{"id":12776,"date":"2013-05-20T10:31:05","date_gmt":"2013-05-20T10:31:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=12776"},"modified":"2013-05-20T10:31:05","modified_gmt":"2013-05-20T10:31:05","slug":"parintele-cleopa-%e2%80%93-predica-la-sfintii-imparati-constantin-si-elena","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/05\/20\/parintele-cleopa-%e2%80%93-predica-la-sfintii-imparati-constantin-si-elena\/","title":{"rendered":"P\u0103rintele Cleopa \u2013 Predic\u0103 la Sfin\u0163ii \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru?
\nTu e\u015fti Dumnezeu Care faci minuni<\/em><\/center>

\n(Prochimen la praznice)<\/center>
Iubi\u0163i credincio\u015fi,<\/center><\/p>\n

,,C\u00eend a binevoit Preabunul \u015fi Preamilostivul Dumnezeu s\u0103 \u00eenceteze p\u00eeraiele de s\u00eenge, care se v\u0103rsau din trupurile apostolilor, ale martirilor \u015fi ale m\u0103rturisitorilor S\u0103i \u015fi s\u0103 dea deplin\u0103 libertate Bisericii Sale, r\u0103scump\u0103rat\u0103 cu Sf\u00eentul \u015fi Preascumpul S\u00eenge al Fiului S\u0103u, atunci \u015fi-a ales pentru acest scop, dintre to\u0163i \u00eemp\u0103ra\u0163ii lumii, pe Sf\u00eentul \u00eemp\u0103rat Constantin cel Mare \u015fi pe mama sa, Elena. Prin ace\u015fti Sfin\u0163i \u00eemp\u0103ra\u0163i a adus Dumnezeu libertate religioas\u0103 \u00een lume, a sl\u0103bit p\u0103g\u00eenismul \u015fi idolatria \u015fi a \u00eent\u0103rit Biserica \u015fi credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 pe p\u0103m\u00eent.<\/p>\n

Sfin\u0163ii \u00eemp\u0103ra\u0163i \u015fi \u201c\u00eentocmai cu Apostolii\u201d Constantin cu maica sa, Elena, erau de neam roman. Tat\u0103l s\u0103u, \u00eemp\u0103ratul Constantin Clor \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ea peste Galia \u015fi Insulele britanice. Dup\u0103 moartea sa a l\u0103sat urma\u015f la domnie pe fiul s\u0103u, fericitul Constantin, ajutat de credincioasa lui maic\u0103, Sf\u00eenta Elena.<\/p>\n

Auzind el c\u0103 Maxen\u0163ie, care \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ea \u00een Roma, face multe nelegiuiri poporului, chinuind pe cre\u015ftini \u015fi d\u0103r\u00eem\u00eend sfintele biserici, s-a pornit cu r\u0103zboi \u00eempotriva lui. De\u015fi avea mai pu\u0163ini osta\u015fi ca Maxen\u0163ie, el \u00ee\u015fi punea n\u0103dejdea \u00een ajutorul adev\u0103ratului Dumnezeu, C\u0103ruia adesea se ruga, cu toate c\u0103 nu era \u00eenc\u0103 botezat. \u015ei iat\u0103 c\u0103 \u00een amiaza mare, i se ar\u0103t\u0103 o cruce mare pe cer, cu stele \u00eenchipuit\u0103, iar dedesubt aceste cuvinte scrise: \u201cCu acest semn vei birui\u201d.<\/p>\n

Apoi a poruncit osta\u015filor s\u0103 se \u00eensemneze cu semnul Sfintei Cruci pe haine, pe coifuri \u015fi pe armele lor \u015fi a\u015fa au pornit la lupt\u0103. Deci, cu ajutorul crucii lui Hristos, Sf\u00eentul Constantin a biruit pe Maxen\u0163ie, \u00eenec\u00eendu-l \u00een apa Tibrului, l\u00eeng\u0103 Roma, iar el a fost primit cu mare bucurie \u00een cetate \u015fi \u00eencoronat ca \u00eemp\u0103rat al \u00eentregului Imperiu roman de Apus, \u00een anul m\u00eentuirii 313.<\/p>\n

Ca semn de mul\u0163umire lui Dumnezeu, marele Constantin a dat un act \u00eemp\u0103r\u0103tesc \u00een acela\u015fi an, dup\u0103 sfatul maicii sale, cunoscut p\u00een\u0103 ast\u0103zi sub numele de \u201cEdictul de la Milan\u201d, prin care s-a dat des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103 libertate tuturor cre\u015ftinilor, l\u0103s\u00eend astfel pe fiecare s\u0103 cread\u0103 cum voie\u015fte.<\/p>\n

