{"id":12864,"date":"2013-05-22T04:17:46","date_gmt":"2013-05-22T04:17:46","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=12864"},"modified":"2013-05-22T04:17:46","modified_gmt":"2013-05-22T04:17:46","slug":"ion-rosioru-rescrierea-%e2%80%93-o-forma-de-intertextualitate-adrian-erbiceanu-%e2%80%93-tinerete-fara-batranete","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/05\/22\/ion-rosioru-rescrierea-%e2%80%93-o-forma-de-intertextualitate-adrian-erbiceanu-%e2%80%93-tinerete-fara-batranete\/","title":{"rendered":"Ion Ro\u0219ioru: Rescrierea \u2013 o form\u0103 de intertextualitate (Adrian Erbiceanu \u2013 Tinere\u021be f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be)"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/14029651-feat1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-12865\" title=\"14029651-feat\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/14029651-feat1.jpg\" alt=\"\" width=\"293\" height=\"148\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Despre procedeul literar al rescrierii unei opere literare de c\u0103tre un alt autor m-am ocupat \u0219i alt\u0103dat\u0103, mai precis atunci c\u00e2nd, \u00een studiul monografic intitulat <strong>\u0218erban Codrin sau medita\u021bia unui<\/strong> <strong>poet occidental \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 Zen<\/strong>, am analizat <strong>\u021aiganiada<\/strong> lui Ion Budai Deleanu, poem pe care p\u0103rintele <strong>Baladierului<\/strong> \u00eel transpusese \u00een proz\u0103. Defineam, atunci, rescrierea ca form\u0103, extrem\u0103 poate, de intertextualitate \u0219i ar\u0103tam c\u0103 \u201eea a fost practicat\u0103 \u0219i de al\u021bi scriitori atunci c\u00e2nd limba respectivei lucr\u0103ri \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 incomprehensibil\u0103 pentru cititorii altui orizont de a\u0219teptare lingvistic\u0103, numindu-se adaptare, transpunere dintr-un canon versifica\u021bional mai greoi \u00eentr-altul prozastic mai accesibil, ca \u0219i dintr-un dialect periferic, devenit \u00eentre timp arhaic, \u00een limba literar\u0103 curent\u0103. Un exemplu evident \u00eel constituie transpunerea <strong>Odiseei<\/strong>, din versuri \u00een proz\u0103, de c\u0103tre Eugen Lovinescu, ori a <strong>Divinei Comedii<\/strong> de c\u0103tre Alexandru Marcu, sau, de pe alte meridiane, \u201etranslarea\u201d \u00een limbaj reactualizat, de c\u0103tre Italo Calvino, a poemului de str\u0103lucire renascentist\u0103 <strong>Orlando furioso<\/strong> de Ludovico Ariosto\u201d. O form\u0103 de rescriere este \u0219i abrevierea, povestirea pe scurt, rezumatul, ca \u0219i parodia. S-ar putea ad\u0103uga, d\u00e2ndu-i dreptate lui C\u0103linescu, \u0219i plagiatul care, c\u00e2nd e vorba de basm, n-a scandalizat pe nimeni, \u00een sensul c\u0103 toate basmele lumii sunt, \u00een fond, plagiate\u2026 pozitive \u0219i constructive. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 o distinc\u021bie \u00eentre basm \u0219i roman, divinul critic \u00eel apropia pe cel dint\u00e2i mai mult de poezie dec\u00e2t de proz\u0103, pentru demonsta\u021bia sa, truvabil\u0103 \u00een <strong>Estetica basmului<\/strong>, pled\u00e2nd existen\u021ba fabulosului \u0219i a personajelor himerice. Dup\u0103 el, \u00een basm se suprapun, \u00een principiu, dou\u0103 planuri: unul prozaic (prosastic), realist, care studiaz\u0103 \u201eproblemele cele mai acute ale