{"id":1263,"date":"2012-01-18T12:09:51","date_gmt":"2012-01-18T12:09:51","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=1263"},"modified":"2012-03-20T16:42:28","modified_gmt":"2012-03-20T16:42:28","slug":"cele-mai-reale-convorbiri-imaginare-cu-dascalul-meu-scriitorul-mihai-radulescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/01\/18\/cele-mai-reale-convorbiri-imaginare-cu-dascalul-meu-scriitorul-mihai-radulescu\/","title":{"rendered":"Cele mai reale convorbiri imaginare cu dasc\u0103lul meu, scriitorul Mihai R\u0103dulescu"},"content":{"rendered":"

IN MEMORIAM MIHAI RADULESCU<\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (1936 -2009)<\/strong>
\n<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>
\n<\/strong> <\/strong><\/p>\n

Vreme de 37 de ani numele domnului R\u0103dulescu a fost legat \u00een mintea \u015fi sufletul meu de amintirea celui mai impresionant profesor de liceu, dasc\u0103lul meu de englez\u0103 din clasa a IX-a. De\u015fi m-a \u00eenso\u0163it pe c\u0103ile \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u015fi descoperirii de sine doar un an de zile, ecoul acelei scurte \u00eent\u00e2lniri a d\u0103inuit din adolescen\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 la maturitate, c\u00e2nd mai slab \u015fi \u00eendep\u0103rtat, c\u00e2nd mai apropiat \u015fi persistent, iar uneori, ca \u00een momentele scrierii acestor r\u00e2nduri, a devenit de-a dreptul cople\u015fitor. \u00a0<\/strong><\/p>\n

La vremea respectiv\u0103 nici m\u0103car nu am \u015ftiut c\u0103 profesorul meu de englez\u0103 fusese de\u0163inut politic, zvon care circulase\u00a0 prin cercul profesorilor \u015fi elevilor din clasa noastr\u0103, dup\u0103 cum am aflat-o mai t\u00e2rziu. Ne-am re\u00eent\u00e2lnit dup\u0103 aproape patru decenii, \u00een \u00eemprejur\u0103ri \u0163in\u00e2nd de domeniul fantasticului. Nu dumnealui a venit la mine, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een primul an de liceu ci eu am hot\u0103r\u00e2t s\u0103-l caut pe Internet, cu ajutorul\u00a0 a tot \u015fi a toate \u015ftiutorului Google, \u00een octombrie, anul trecut. C\u0103ut\u0103rile mi-au reu\u015fit de la prima \u00eencercare, c\u0103ci se pare c\u0103 Dumnezeu or\u00e2nduie\u015fte la timpul potrivit s\u0103 te \u00eent\u00e2lne\u015fti cu aceia cu care ai de des\u0103v\u00e2r\u015fit o lucrare \u2026<\/strong> Pagini de Wikipedia citite pe ner\u0103suflate \u015fi cu uimire de nedescris, mi-au dezv\u0103luit c\u0103 fostul meu profesor de englez\u0103\u00a0 era defapt lupt\u0103torul anticomunist Mihai R\u0103dulescu, scriitor de beletristic\u0103 – prozator, poet \u015fi dramaturg. Am descoperit nu numai un creator prolific, cu o arie de manifestare deosebit de larg\u0103 ci \u015fi un cercet\u0103tor de antropologie stilistic\u0103 \u015fi al artelor plastice, un armenolog pasionat \u015fi un editor de excep\u0163ie. Dar mai presus de toate acestea, Mihai R\u0103dulescu a fost primul \u015fi singurul scriitor ce a scris o “Istorie a Literaturii de Deten\u0163ie la Rom\u00e2ni”, cea dint\u00e2i lucrare de acest gen nu numai \u00een literatura na\u0163ional\u0103 dar \u015fi \u00een cea universal\u0103.<\/strong><\/p>\n

Trei luni a durat aceast\u0103 t\u00e2rzie \u015fi tulbur\u0103toare re\u00eent\u00e2lnire \u00eenlesnit\u0103 de c\u0103ile comunica\u0163iei moderne pe Internet, timp dup\u0103 care domnul profesor, bolnav \u015fi suferind, a trecut \u00een nefiin\u0163\u0103 spre\u00a0 via\u0163a de dincolo de moarte. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, pe c\u00e2t de scurt\u0103 pe at\u00e2t de plin\u0103 de\u00a0 semnifica\u0163ii ad\u00e2nci pentru m\u0103runta mea via\u0163\u0103 personal\u0103 s-au petrecut lucruri la al c\u0103ror sens \u00eenc\u0103 mai cuget \u015fi ale c\u0103ror “roade” continui s\u0103 le culeg. Sunt \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care la\u00a0 prima vedere\u00a0 ne par simple \u015fi lipsite de importan\u0163\u0103, dar cu trecerea timpului descoperim c\u0103 puterea lor de a ne influen\u0163a \u015fi transforma via\u0163a dep\u0103\u015fe\u015fte orice \u00eenchipuire. Ca \u015fi cum o pic\u0103tur\u0103 de ploaie s-ar fi contopit cu apa lini\u015ftit\u0103 a unui lac, pentru ca cercurile formate, tot mai largi \u015fi mai largi, s-o porneasc\u0103 spre dep\u0103rt\u0103ri… a\u015fa mi se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 re\u00eent\u00e2lnirea mea, din anii maturit\u0103\u0163ii, cu fostul meu dasc\u0103l de englez\u0103, domnul R\u0103dulescu. <\/strong><\/p>\n

Precum oamenii ce sar \u00een ajutorul semenilor lor afla\u0163i la nevoie cu sfaturi \u015fi tratamente pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii fizice la rubrica “Cititorii \u00eentreab\u0103, cititorii r\u0103spund”, tot a\u015fa m\u0103 simt \u015fi eu \u00eempins\u0103 de o dorin\u0163\u0103 arz\u0103toare de a publica \u00een paginile acestei distinse reviste un leac pentru regenerarea noastr\u0103 spiritual\u0103, a tuturora. Dar nu numai inten\u0163ia de a face cunoscute personalitatea cople\u015fitoare \u015fi remarcabila crea\u0163ie a dasc\u0103lului meu, marginalizate cu incredibil\u0103 nep\u0103sare de c\u0103tre contemporaneitate, m-a determinat s\u0103 m\u0103 adresez cititorilor “Formulei As”. \u00cen vremurile de r\u0103stri\u015fte cu care ne confrunt\u0103m, \u00een care materialismul a tot cuprinz\u0103tor pune la grea \u00eencercare dreptul nostru la spiritualitate, convingerea mea este c\u0103 putem crea un punct de sprijin prin construirea unei pun\u0163i \u00eentre trecut \u015fi prezent. \u00cen felul acesta, cuv\u00e2ntul marilor duhovnici ai neamului, al oamenilor de spirit \u015fi cultur\u0103 din trecutul mai mult sau mai pu\u0163in dep\u0103rtat,\u00a0 va putea ajunge la noi, \u00eent\u0103rindu-ne\u00a0 inimile \u015fi cugetul, ar\u0103t\u00e2ndu-ne Calea. <\/strong><\/p>\n

