103 dreptate cea mai frumoas\u0103 \u0219i cea mai tare dintre cet\u0103\u021bile Moldovei. Pe c\u00e2nd se afla \u00eenc\u0103 \u00een st\u0103p\u00e2nirea voievodului Moldovei, c\u00e2rmuirea acesteia era \u00een seama unui obl\u0103duitor pus anume; acu, c\u00e2nd se afl\u0103 sub puterea turceasc\u0103, este c\u00e2rmuit\u0103 de un pa\u0219\u0103 turcesc, lucru ce este potrivit tractatelor \u0219i \u00eenvoielilor cu le\u0219ii, \u00een care se arat\u0103 l\u0103murit c\u0103 \u00een cet\u0103\u021bile Moldovei nu va putea fi a\u0219ezat\u0103 oaste turceasc\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cetatea are o pat\u0103 neagr\u0103 de pe zidul ei. O legend\u0103 spune c\u0103 pata a fost creat\u0103 de lacrimile osta\u0219ilor din castel care au luptat \u00eempotriva otomanilor \u0219i care au fost uci\u0219i de turci \u00een interiorul fort\u0103re\u021bei. O alt\u0103 legend\u0103 spune c\u0103 pata a fost creat\u0103 din lacrimile unei fete cu numele de Oksana, pe care turcii au \u00eengropat-o de vie \u00een zidurile cet\u0103\u021bii. Am g\u0103sit de cur\u00e2nd, \u00eentr-o revist\u0103, cuvinte mi\u0219c\u0103toare semnate de jurnalistul Lucian Reni\u021b\u0103: \u201eDin orice parte te-ai apropia, cetatea te cople\u0219e\u0219te. Elegan\u021ba exterioar\u0103 \u0219i eclectismul istoric se reg\u0103sesc \u0219i \u00een interior, unde se amestec\u0103 straturi arhitectonice din diverse epoci \u0219i culturi. Pentru un istoric sau istoric al artei, pu\u021bine construc\u021bii ar putea fi mai gr\u0103itoare \u0219i pline de simboluri precum aceasta – de la ornamentele zidurilor \u0219i meterezelor, pictura din paraclis dat\u00e2nd din vremea lui Petru Rare\u0219, \u0219i p\u00e2n\u0103 la detaliile por\u021bilor, u\u0219ilor, ferestrelor, formelor \u00een lemn, fiecare p\u0103str\u00e2nd c\u00e2te ceva de la temporarul c\u00e2rmuitor. \u00cens\u0103 cel mai mare mister al fort\u0103re\u021bei este, probabil, pata de pe zidul arcuit, care ar p\u0103rea s\u0103 sugereze c\u0103 cetatea \u00eenstr\u0103inat\u0103 pl\u00e2nge. O legend\u0103 spune c\u0103 aceasta provine din lacrimile osta\u0219ilor moldoveni ce au luptat \u00eempotriva otomanilor \u0219i care au fost m\u0103cel\u0103ri\u021bi \u00een interiorul fort\u0103re\u021bei. O alta, asem\u0103n\u0103toare cu legenda Me\u0219terului Manole, vorbe\u0219te despre pl\u00e2nsul unei moldovence zidite de vie, de turci, \u00een peretele cet\u0103\u021bii. Hotinul este o fil\u0103 de aur smuls\u0103 dintr-un vechi hrisov domnesc, peste care str\u0103inii \u00eencearc\u0103 s\u0103 pun\u0103 un sigiliu fals. Chiar dac\u0103 vorba rom\u00e2neasc\u0103 a devenit o raritate, \u00eentr-un ora\u0219 care \u0219i-a pierdut buletinul de identitate, e destul s\u0103 urci pe crenelurile cet\u0103\u021bii, s\u0103 vezi Nistrul m\u0103re\u021b, s\u0103 prive\u0219ti la pietrele care mai p\u0103streaz\u0103 s\u00e2ngele \u0219i voin\u021ba de libertate a p\u0103rc\u0103labilor moldoveni, pentru ca s\u0103 sim\u021bi c\u0103, oric\u00e2t ar fi oamenii sub \u201evremi\u201d, vine o zi care aduce lumin\u0103, adev\u0103r \u0219i dreptate, acolo unde a disp\u0103rut \u0219i ultima speran\u021b\u0103.<\/strong> Altfel, de ce, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd v\u0103d cetatea, cu al s\u0103u zid arcuit \u0219i ornamente din c\u0103r\u0103mid\u0103 ro\u0219ie, m\u0103 \u00eencearc\u0103 un sentiment de intimitate, de acas\u0103? Cetatea nu ne-a uitat. Hotinul ne recunoa\u0219te. Este al nostru pe veci.