vie\u021bii individuale, familiei, societ\u0103\u021bii\u201d, \u0219i un altul \u201ehieroglific sau simbolic, mai limpede poematic\u201d, care \u201ese impune con\u0219tiin\u021bei prin sugestii\u201d. C\u00e2nd Adrian Erbiceanu, poet stabilit \u00een Canada din 1979, propune o rescriere \u00een versuri a basmului rom\u00e2nesc atipic al lui Petre Ispirescu (1830-1887), <strong>Tinere\u021be f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte<\/strong>, el nu face altceva dec\u00e2t, printr-un demers destul de temerar, s\u0103 pedaleze pe sugestia c\u0103linescian\u0103 a dimensiunii poematice a oric\u0103rui basm, cu at\u00e2t mai mult a unuia \u00eenc\u0103rcat de permanent\u0103 \u0219i stringent\u0103 filozofie folcloric\u0103. Departe de patrie, poetul se identific\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 cu protagonistul pe care, odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, dorul \u00eel r\u0103v\u0103\u0219e\u0219te p\u00e2n\u0103 la strig\u0103t. Celebrul \u0219i, totodat\u0103, tulbur\u0103torul basm citit \u00een urm\u0103 cu doisprezece lustri l-a urm\u0103rit pe rescriptor toat\u0103 via\u021ba, dup\u0103 cum o afirm\u0103 \u00eentr-o confesiune recent\u0103 plin\u0103 de duio\u0219ie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Basmul ispirescian, singurul f\u0103r\u0103 <em>happy end<\/em> \u00a0din c\u00e2te se \u0219tiu p\u00e2n\u0103 acum, \u00ee\u0219i are povestea lui. Celebrului culeg\u0103tor i-a fost povestit \u00een copil\u0103rie de tat\u0103l s\u0103u, dar abia \u00een 1862 a fost publicat \u00een ziarul <strong>\u021a\u0103ranul Rom\u00e2n,<\/strong> sub titlul <strong>F\u0103t-Frumos sau tinere\u021be f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be<\/strong>. Sub numele care l-a consacrat peste vremuri, acest basm-medita\u021bie asupra condi\u021biei umane a ap\u0103rut \u00een volumul <strong>Legende sau Basmele rom\u00e2nilor adunate din gura poporului de P. Ispirescu, culeg\u0103tor-tipograf<\/strong> (1882) bucur\u00e2ndu-se de o introducere mai mult dec\u00e2t entuziast\u0103 a Bardului de la Mirce\u0219ti.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cencadrat de dou\u0103 interven\u021bii metatextuale prin care se intr\u0103 \u0219i, respectiv, se iese din text, discursul acum \u00een straiele croite impecabil ale prozodiei clasice, urmeaz\u0103 firul narativ c\u0103l\u0103uzitor al basmului pe care \u00eel esen\u021bializeaz\u0103, \u00eel modernizeaz\u0103 \u0219i-l \u00eemprosp\u0103teaz\u0103 cu o nou\u0103 \u0219i mult mai tran\u0219ant\u0103 for\u021b\u0103 imagistic\u0103. Un accent parc\u0103 \u0219i mai ap\u0103sat cade pe medita\u021bia asupra timpului care se relativizeaz\u0103 imperceptibil. \u00cenc\u0103 de la bun \u00eenceput timpul e perceput diferit de muritori \u00een func\u021bia de categoria social\u0103 c\u0103reia \u00eei apar\u021bin: \u201eVremea curge, c\u00e2t e vreme\u2026\/ Numai noi, s\u0103racii parc\u0103\/ N-am avea de ce ne teme\/ C\u00e2nd cu vreme ne \u00eencarc\u0103\u201d. Feciorul de \u00eemp\u0103rat refuz\u0103 s\u0103 se nasc\u0103 la soroc, l\u0103s\u00e2nd la o parte faptul c\u0103 venirea lui pe lume fusese provocat\u0103 pe cale magic\u0103, \u0219i atunci tat\u0103l s\u0103u se vede nevoit s\u0103-i promit\u0103, dat fiind c\u0103 \u201etimpul nu-i f\u0103cut s\u0103 ierte\u201d, tinere\u021be f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte, adic\u0103 