Mare bucurie a cuprins atunci \u00eentreaga cre\u015ftin\u0103tate, v\u0103z\u00eend pe sfin\u0163ii episcopi \u015fi preo\u0163i ie\u015find de prin \u00eenchisori, v\u0103z\u00eend capi\u015ftile idole\u015fti d\u0103r\u00eem\u00eendu-se, iar \u00een locul lor, biserici frumoase \u00een\u0103l\u0163\u00eendu-se. Astfel, uneltele de tortur\u0103 se aruncau, cuptoarele cele aprinse \u00een care se ardeau cre\u015ftinii se l\u0103sau \u00een p\u0103r\u0103sire, animalele s\u0103lbatice care ucideau pe cre\u015ftini \u00een arene se slobozeau, iar cre\u015ftinii, umpl\u00eendu-se de mult\u0103 bucurie, mul\u0163umeau lui Dumnezeu cu rug\u0103ciuni \u015fi lacrimi fierbin\u0163i.<\/p>\n

\u00cens\u0103 domnea \u00een r\u0103s\u0103rit un \u00eemp\u0103rat tiran, anume Liciniu, care de\u015fi era cumnat cu marele Constantin, dar nevr\u00eend s\u0103 cunoasc\u0103 pe adev\u0103ratul Dumnezeu, chinuia cumplit pe cre\u015ftini \u015fi amenin\u0163a s\u0103 ocupe Roma. \u00cemp\u0103ratul Constantin a \u00eencercat de dou\u0103 ori s\u0103-l biruiasc\u0103 prin r\u0103zboi, dar n-a putut \u015fi era \u00een mare m\u00eehnire. Rug\u00eendu-se mult lui Dumnezeu \u015fi \u00eensemn\u00eendu-se cu semnul crucii, to\u0163i osta\u015fii au pornit din nou la r\u0103zboi \u00eempotriva lui Liciniu \u015fi l-au biruit. Ultimul r\u0103zboi l-a avut \u00eemp\u0103ratul Constantin \u00eempotriva sci\u0163ilor, aproape de Dun\u0103re, pe care de asemenea i-a biruit cu ajutorul Sfintei Cruci.<\/p>\n

Deci, dorind \u00eemp\u0103ratul s\u0103-\u015fi mute capitala \u00een partea de r\u0103s\u0103rit a imperiului, \u015fi-a ales cetatea Vizantia, zidit\u0103 de un grec, numit Vizas. Pe aceasta aleg\u00eend-o Sf\u00eentul Constantin, a numit-o cu numele s\u0103u, Constantinopol, \u015fi s-a a\u015fezat aici cu fericita sa mam\u0103, Elena, \u00een anul 324. Iar ca semn de mul\u0163umire lui Dumnezeu, a \u00een\u0103l\u0163at \u00een mijlocul cet\u0103\u0163ii un st\u00eelp \u00eenalt, av\u00eend deasupra Sf\u00eenta Cruce.<\/p>\n

Tot \u00een timpul acesta a primit \u015fi botezul, \u00een ora\u015ful Nicomidia, de la episcopul Evsevie, c\u00eend a dat porunc\u0103 s\u0103 se boteze \u015fi osta\u015fii s\u0103i, dimpreun\u0103 cu senatorii palatului, \u00eenc\u00eet o nespus\u0103 bucurie cuprinsese toat\u0103 lumea. A mai dat porunc\u0103 s\u0103 se \u00eenal\u0163e \u00een curtea palatului s\u0103u o m\u0103rea\u0163\u0103 biseric\u0103, \u00een numele M\u00eentuitorului nostru Iisus Hristos, iar bisericile care au fost d\u0103r\u00eemate de p\u0103g\u00eeni a poruncit s\u0103 se zideasc\u0103 din nou, d\u00eendu-le tuturor bani \u015fi ajutor din destul. De la acest sf\u00eent \u00eemp\u0103rat a r\u0103mas tradi\u0163ia ca domnii cre\u015ftini din toat\u0103 lumea s\u0103 zideasc\u0103 biserici \u015fi m\u00een\u0103stiri \u015fi s\u0103 le \u00eenzestreze cu danii \u015fi cu toate cele necesare.<\/p>\n

\u00cen vremea aceea, \u00eens\u0103, Biserica lui Hristos era sf\u00ee\u015fiat\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cea rea a ereticului Arie, care spunea c\u0103 Iisus Hristos este o creatur\u0103 superioar\u0103, iar nu Creator \u015fi deofiin\u0163\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi cu Duhul Sf\u00eent. Deci, Sf\u00eentul Constantin \u00eendemnat de mama sa Elena \u015fi de mul\u0163i episcopi dreptcredincio\u015fi, a hot\u0103r\u00eet s\u0103 adune primul Sinod Ecumenic de la Niceea, \u00een anul 325, pentru a hot\u0103r\u00ee adev\u0103rata credin\u0163\u0103 \u015fi a condamna pe ereticul Arie \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura sa.<\/p>\n

S-au adunat acolo 318 Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i din toate marginile Imperiului de R\u0103s\u0103rit \u015fi de Apus, \u00een frunte cu Sf\u00eentul Constantin, care era considerat episcop cu treburile de afar\u0103. Vor r\u0103m\u00eene nemuritoare minunile \u015fi cuvintele pline de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi dogmatice ale marilor ierarhi \u015fi sfin\u0163i Nicolae, Spiridon \u015fi Atanasie de Alexandria, care au luat parte la acest Sinod. Atunci a fost blestemat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Arie, iar pe el l-au dat anatema. La acest Sf\u00eent Sinod s-au compus primele \u015fapte articole ale Simbolului Credin\u0163ei \u015fi mai multe canoane biserice\u015fti.<\/p>\n

