{"id":13093,"date":"2013-06-03T11:18:30","date_gmt":"2013-06-03T11:18:30","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=13093"},"modified":"2013-06-03T11:18:30","modified_gmt":"2013-06-03T11:18:30","slug":"dumitru-staniloae-%e2%80%93-de-ce-suntem-ortodocsi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/06\/03\/dumitru-staniloae-%e2%80%93-de-ce-suntem-ortodocsi\/","title":{"rendered":"Dumitru Staniloae \u2013 “De ce suntem ortodoc\u0219i”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>“Poporul rom\u00e2n afirm\u0103 importan\u0163a credin\u0163ei sale, numind-o \u201elege rom\u00e2neasc\u0103\u201d <\/em>sau \u201elege str\u0103mo\u00ad<\/em>\u015feasc\u0103\u201d. <\/em>Ea reprezint\u0103 astfel pentru el fundamentul tuturor legilor de via\u0163\u0103 \u00eentr-o convie\u0163uire de reciproc\u0103 pre\u0163uire \u015fi conlucrare, care-i asigur\u0103 unitatea \u015fi identitatea. Spun\u00e2ndu-i \u201elegea rom\u00e2neasc\u0103\u201d \u015fi \u201estr\u0103mo\u015feasc\u0103\u201d, poporul nostru afirm\u0103 tr\u0103irea \u00een ea de la \u00eenceputurile existen\u0163ei sale, care coincide cu timpul apari\u0163iei cre\u015ftinismului \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirii lui prin apostolii lui Iisus Hristos.<\/p>\n

Dar aceast\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u015fi necurmat\u0103 tr\u0103ire \u00een legea de suprem\u0103 noble\u0163e a lui Hristos, a produs o deosebit de afectuoas\u0103 alipire a lui la Dumnezeu, care i-a devenit \u00eentru totul familiar.<\/p>\n

Aceast\u0103 familiaritate afectuoas\u0103 fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, care a pus o pecete de afec\u0163iune \u015fi pe rela\u0163iile fiec\u0103rui ins cu semenii s\u0103i, o t\u00e2lcuie\u015fte poporul nostru prin expresia ,Dumnezeu dr\u0103gu\u0163u\u201d. <\/em>Dumnezeu nu este un St\u0103p\u00e2n aspru \u015fi distant, ci un P\u0103rinte iubitor \u015fi de aceea drag, ba chiar dr\u0103gu\u0163. Este un diminutiv care, ca aproape toat\u0103 mul\u0163imea de diminutive ale poporului rom\u00e2nesc, nu exprim\u0103 o micime a lui Dumnezeu numit astfel, ci o intimitate \u015fi o c\u0103ldur\u0103 a rela\u0163iei cu El, a venirii Lui \u00een apropierea noastr\u0103, fapt\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 de Fiul lui Dumnezeu prin \u00eentruparea Lui, numit\u0103 de Sf\u00e2ntul Apostol Pavel \u201echenoz\u0103\u201d, smerire, dezbr\u0103care de slava exterioar\u0103, ca s\u0103-L putem sim\u0163i apropiat de noi. Cum spune copilul tat\u0103lui s\u0103u \u201et\u0103icu\u0163u\u201d, f\u0103r\u0103 a \u00eenceta s\u0103-1 vad\u0103 \u00een m\u0103rimea lui, dar sim\u0163indu-i \u00een acela\u015fi timp cobor\u00e2rea iubitoare la el, a\u015fa spune poporul nostru \u201eDumnezeu dr\u0103gu\u0163u\u201d, sim\u0163ind cobor\u00e2rea Lui la * comunicare iubitoare cu sine.<\/p>\n

In acela\u015fi \u00een\u0163eles folose\u015fte poporul nostru expresia \u201eM\u0103icu\u0163a Domnului\u201d, v\u0103z\u00e2nd-o \u201cM\u0103icu\u0163\u0103\u201d nu numai pentru Fiul ei iubitor, ci \u015fi pentru tot cel ce se adreseaz\u0103 ei\u2026 Simt pe \u201eM\u0103icu\u0163a Domnului\u201d tot a\u015fa de apropiat\u0103 de mine \u015fi tr\u0103iesc aceea\u015fi afec\u0163iune fa\u0163\u0103 de ea, cum o simt \u015fi cum o simte \u015fi maica mea, c\u00e2nd \u00eei spun \u201em\u0103icu\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n