lucruri intruvabile, asum\u00e2ndu-\u0219i, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea o vin\u0103 tragic\u0103 pentru care va pl\u0103ti prin aceea c\u0103 la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 15 ani fiul \u00eel va p\u0103r\u0103si pentru totdeauna, adic\u0103 se va \u00eendeplini ceea ce profe\u021bise b\u0103tr\u00e2nul unchia\u0219: \u201eva aduce suferin\u021b\u0103\/ bucurii \u0219i \u00eentristare\u201d. Timpul care postmerge na\u0219terii e unul accelerat, ca \u0219i cum n-ar mai avea r\u0103bdare. Prin\u021bul cre\u0219te \u00eentr-un an c\u00e2t al\u021bi copii \u00een \u0219apte. Pe de o parte, <em>el viejo padre<\/em> nu-\u0219i mai \u00eencape \u00een piele de bucurie c\u0103 are o a\u0219a odrasl\u0103 de fecior dotat\u0103 cu toate calit\u0103\u021bile fizice \u0219i intelectuale, dar, pe de alt\u0103 parte, e ros de nelini\u0219tea c\u0103 nu-i va putea oferi mo\u0219tenitorului la tron ceea ce, \u00eentr-o clip\u0103 de nes\u0103buin\u021b\u0103 patern\u0103, i-a f\u0103g\u0103duit, \u00eentruc\u00e2t \u201ede via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 moarte,\/ nu e p\u0103m\u00e2ntean s\u0103 \u0219tie\u201d. La\u00a0 r\u00e2ndu-i, micul protagonist intuie\u0219te c\u0103 nu-i deloc bine s\u0103-i dea vremii p\u0103suire. \u0218ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni se scurg cu preg\u0103tirile de plecare \u00een marea aventur\u0103 existen\u021bial\u0103 (lustruirea armelor de tinere\u021be ale t\u0103t\u00e2nelui, \u00eentremarea gloabei jig\u0103rite p\u00e2n\u0103 ce aceasta se transform\u0103 \u00een cal n\u0103zdr\u0103van cu patru aripi, \u00eenc\u0103rcarea proviziilor \u00een carele ce urmeaz\u0103 s\u0103-l \u00eenso\u021beasc\u0103 \u0219i de care el se va descotorosi pe drum, ca \u0219i de osta\u0219ii, tot unul \u0219i unul, destina\u021bi s\u0103-l \u00eenso\u021beasc\u0103 \u00een insolita expedi\u021bie etc.).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Itinerariul dintre timpul profan \u0219i cel de dinainte ca omul edenic s\u0103 fi mu\u0219cat din fructul interzis, e pres\u0103rat de peripe\u021bii cu sens ini\u021biatic, ca \u00een orice scenariu basmic, dar nimic nu-i poate opri pe cei doi, c\u0103l\u0103re\u021b \u0219i cal, din expedi\u021bia lor c\u0103tre un ideal. Spa\u021biul traversat devine tot mai mult o func\u021bie a timpului. Dup\u0103 ce se potole\u0219te tornada care i-a surprins \u00een p\u0103durea de Sibile, drume\u021bii z\u0103resc pe cer \u201edou\u0103 luni \u00een loc de una\u201d. Calul, etern <strong><em>raisonneur<\/em><\/strong> avizat, \u00eei con\u0219tientizeaz\u0103 voinicului c\u0103 se afl\u0103 pe t\u0103r\u00e2mul Gheonoaiei care se \u0219i ive\u0219te \u201ecu trup de \u0219arpe \u0219i cap de broasc\u0103\u201d. I se taie coada (\u00een basm i se t\u0103ia un picior) \u0219i Spaima-Spaimelor se pred\u0103 \u0219i, \u00een chip nea\u0219teptat, \u00eel invit\u0103 pe \u00eenving\u0103tor acas\u0103 \u0219i-i propune ca so\u021bie pe una din cele trei fete ale sale, ca \u0219i o treime din mo\u0219ia\u00a0 care g\u0103zduia o c\u00e2mpie enorm\u0103 de oseminte de temerari ce se av\u00e2ntaser\u0103 pe teritoriul ei. Voinicul nu cedeaz\u0103 tenta\u021biei \u0219i-\u0219i continu\u0103 drumul, mai bine zis se teleporteaz\u0103 \u00een alt topos malefic, c\u0103ci \u201dVremea trece\u2026s\u0103 revin\u0103\/ \u0218i revine ca s\u0103 