\u00cen anul urm\u0103tor, Sf\u00eenta Elena, dorind foarte mult s\u0103 afle lemnul Sfintei Cruci \u015fi s\u0103 se \u00eenchine pe Golgota \u015fi la Morm\u00eentul Domnului, a plecat cu mul\u0163i osta\u015fi la Ierusalim. Aici s-a rugat mult lui Dumnezeu \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu Sf\u00eentul Macarie, episcopul Sfintei Cet\u0103\u0163i, dup\u0103 multe osteneli a aflat Crucea Domnului, iar pe locul C\u0103p\u0103\u0163\u00eenii a \u00een\u0103l\u0163at o biseric\u0103 preafrumoas\u0103, care, cu unele modi-fic\u0103ri, d\u0103inuie\u015fte p\u00een\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n

Deci, lu\u00eend o parte din lemnul Sfintei Cruci, fericita Elena s-a \u00eentors \u00eenapoi la Constantinopol, iar de aici la Roma, unde a trecut la Domnul, \u00een v\u00eerst\u0103 de 80 de ani.<\/p>\n

Marele \u00eemp\u0103rat Constantin a \u00eemp\u0103r\u0103\u0163it 42 de ani, p\u00een\u0103 \u00een anul 337, c\u00eend trece la ve\u015fnicele l\u0103ca\u015furi \u015fi este \u00eenmorm\u00eentat \u00een Biserica Sfin\u0163ilor Apostoli din Constantinopol, zidit\u0103 de el, l\u0103s\u00eend Imperiul roman \u00een st\u0103p\u00eenirea celor trei fii ai s\u0103i. Biserica noastr\u0103 \u00eei pr\u0103znuie\u015fte pe am\u00eendoi cu mare cinste la 21 mai, socotindu-i \u201c\u00eentocmai cu Apostolii\u201d lui Hristos. El este al 32-lea \u00eemp\u0103rat roman de la August.<\/p>\n

Iubi\u0163i credincio\u015fi,<\/center><\/p>\n

P\u00een\u0103 aici v-am prezentat pe scurt via\u0163a \u015fi activitatea Sf\u00eentului Constantin cel Mare \u015fi a mamei sale, Elena. Acum vom vorbi, mai \u00eent\u00eei, de legile ce s-au f\u0103cut de acest sf\u00eent \u015fi mare \u00eemp\u0103rat \u00een favoarea cre\u015ftinilor, despre care istoricul bisericesc din acea vreme, Eusebiu de Cezareea, zice: \u201cS-au publicat atunci de \u00eemp\u0103ratul Constantin legi foarte bl\u00eende \u015fi foarte favorabile pentru cre\u015ftini. Aceste legi nu exprimau dec\u00eet evlavie, repausul popoarelor \u015fi onoarea Bisericilor. El a chemat pe cei ce fuseser\u0103 izgoni\u0163i de guvernatorii de provincii, pentru c\u0103 nu au voit s\u0103 aduc\u0103 jertf\u0103 idolilor. A restabilit \u00een posesia averilor pe cei ce fuseser\u0103 lipsi\u0163i de ele \u015fi iert\u0103 pe cei care, pentru acela\u015fi motiv, fuseser\u0103 condamna\u0163i s\u0103 fac\u0103 servicii la curte. A pus \u00een libertate pe cei ce fuseser\u0103 surghiuni\u0163i \u00een insule \u015fi pe cei ce fuseser\u0103 surghiuni\u0163i la muncile metalelor sau \u00eentrebuin\u0163a\u0163i la alte lucr\u0103ri publice. A l\u0103sat alegerea celor care, din ur\u0103 pentru statornicia cu care ei f\u0103cuser\u0103 profesiune din religia cre\u015ftin\u0103, fuseser\u0103 destitui\u0163i din dreg\u0103torii sau de a lua func\u0163iunile ca mai \u00eenainte sau de a tr\u0103i \u00een repaus\u201d (Istoria Bisericeasc\u0103 de Eusebiu \u2013 Episcopul Cezareei, Via\u0163a \u00cemp\u0103ratului Constanti<\/em>n, Bucure\u015fti, 1896).<\/p>\n

Printr-o alt\u0103 lege f\u0103cut\u0103 \u00een favoarea martirilor \u015fi a Bisericilor, \u00eemp\u0103ratul Constantin a dispus ca rudele celor ce au suferit moartea pentru ap\u0103rarea credin\u0163ei, s\u0103 se bucure de succesiunea lor \u015fi, dac\u0103 ei nu ar avea mo\u015ftenitori, Biserica s\u0103-i mo\u015fteneasc\u0103, iar mo\u015ftenirile ce le fuseser\u0103 confiscate, s\u0103 fie \u00eenapoiate vechilor proprietari, ori de ar fi \u00een natur\u0103 sau de au fost \u00eenstr\u0103inate.<\/p>\n