A\u015fa s-a nascut ideea de a-l “aborda” pe dasc\u0103lul meu, de a-l invita la un schimb de idei, prin crearea celui mai \u00eendr\u0103zne\u0163, entuziast \u015fi neconven\u0163ional interviu realizat vreodat\u0103. Sigur c\u0103 a\u015f fi preferat ca aceaste convorbiri s\u0103 se fi petrecut \u00een realitate, dup\u0103 legile fire\u015fti ale \u00eentreb\u0103rilor urmate de r\u0103spunsuri directe \u015fi imediate. Dar n-a fost s\u0103 fie a\u015fa ci\u2026 altfel. Faptul c\u0103 interlocutorul meu se afl\u0103 dincolo de fizic nu m-a descump\u0103nit \u015fi am purces la un dialog \u00een care eleva de odinioar\u0103 \u00eentreab\u0103, iar scriitorul \u015fi omul de spirit r\u0103spunde prin intermediul crea\u0163iei sale, pe calea cuv\u00e2ntului scris. A\u015fadar \u00eentreb\u0103rile ce vor ap\u0103rea \u00een continuare \u00eemi apar\u0163in, iar r\u0103spunsurile… r\u0103spunsurile le-am g\u0103sit \u00een coresponden\u0163a pe care am purtat-o cu domnul profesor \u00een cele 3 luni de excep\u0163ie amintite mai sus, dar mai ales mi s-au dezv\u0103luit din lectura crea\u0163iei dumnealui, parcurg\u00e2nd \u00een lung \u015fi \u00een lat impresionantul\u00a0 site www.literaturasidetentie.ro<\/a>.<\/strong><\/p>\n

Cu emo\u0163ie prezint cititorilor Formulei As at\u00e2t de realele convorbiri imaginare purtate cu dasc\u0103lul meu, scriitorul Mihai R\u0103dulescu, \u00een\u00a0 memoria \u015fi \u00eentru cinstirea sa:\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u2013 De\u015fi urm\u0103m s\u0103 vorbim despre activitatea dumneavoastr\u0103 literar\u0103 \u015fi nu despre cea didactic\u0103, da\u0163i-mi voie s\u0103 m\u0103 adresez cu acel “domnule profesor” pe care l-am ata\u015fat numelui dumneavoastr\u0103 \u00eenc\u0103 din adolescen\u0163a \u00eendep\u0103rtat\u0103. A\u015fadar, domnule profesor, citindu-v\u0103 scrierile literare \u015fi \u00een special literatura de deten\u0163ie, am descoperit un scriitor cu o biografie impresionant\u0103, tumultoas\u0103. A\u0163i fost h\u0103r\u0103zit unui destin ciudat, num\u0103r\u00e2nd at\u00e2t sui\u015furi c\u00e2t mai ales cobor\u00e2\u015furi, deseori ame\u0163itoare…<\/strong><\/p>\n

– \u00cen primul r\u00e2nd \u00ee\u0163i mul\u0163umesc pentru interesul manifestat fa\u0163\u0103 de scrierile mele. Aprecierea dumitale constituie una dintre rarele oglindiri ale muncii mele, efectuat\u0103 cam… \u00een gol. E soarta noastr\u0103, poate a tuturora, de a nu cunoa\u015fte rodul activit\u0103\u0163ii noastre \u00een sufletele celorla\u0163i. Revenind la afirma\u0163iile legate de tumultoasa mea biografie, aceasta este o caracteristic\u0103 a multor copii \u015fi tineri care au crescut sub comunism \u00een Rom\u00e2nia. Acest destin ciudat a format din mine un lupt\u0103tor. Chiar \u015fi acum, h\u0103ituit de boal\u0103, nu dezn\u0103d\u0103jduiesc, ci cred c\u0103 Dumnezeu m\u0103 socote\u015fte \u00eenc\u0103 printre osta\u015fii s\u0103i utili. \u015ei pentru c\u0103 ai amintit urcu\u015furile \u015fi cobor\u00e2\u015furile vie\u0163ii, trebuie s\u0103 \u015ftii c\u0103 \u0163i-am fost profesor ca pedeaps\u0103. M-au mutat de la liceul Tudor Vladimirescu deoarece am refuzat s\u0103 devin agent \u00eempotriva elevilor mei \u015fi s\u0103 \u00eei torn! Aceast\u0103 pedeaps\u0103 m-a determinat s\u0103-mi caut alt rost, iar Dumnezeu m-a chemat la Institutul Teologic! <\/strong><\/p>\n

– Suntem \u00een prag de decembrie 2009. Anul acesta se \u00eemplinesc 20 de ani de la Revolu\u0163ia anti-comunist\u0103, pentru unii prilej de evocare \u015fi de bilan\u0163, pentru al\u0163ii, prilej de dare de socoteal\u0103. Imediat dup\u0103 revolu\u0163ie a\u0163i scris \u015fi publicat Literatura de Deten\u0163ie precum \u015fi vasta lucrare “Istoria literaturii de deten\u0163ie la rom\u00e2ni”. Prin aceste dou\u0103 \u00eentreprinderi de mare amploare a\u0163i f\u0103cut un prim pas prompt, spre un mult a\u015fteptat proces de trezire na\u0163ional\u0103, dezv\u0103luind adev\u0103rul, conferind “marilor suferitori ai \u00eenchisorilor comuniste” nemurirea. Dintr-un scriitor a c\u0103rui oper\u0103 reflect\u0103 propriile tr\u0103iri personale a\u0163i evoluat \u00eentr-un slujitor al memorialisticii de deten\u0163ie. <\/strong><\/p>\n