Este de men\u0163ionat c\u0103 numai poporul nostru folose\u015fte expresia \u201eMaica Domnului\u201d. Grecii spun \u201eMaica lui Dumnezeu\u201d. In leg\u0103tur\u0103 cu aceasta st\u0103 \u015fi faptul c\u0103 numai poporul rom\u00e2n nume\u015fte existen\u0163a suprem\u0103 nu simplu \u201ezeu\u201d, ca toate celelalte popoare, ci \u201eDomnul Dumnezeu\u201d, care s-a prescurtat \u00een \u201eDumnezeu\u201d. Prin aceasta deosebe\u015fte pe Dumnezeul credin\u0163ei cre\u015ftine de zeii p\u0103g\u00e2ni, ca for\u0163e ale naturii. Dumnezeu este Domnul sau unicul St\u0103p\u00e2n al tuturor. Acest nume s-a dat \u00eenc\u0103 de Apostoli Domnului Hristos, ca s\u0103-L arate ca Dumnezeul St\u0103p\u00e2n al tuturor. Acest nume \u00eel folose\u015fte \u015fi poporul rom\u00e2nesc, de la \u00eenceputurile Lui, dar 1-a folosit \u015fi pentru Tat\u0103l, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u015fi Tat\u0103l este Persoan\u0103 \u015fi totodat\u0103 St\u0103p\u00e2nul tuturor. El afirma prin aceasta st\u0103p\u00e2nirea lui Dumnezeu peste toate. Orice alt domn este un domn relativ, depinz\u00e2nd de alte puteri mai presus de el.<\/p>\n

Prin expresiile acestea poporul rom\u00e2n arat\u0103 delicate\u0163ea sufleteasc\u0103 care i s-a imprimat prin credin\u0163a lui.<\/p>\n

Delicate\u0163ea aceasta \u015fi-a exprimat-o \u015fi fa\u0163\u0103 de Domnul Iisus Hristos \u00een \u201ecolindele\u201d lui, \u00een care folose\u015fte cele mai ginga\u015fe cuvinte pentru Pruncul dumnezeiesc n\u0103scut \u00een ieslea din Betleem. Dar tot \u00een aceste cuvinte de o mare bog\u0103\u0163ie de con\u0163inut este descris\u0103 toat\u0103 lucrarea m\u00e2ntuitoare a lui Hristos. Intre altele, pruncul este prezentat ca Dumnezeu care \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fe\u015fte pl\u00e2nsul nostru, dar nu pentru trebuin\u0163ele Lui, ci pentru p\u0103catele noastre, pl\u00e2ns care-1 va duce p\u00e2n\u0103 la moartea pe cruce pentru noi. O expresie original\u0103 a primit \u00een crea\u0163ia popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 jertfa lui Hristos \u00een \u201eLegenda M\u0103n\u0103stirii Arge\u015f\u201d. In ea, Hristos este numit Manole, forma rom\u00e2neasc\u0103 a lui Emanuel, cum e numit Hristos \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, care se traduce \u00een rom\u00e2ne\u015fte \u201ecu noi este Dumnezeu\u201d: Emanuel sau Manole nu poate \u00eentemeia Biserica dec\u00e2t pe jertfa trupului S\u0103u, care \u00een limba greac\u0103 este de genul feminin (sarx). Dar poporul rom\u00e2n a generalizat aceast\u0103 idee, cunosc\u00e2nd faptul c\u0103 oricine \u00ee\u015fi dedic\u0103 via\u0163a unei mari opere pentru al\u0163ii, uit\u0103 de grija celor apropia\u0163i.<\/p>\n