Sf\u00eentul \u015fi marele \u00eemp\u0103rat Constantin a dat o lege de gra\u0163iere a celor ce au fost exila\u0163i pentru m\u0103rturisirea dreptei credin\u0163e \u00een Dumnezeu. Aceast\u0103 lege zice a\u015fa: \u201cAcei ce au fost exila\u0163i prin sentin\u0163e nedrepte a unor judec\u0103tori, pentru c\u0103 au refuzat cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 de a renun\u0163a la credin\u0163\u0103 \u015fi la cultul unui Dumnezeu, C\u0103ruia ei se consacraser\u0103 din toat\u0103 inima lor, \u015fi acei ce au fost pu\u015fi \u00een num\u0103rul ofi\u0163erilor cur\u0163ii, de\u015fi nu fuseser\u0103 mai \u00eenainte, s\u0103 aib\u0103 libertatea de a se \u00eentoarce la casele lor \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 acolo \u00een pace. Acei ce au fost despuia\u0163i de bunurile lor \u015fi redu\u015fi la o extrem\u0103 mizerie, s\u0103 fie restabili\u0163i \u00een prima lor stare \u015fi s\u0103 se bucure cu fericire \u015fi cu umilite rug\u0103ciuni de mul\u0163umire, de efectele bun\u0103t\u0103\u0163ii lui Dumnezeu\u201d.<\/p>\n

Alt\u0103 lege dat\u0103 de Sf\u00eentul \u015fi marele \u00eemp\u0103rat Constantin face rechemarea celor ce au fost prigoni\u0163i pentru credin\u0163a cea dreapt\u0103 \u00een Hristos \u015fi au fost trimi\u015fi departe de casele \u015fi satele lor, prin insule pustii. \u00cen aceast\u0103 lege \u00eel auzim pe Sf\u00eentul \u015fi marele \u00eemp\u0103rat Constantin, zic\u00eend: \u201cOrdon ca cei ce s\u00eent re\u0163inu\u0163i contra voin\u0163ei lor \u00een insule, s\u0103 se bucure de efectul gra\u0163ierii noastre. S\u0103 ias\u0103 din aceste triste \u015fi grozave pustiet\u0103\u0163i, unde nu v\u0103d dec\u00eet mun\u0163i s\u0103lbatici \u015fi o mare furtunoas\u0103, \u015fi s\u0103 mearg\u0103 a gusta pl\u0103cerile cele nevinovate ce le va procura, \u00een convie\u0163uire cu rudele lor \u00een libertate. Acei ce au suferit lipsurile \u015fi necazurile ce i-au \u00eenso\u0163it, s\u0103 fie \u00eenc\u0103rca\u0163i de bunuri \u015fi sc\u0103pa\u0163i de fric\u0103, f\u0103c\u00eend glorie cum fac eu de a fi servitorul lui Dumnezeu. A\u015f fi foarte m\u00eehnit ca s\u0103 se poat\u0103 zice sau s\u0103 se poat\u0103 crede, c\u0103 cineva a vie\u0163uit \u00een fric\u0103 sub domnia mea. M\u0103 silesc pe c\u00eet pot de a reforma abuzurile ce s-au strecurat sub domniile cele dinaintea mea\u201d.<\/p>\n

Sf\u00eentul \u00eemp\u0103rat Constantin, face rechemarea celor ce fuseser\u0103 condamna\u0163i la lucrarea metalului sau la alte lucr\u0103ri publice, pentru m\u0103rturisirea credin\u0163ei \u00een Hristos, zic\u00eend: \u201cAcei ce au fost condamna\u0163i la lucrarea metalelor sau la alte lucr\u0103ri publice, s\u0103 schimbe aceast\u0103 penibil\u0103 ocupa\u0163ie \u015fi acest ostenitor lucru, cu o lini\u015fte onest\u0103 \u015fi cu un repaus pl\u0103cut, iar dac\u0103 s\u00eent unii din cei ce au fost lipsi\u0163i de libertate s\u0103 fie restabili\u0163i \u00een posesiunea onorurilor \u015fi a drepturilor ce le apar\u0163ineau mai \u00eenainte\u201d.<\/p>\n

Prin alt\u0103 lege, Sf\u00eentul \u00eemp\u0103rat Constantin, restabile\u015fte drepturile celor ce au fost sco\u015fi din dreg\u0103toriile lor din armat\u0103, pentru dreapta credin\u0163\u0103 \u00een Hristos, \u015fi zice a\u015fa: \u201cAcei care odinioar\u0103, posed\u00eend dreg\u0103torii \u00een armat\u0103, au fost lipsi\u0163i de aceast\u0103 cinste pentru buna m\u0103rturisire a credin\u0163ei lor, s\u0103 aib\u0103 libertatea sau de a reintra \u00een armat\u0103 \u015fi a-\u015fi lua func\u0163ia lor ce au avut sau de a tr\u0103i \u00een lini\u015fte. Este foarte drept ca, dup\u0103 ce au ar\u0103tat curajul lor \u00een mijlocul celor mai teribile munci, s\u0103 nu depind\u0103 dec\u00eet de alegerea lor, sau de a se bucura de onorurile dreg\u0103toriilor lor, sau de a gusta dulcea\u0163a repausului\u201d.<\/p>\n