– Numai Dumnezeu confer\u0103 nemurirea; iar insul creator, fie c\u0103-i literat, pictor, sculptor, dansator sau compozitor, poate prelungi cel mult amintirea, ceea ce constituie o am\u0103gire de prelungire a existen\u0163ei, o am\u0103gire nu mai pu\u0163in de r\u00e2vnit. De c\u00e2nd am luat condeiul \u00een m\u00e2n\u0103 am devenit con\u015ftient de acest dar. Ca poet, mi-am dat seama c\u0103 puteam salva pentru posteritate unele dintre tr\u0103irile mele personale. Ajuns \u00een pu\u015fcarie, a \u00eenvins \u00een mine convingerea c\u0103 soarta semenilor este mult mai \u00eensemnat\u0103 dec\u00e2t sensibilitatea mea \u015fi c\u0103 merit\u0103 cu prisosin\u0163\u0103 s\u0103-i fie perpetuat ecoul, ca lec\u0163ie sau m\u00e2ng\u00e2iere pentru genera\u0163iile ce va s\u0103 vin\u0103. De atunci m-am \u00eenjugat s\u0103 trag la carul memoriei generale. <\/strong><\/p>\n

– V-a\u0163i angajat, cu pasiune \u015fi devotament la recuperarea literaturii na\u0163ionale de deten\u0163ie. Con\u015ftient de pericolul c\u0103 aceast\u0103 memorialistic\u0103 risc\u0103 s\u0103 se piard\u0103 “\u00een uitarea unei lumi dezinteresate de r\u0103d\u0103cinile proprii” a\u0163i demonstrat “c\u0103 adev\u0103rul nu s-a pierdut, ucis \u00een camerele de anchet\u0103 sau istovit prin gherle”. Pe site-ul personal a\u0163i deschis capitolul “Cartea prietenului meu”, ini\u0163iativ\u0103 generoas\u0103 ce vine \u00een sprijinul public\u0103rii de materiale de deten\u0163ie de c\u0103tre cei interesa\u0163i dar lipsi\u0163i de mijloacele materiale necesare. \u00cen spatele acestor \u00eentreprinderi de mare amploare respir\u0103 un crez,\u00a0 se face sim\u0163it\u0103 o chemare spre slujirea semenilor. <\/strong><\/p>\n

– Numele oamenilor ce au suferit pentru cauza religiei, a \u015ftiin\u0163ei \u015fi a adev\u0103rului, sunt acelea pentru care omenirea are cea mai mare stim\u0103 \u015fi pentru care are cel mai mare respect. Au pierit, dar g\u00e2ndul lor le-a supravie\u0163uit. Par a fi e\u015fuat \u015fi totu\u015fi au reu\u015fit. Dorin\u0163a mea este ca ace\u015fti mari suferitori – memoriali\u015ftii de deten\u0163ie, poe\u0163ii temni\u0163ei \u015fi ceilal\u0163i, s\u0103 fie considera\u0163i scriitori rom\u00e2ni, vrednici de istoria literar\u0103 a poporului nostru. Orice om de seam\u0103 am \u00eent\u00e2lnit \u015fi nu mi-am f\u0103cut datoria de a-i p\u0103stra memoria \u00een scris sau m\u0103car \u00een a-l fi dat ca exemplu, oral, \u00een fa\u0163a studen\u0163ilor, r\u0103m\u00e2ne de veghe \u00een con\u015ftiin\u0163a mea, s\u0103 m\u0103 mustre pentru a-l fi trecut cu vederea. Este ca \u015fi c\u00e2nd m-ar fi ales mor\u0163ii s\u0103 le \u0163in lum\u00e2narea aprins\u0103 c\u00e2t voi tr\u0103i. <\/strong><\/p>\n

– \u00cen acela\u015fi timp privirile v\u0103 sunt \u00eendreptate \u015fi spre viitor, spre tineret, spre genera\u0163iile “ce va s\u0103 vin\u0103”. Dup\u0103 revolu\u0163ia din decembrie putem vorbi, cit\u00e2ndu-l pe marele duhovnic al neamului, p\u0103rintele Daniil Tudor, despre “o foame ciudat\u0103 ce s-a \u00eentins asupra acestui p\u0103m\u00e2nt. Nu foamete de p\u00e2ine, nici sete de ap\u0103, ci de auzirea cuv\u00e2ntului statornic, cuv\u00e2ntului liber, cuv\u00e2ntului hr\u0103nitor.\u201d Imediat dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea regimului comunist\u00a0 a\u0163i creat o literatur\u0103 care aduce un r\u0103spuns clar \u015fi tulbur\u0103tor acestei necesit\u0103\u0163i acute de a cunoa\u015fte Adev\u0103rul. Cum a primit tineretul mesajul literaturii de deten\u0163ie? <\/strong><\/p>\n

– Mesajul meu era a\u015fteptat, era necesar. Tineretul se confrunta, dup\u0103 Revolu\u0163ia sa anticomunist\u0103, cu o sec\u0103tuire a tuturor vechilor valori \u015fi tradi\u0163ii. A\u015ftepta cu o sete r\u0103v\u0103\u015fitoare s\u0103 i se deschid\u0103 st\u0103vilarul ce \u00eempiedica lumina s\u0103 mai ajung\u0103 la el. Apari\u0163ia volumului meu\u00a0 \u201cRugul Aprins. Duhovnicii Ortodoxiei sub lespezi \u00een temnitele comuniste\u201d (Bucure\u015fti, \u00a0Editura Ramida, 1993), primul dintr-o serie de 5 scrieri, a constituit o prim\u0103 \u00eencercare de a aduce m\u0103rturii despre deten\u0163ia preo\u0163ilor ortodoc\u015fi din Rom\u00e2nia \u015fi \u00een special despre acei titani ai spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti care au f\u0103cut parte din Societatea cre\u015ftin-cultural\u0103 ‘Rugul Aprins’. Aceasta scriere a furnizat <\/em>o cunoa\u015ftere cutremur\u0103toare \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, \u00eent\u0103ritoare pentru cititori, cunoa\u015fterea unui martiraj extrem de numeros, de dureros, de \u00een\u0103l\u0163\u0103tor, suferit de p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri duhovnice\u015fti \u015fi, uneori, de laici \u00een numele credin\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