treac\u0103\u201d\u2026 Dup\u0103 ce \u00eenfrunt\u0103 \u0219i aici v\u00e2nturile r\u0103zvr\u0103tite, z\u0103resc pe cer doi sori \u00een loc de unul. Au ajuns pe t\u0103r\u00e2mul Scorpiei, sora \u0219i mai malefic\u0103 a Gheoanoiei cu care se afla \u00een perpetu\u0103 disput\u0103 pentru p\u0103m\u00e2nturile pe care le pustiau ca-ntr-o adev\u0103rat\u0103 apocalips\u0103 ori de c\u00e2te ori aveau chef. Nicio s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 nu mai \u00eencol\u021bea aici, aerul era fierbinte ca smoala clocotit\u0103, iar de izvoare de potolit setea nici pomeneal\u0103: \u201eDe pr\u0103p\u0103d \u015fi fierbin\u0163eal\u0103\/ N-aveai loc s\u0103 pui piciorul:\/ Aerul duhnea a smoal\u0103,\/ \u00censetat era izvorul\u2026\/ \u2013 \u201eF\u0103t-Frumos, \u00een \u015fa te \u0163ine:\/ Scorpiei nu-i \u015ftiu pereche \u2013\/ Gheonoaia, pentru tine,\/ A fost floare la ureche!\u201d Deposedat\u0103 de unul din cele trei capete, Scorpia se pred\u0103. Biruitorul se arat\u0103 m\u0103rinimos de fiecare dat\u0103 \u0219i le red\u0103, \u00een chip miraculos, integritatea corporal\u0103 victimelor sale c\u0103rora le-a cru\u021bat vie\u021bile tic\u0103loase. Dorul \u00eel m\u00e2n\u0103 arz\u0103tor spre \u201evia\u021ba f\u0103r\u0103 moarte\u201d \u0219i e at\u00e2t de preocupat de expedi\u021bia sa \u00eenc\u00e2t pierde \u0219irul zilelor \u0219i al nop\u021bilor. A\u0219a c\u0103 ajung la cea de a treia prob\u0103 ini\u021biatic\u0103, o p\u0103dure plin\u0103 de fiare s\u0103lbatice. Acum pe cer nu mai exist\u0103 nici lun\u0103 nici soare \u0219i sor\u021bi de izb\u00e2nd\u0103 nu mai sunt. Singura solu\u021bie e survolarea \u201emiticei p\u0103duri\u201d, dar, la cobor\u00e2rea din sl\u0103vi, calul n\u0103zdr\u0103van atinge un copac \u0219i tot codrul cu fiarele lui fl\u0103m\u00e2nde se treze\u0219te. Norocul vine din partea z\u00e2nei care \u00ee\u0219i calmeaz\u0103 lighioanele \u0219i p\u0103m\u00e2nteanul e \u00eembiat \u00een palat. \u00a0\u021ainutul e un topos edenic utopic: florile nu se ofilesc niciodat\u0103, frunzele nu cad, zefirul bl\u00e2nd adie \u00eenvigorator, animalele nu se sf\u00e2\u0219ie \u00eentre ele etc. \u0218i ce-i mai important aici este c\u0103 presiunea timpului a fost definitiv \u00eenvins\u0103: \u201ePetrec\u00e2nd vreme uitat\u0103\/ \u00centr-at\u00e2ta frumuse\u021be,\/ Fa\u021ba lui, \u00eennobilat\u0103\/ Sc\u00e2nteia de tinere\u021be,\/ Semn c\u0103 timpului m\u0103sur\u0103\/ \u00eei g\u0103sise\u2026\u0219i\u2026dovad\u0103\/ C\u0103-n r\u00e2vnita aventur\u0103\/ \u00cei fusese dat s\u0103 \u0219ad\u0103\u201d (p.58). Cele trei z\u00e2ne, dintre care cea mai mic\u0103 \u00eei va deveni so\u021bie, locuiau aici de la \u00eenceputul lumii. E o oaz\u0103 unde uitarea \u00eel face fericit. Fericirea \u00eens\u0103, individual\u0103 sau colectiv\u0103, n-are \u00eens\u0103 istorie. Ea <em>se este<\/em> (vorba lui Nichita St\u0103nescu) \u0219i at\u00e2t. Doar c\u0103, vorba \u0219lag\u0103rului \u201ese cere p\u0103zit\u0103\/ de oarba ispit\u0103\u201d, ispit\u0103 care nu \u00eent\u00e2rzie s\u0103 se iveasc\u0103. Are chipul unui iepure, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor simbol al fricii de ceva care, conform proverbului, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentotdeauna. Atras \u00een ritualul v\u00e2n\u0103torii, act magic pe orice jari\u0219te mitic\u0103, \u00een