{"id":13103,"date":"2013-06-03T11:38:44","date_gmt":"2013-06-03T11:38:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=13103"},"modified":"2013-06-03T11:39:45","modified_gmt":"2013-06-03T11:39:45","slug":"petre-tutea-aristotel-si-arta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/06\/03\/petre-tutea-aristotel-si-arta\/","title":{"rendered":"Petre \u021au\u021bea: Aristotel \u0219i arta"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201cInstinctele, sentimentele, pasiunile, g\u00e2ndurile, erorile sunt oglindite \u00cen opera de art\u0103 purificatoare, mai ales \u00een spectacol. \u015ei folclorul cuprinde elemente artistice \u015fi morale de rangul \u00eent\u00e2i, \u00een\u0163elepciunea, rafinamentul \u015fi puterea pl\u0103smuirii fiind extinse p\u00e2n\u0103 \u00een magic \u015fi mitic. Lui Lucian Blaga i-a pl\u0103cut s\u0103 spun\u0103 c\u0103 ve\u015fnicia s-a n\u0103scut la sat. Versurile populare culese de el exprim\u0103 un rafinament sufletesc pe care nu-l poate dep\u0103\u015fi nici cea mai rafinat\u0103 sensibilitate a unui poet din orice timp. “Dorul transobiectic \u015fi transorizontic, jalea transobiectic\u0103 \u015fi transorizontic\u0103 \u015fi ur\u00e2tul transobiectic \u015fi transorizontic”, cum interpreteaz\u0103 a\u015fa de inspirat Blaga, acest “\u00een sine” poetic.<\/p>\n

Eu nu am o pozi\u0163ie antimodern\u0103 – folosesc aci comoda teorie a epocilor, legate de timp \u015fi de stiluri, ca desf\u0103\u015fur\u0103ri istorice ale spiritului \u00een spa\u0163iu – fiindc\u0103 doresc ca omul s\u0103 devin\u0103 st\u00e2p\u00e2n ra\u0163ional al naturii. De aceea, concep o art\u0103 modern\u0103 \u00cen care s\u0103 nu existe ne\u015ftiin\u0163a, z\u0103n\u0103ticia, improprietatea termenilor, impostura, inadverten\u0163a, murd\u0103ria, trivialitatea, josnicia \u015fi rev\u0103rs\u0103rile informe ale sufletelor in\u015filor dezechilibra\u0163i, vicio\u015fi, obosi\u0163i \u015fi neputincio\u015fi. Triste\u0163ea metafizic\u0103 nu trebuie s\u0103 nasc\u0103 pofta pentru putred \u015fi de\u015feu. Sufletele bolnave nu pot crea art\u0103 adev\u0103rat\u0103, construc\u0163iile lor prezent\u00e2nd interes pentru descompu\u015fi. Nu-mi place decaden\u0163a pseudoartistic\u0103, a\u015fa cum n-o suport pe cea moral\u0103 de extrac\u0163ie joas\u0103, a in\u015filor care nu pot ie\u015fi din pielea lor, iar c\u00e2nd ies \u00een lumea lucrurilor \u015fi a ideilor, le desfigureaz\u0103. Cum spune Goethe:<\/p>\n

“\u015ei ce-i \u00eenalt, se face jos,
\n\u015ei ce e drept, se face str\u00e2mb,
\nDe v\u0103d pe dos, sunt s\u0103n\u0103tos.
\nNumai ur\u00e2tul e frumos.”
\n(Faust, Zoilo-Tersit, traducere de Lucian Blaga)<\/p>\n

Purii citadini ai vremii noastre \u00ee\u015fi \u00eenf\u0103\u015foar\u0103 vidul l\u0103untric \u00eentr-o simbolic\u0103 obscur\u0103, care poate fi numit\u0103 impostur\u0103. Visele \u015fi automatismele nu \u0163in de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi natura lor mecanic\u0103 le situeaz\u0103 \u00een afara actului artistic creator. Trebuie respectate legile: comunic\u0103rii, ordinei, armoniei, clarit\u0103\u0163ii \u015fi solidarit\u0103\u0163ii, pe care unii le \u00eenl\u0103tur\u0103 pentru a face loc emo\u0163iilor nel\u0103murit e, func\u0163iilor obscure ale incon\u015ftientului, monstruosului \u015fi haosului. Nu trebuie dispre\u0163uite: logica \u015fi gramatica, cu rigorile lor formale. Este adev\u0103rat c\u0103 obscurii \u015fi obscuran\u0163ii au, \u00een oricare regim, privilegiul libert\u0103\u0163ii, ca muzicienii \u015fi matematicienii. Modernismul practicat de ermetici, negativi\u015fti, obscuri \u015fi obscuran\u0163i, decaden\u0163i, suprareali\u015fti, avangardi\u015fti, antitradi\u0163ionali\u015fti, absurzi, d\u0103r\u00e2m\u0103tori cu orice pre\u0163, \u00eennoitori care dispre\u0163uiesc ordinea fireasc\u0103, tradi\u0163ia \u015fi istoria, st\u0103p\u00eeni\u0163i de pseudo\u015ftiin\u0163a lozincilor, lene\u015fii mintii \u015fi \u00eenchipuirii (a s y l u m i g n o r a n t i a e, dar nu \u00een sensul lui Spinoza), zoofili, sodomi\u015fti, vacui\u015fti, onirici, “chosi\u015fti” etc., trebuie respins. Se pot admite: arta evoc\u0103rii \u015fi arta sugestiei. Sugestia nu \u00eenseamn\u0103 muzicalizarea artei, adic\u0103 \u00eentinderea muzicii dincolo de sfera ei, ca “\u00een natura templu, \u00een acea tenebroas\u0103 \u015fi profund\u0103 unitate \u00een care parfumurile, culorile \u015fi sunetele \u00ee\u015fi r\u0103spund”. (Baudelaire, Correspondances).<\/p>\n