– Trebuie s\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 \u00eenainte de a v\u0103 citi scrierile literaturii de deten\u0163ie, “Rugul Aprins” era pentru mine doar un nume cu sonoritate mistic\u0103, despre care nu \u015ftiam prea multe. Prin lectura tulbur\u0103torului dumneavoastr\u0103 volum “Rugul Aprins de la M\u0103n\u0103stirea Antim la Aiud”, am descoperit al\u0103turi de documente, m\u0103rturii \u015fi amintiri personale pres\u0103rate cu considera\u0163ii psihologice, morale \u015fi spiritual-religioase, o istorie ce nu numai informeaz\u0103 ci, tocmai pentru c\u0103 i-a\u0163i fost martor, \u00ee\u015fi \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte cititorul cu \u00een\u0163elegeri ad\u00e2nci \u015fi surprinz\u0103toare. Cred c\u0103 nu gre\u015fesc v\u0103z\u00e2nd \u00een motivul Rugului Aprins un adev\u0103rat fir conduc\u0103tor al vie\u0163ii \u015fi crea\u0163iei personale.<\/strong><\/p>\n

– Am fost preocupat de la v\u00e2rsta de \u015faisprezece ani de ideea Rugului Aprins. Aceasta s-a petrecut datorit\u0103 unei timpurii \u00eent\u00e2lniri cu P\u0103rintele Daniil, o mare personalitate a Ortodoxiei rom\u00e2ne \u015fi a unei f\u0103r\u0103 precedent influen\u0163e a sale asupra crudului adolescent ce eram. Mai mult, \u00een cursul deten\u0163iei, am avut norocul de a \u00eent\u00e2lni \u015fi a \u00eemp\u0103r\u0163i via\u0163a de lag\u0103r cu o sum\u0103 dintre membrii lotului Alexandru Teodorescu (alias P\u0103rintele Daniel, alias Sandu Tudor). Dup\u0103 eliberare i-am cunoscut pe al\u0163ii dintre apropia\u0163ii s\u0103i. Acest vechi interes m-a determinat ca, dup\u0103 Revolu\u0163ia din 1989, s\u0103 fac toate eforturile pentru a rede\u015ftepta \u00een con\u015ftiin\u0163a contemporanilor amintirea acelui ieroschimonah induhovnicit \u015fi scriitor ales. Cu atare scop am publicat cinci c\u0103r\u0163i \u015fi o serie de articole reunite sub titlul\u00a0 “Floarea de foc” (aparute in cotidianul Alternativa). <\/strong><\/p>\n

– Apar\u0163ine\u0163i genera\u0163iei \u0163inut\u0103 prin excelen\u0163\u0103 \u00een fr\u00e2u de comunism, cu ajutorul fricii \u015fi falsific\u0103rii adev\u0103rului. \u00cen \u015fcoal\u0103, credin\u0163a cre\u015ftineasc\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103 era un subiect interzis,\u00a0 de neabordat. \u015ei cu toate acestea tinere\u0163ea v-a fost marcat\u0103 \u015fi de elanuri mistice, legate de mi\u015fcarea duhovniceasc\u0103\u00a0 “Rugul Aprins”. Cum \u015fi \u00een ce \u00eemprejur\u0103ri s-a produs apropierea dumneavoastr\u0103 de credin\u0163\u0103? <\/strong><\/p>\n

– Am devenit credincios tocmai ca reac\u0163ie la ateismul profesat \u00een \u015fcoal\u0103 \u00eencep\u00e2ndu-se cu anul reformei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului (1948), c\u00e2nd \u00eemplinisem 12 ani. Constat\u00e2nd \u015fubrezenia argumentelor aduse de profesorii mei (majoritatea, de fapt, credincio\u015fi, \u00eens\u0103 supun\u00e2ndu-se poruncilor ce primeau, de spaim\u0103 c\u0103-\u015fi pierdeau p\u00e2inea), -fiindc\u0103 m\u0103 n\u0103scusem cu un psihic s\u0103n\u0103tos, probabil \u2013 m-am orientat c\u0103tre polul opus \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii sale \u00eendobitocitoare . <\/strong><\/p>\n

– S\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 a\u0163i devenit credincios pe cale ra\u0163ional\u0103? <\/strong><\/p>\n

– Lucrurile nu stau \u00eentocmai cum le-am descris. Dumnezeu a p\u0103truns \u00een sufletul meu ca \u00eentr-o camer\u0103 cu care era obi\u015fnuit, a c\u0103rei atmosfer\u0103 \u015fi configura\u0163ie \u00eei erau bine cunoscute. Nu \u0163in minte s\u0103-mi fi provocat nici o surpriz\u0103 acele vizite de \u00eenceput ale Sale. Sigur, ele r\u0103spundeau cu curtoazie unei frecvent\u0103ri din partea mea a Bisericii, ce a avut loc de c\u00e2nd m\u0103 \u015ftiu, \u00eentr-un ritm de care nu pot da socoteal\u0103. M\u0103 v\u0103d, condus de mama sau vreo alt\u0103 rud\u0103, la s\u0103rb\u0103tori, \u00eentre credincio\u015fii maturi. La \u00cenviere exultam c\u00e2nd poporul era chemat s\u0103 ia lumin\u0103; apropiindu-m\u0103 de oarecine pentru aceasta, m\u0103 uluia bun\u0103voin\u0163a necunoscu\u0163ilor de a-\u015fi cobor\u00ee lum\u00e2narea p\u00e2n\u0103 la statul nasului meu, s\u0103 am \u015fi eu parte de simbolica \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fire a razei de sus. <\/strong><\/p>\n

– Cine v-a sus\u0163inut \u015fi v-a \u00eendrumat pe calea liber aleas\u0103 a credin\u0163ei \u00een Dumnezeu, familia, prietenii? <\/strong><\/p>\n

– Subiecte ca religia nu atacam \u00een dialogurile cu p\u0103rin\u0163ii – prea ap\u0103sa\u0163i de grija zilei de m\u00e2ine \u015fi de r\u0103spunderea pentru viitorul meu. Ele r\u0103m\u00e2neau privilegiul \u015fi desf\u0103tarea amici\u0163iilor, at\u00e2t de fr\u0103m\u00e2ntate \u00een anii de \u00eenceput ai tinere\u0163ii \u015fi at\u00e2t de doritoare s\u0103 rezolve definitiv enigmele existen\u0163ei. Ceva mai evoluat dec\u00e2t v\u00e2rsta mea, prieteniile mi le c\u0103utam cu osebire \u00een r\u00e2ndurile adul\u0163ilor. Iar unul dintre ace\u015ftia, asist\u00e2nd la for\u0103rile ce efectuam \u00een necunoscut, m\u0103 \u00eentreb\u0103 \u00eentr-o bun\u0103 zi dac\u0103 citisem BIBLIA. <\/strong><\/p>\n