\u201d\u00a0 <\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din Polonia venise c\u00e2ndva bunica tat\u0103lui meu cu cele patru fiice, \u00een Hotinul rom\u00e2nesc, dup\u0103 dispari\u021bia so\u021bului ei cu titlul nobiliar de Pan, ob\u021binut pentru merite eroice. Una dintre fiicele ei cu numele de Antoaneta, s-a c\u0103s\u0103torit cu bunicul meu, rom\u00e2nul cu numele de Teodor care locuia \u00een Noua Suli\u021b\u0103, ai c\u0103rui p\u0103rin\u021bi purtau frumoase nume de Maria \u0219i Ilie. De acolo, din Suli\u021ba \u0219i din Cern\u0103u\u021bi s-au refugiat rudele tat\u0103lui meu, \u00een anul 1943, venind to\u021bi \u00een locuin\u021ba noastr\u0103 din Oltenia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prima men\u021biune documentar\u0103 a ora\u0219ului Noua Suli\u021b\u0103 dateaz\u0103 din anul 1456, timp \u00een care f\u0103cea parte din \u021ainutul Hotinului – regiunea istoric\u0103 Basarabia, Principatul Moldovei. \u00cen 1812, la Bucure\u0219ti, s-a semnat tratatul de pace \u00eentre Imperiul Rus \u0219i cel Otoman, \u00een urma r\u0103zboiului ruso-turc din 1806-1812. Rusia a ocupat atunci teritoriul de est al Moldovei dintre Prut \u0219i Nistru \u0219i l-a al\u0103turat \u021ainutului Hotin \u0219i Basarabiei Buceagului luate de la Turci, transform\u00e2nd-o \u00eentr-o gubernie cu zece \u021binuturi. Dup\u0103 unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia \u00een 1918, Noua Suli\u021ba a f\u0103cut parte din \u021aara noastr\u0103 \u2013 Rom\u00e2nia. \u00cen 1940 Basarabia, Bucovina de Nord \u0219i \u021ainutul Her\u021ba au fost ocupate de sovietici, \u00een 1941 eliberate p\u00e2n\u0103 \u00een 1944, c\u00e2nd au fost integrate separat \u00een RSS \u0219i Ucraina.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din povestirile bunicului am aflat c\u0103 pe dealuri cre\u0219teau fagii \u0219i stejarii frumos dezvolta\u021bi. \u00cen cea mai mare parte a \u021binutului p\u00e2lcurile de stejari de pe \u00een\u0103l\u021bimi erau desp\u0103r\u021bite de por\u021biuni cu ierburi \u00eenalte \u0219i flori; stepa propriu-zis\u0103 se strecura numai \u00een lungul v\u0103ii Prutului, pe o f\u00e2\u0219ie sub\u021bire. La \u00eenceputul secolului XX-lea, \u00een 1905, a fost construit\u0103 gara de cale ferat\u0103 din localitatea Suli\u021ba, pe acolo se exportau piei bovine \u00een Austria. Gara este cunoscut\u0103 \u0219i prin faptul c\u0103 \u00een anul 1915 \u0219i-a \u00eenceput faimoasa c\u0103l\u0103torie \u00een Rusia celebrul scriitor \u0219i jurnalist american John Reed. Bunicul fusese numit \u0219ef de gar\u0103, i s-a dat o locuin\u021b\u0103 \u00een pavilionul g\u0103rii, pe strada care luase numele de \u201estrada G\u0103rii\u201d. Era unul dintre fiii primarului comunei Mar\u0219eni\u021ba, comun\u0103 apropiat\u0103 de Noua Suli\u021b\u0103 \u0219i a moa\u0219ei comunale despre care se spunea c\u0103 adusese pe lume mul\u021bi copii \u0219i vindecase multe femei suferinde. Pe atunci femeile n\u0103\u0219teau acas\u0103 \u0219i membrii familiei a\u0219teptau cu emo\u021bie \u0219i v\u0103rsau lacrimi de bucurie la ivirea unui copil pe lume.<\/p>\n