interzisa Vale a Pl\u00e2ngerii, adic\u0103 acolo unde pot fi percepute \u201epl\u00e2nsetele din genune\u201d \u0219i unde v\u00e2nturile despletite \u00eei trezesc \u201eg\u00e2ndurile toropite\/ De pl\u0103cerile rapace\u201d \u0219i, mai ales, \u201eDorurile lumii toate:\/ Dor de mam\u0103, dor de tat\u0103\u201d, fericitul cantonat de milenii \u00een tinere\u021be ve\u0219nic\u0103 redescoper\u0103 nelini\u0219tea muritorului revoltat de alt\u0103dat\u0103. Cele trei z\u00e2ne, v\u0103z\u00e2ndu-l cum se tope\u0219te pe picioare, conchid, \u00een cele din urm\u0103 c\u0103 \u201eNemurirea-i\/ Visul viselor de\u0219arte\u201d \u0219i-l las\u0103 s\u0103 plece. Cal \u0219i c\u0103l\u0103re\u021b, str\u0103bat \u00een sens invers \u201eani-lumin\u0103\/ \u00cen f\u0103ptura unei clipe\u201d. Natura s\u0103lbatec\u0103 \u0219i ostil\u0103 de alt\u0103dat\u0103 a f\u0103cut loc civiliza\u021biei materiale moderne. Peste tot s-au \u00een\u0103l\u021bat sate \u0219i ora\u0219e, c\u00e2mpiile s-au acoperit de holde. Scorpia \u0219i sora sa Gheonoaia au devenit ni\u0219te legende de care foarte pu\u021bini locuitori \u00ee\u0219i mai aduc, destul de vag, aminte. \u0218i-n timp ce fostul voinic st\u0103, intrigat, de vorb\u0103 cu ace\u0219ti oameni care-l cred c\u0103zut de pe alt\u0103 lume, \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te rapid, sub ochii lor. De-abia mai \u021bine fr\u00e2ul \u00een m\u00e2ini iar barba alb\u0103 \u00eei ajunge p\u00e2n\u0103 la br\u00e2u. Calul face o ultim\u0103 \u00eencercare s\u0103-l determine s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acolo unde \u201e\u00eel a\u0219teapt\u0103 ve\u0219nicia\/ l\u00e2ng\u0103 soa\u021b\u0103 \u0219i cumnate\u201d, dar se vede nevoit s\u0103 plece singur \u00een timp ce st\u0103p\u00e2nul r\u0103m\u00e2ne s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103 printre ruinele palatului p\u0103rintesc unde, \u00eentr-un tron colbuit din pivni\u021b\u0103, \u00eel a\u0219tepta, \u00een agonie, \u00eens\u0103\u0219i moartea. Bucuria ei e teribil\u0103: \u201eBine ai venit, copile,\/ \u00cempreun\u0103 cu norocu-\u021bi,\/ C\u0103 de nu, nu aveam zile,\/ Pr\u0103p\u0103dindu-m\u0103 \u00een locu-\u021bi\u201d. Rocada \u00eentre cei doi se produce instantaneu. Dorin\u021ba muritorului de a-\u0219i exorciza inerenta extinc\u021bie apune subit \u0219i irevocabil. El a cunoscut clipa faustic\u0103 \u00eenve\u0219nicit\u0103 \u0219i a evadat din ea, a\u0219a cum a f\u0103cut, \u00eentru m\u00e2ntuirea-i, \u0219i celebrul alchimist din perioada renascentist\u0103. Feciorul de \u00eemp\u0103rat din basmul care l-a fascinat pe Adrian Erbiceanu este \u0219i el un arhetip al condi\u021biei umane, un etalon axiologic \u0219i o expresie a subcon\u0219tientului colectiv al umanit\u0103\u021bii, cum ar spune Carl Gustav Jung. Referindu-se, \u00eentr-o lucrare de doctorat coordonat\u0103 de Profesorul Nicolae Constantinescu, la atipicul basm rom\u00e2nesc, t\u00e2n\u0103ra cercet\u0103toare Mihaela Chiorean (Grigorescu) nota: \u201eLec\u021bia basmului <strong>Tinere\u021be f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte<\/strong> ar fi urm\u0103toarea: moartea acord\u0103 adev\u0103rata dimensiune vie\u021buirii umane, imprim\u00e2nd acesteia un sublim al existen\u021bei. Prin existen\u021ba ritualizat\u0103, individul accede la adev\u0103rata nemurire, prin intermediul devenirii. Suprimarea mor\u021bii