– Ce i-a dest\u0103inuit Biblia adolescentului de 16 ani? <\/strong><\/p>\n

– Biblia nu mi s-a dest\u0103inuit \u00a0dup\u0103 cum m\u0103 a\u015fteptasem, de la prima lectur\u0103, nici la a doua, nici la urm\u0103toarele. De la \u00eenceput am fost izbit de simplitatea stilului, de \u00een\u0163elepciunea ce respira din fiece pagin\u0103 a c\u0103r\u0163ii sfinte. Unele pasaje m\u0103 emo\u0163ionau, altele \u00eemi st\u00e2rneau admira\u0163ia literar\u0103. Totu\u015fi, o priveam ca pe o lectur\u0103 obi\u015fnuit\u0103; de\u015fi \u00eemi d\u0103deam seama c\u0103 se cuvenea s-o iau altfel; dar nu \u015ftiam cum.<\/strong><\/p>\n

– Cartea sf\u00e2nt\u0103 v-a purtat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile cuno\u015ftin\u0163ei cu ea spre \u00een\u0163elegeri legate de cunoa\u015fterea de sine. V\u0103 rog s\u0103 ne povesti\u0163i despre acea prim\u0103 “lec\u0163ie” cu care orice bun cre\u015ftin ar trebui s\u0103-\u015fi \u00eenceap\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura.\u00a0 <\/strong><\/p>\n

– Eram dezam\u0103git de mine \u00eensumi, de incapacitatea mea de a \u015fti s\u0103 citesc \u00eentr-un chip nemai\u00eencercat p\u00e2n\u0103 atunci. M\u0103 \u00eend\u00e2rjeam tot mai tare \u015fi cu c\u00e2t m\u0103 \u00eencontram mai mult, cu at\u00e2t mai pu\u0163in m\u0103 s\u0103ltam. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00eentr-o noapte, am abdicat. Mi-am recunoscut c\u0103 mai mult nu puteam. Fu prima lec\u0163ie de smerire. <\/strong>
\n
\n– \u015ei care a fost urm\u0103torul pas al smeritului adolescent dornic s\u0103 descifreze tainele scrierilor sfinte? <\/strong><\/p>\n

– Am purces s\u0103 cer ajutorul altcuiva. Astfel, m-am trezit \u00eentr-o duminic\u0103 diminea\u0163a p\u00e2ndind u\u015fa bisericii din incinta M\u0103n\u0103stirii Antim, cu g\u00e2ndul s\u0103 opresc \u00eent\u00e2iul c\u0103lug\u0103r ce urma s\u0103 ias\u0103 de la Liturghie \u015fi s\u0103-l \u00eentreb: “Care-s \u00een\u0163elesurile de tain\u0103 ale Bibliei, p\u0103rinte?”.<\/em><\/strong>
\n
\n– Avea\u0163i 16 ani \u015fi ardea\u0163i de “<\/em> t\u0103i\u015ful dorin\u0163ei\u00a0 de a comunica de-a dreptul cu Absolutul”. Cum se spune, “bate \u015fi \u0163i se va deschide, cere \u015fi \u0163i se va da, caut\u0103 \u015fi vei afla”. Care a fost R\u0103spunsul primit? <\/em><\/strong>
\n
\n– Din penumbra pronaosului am v\u0103zut f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi loc spre ie\u015fire, printre trupurile \u00eenghesuite ale credincio\u015filor, o siluet\u0103 \u00eenalt\u0103 ce plutea \u00eentre faldurile seme\u0163e ale rasei negre M-a impresionat aerul st\u0103p\u00e2nitor cu care despica, din trecere, ciorchinele uman, siguran\u0163a de sine respirat\u0103 de fiece modulare a trupului, precum \u015fi respectul cu care i se f\u0103cea loc, ca unui bine cunoscut frecventator al acelei biserici. De\u00eendat\u0103 ce ie\u015fi, m-am adresat lui: “Nu v\u0103 sup\u0103ra\u0163i, p\u0103rinte, a\u015f vrea s\u0103-mi explica\u0163i ce se ascunde-n BIBLIE, dincolo de textul pe care-l citim”. Sau cam a\u015fa ceva. \u00cen orice caz, ceva confuz \u015fi strig\u0103tor la cer de \u00eendr\u0103zne\u0163. Probabil \u015fi ceva neobi\u015fnuit din partea unui mucos necunoscut \u015fi insolent, \u00eenalt c\u00e2t un m\u0103gar \u015fi cu pantaloni scur\u0163i, cafenii, croi\u0163i din pielea dracului, c\u0103ci astfel m-am purtat vreo dou\u0103 veri \u015fi ierni la r\u00e2nd, pe atunci. <\/strong><\/p>\n

– \u015ei astfel p\u0103rintele Daniil Tudor, stare\u0163ul M\u0103n\u0103stirii de la Rar\u0103u, c\u0103ci despre Sfin\u0163ia Sa este vorba, v\u0103 v-a deveni c\u0103l\u0103uz\u0103 pe c\u0103ile credin\u0163ei. Ce v\u0103 aminti\u0163i despre \u00eent\u00e2lnirile ce au urmat? Ce fel de duhovnic era p\u0103rintele Daniil? <\/strong><\/p>\n

– Ceea ce-mi pot aminti este cum vorbele p\u0103rintelui Daniil m\u0103 cercetau cu mult\u0103 delicate\u0163e \u015fi cu perspicacitate. Nu era un monah bl\u00e2nd. D\u0103dea dovad\u0103, poate, de durit\u0103\u0163i. Dar erau cele de care tocmai aveam nevoie. Era tonul aspru \u015fi drept al…, iat\u0103 c\u0103 nu g\u0103sesc termenul potrivit compara\u0163iei; ba da; e tonul duhovnicului. Mai presus de orice, distingeam \u00een felul cum purta convorbirile, cum punea \u00eentreb\u0103rile, cum r\u0103spundea la ale mele, o capacitate perfect\u0103 de a \u00een\u0163elege din fr\u00e2nturi de propozi\u0163ii sau de cuvinte meandrele suflete\u015fti \u00een \u00eentreaga lor complexitate, labirintele c\u0103ut\u0103rilor sau experiment\u0103rilor. Risipea negura incon\u015ftien\u0163ei caracteriz\u00e2ndu-mi v\u00e2rsta, descifra temeri pe care nu le \u015ftiam ar\u0103ta cu degetul, dar care nu m\u0103 oprimau mai pu\u0163in, se pricepea s\u0103 strecoare la locul potrivit exclama\u0163ia de \u00eemb\u0103rb\u0103tare \u015fi s\u0103-\u015fi puncteze fraza cu r\u00e2sul \u00eeng\u0103duitor. <\/strong><\/p>\n