\u00cen alt\u0103 lege, Sf\u00eentul Constantin cel Mare porunce\u015fte a se da \u00eenapoi averile sfin\u0163ilor mucenici \u015fi m\u0103rturisitori ai credin\u0163ei lui Dumnezeu, \u015fi zice a\u015fa: \u201cNu pot ascunde nedreptatea ce au suferit-o acei care, sub diferite pretexte, au fost despuia\u0163i de averile lor. Dac\u0103 unii, din ur\u0103 pentru c\u0103 au sus\u0163inut cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 lupte grele pentru ap\u0103rarea credin\u0163ei lor, au fost despuia\u0163i de averile lor, sau dac\u0103 al\u0163ii, pentru c\u0103 au m\u0103rturisit c\u0103 erau cre\u015ftini, au fost constr\u00een\u015fi de a p\u0103r\u0103si \u0163ara lor, sau \u00een sf\u00eer\u015fit, dac\u0103 al\u0163ii au fost lipsi\u0163i de cele ce posedau f\u0103r\u0103 a fi condamna\u0163i la moarte, succesiunea lor trebuie s\u0103 fie luat\u0103 de rudele lor, legile red\u00eend succesiunile rudelor celor mai de aproape, ei vor fi lesne de recunoscut \u015fi apoi nu e nimic mai drept dec\u00eet a se \u00eemp\u0103r\u0163i aceste averi mo\u015ftenitorilor c\u0103rora ar fi apar\u0163inut, dac\u0103 martirii \u015fi m\u0103rturisitorii ar fi murit de o moarte natural\u0103\u201d.<\/p>\n

Alt\u0103 lege dat\u0103 de Sf\u00eentul \u015fi marele \u00eemp\u0103rat Constantin \u00een favoarea Bisericii, \u00een lips\u0103 de rudenii, zice a\u015fa: \u201cIar, dac\u0103 nu se va g\u0103si nici o rudenie care s\u0103 poat\u0103 lua mo\u015ftenirea martirilor sau a m\u0103rturisitorilor, sau ale acelora care pentru p\u0103strarea credin\u0163ei lor, au p\u0103r\u0103sit \u0163ara lor, ea apar\u0163ine Bisericii. Mor\u0163ii nu vor fi m\u00eehni\u0163i de a o avea de mo\u015ftenitoare, pe aceia pentru care ei s-au expus la tot felul de primejdii. Cred de datoria mea de a admite c\u0103 dac\u0103 vreunul, din acei care voiesc, a g\u0103sit de cuviin\u0163\u0103 s\u0103 fac\u0103 dona\u0163ie averea sa, inten\u0163ia mea este ca ea s\u0103 fie executat\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen alt\u0103 lege a Sf\u00eentului \u00eemp\u0103rat Constantin cel Mare se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 se restituie p\u0103m\u00eenturile \u015fi casele cele ce au apar\u0163inut martirilor \u015fi m\u0103rturisitorilor, zic\u00eend: \u201cFiindc\u0103 doresc ca aceast\u0103 lege s\u0103 fie at\u00eet de l\u0103murit\u0103, \u00eenc\u00eet s\u0103 nu fie nimeni care s\u0103 nu \u00een\u0163eleag\u0103 dispozi\u0163ia, acei ce s\u00eent de\u0163in\u0103tori ai unei case sau a unui p\u0103m\u00eent sau a unei alte mo\u015fteniri ce apar\u0163inea odinioar\u0103 martirilor sau m\u0103rturisitorilor, s\u0103 o declare ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi s\u0103 o restituie \u00eendat\u0103. De\u015fi ei au primit mari venituri f\u0103r\u0103 titlu legitim, nu cred ca dreptatea s\u0103 permit\u0103 ca ei s\u0103 nu fie obliga\u0163i de a le \u00eenapoia\u201d.<\/p>\n

Sf\u00eentul \u00eemp\u0103rat Constantin a dat \u015fi alte legi \u00een favoarea Bisericii \u015fi a cre\u015ftinilor, privind restituirea bunurilor confiscate de c\u0103tre principi de la biserici sau restituirea loca\u015furilor de cult \u015fi a cimitirelor, restituirea bunurilor care fuseser\u0103 \u00eenstr\u0103inate sau v\u00eendute \u015fi care apar\u0163ineau bisericilor, precum \u015fi alte legi pe care nu le mai putem aminti aici.<\/p>\n

Din cele ar\u0103tate p\u00een\u0103 aici ne putem da seama c\u00eet de mare prieten \u015fi binef\u0103c\u0103tor al Bisericii lui Hristos \u015fi al cre\u015ftinilor a fost alesul lui Dumnezeu, Sf\u00eentul \u015fi marele \u00eemp\u0103rat Constantin, prin care Preabunul Dumnezeu a dat libertate cre\u015ftinismului \u00een toat\u0103 lumea. Legile au fost date de el \u00een Italia, la Milan, \u00een anul 313 \u015fi s\u00eent cunoscute sub numele de \u201cEdictul de la Milan\u201d. De la acest \u00eemp\u0103rat sf\u00eent, libertatea religioas\u0103 este garantat\u0103 \u00een toate \u0163\u0103rile din lume.<\/p>\n