\u00a0 Am g\u0103sit fotografii cu gara din Noua Suli\u021b\u0103. Am privit \u0219i din cele aflate de la bunici, se pare c\u0103 acolo, la etajul cl\u0103dirii ar fi fost locuin\u021ba dint\u00e2i a bunicilor mei, dac\u0103 nu cumva cl\u0103direa a fost ref\u0103cut\u0103 \u00eentre timp.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0 Mai apoi \u0219i-au construit o cas\u0103 tot pe strada G\u0103rii, acolo unde bunica \u00eencepuse s\u0103 dea na\u0219tere copiilor, celor doi fii \u0219i dou\u0103 fiice. C\u0103 a\u0219a era pe atunci, c\u00e2nd se pornea o femeie s\u0103 fac\u0103 copii, dac\u0103 ace\u0219tia erau reu\u0219i\u021bi, f\u0103cea al\u021bii \u00een serie \u0219i de multe ori se cre\u0219teau unii pe al\u021bii. \u0218i se opreau c\u00e2nd luau \u00een calcul venitul \u0219i \u00eentre\u021binerea lor. Acest venit era de cele mai multe ori confortabil pentru o familie. Exista \u0219i un liceu comercial \u00een localitate, la care a fost dat fiul cel mare, tat\u0103l meu. Dup\u0103 terminarea liceului, sora cea mare se preg\u0103tea pentru facultatea de medicin\u0103, dar evenimentele istorice au determinat-o s\u0103 renun\u021be; tata fusese admis la Facultatea de Electro-mecanic\u0103 din Paris \u0219i deoarece p\u0103rin\u021bii nu puteau s\u0103-i asigure acolo \u00eentre\u021binerea, a renun\u021bat \u0219i a urmat cursurile Academiei comerciale, sora cea mic\u0103 trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 l\u00e2ng\u0103 p\u0103rin\u021bi, iar fratele cel mic a fost dat la un gimnaziu industrial. P\u00e2n\u0103 la pensie tata a ocupat func\u021biile de contabil, \u0219ef al depozitelor CAM \u0219i economist.\u00a0 S-a c\u0103s\u0103torit \u00een 1933 cu o fiin\u021b\u0103 n\u0103scut\u0103 tot \u00een Noua Suli\u021b\u0103, de origine polonez\u0103 dup\u0103 mam\u0103 \u0219i ucrainean\u0103 dup\u0103 tat\u0103. Doi ani mai t\u00e2rziu au dat na\u0219tere unei feti\u021be\u2026 aceea eram eu. <\/strong>Cordonul ombilical fizic a fost t\u0103iat, dar cel metafizic a r\u0103mas. Am r\u0103mas legat\u0103 de cei preexisten\u021bi vie\u021bii mele, vii sau mor\u021bi. Cei cunoscu\u021bi \u0219i disp\u0103ru\u021bi se re\u00eentorc deseori \u00een visele mele\u2026<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00cemi povestea tata c\u0103 pe acele meleaguri a \u00eenv\u0103\u021bat pescuitul, fiindc\u0103 Prutul avea multe specii de pe\u0219ti, precum: crapul, carasul argintiu, ro\u0219ioara, \u0219al\u0103ul, bibanul. \u00cen gospod\u0103ria lor aveau un c\u00e2ine lup care se numea Lord (a\u0219a aveam s\u0103-mi botez \u0219i eu primul c\u00e2ine primit \u00een dar). Obi\u0219nuia s\u0103-l ia cu el la Prut, atunci c\u00e2nd nu se ducea pentru pescuit, ci pentru pl\u0103cerea lui de a \u00eenota. \u00cel l\u0103sa pe mal \u0219i se aventura \u00een \u00eenot. C\u00e2inele uneori \u00eel \u00eenso\u021bea, alteori r\u0103m\u00e2nea la mal \u0219i \u00eel urm\u0103rea. \u00centr-una din zile, \u00eenot\u00e2nd ceva mai departe, a intrat \u00eentr-un v\u00e2rtej \u0219i pe c\u00e2nd se lupta cu furia s\u0103lbatic\u0103 a apei \u0219i nu putea nici s\u0103 strige \u2013 tot nu l-ar fi auzit nimeni – s-a trezit \u00een\u0219f\u0103cat de c\u00e2inele s\u0103u care l-a dus p\u00e2n\u0103 la mal. \u0218i acum, la b\u0103tr\u00e2ne\u021be c\u00e2nd \u00eemi repovestea, se minuna de inteligen\u021ba \u0219i afec\u021biunea c\u00e2inelui, dar, spunea tata, \u201eun \u00eenger trebuie s\u0103 fi fost prin preajm\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Clima \u00een acea parte a \u021b\u0103rii, \u00eemi povesteau p\u0103rin\u021bii, este mai aspr\u0103 dec\u00e2t \u00een sudul \u021b\u0103rii, strugurii, de exemplu, nu ajungeau la coacere. Iernile erau aspre, geroase, viscolite uneori \u0219i cu un strat de z\u0103pad\u0103 gros \u0219i stabil pentru o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103. Totul \u00een jur se acoperea cu o p\u0103tura alb\u0103, imaculat\u0103 \u0219i pufoas\u0103, de z\u0103pad\u0103. Peisajul de iarn\u0103, p\u0103rea desprins dintr-un basm. Doar s\u0103niile\u00a0 cu zurg\u0103l\u0103i, m\u00e2nate de cai robu\u0219ti, bine hr\u0103ni\u021bi, conduse de birjari cu c\u0103ciuli mari pe cap, circulau pe str\u0103zile neasfaltate ale Nou\u0103 Suli\u021bei, cu multe denivel\u0103ri, a\u0219a \u00eenc\u00e2t la o vitez\u0103 mai mare a s\u0103niilor, sim\u021beai c\u0103 po\u021bi zbura din sanie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-o zi de iarn\u0103 nespus de geroas\u0103, c\u00e2nd mama era \u00een durerile facerii, tata plecase de diminea\u021b\u0103 \u00een zona g\u0103rii, unde se s\u0103rb\u0103torea ziua Unirii. \u00cen acel an, 1935, a fost cu adev\u0103rat o iarn\u0103 grea, dar frumoas\u0103. Se sim\u021bea mirosul de ger proasp\u0103t \u0219i sc\u00e2r\u021b\u00e2itul om\u0103tului sub picioare. Nu mai ningea, fulgii se jucaser\u0103 \u00een zilele dinainte, \u00eentr-un zbor zglobiu. Copacii erau dantela\u021bi, parc\u0103 preg\u0103ti\u021bi \u0219i ei de festivitate \u00een acea diminea\u021b\u0103 geroas\u0103 de iarn\u0103. Era un peisaj de vis. Cristalele care sclipeau \u00ee\u021bi fermecau privirea c\u00e2nd priveai jos, \u00eenspre p\u0103m\u00e2nt, c\u0103ci fuseser\u0103 nop\u021bi lungi \u0219i ninsese mult p\u00e2n\u0103 \u00een acea zi. Totul\u00a0 amor\u021bise sub imensul ocean de ninsoare. \u0218i-n adunarea t\u0103cut\u0103, \u00een a\u0219teptarea \u00eenceperii festivit\u0103\u021bii, s-a auzit glasul servitoarei: \u201eDomnul \u0219ef, v\u0103 na\u0219te doamna!\u201d \u201eDe parc\u0103 m-ar fi n\u0103scut pe mine\u201d, r\u00e2dea tata de fata care nu \u0219tia prea bine rom\u00e2ne\u0219te. Bunica care asistase la na\u0219tere, \u00eemi spusese c\u0103 m-am \u00eenvine\u021bit, s-au speriat, au chemat preotul \u0219i m-au botezat \u00een prip\u0103\u2026 Era ziua sf\u00e2ntului mucenic Vavila \u00een calendarul de atunci \u0219i bunica le-a spus s\u0103-mi dea numele mucenicului din ziua aceea, s\u0103 fie cu noroc\u2026 \u0219i na\u0219a se numea Maria \u0219i preotul a spus: \u201eSe boteaz\u0103 \u00een numele Domnului \u2013 Vavila-Maria\u201d. \u00cen certificatul ne na\u0219tere a fost trecut doar primul nume.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-o zi de s\u0103rb\u0103toare na\u0163ional\u0103 m-am n\u0103scut \u0219i aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare a Unirii, la acea vreme reprezenta ceva sacru, pentru \u00eentreaga noastr\u0103 \u021bar\u0103. Ziua de 24 Ianuarie 1859 a fost \u00a0un eveniment semnificativ, care poate fi cinstit pentru c\u0103 a \u00eensemnat, parafraz\u00e2ndu-l pe Mihail Kog\u0103lniceanu, \u201echeia de bolt\u0103\u201c pe care s-a construit Rom\u00e2nia modern\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu-mi amintesc mai nimic din perioada tr\u0103it\u0103 \u00een acest loc, fiindc\u0103 l-am p\u0103r\u0103sit cur\u00e2nd \u0219i a\u0219a sunt copiii, \u00eencep s\u0103 \u00eenregistreze imagini \u0219i memoria \u00eencepe s\u0103 se dezvolte mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u0219 fi dorit s\u0103 descriu casa \u00een care m-am n\u0103scut, dar despre ea nu am auzit vorbindu-se. \u0218tiu doar, din spusele p\u0103rin\u021bilor, c\u0103 bunicul le-a atribuit o parte din terenul de l\u00e2ng\u0103 