– Citind un intervi\u00fa cu P\u0103rintele Iustin P\u00e2rvu, stare\u0163ul M\u0103n\u0103stirii Petru Vod\u0103 din Neam\u0163, am \u00een\u0163eles c\u0103 cei ce caut\u0103 alinarea sau des\u0103v\u00e2r\u015firea \u00een rug\u0103ciune, adesea se gr\u0103besc. To\u0163i ar vrea s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu “Rug\u0103ciunea inimii”. Dar p\u00e2n\u0103 la rug\u0103ciunea inimii, pe care doar foarte pu\u0163ini ale\u015fi o pot aborda cu succes din \u00eenceput, sunt multe trepte. \u00cen cazul dumneavoastr\u0103 lucrurile au decurs \u00eentr-o ordine diferit\u0103, \u00eentr-un ritm ame\u0163itor. <\/strong><\/p>\n

– Pe p\u0103rintele Daniil \u00eel\u00a0 caracteriza temeritatea \u015fi, cu curajul specific oamenilor de spirit, m-a \u015fi ini\u0163iat \u00een Rug\u0103ciunea lui Iisus. P\u0103rintele m\u0103 \u00eendr\u0103gise \u015fi mi-a d\u0103ruit ceea ce alesese mai bun din \u00eentreaga-i experien\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103. \u0162in minte c\u0103 vorbindu-mi despre Sf\u00e2ntul Duh mi-a explicat: ” \u00cenchipuie\u015fte-\u0163i c\u0103 te afli pe v\u00e2rful unui munte \u015fi c\u0103 la picioarele tale se desf\u0103\u015foar\u0103 marea. Pentru a te l\u0103sa cuprins \u00een bra\u0163ele Sf\u00e2ntului Duh \u00ee\u0163i trebuie acela\u015fi curaj ca \u015fi atunci c\u00e2nd te-ai l\u0103sa s\u0103 cazi de acolo, din v\u00e2rf, \u00een valuri”. <\/strong><\/p>\n

– A\u0163i continuat s\u0103-l vizita\u0163i cu regularitate pe p\u0103rintele Daniil la M\u0103n\u0103stirea Antim. Sub aleasa sa \u00eendrumare multe \u00eentreb\u0103ri \u015fi-au aflat r\u0103spunsul, \u00een\u0163elegeri ad\u00e2nci \u015fi revela\u0163ii surprinz\u0103toare v-au iluminat spiritul \u00eensetat de \u00een\u0103l\u0163imi. Acele \u00eent\u00e2lniri speciale, ad\u0103postite de izolarea unei chilii modeste, au rodit o impresionant\u0103 idee, pe care v-a\u015f ruga s\u0103 ne-o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i. <\/strong><\/p>\n

– “S\u0103 cobori \u00een inim\u0103, elimin\u00e2nd orice g\u00e2nd<\/em>“, <\/em>a\u015fa mi-a recomandat p\u0103rintele Daniil<\/em>.<\/em> Atunci, \u00een mintea mea, \u00eendrumat\u0103 de cuv\u00e2ntul s\u0103u, s-a rostuit, \u00eenc\u0103 nel\u0103murit, dar puls\u00e2nd a zori de via\u0163\u0103, ideea c\u0103 \u00een izolarea chiliei puteam g\u0103si cheia oric\u0103rei \u00eentreb\u0103ri din domeniul duhovnicesc. \u00cen izolarea chiliei. Nu \u00een paraclis, ci \u00een chilia sa mi-a l\u0103murit ce este isihasmul. Adic\u0103 tehnica Rug\u0103ciunii lui Iisus. \u00cel rev\u0103d acolo, \u00eenve\u015fm\u00e2ntat \u00een negru, a\u015fezat pe un scaun, cu o m\u00e2n\u0103 moale-n poal\u0103, cu palma \u00eentoars\u0103 c\u0103tre tavan, relaxat. Ar\u0103t\u0103torul \u015fi degetul mijlociu ale dreptei punctau pieptul undeva deasupra inimii. B\u0103rbia \u015fi-o \u00eendrepta c\u0103tre cuibul acesteia. Cu pleoaple aproape complet cobor\u00e2te, murmura: “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnzu, miluie\u015fte-m\u0103 pe mine p\u0103c\u0103tosul.”<\/strong><\/p>\n

– De\u015fi “Rugul Aprins” a fost definit ca o mi\u015fcare cultural-spiritual\u0103, cred c\u0103 este mult mai potrivit s\u0103 vedem acele memorabile \u00eentruniri ca ruguri duhovnice\u015fti, al c\u0103ror principal scop era s\u0103 sporeasc\u0103 focul credin\u0163ei \u00een inimile credincio\u015filor, \u00eentr-o perioad\u0103 de prigonire atee. Practic\u00e2nd o rug\u0103ciune p\u0103truns\u0103 de har, ce apropie omul de dragoste \u015fi credin\u0163\u0103, participan\u0163ii “Rugului Aprins”, cu ad\u00e2nca lor filozofie teologic\u0103 a “Rug\u0103ciunii Inimii”, au atins \u00een\u0103l\u0163imi spirituale de net\u0103g\u0103duit.\u00a0 <\/strong><\/p>\n

– “Rugul Aprins” a adus participan\u0163ilor ceva \u00een plus, ceva greu de definit, dar imposibil de trecut cu vederea.\u00a0 Am fost uluit, pentru c\u0103 dup\u0103 eliberare, am avut prilejul s\u0103-l \u00eent\u00e2lnesc pe cel mai mare \u00eenc\u0103lzitor de suflete, P\u0103rintele Arsenie Papacioc, ca \u015fi pe P\u0103rintele Felix Dubneac, al c\u0103rui profesor de limba englez\u0103 am devenit. Pe P\u0103rintele Daniil (Sandu Tudor) \u00eel cunoscusem pe la 16 ani. Pe P\u0103rintele Sofian tot atunci. La fel pe P\u0103rintele Benedict Ghiu\u015f, ca \u015fi pe P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae. Fiecare dintre dumnealor avea ceva \u00een plus, ceva pe care b\u0103nuiesc c\u0103-l d\u0103ruie Rug\u0103ciunea Inimii, sau a Min\u0163ii, sau a lui Iisus. Probabil. Nu \u015ftiu nimic. \u015ei aici m\u0103 opresc.<\/strong><\/p>\n