\u00cemp\u0103ratul Constantin, d\u00eendu-\u015fi bine seama de \u00eentunericul \u015fi tirania care domneau mai \u00eenainte de el \u00een Imperiul roman, zicea: \u201cO nelegiuire at\u00eet de ciudat\u0103 \u015fi at\u00eet de grozav\u0103 ca aceasta, domin\u00eend spiritul \u015fi inima unui num\u0103r de persoane \u015fi tot statul fiind lovit de aceasta, ca de o boal\u0103 molipsitoare ce reducea la o extrem\u0103 primejdie \u015fi care avea nevoie de un medicament foarte puternic \u015fi folositor, iat\u0103 de cine a binevoit Dumnezeu de a se servi! C\u00eend vorbesc de Dumnezeu, \u00een\u0163eleg pe Acela care este adev\u0103ratul Dumnezeu \u015fi care are o putere ve\u015fnic\u0103. Poate \u00eens\u0103 cineva s\u0103 fac\u0103 cunoscute binefacerile primite de la Dumnezeu f\u0103r\u0103 a v\u0103t\u0103ma modestia? Dumnezeu a avut bun\u0103tatea de a se servi de mine pentru \u00eemplinirea planurilor Sale. El m-a scos printr-un act al \u00een\u0163elepciunii Sale \u015fi al puterii Sale nesf\u00eer\u015fite, din \u0163\u0103rmurile oceanului britanic \u015fi din extremitatea \u0163\u0103rilor unde soarele apune \u015fi mi-a dat putere de a risipi rev\u0103rsarea de nenorociri ce acoperea fa\u0163a p\u0103m\u00eentului, pentru a atrage pe oameni la p\u0103zirea legii \u015fi pentru a cre\u015fte credin\u0163a \u015fi religia cre\u015ftin\u0103\u201d.<\/p>\n

Apoi ad\u0103ug\u0103: \u201cNu voi fi lipsit niciodat\u0103 de recuno\u015ftin\u0163\u0103, pentru o binefacere a\u015fa de mare, privind ca o favoare deosebit\u0103, bun\u0103tatea pe care Dumnezeu a avut-o de a m\u0103 alege pe mine pentru a m\u0103 face robul \u015fi \u00eemplinitorul poruncilor Sale. M-am dus \u00een Orient, pe care l-am g\u0103sit \u00eempov\u0103rat de nenorociri, a c\u0103rui salvare de primejdie avea nevoie de ultimile leacuri. Recunosc c\u0103 Dumnezeu mi-a dat sufletul, via\u0163a, respira\u0163ia, \u015fi sim\u0163\u0103m\u00eentul. \u015etiu foarte bine, c\u0103 acei ce \u015fi-au pus speran\u0163a lor \u00een Dumnezeu, nu au nevoie de stima, nici de dragostea oamenilor \u015fi c\u0103 ei posed\u0103 onoruri cu at\u00eet mai mari, cu c\u00eet duc o via\u0163\u0103 mai scutit\u0103 de gre\u015feli \u015fi de p\u0103cate\u201d.<\/p>\n

\u00cen alt loc Sf\u00eentul \u00eemp\u0103rat Constantin aduce mul\u0163umiri lui Dumnezeu, zic\u00eend: \u201c\u0162ie \u00ee\u0163i mul\u0163umesc cu umilin\u0163\u0103, Dumnezeule \u015fi Domnul meu, c\u0103ci cu c\u00eet prive\u015fte cineva deosebirea \u00een \u00eenchin\u0103rile \u015fi \u00een sim\u0163\u0103mintele oamenilor, cu at\u00eet cei ce au descoperit adev\u0103rul s\u00eent \u00eent\u0103ri\u0163i \u00een religie. Dac\u0103 va fi cineva care s\u0103 nu voiasc\u0103 a fi vindecat, s\u0103 nu arunce gre\u015fala sa asupra nim\u0103nui. Remediul \u015fi vindecarea se ofer\u0103 la toat\u0103 lumea, numai fiecare se cuvine s\u0103 ia aminte ca s\u0103 nu atace o religie a c\u0103rei nevinov\u0103\u0163ie \u015fi sfin\u0163enie s\u00eent dovedite\u201d.<\/p>\n

Pe l\u00eeng\u0103 legile \u015fi binefacerile ar\u0103tate mai sus \u00een favoarea cre\u015ftinismului, marele \u00eemp\u0103rat Constantin s-a \u00eengrijit mult \u015fi de pacea \u015fi unitatea \u00een credin\u0163a cea dreapt\u0103 a tuturor Bisericilor cre\u015ftine din imperiul s\u0103u. Iat\u0103 ce spune \u00eentr-una din legile sale: \u201cMi-am propus mai \u00eent\u00eei de a uni spiritele tuturor popoarelor, \u00een una \u015fi aceea\u015fi credin\u0163\u0103 \u00een privin\u0163a dumnezeirii. Apoi, am dorit s\u0103 scap universul de jugul sclaviei, sub care gemea. M\u0103 convingeam c\u0103 a\u015f fi at\u00eet de fericit pentru a aduce pe oameni s\u0103 aib\u0103 to\u0163i pe acela\u015fi Dumnezeu. Aceast\u0103 schimbare a religiei ar produce o alt\u0103 schimbare \u00een conducerea imperiului\u201d.<\/p>\n