Poetul tr\u0103ie\u015fte nelini\u015ftea metafizic\u0103 a unit\u0103\u0163ii, dar corespondentele nu realizeaz\u0103 armonia, fiindc\u0103 nici expansiunea lucrurilor infinite \u015fi nici \u00eenc\u00e2ntarea spiritului \u015fi a sim\u0163urilor produse de anumite “parfumuri” nu \u00eenseamn\u0103 armonie, fiind vorba de omul \u00eenv\u0103luit \u00een mister \u015fi \u00eencarcerat \u00een sim\u0163uri. Patologicul devine artistic prin chinul interior al creatorului, care-l \u00eenso\u0163e\u015fte cu setea de puritate a idealului de neatins. Arta-\u015farad\u0103 este un amestec vulgar de spirit de clac\u0103, de r\u0103sp\u00e2ntie, de b\u00e2lci \u015fi de circ s\u0103rac. Arta lui Baudelaire nu intr\u0103 aci, prin fr\u0103m\u00e2ntarea acestui creator \u015fi prin nelini\u015ftea metafizic\u0103 a idealului, greu de atins de omul care se mi\u015fc\u0103 \u00eentre r\u0103zvr\u0103tirea demonic\u0103 \u015fi regretul produs de impuritatea terestr\u0103. Totul este dramatic, sincer \u015fi clar. Se roag\u0103 s\u0103 fie ajutat, ca s\u0103-\u00ad\u015fi \u00eenl\u0103ture dezgustul de el \u00eensu\u015fi. Pe p\u0103m\u00e2nt? Jos, desfr\u00e2u, iar sus, pl\u00e2ns simbolic de Icar ne\u00eemplinit. Este mai bine ca plinul con\u0163inutului s\u0103 road\u0103, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, forma, numai a\u015fa put\u00e2ndu-se tr\u0103i semnifica\u0163iile. Artistul trebuie s\u0103 fie s\u0103n\u0103tos suflete\u015fte – acesta este idealul olimpian – ca s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 viguros obiectele contemplate, sau ca s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 imperfec\u0163iile, impurit\u0103\u0163ile, ne\u00eemplinirile, cu am\u0103r\u0103ciunea care \u00eenso\u0163e\u015fte “otrava subtil\u0103 a regretului”.<\/p>\n