– Simbolul “Rugului Aprins”, acel rug care arde dar nu se mistuie niciodat\u0103, v\u0103zut de proorocul Moise pe muntele Sinai, a fost ales drept patron sf\u00e2nt al \u00eent\u00e2lnirilor de la M\u0103n\u0103stirea Antim, ini\u0163iate de p\u0103rintele Daniil \u00een scopul aprofund\u0103rii \u015fi explicit\u0103rii Rug\u0103ciunii Inimii. Dar \u00eenafar\u0103 de valoarea simbolic\u0103 a acestui motiv putem vorbi de o defini\u0163ie a “Rugului Aprins”, \u00een interpretarea aceluia\u015fi Daniil Tudor care v-a fost mentor \u015fi duhovnic, ca \u015fi de un rost\u00a0 clar formulat al Rug\u0103ciunii Inimii.\u00a0 <\/strong><\/p>\n

– \u00centr-adev\u0103r, \u00een memorabilul “Prolog pentru ceasul acesta” publicat \u00een primul num\u0103r al revistei “Floarea de foc”, \u00een 1932, Sandu Tudor (p\u0103rintele Daniil de mai t\u00e2rziu)\u00a0 ne d\u0103 o defini\u0163ie a “Rugului Aprins”, o defini\u0163ie ce ne apropie sufletele nespus de \u00een\u0163elegerea fenomenului spiritual care a cucerit elita c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 \u015fi duhovniceasc\u0103 din anii premerg\u0103tori comunismului. “Fiecare inim\u0103 a unui om t\u00e2n\u0103r e, aevea, o floare de foc, din marele rug \u00eenfl\u0103c\u0103rat \u015fi nemistuit al Vie\u0163ii care aprinde \u00eentunericul.” Aceast\u0103 fraz\u0103 con\u0163ine materialul\u00a0 necesar unei medita\u0163ii dintre cele mai rodnice asupra rostului Rug\u0103ciunii Inimii. \u00cent\u00e2lnirea cu Via\u0163a, ca izvor al lumin\u0103rii haosului imbeznat, \u00eenseamn\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu \u00eensu\u015fi Dumnezeu. Ne \u00eent\u00e2lnim cu Adev\u0103rul, cu Creatorul nostru, \u00eel \u00een\u0163elegem, \u00eel desv\u0103luim. Aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire ne \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 am pornit pe drumul cunoa\u015fterii de sine. Iar aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire nu are loc pe un teren neutru ci \u00een “foc”. <\/strong><\/p>\n

– Revenind la tulbur\u0103toarea \u015fi marcanta \u00eent\u00e2lnire cu p\u0103rintele Daniil, ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103\u00a0 ini\u0163ierea \u00een tainele Rugaciunii Inimii? <\/strong><\/p>\n

– Atunci am voit s\u0103-l urmez pe p\u0103rintele Daniil la schitul Rar\u0103u, \u00eensa firea mea p\u0103tima\u015f\u0103 m-a \u00eempins s\u0103 m\u0103 sustrag influen\u0163ei benefice a mentorului meu \u015fi a celorlal\u0163i mari duhovnici, ca \u015fi a c\u0103rturarilor mireni aduna\u0163i de prestigiul M\u0103n\u0103stirii Antim, \u00eentinz\u00e2ndu-mi o m\u00e2n\u0103 \u00een\u015fel\u0103toare, numit\u0103: “cunoa\u015fterea vie\u0163ii”\u2026 <\/strong><\/p>\n

– De la m\u0103n\u0103stirea Antim \u015fi \u00een\u0103l\u0163imile spirituale atinse \u00een adolescen\u0163\u0103, c\u0103r\u0103rile ne\u00eenchipuite ale vie\u0163ii aveau s\u0103 v\u0103 poarte, nu peste mult timp, spre ad\u00e2ncimi \u015fi \u00eentuneric. De la “Rugul Aprins” la \u00eenchisorile comuniste \u2026 <\/strong><\/p>\n

– N-am b\u0103nuit c\u0103-i voi \u00eent\u00e2lni pe unii dintre acei ucenici ai Rugaciunii Inimii \u00een focul de gheen\u0103 al pu\u015fc\u0103riilor. \u00cens\u0103, dup\u0103 cum este limpede, dac\u0103 n-am urcat dup\u0103 ei p\u00e2n\u0103 la ad\u0103postul lor ascuns dincolo de creste, dat ne-a fost s\u0103 vie\u0163uim \u00eempreun\u0103; \u015fi au cobor\u00e2t ei \u00een vizuinile unde m-a tras pe mine firea mea nest\u0103p\u00e2nit\u0103 \u015fi bolnav\u0103 nu din lipsa sloboziei celei cere\u015fti, din p\u0103cate, ci dintr-a libert\u0103\u0163ii lume\u015fti de a cuv\u00e2nta dup\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi de a vie\u0163ui dup\u0103 canoanele civiliza\u0163iei \u00een care credeam.<\/strong><\/p>\n

– A\u015fadar, atras de “cunoa\u015fterea vie\u0163ii” a\u0163i renun\u0163at la calea monahala si ati \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat \u00a0via\u0163a laic\u0103, d\u00e2nd ascultare chem\u0103rii de a fi scriitor. Vede\u0163i prin aceast\u0103 alegere o dep\u0103rtare\u00a0 de la calea slujirii lui Dumnezeu?<\/strong><\/p>\n

– Nu am uitat nici o clip\u0103 c\u0103 omul tr\u0103ie\u015fte nu numai cu p\u00e2ine, ci \u015fi – mai ales – din Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, trecut prin sufletul omului, e reg\u0103sit \u00een toat\u0103 opera de art\u0103, \u00een deosebi \u00een aceea literar\u0103. C\u0103ci creatorii pun r\u0103ul la st\u00e2lpul infamiei \u015fi se las\u0103 \u00eemb\u0103ta\u0163i de Lumin\u0103, de Adev\u0103r, de Iubire. Le propov\u0103duiesc p\u00e2n\u0103 la suflarea de pe urm\u0103. <\/strong><\/p>\n

– \u00cen vremuri de a\u015fa zis\u0103 libertate, descoperim c\u0103 temni\u0163ele sufletului sunt cu mult mai cumplite dec\u00e2t au fost \u00een secolul trecut, cele ale trupului. Suferim din cauza ne\u00eenp\u0103ac\u0103rii cu noi \u00een\u015fine \u015fi ne \u00eendep\u0103rt\u0103m tot mai mult de acea stare\u00a0 de plin\u0103tate \u015fi de comuniune armonioas\u0103 cu realitatea divin\u0103, cu realitatea ve\u015fnic\u0103. Solu\u0163ia crizei spirituale cu care ne confrunt\u0103m const\u0103 \u00een reg\u0103sirea de noi \u00een\u015fine. Cine ne poate \u00eendruma sau sprijini pe aceast\u0103 cale? <\/strong><\/p>\n