ar deveni sinonim\u0103 cu suprimarea adev\u0103rului ontologic care constituie fiin\u021ba uman\u0103\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sub pana m\u0103iastr\u0103 a lui Adrian Erbiceanu, arhicunoscutul basm popular auzit cu aproape dou\u0103 veacuri \u00een urm\u0103 de bucure\u0219teanul Petre Ispirescu, a devenit, puternic personalizat, un poem tragic, mustind de cele mai nea\u0219teptate t\u00e2lcuri, despre destin, conflict \u00eentre genera\u021bii, revolt\u0103 \u00eempotriva condi\u021biei umane, ideal, rost al individului pe lume, c\u0103utarea a paradisului pierdut, sacrificiu uman, durere, precum la daci, de a nu fi nemuritor ca zeii, testare a limitelor insului \u00een \u00eencle\u0219tarea cu for\u021bele stihinice ale naturii, pace, solidaritate, curmare a r\u0103zboaielor, omenie, comunicare, dragoste, singur\u0103tatea \u0219i triste\u021bea omului \u00eentr-un univers cel mai adesea ostil \u0219i alienant, confruntare a binelui cu r\u0103ul, evadare din increat \u0219i \u00eentoarcere \u00een el dup\u0103 un periplu existen\u021bial misterios, dureros \u00a0\u0219i spectaculos \u0219i, cu prec\u0103dere, o medita\u021bie asupra timpului care nu iart\u0103. Poemul e scris alert, implicarea liric\u0103 fiind vizibil\u0103 \u0219i de bun augur: \u201ePun\u00e2nd cap\u0103t la poveste,\/ G\u00e2ndul, frem\u0103t\u00e2nd, ne duce\/ Spre \u00eendep\u0103rt\u0103ri celeste,\/ Unde alt\u0103 stea str\u0103luce\u2026\/ Iar pe raza-i de lumin\u0103,\/ Str\u0103juind noaptea ad\u00e2nc\u0103,\/ Prin\u021bul m\u00e2ndru s\u0103 revin\u0103,\/ Trei zei\u021be-a\u0219teapt\u0103 \u00eenc\u0103!\u201d. Leg\u0103tura dintre emi\u021b\u0103torul (omniscient) de text \u0219i receptorii s\u0103i e frecvent controlat\u0103 de cel dint\u00e2i: \u201eS\u0103 ne fie cu iertare!\u2026\/ Basmul altcum st\u0103 s-ateste!\/ Rogu-v\u0103 ave\u021bi r\u0103bdare,\/ C\u0103-nainte mult mai este\u201d.\u00a0 \u00a0Rimele nu o dat\u0103 ingenioase \u00ee\u0219i au farmecul lor special: \u201eC\u00e2nd v\u0103zur\u0103 cu nu-i cale\/ S\u0103-l re\u021bin\u0103 cu de-a sila,\/ So\u021bioara\u00a0 &#8211;\u00a0 cuib de jale,\/ \u00cempietrit\u0103\u00a0 \u2013 pl\u00e2nsu-\u0219i-l-a,\/ C\u0103 pe fruntea sa Pieirea\/ Sta \u00eenscris\u0103 ca-ntr-o carte\u00a0 -\/ Semn l\u0103sat c\u0103 Nemurirea-i\/ Visul viselor de\u0219arte!\u201d Formul\u0103rile gnomice \u00eenvr\u00e2steaz\u0103 \u00een chip pl\u0103cut discursul poetic. \u201eDar ulciorul gol nu merge\/ De prea multe ori la ap\u0103\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Efortul poetului Adrian Erbiceanu de a transla un tip de discurs \u00eentr-altul merit\u0103 toate aplauzele \u0219i toat\u0103 recuno\u0219tin\u021ba.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Ion Ro\u0219ioru<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Despre procedeul literar al rescrierii unei opere literare de c\u0103tre un alt autor m-am ocupat \u0219i alt\u0103dat\u0103, mai precis atunci [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-12864","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12864","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12864"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12864\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12867,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12864\/revisions\/12867"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}