Altfel, e homo stultus \u00een hain\u0103 de m\u0103sc\u0103rici, \u00een dans grotesc, scobind cu degetul p\u0103m\u00e2ntul pentru a-i dezlega misterele, d\u00e2nd cu tifla oamenilor, s-au str\u00e2mb\u00e2ndu-se la cer, ca posesor \u00eenchipuit de taine. Obiectele contempla\u0163iei estetice sunt Dumnezeu, natura, omul \u015fi neantul. Omul? Ca obiect al contempla\u0163iei estetice e frumuse\u0163ea omului \u00eentreg, homeric, la care se raporteaz\u0103 cu triste\u0163e sau cu repulsie schilozii, ur\u00e2\u0163ii, degenera\u0163ii, neispr\u0103vi\u0163ii, sminti\u0163ii, haoticii, sterilii, poci\u0163ii, murdarii, descompu\u015fii, imbecilii, la\u015fii \u015fi toate de\u015feurile bio-sociale. Tersit, “zbanghiu, \u015fchiop, la\u015f \u015fi obraznic, a fost ucis de Ahile cu un pumn c\u00e2nd si-a permis s\u0103 insulte cadavrul frumoasei regine a Amazoanelor, pe Pentesillea, ucis\u0103 de Ahile, care pl\u00e2ngea moartea ei \u015fi-i admira frumuse\u0163ea”. Deci, tara\u0163ii, neispr\u0103vi\u0163ii, poci\u0163ii, impurii, dezechilibra\u0163ii, aceste imperfec\u0163ii ale naturii, pot sta al\u0103turi de modelele ideale ale spiritului, la care se raporteaz\u0103 cu triste\u0163e sau cu dezgust. Nici contradic\u0163ii voite sau necontrolate, nici inadverten\u0163e, nici silogisme ieftine, prin cultivarea absurdului, nici t\u0103ceri absurd-expresive etc. Papini consemneaz\u0103 un spectacol de muzic\u0103 a t\u0103cerii, c\u00e2nd un individ dereglat asud\u0103 dirij\u00e2nd o orchestr\u0103 cu orchestran\u0163i din ipsos. Asemenea indivizi \u00eenchipui\u0163i de pamfletar sunt trata\u0163i de el ca ni\u015fte “ilo\u0163i be\u0163i, cu inten\u0163ia pedagogic\u0103 a nobililor spartani, care \u00eemb\u0103tau ilo\u0163i \u015fi-i treceau prin fa\u0163a fiilor lor, pentru a le ar\u0103ta cum nu trebuie s\u0103 fie un nobil spartan”. \u00cen aceea\u015fi form\u0103 \u015fi cu aceea\u015fi inten\u0163ie trebuie prezentat avangardistul practicant al descompunerii, \u00een arta clasic\u0103, de\u015feurile sunt desconsiderate, iar nenorocirile mi\u015fc\u0103 eroii \u00eentre zeu \u015fi destin. Extinderea c\u00e2mpului contempla\u0163iei estetice, \u00een lumea modern\u0103, a fost atribuit\u0103 romantismului, omul fiind mi\u015fcat intre noroi \u015fi azur, cum spune Shakespeare. Astfel, artistul vrea s\u0103 cuprind\u0103 c\u00e2t teologul, filozoful \u015fi omul de \u015ftiin\u0163\u0103. Se \u00een\u0163elege, numai \u00een ceea ce prive\u015fte c\u00e2mpul contempla\u0163iei, f\u0103r\u0103 a avea mijloacele acelora. Omul modem \u00ee\u015fi distribuie energia spiritual\u0103 \u00eentre \u00eemp\u0103r\u0163irea naturii \u00een buc\u0103\u0163i – defalc\u0103rile impuse de nevoia cunoa\u015fterii precise, \u00een fond expresie a neputin\u0163ei ra\u0163ionale – \u015fi setea reconstituirii, a unific\u0103rii, sub imperiul adev\u0103rului unic, voin\u0163a metafizic\u0103 a “cunoa\u015fterii \u00eentregului aristotelic, care premerge partea” (cit. Othmar Spann) \u015fi care este greu de abordat, cum spune Pascal.<\/p>\n

Aristotel – autorul formulei – a constatat imposibilitatea cunoa\u015fterii \u00eentregului \u015fi a trebuit s\u0103 fac\u0103 distinc\u0163ia intre totalitatea ontic\u0103 \u015fi generalitatea logic\u0103 accesibil\u0103 omului, distinc\u0163ie pe care n-a f\u0103cut-o Heraclit “obscurul”. Ontic vorbind, omul nu este \u015fi nu poate fi posesor de \u00eentreguri, pe care le b\u0103nuie\u015fte mistic sau metafizic. Sunt doi termeni lega\u0163i \u00een mod necesar, ontic vorbind, \u00eentregul \u015fi cauza. Necunoa\u015fterea cauzei ne situeaz\u0103 \u00een sfera condi\u0163iilor \u015fi ne oblig\u0103 la stilul descriptiv. Descrip\u0163ia esen\u0163ial\u0103 a lui Husserl este iluzorie. \u00centregurile artistice apar\u0163in \u00eenchipuirii ca \u015fi cele \u015ftiin\u0163ifice. Unitatea adev\u0103rului cuprinde teologia, filosofia, \u015ftiin\u0163a \u015fi arta. Filosofia \u015fi \u015ftiin\u0163a ne arat\u0103 unitatea \u015fi multiplicitatea \u00een\u0103untrul lumii.\u201d<\/p>\n

(…)<\/p>\n

Petre \u0162u\u0163ea<\/strong> – fragment din eseul publicat \u00een colec\u0163ia “\u00centre D-zeu \u015fi neamul meu”<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cInstinctele, sentimentele, pasiunile, g\u00e2ndurile, erorile sunt oglindite \u00cen opera de art\u0103 purificatoare, mai ales \u00een spectacol. \u015ei folclorul cuprinde elemente [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-13103","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13103","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13103"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13103\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13106,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13103\/revisions\/13106"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13103"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13103"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13103"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}