– Drumul c\u0103tre Dumnezeu trece prin inima omului. Trebuie s\u0103 scutur\u0103m amnezia din inimile noastre. Trebuie s\u0103 ne reamintim de Cultura Rom\u00e2n\u0103, de tradi\u0163iile Ei antebelice, de Visul unei \u0162\u0103ri ce s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 \u00een Europa prin c\u0103rturarii ei de ieri, de ast\u0103zi, de m\u00e2ine. Singurul mijloc de a \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163a acest dor, aceast\u0103 n\u0103zuin\u0163\u0103 de foc, este s\u0103 ne contopim\u00a0 cu scriitorii no\u015ftri, cu oamenii de spirit si cultur\u0103, prin cunoa\u015fterea lor. Numai ei ne pot \u00eendruma spre reg\u0103sirea de noi \u00een\u015fine. S\u0103-i red\u0103m o \u015fans\u0103 tineretului. <\/strong><\/p>\n

– S\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 trecutul, prin cuv\u00e2ntul marilor duhovnici \u015fi oameni de cultur\u0103 ai neamului nostru, ne poate furniza solu\u0163ii la problemele actuale?\u00a0 <\/strong><\/p>\n

– Se cade s\u0103 \u00eei dau cuv\u00e2ntul tot p\u0103rintelui Daniil, a c\u0103rui amintire o evoc cu evlavie de c\u00e2te ori am ocazia. In vremuri c\u00e2nd era ziarist si semna cu pseudonimul Sandu Tudor, iat\u0103 ce ne \u00eendeamna: \u201cV\u00e2lv\u0103taia spiritului, patima Duhului din nou \u00eenviat\u0103 \u00een noi norodul acestui p\u0103m\u00e2nt at\u00e2t de roditor, cu un trecut at\u00e2t de vorbitor, trebuie crescut\u0103 s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 dep\u0103rt\u0103rilor. \/ <\/em>Cine se va \u00eempotrivi talazului sufletesc al unui \u00eentreg tineret? Aceast\u0103 rev\u0103rsare a spiritului trebuie s\u0103 urce, s\u0103 ne cuprind\u0103, s\u0103 ne spele, s\u0103 ne cure\u0163e cu binecuv\u00e2ntatul ei botez de foc.\u201d <\/strong><\/p>\n

– Nu numai la nivel individual, dar \u015fi ca\u00a0 na\u0163iune, calea cunoa\u015fterii de sine \u015fi a bizuirii pe propriile for\u0163e ne poate aduce salvarea. Adev\u0103rul se afl\u0103 \u00eengropat \u00een ad\u00e2ncurile sufletului fiec\u0103ruia dintre noi \u015fi acolo se cade s\u0103 \u00eencepem s\u0103 lucr\u0103m. Ceea ce a ignorat “trecutul” poate \u00eendrepta “prezentul”?\u00a0 <\/strong><\/p>\n

– Rom\u00e2nul are nevoie de \u015fcoala lui Sandu Tudor. A gre\u015fit c\u0103 nu a cunoscut-o ieri, c\u00e2nd spera la ajutorul str\u0103in pentru m\u00e2ntuirea neamului, pentru slobozire. La ajutor str\u0103in aspir\u0103 \u015fi ast\u0103zi. Pe biet rom\u00e2nul, aflat mereu sub cizma vecinilor, nimeni nu l-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 se bizuie mai \u00eenainte de orice pe sine \u00eensu\u015fi.”Nu de aiurea ne va veni m\u00e2ntuirea, ci din ceea ce ni s-a dat s\u0103 avem sub t\u0103lpi, s\u0103 p\u0103str\u0103m \u00een inimi, s\u0103 purt\u0103m deasupra cre\u015ftetului, din aceasta vom putea scoate \u00eendreptarul de viata\u201d, ne \u00eenv\u0103\u0163a duhovnicul neamului. <\/strong><\/p>\n

– Domnule profesor, v\u0103 mul\u0163umesc pentru colaborare, pentru sprijinul acordat \u00een realizarea acestui interviu. Cum ar scrie la Pateric, “pentru moment s-a pus \u00eenceput bun”. A\u015f fi fericit\u0103 s\u0103 putem continua aceste convorbiri \u015fi pe alte teme, oferite din abunden\u0163\u0103 de opera dumneavoastr\u0103, de Via\u0163a \u00eens\u0103\u015fi.<\/strong>
\n Aici se \u00eencheie interviul acordat de un ales\u00a0 dasc\u0103l\u00a0 \u015fi scriitor \u00a0fostei sale eleve. Sunt\u00a0 fericit\u0103 c\u0103 am transpus \u00een realitate acest\u0103 idee. Un act, o ac\u0163iune, un pas\u2026 valoreaz\u0103 infinit mai mult dec\u00e2t un g\u00e2nd nematerializat. La \u00eentrebarea dac\u0103 r\u00e2ndurile mele vor ajunge la cititorii Formulei As, a\u015fa cum visez, \u00eemi r\u0103spund cu o pild\u0103 citit\u0103 tot \u00een paginile acestei reviste: “\u0162\u0103ranul, c\u00e2nd pune s\u0103m\u00e2n\u0163a \u00een p\u0103m\u00e2nt, nu-\u015fi d\u0103 voie s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 c\u0103 poate va veni seceta sau inunda\u0163iile \u015fi s\u0103m\u00e2n\u0163a nu va rodi. El nu se uit\u0103 deloc \u00een trecut sau \u00eentr-un viitor ipotetic. \u00cenainte de a arunca semin\u0163ele, \u00ee\u015fi face o cruce mare \u015fi spune:\u00a0 “Doamne ajut\u0103!”… \u015ei semin\u0163ele\u00a0 acelea vor rodi”. <\/strong><\/p>\n

Doamne ajut\u0103!<\/strong><\/p>\n

Monica Levinger<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

Israel, noiembrie 2009<\/strong><\/p>\n

Articol propus spre publicare\u00a0revistei Formula As, in memoria scriitorului si profesorului Mihai Radulescu, cu ocazia implinirii unui an de la trecerea\u00a0sa in nefiinta.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

IN MEMORIAM MIHAI RADULESCU \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (1936 -2009) \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vreme de 37 de ani numele domnului R\u0103dulescu a fost legat \u00een [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1263","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1263","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1263"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1263\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1263"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1263"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1263"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}