Credin\u0163a \u00een Dumnezeu cere oamenilor s\u0103 fie buni, a\u015fa cum este El \u00eensu\u015fi. Omul bun este \u201eomul lui Dumnezeu\u201d. Omul r\u0103u e un \u201ep\u0103g\u00e2n\u201d, care nu crede \u00een Dumnezeu. Bun\u0103tatea este una cu s\u0103n\u0103tatea min\u0163ii. Cel lipsit de bun\u0103tate este \u201enebun\u201d. Omul bun este \u015fi un om cu sufletul frumos. Omul r\u0103u este un \u201eom ur\u00e2t\u201d. Omul bun este omul comunicativ.\u00a0 C\u00e2nd nu ai pe cineva cu care s\u0103 comunici, \u0163i-e \u201eur\u00e2t\u201d. Numai omul comunicativ \u00ee\u015fi face via\u0163a frumoas\u0103, pl\u0103cut\u0103. Se afirm\u0103 prin aceasta firea comunicativ\u0103 a rom\u00e2nului. Eu am nevoie de altul, altul are nevoie de mine. Se afirm\u0103 prin aceasta valoarea persoanei. C\u00e2nd m\u0103 aflu numai \u00eentre lucruri, mi-e \u201eur\u00e2t\u201d. Aceasta arat\u0103 c\u0103 la fundamentul existen\u0163ei nu este o esen\u0163\u0103 impersonal\u0103, ci o comuniune de Persoane, adic\u0103 Sf\u00e2nta Treime.<\/p>\n

Pentru poporul rom\u00e2n lumea \u00eentreag\u0103 r\u0103sp\u00e2nde\u015fte o \u201elumin\u0103\u201d prin r\u00e2nduiala ei. De aceea \u00eei spune \u201elume\u201d, de la cuv\u00e2ntul lumin\u0103. Un peisaj frumos este o \u201egur\u0103 de rai\u201d, este \u00een el o frumuse\u0163e plin\u0103 de tain\u0103. Ea nu este produsul unei esen\u0163e lipsit\u0103 de g\u00e2ndire \u015fi de bucuria pentru o r\u00e2nduiala. Omului i se cere \u201es\u0103 fac\u0103 un lucru ca lumea\u201d; prin aceasta se afirm\u0103 c\u0103 \u015fi lumea e f\u0103cut\u0103 \u201elume\u201d printr-un sim\u0163 con\u015ftient al r\u00e2nduielii, al frumosului.<\/p>\n

Iadul \u00een care totul se afl\u0103 \u00eentr-o lupt\u0103 plin\u0103 de dezarmonie este \u00een \u00eentuneric.<\/p>\n

In toat\u0103 r\u00e2nduiala lumii e prezent Dumnezeu cu iubirea Lui fa\u0163\u0103 de oameni. Dar fa\u0163\u0103 de oamenii \u201ef\u0103r\u0103 Dumnezeu\u201d, p\u0103g\u00e2ni \u015fi r\u0103i, El folose\u015fte lumea \u015fi pentru a le aduce greut\u0103\u0163i \u015fi nenorociri. De aceea c\u00e2nd vin asupra acestor oameni grele nenorociri, poporul rom\u00e2n spune c\u0103-i \u201ebate Dumnezeu\u201d. \u00eencer\u00adc\u0103ri pot veni \u015fi peste oameni buni, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ei sunt ajuta\u0163i s\u0103 biruiasc\u0103 necazurile \u015fi greut\u0103\u0163ile.<\/p>\n

Poporul roman, crescut spiritual in mistica ortodoxa a luminii, nu in mistica occidentals a intunericului, este un popor care se bucura de lumina, caci lumina este in planul fizic expresia randuielii, iar in planul spiritual, expresia bunatatii sau a relatiei armonioase, generoase a omului cu semenul sau. Fata omului bun raspandeste lumina. De aceea sfintii au in icoane capetele inconjurate de un nimb luminos. Omul bun este omul care zameste luminos in bucuria comuniunii.<\/p>\n

Toate acestea reprezinta un program pentru innobilarea reala a omului. Si numai in comuniunea bucuroasa cu altii, asa cum e practicata de poporul roman, se innobileaza omul. Numai in comuniune se inainteaza la nesfarsit in aceasta noblete si in descoperirea fara sfarsit a tainei omului, care se hraneste din taina comuniunii intre Persoanele Sfintei Treimi.”<\/p>\n

Dumitru Staniloaie<\/em><\/strong><\/p>\n

(din \u201cDe ce suntem Ortodocsi\u201d)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Poporul rom\u00e2n afirm\u0103 importan\u0163a credin\u0163ei sale, numind-o \u201elege rom\u00e2neasc\u0103\u201d sau \u201elege str\u0103mo\u00ad\u015feasc\u0103\u201d. Ea reprezint\u0103 astfel pentru el fundamentul tuturor legilor [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-13093","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13093","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13093"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13093\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13096,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13093\/revisions\/13096"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13093"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13093"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13093"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}