Iat\u0103, fra\u0163ilor, c\u0103 Sf\u00eentul \u015fi marele \u00eemp\u0103rat Constantin, \u00ee\u015fi d\u0103dea bine seama \u015fi recuno\u015ftea cu toat\u0103 evlavia c\u0103 el este alesul lui Dumnezeu, prin care M\u00eentuitorul a lucrat planurile cele prea-\u00een\u0163elepte ale milostivirii Sale fa\u0163\u0103 de religia adev\u0103rat\u0103, cre\u015ftin\u0103, prin care s-a \u00eent\u0103rit puterea \u015fi libertatea Bisericii lui Hristos pe p\u0103m\u00eent.<\/p>\n

Iubi\u0163i credincio\u015fi,<\/center><\/p>\n

Mare este s\u0103rb\u0103toarea de ast\u0103zi, c\u0103ci ast\u0103zi cinstim pe cel dint\u00eei \u015fi cel mai mare \u00eemp\u0103rat cre\u015ftin, pe Sf\u00eentul Constantin \u015fi mama sa, Elena, cei \u201c\u00eentocmai cu Apostolii\u201d. Ei s\u00eent apostolii cre\u015ftinismului din secolul IV. Prin ei a dob\u00eendit libertate Biserica \u00eentemeiat\u0103 de Hristos, propov\u0103duit\u0103 de Sfin\u0163ii Apostoli \u015fi ap\u0103rat\u0103 cu jertf\u0103, cu suferin\u0163\u0103 \u015fi cu s\u00eenge de mul\u0163imea martirilor. Prin ei, Duhul Sf\u00eent a extins Biserica, a \u00eent\u0103rit Ortodoxia \u00een lume, a avut loc primul Sinod Ecumenic, s-a compus prima parte din Crez \u015fi a fost dat anatema Arie cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura \u015fi ucenicii lui. Prin Sfin\u0163ii Constantin \u015fi Elena s-au deschis \u015fi zidit \u00een Imperiul roman mii de biserici, s-a aflat la Ierusalim Sf\u00eenta Cruce \u015fi s-au zidit numeroase loca\u015furi de \u00eenchinare la Locurile Sfinte.<\/p>\n

Dar Sf\u00eentul Constantin a ajutat mult la r\u0103sp\u00eendirea cre\u015ftinismului \u00een Europa, Asia \u015fi Africa. La porunca lui au fost trimi\u015fi misionari \u2013 episcopi \u015fi c\u0103lug\u0103ri \u2013 la gurile Dun\u0103rii s\u0103 converteasc\u0103 pe \u00eenainta\u015fii no\u015ftri daci, dintre care unii nu \u015ftiau de Hristos. Se crede c\u0103, chiar ora\u015ful Constan\u0163a din Dobrogea, ar fi fost \u00eennoit de el, unde apoi se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 prima episcopie din \u0163ara noastr\u0103, Episcopia Tomisului. Trebuie s\u0103 fim recunosc\u0103tori lui Dumnezeu pentru acest mare \u00eemp\u0103rat \u015fi ap\u0103r\u0103tor al cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii. S\u0103 ne bucur\u0103m c\u0103 o parte din \u0163ara noastr\u0103, gurile Dun\u0103rii \u015fi Dobrogea, f\u0103ceau parte din Imperiul roman de sub st\u0103p\u00eenirea lui.<\/p>\n

Se cuvine, deci, s\u0103 cinstim cu cuvinte de laud\u0103 pe Sfin\u0163ii \u00eemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena \u015fi s\u0103 \u00een\u0103l\u0163\u0103m rug\u0103ciuni de mul\u0163umire lui Dumnezeu pentru tot ce au f\u0103cut ei \u00een lume. Iat\u0103, c\u0103 \u015fi \u0163ara noastr\u0103 a fost sub influen\u0163a lui. Iat\u0103, c\u0103 \u015fi p\u0103m\u00eentul nostru are multe biserici, unele din primele secole, \u015fi c\u0103 s\u00eentem ortodoc\u015fi \u015fi cinstitori de Dumnezeu. Avem \u00een \u0163ar\u0103 multe biserici cu hramul Sfin\u0163ilor \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena. Iar \u00een mai toate familiile noastre s\u00eent cre\u015ftini \u015fi cre\u015ftine care le poart\u0103 numele. Aceasta arat\u0103 de c\u00eet\u0103 cinste se bucur\u0103 Sfin\u0163ii Constantin \u015fi Elena \u00een \u0163ara noastr\u0103.<\/p>\n