cas\u0103, tata a cump\u0103rat toate materialele pentru construc\u021bia ei, a f\u0103cut \u0219i un plan al casei, pe care \u00eel p\u0103strez \u0219i ast\u0103zi, dar ordinul de mutare \u00een Ardeal a trebuit executat, a\u0219a c\u0103 a l\u0103sat totul, cu g\u00e2ndul c\u0103 se vor \u00eentoarce c\u00e2ndva s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 acea cas\u0103 mult dorit\u0103. Au venit ocupa\u021biile sovietice \u0219i visul a fost spulberat. Nu s-au mai \u00eentors pe acele meleaguri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acolo sunt neamurile mele de veacuri \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103-ngropa\u021bi, al\u021bii r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi \u00een cimitire \u00eendep\u0103rtate, necunoscute, acolo este p\u0103m\u00e2ntul care a avut dorin\u021ba, dar n-a avut putin\u021ba s\u0103 ne p\u0103streze.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2ndva scriam poezia intitulat\u0103 Tempi pasatti<\/em>: \u201e<\/em>\u00cen copil\u0103rie c\u00e2ntam, dansam Hora Unirii,\/ \u00een casa noastr\u0103, \u00een curtea \u015fcolii.\/ C\u00e2ntam:\u201ePe-al nostru steag e scris unire\/ \u00eentr-o limb\u0103 dulce, \u00een care\/ mi-am strigat prima oar\u0103 p\u0103rin\u0163ii,\/ locul \u00een care am deschis ochii \u015fi am privit cerul,\/ p\u0103m\u00e2ntul pe care au c\u0103lcat primii mei pa\u015fi\u2026\/ Rudele s-au \u00eempr\u0103\u015ftiat \u00een cele patru puncte cardinale\u2026\/ Doamne, spune-mi, cine a suflat cu-at\u00e2ta ur\u0103 \u015fi blestem\/ de s-au risipit to\u0163i at\u00e2t de departe, at\u00e2t de u\u015for,\/ ca puful unei p\u0103p\u0103dii?\/ Poate de aceea visez oasele str\u0103mo\u015filor\/ ie\u015find din morminte \u015fi-alc\u0103tuind \u00een aer,\/ o imens\u0103 cruce din nacru…\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0 C\u00e2t timp \u00eengr\u0103m\u0103dit \u00een c\u00e2teva amintiri! Buc\u0103\u021bi de via\u021b\u0103! Le adun cu mintea \u0219i le spulber \u00een cuvinte, pentru un timp viitor\u2026 Da, am \u00eenv\u0103\u021bat cum numai din clipa trecut\u0103 po\u021bi pleca\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La doar doi ani \u00eemplini\u021bi, p\u0103rin\u021bii au plecat \u00eentr-o localitate montan\u0103 din Transilvania (Ardeal), regiune aflat\u0103 \u00een interiorul arcului carpatic.<\/p>\n

Vavila Popovici<\/em><\/strong><\/p>\n

Raleigh, Carolina de Nord<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n

(Fragment din cartea \u201e<\/em>Popasurile vie\u021bii\u201d- \u00een preg\u0103tire)<\/em><\/p>\n

\u00a0Prima imagine – sursa –\u00a0Basarabia-Bucovina.Info<\/a>.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0Nu pl\u00e2nge pentru c\u0103 s-a terminat, z\u00e2mbeste pentru c\u0103 s-a petrecut.\u201d Gabriel Jose Garcia Marquez Trecutul \u00eensemn\u0103 timp tr\u0103it, prezentul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-12617","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12617","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12617"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12617\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12622,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12617\/revisions\/12622"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12617"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12617"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12617"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}