S\u0103 nu uit\u0103m, \u00eens\u0103, ce mare rol a avut Sf\u00eenta Elena, la cre\u015fterea, formarea \u015fi sf\u0103tuirea fiului ei, Constantin. Dup\u0103 Hristos \u015fi Biseric\u0103, mama este aceea care d\u0103 educa\u0163ie cre\u015ftin\u0103 fiilor ei. Sf\u00eenta Elena a dat via\u0163\u0103, educa\u0163ie \u015fi \u00eendemnuri bune fiului ei. Datorit\u0103 mamei sale a ajuns el cel dint\u00eei \u00eemp\u0103rat cre\u015ftin, Sf\u00eent \u015fi \u201c\u00eentocmai cu Apostolii\u201d, tare \u00een credin\u0163\u0103, ap\u0103r\u0103tor al Bisericii, viteaz \u00een r\u0103zboaie, eliberator al cre\u015ftinilor persecuta\u0163i pentru Hristos \u015fi ctitor al primului imperiu cre\u015ftin \u015fi a nenum\u0103rate biserici.<\/p>\n

V\u0103 amintesc c\u0103 am avut \u015fi noi, rom\u00e2nii, mari domni cre\u015ftini, care dup\u0103 exemplul lui, au fost ap\u0103r\u0103tori de \u0163ar\u0103, iubitori de pace, p\u0103zitori ai dreptei credin\u0163e \u015fi ne\u00eentrecu\u0163i ctitori de biserici \u015fi m\u00een\u0103stiri. Dintre ace\u015ftia amintim pe Mircea cel B\u0103tr\u00een, Alexandru cel Bun, \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00eent, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Petru Rare\u015f, Vasile Lupu \u015fi mul\u0163i al\u0163ii.<\/p>\n

Ce s\u00eent evlavioasele domni\u0163e rom\u00e2nce, ca Despina lui Neagoe, Teofana, mama lui Mihai Viteazul, Elena lui Matei Basarab sau Ana lui Alexandru cel Bun, Maria lui \u015etefan cel Mare, Elena lui Petru Rare\u015f \u015fi Ruxandra lui Alexandru L\u0103pu\u015fneanu \u015fi at\u00eetea altele, dac\u0103 nu urma\u015fele Sfintei \u00eemp\u0103r\u0103tese Elena? C\u0103ci ele, al\u0103turi de domni, zideau biserici, ctitoreau m\u00een\u0103stiri, f\u0103ceau danii pre\u0163ioase pe la sfintele loca\u015furi, care se v\u0103d p\u00een\u0103 ast\u0103zi. Ce este Constantin Br\u00eencoveanu cu cei patru fii ai lui, al\u0103turi de vrednica so\u0163ie, Maria, cu cei \u00eenc\u0103 \u015fapte fii, dac\u0103 nu martiri ai lui Hristos \u015fi ap\u0103r\u0103tori ai credin\u0163ei Ortodoxe \u00een \u0163ara noastr\u0103?<\/p>\n

Deci, \u015fi noi, s\u0103 urm\u0103m \u00eentru toate lui Hristos, Apostolilor, sfin\u0163ilor \u015fi \u00eenainta\u015filor no\u015ftri. S\u0103 ap\u0103r\u0103m cu b\u0103rb\u0103\u0163ie dreapta credin\u0163\u0103 a Bisericii noastre Ortodoxe. Vor ap\u0103rea mul\u0163i eretici \u015fi urma\u015fi ai lui Arie, care vor \u00eencerca s\u0103 ne strice unitatea credin\u0163ei \u015fi s\u0103 ne tulbure sufletele. S\u0103 nu-i asculta\u0163i. \u0162ine\u0163i la Biserica lui Hristos, iubi\u0163i sfintele slujbe, asculta\u0163i de p\u0103stori \u015fi de mai-marii no\u015ftri r\u00eendui\u0163i de Dumnezeu. Apoi fi\u0163i statornici \u00een faptele bune, bl\u00eenzi, smeri\u0163i, pa\u015fnici \u015fi iubitori de sfin\u0163i, ca ni\u015fte fii ai lui Dumnezeu \u015fi urma\u015fi ai Sfin\u0163ilor \u00cemp\u0103ra\u0163i. B\u0103rba\u0163i, urma\u0163i Sf\u00eentului Constantin \u00een toate \u015fi lua\u0163i \u00een via\u0163\u0103 toiagul Sfintei Cruci! Iar femeile s\u0103 urmeze exemplul Sfintei Elena, devenind mame credincioase, bune educatoare ale copiilor, fiice evlavioase ale Bisericii.<\/p>\n

S\u0103 rug\u0103m pe Sfin\u0163ii \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena \u015fi prin ei pe marele \u00cemp\u0103rat Iisus Hristos, s\u0103 r\u00eenduiasc\u0103 pace \u00een lume, domni \u015fi conduc\u0103tori \u00een\u0163elep\u0163i peste popoare, \u00eent\u0103ritori ai dreptei credin\u0163e, p\u0103stori vrednici de Evanghelie \u015fi m\u00eentuire sufletelor noastre. Amin.\u201d<\/strong><\/p>\n

\n

P\u0103rintele Cleopa<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu e\u015fti Dumnezeu Care faci minuni (Prochimen la praznice)Iubi\u0163i credincio\u015fi, ,,C\u00eend a binevoit [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-12776","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12776","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12776"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12776\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12779,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12776\/revisions\/12779"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12776"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12776"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12776"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}