{"id":13161,"date":"2013-06-04T16:14:33","date_gmt":"2013-06-04T16:14:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=13161"},"modified":"2013-06-04T16:18:37","modified_gmt":"2013-06-04T16:18:37","slug":"mihai-radulescu-chemarea-lui-dumnezeu-in-temnitele-comuniste-vol-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/06\/04\/mihai-radulescu-chemarea-lui-dumnezeu-in-temnitele-comuniste-vol-i\/","title":{"rendered":"Mihai R\u0103dulescu: “Chemarea lui Dumnezeu \u00een temni\u0163ele comuniste”, vol. I"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>PREAMBUL<\/strong><\/p>\n

M\u0103 g\u0103sesc \u00een prezen\u0163a Prea Sfin\u0163itului Ierarh Vicar P\u0103rintele Prof. Dr. Irineu Sl\u0103tineanu, pentru a afla un cuv\u00e2nt de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 despre Chemarea la credin\u0163\u0103. \u00cent\u00e2lnirea are loc \u00een casa Prea Sfin\u0163iei Sale. Aerul ei tradi\u0163ional, lumina varului ce-i \u00eembrac\u0103 zidurile, florile vesele ce-\u0163i \u00eent\u00e2mpin\u0103 pa\u015fii c\u00e2nd urci cele vreo dou\u0103 trepte de la intrare, smocurile de iarb\u0103 verde, mai mici \u015fi mai mari, prezen\u0163a unei lupoaice \u2013\u00a0 e vorba de un c\u00e2ine t\u00e2n\u0103r \u2013 ce te salut\u0103 cu glas v\u00e2njos de mezzosopran\u0103 \u015fi se zbate, la cap\u0103tul cl\u0103dirii, dup\u0103 o plas\u0103 de s\u00e2rm\u0103 ridicat\u0103 \u00eentre patru stinghii, s-o p\u0103zeasc\u0103 de r\u0103utatea oamenilor (un dul\u0103u vagabond adoptat de Prea Sfin\u0163itul i-a fost otr\u0103vit, \u00een lipsa st\u0103p\u00e2nului, dup\u0103 ce, cu un alt prilej, a fost zdrobit cu b\u00e2ta \u015fi aruncat \u00een beci), toate se amestec\u0103 \u015fi se \u00eempletesc dimpreun\u0103 cu pozi\u0163ia retras\u0103 din calea aleelor publice ce str\u0103bat gr\u0103dina colorat\u0103 a Sfintei Episcopii a V\u00e2lcei, pentru a-\u0163i da \u00eencrederea c\u0103 p\u0103trunzi \u00een preajma unui ierarh gata s\u0103-\u0163i acorde timpul, cu \u00eentreaga-i \u00een\u0163elegere.<\/p>\n

Inten\u0163ionez s\u0103 vorbesc \u00eendelung cu ascult\u0103torii mei, cu dumneavoastr\u0103, despre Chemarea \u00eentemni\u0163atului, fie adresat\u0103 aceluia care \u015fi-a pierdut credin\u0163a, fie adresat\u0103 celui care trebuia s\u0103 \u015fi-o \u00eent\u0103reasc\u0103. \u00cen preg\u0103tire, e momentul s\u0103 vedem ce rol joac\u0103 aceast\u0103 Chemare a lui Dumnezeu, \u00een cre\u015ftinism, \u00een general, \u015fi \u00een Tradi\u0163ia noastr\u0103 sf\u00e2nt\u0103 ortodox\u0103. De aceea v-am adus cu mine \u00een re\u015fedin\u0163a Prea Sfin\u0163itului.<\/p>\n

\u2013 \u201cPrea Sfin\u0163ia Voastr\u0103, nici un fost student nu-mi este at\u00e2t de drag ca Prea Sfin\u0163ia Voastr\u0103\u201d, \u00eencerc s\u0103-i rec\u00e2\u015ftig bun\u0103voin\u0163a cu afirmarea a ceea ce dealtfel constituie adev\u0103rul. \u201cCunosc seriozitatea cu care v\u0103 tr\u0103i\u0163i misiunea, cre\u015ftinismul, puterea de a conduce Biserica. \u015etiu prea bine c\u00e2t iubi\u0163i Ortodoxia. V\u0103 rog s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i ascult\u0103torilor no\u015ftri tot ce crede\u0163i c\u0103 ne-ar putea fi de folos, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Chemarea, \u00een VECHIUL TESTAMENT.\u201d<\/p>\n

Nici n-are nevoie m\u0103car de c\u00e2t de scurt\u0103 reculegere, pentru a fi pe dat\u0103 \u00eenc\u0103lzit de cele ce-i propun:<\/p>\n

\u2013 \u201cMai \u00eent\u00e2i a\u015f vrea s\u0103-mi exprim mul\u0163umirea pentru aceast\u0103 chemare sf\u00e2nt\u0103 ce-mi face\u0163i de a-mi oferi \u015fansa s\u0103 transmit pe calea undelor sim\u0163\u0103mintele \u015fi convingerile despre o voca\u0163ie, c\u00e2t \u015fi despre ceea ce a \u00eensemnat Chemarea \u00een VECHIUL TESTAMENT sau mai bine zis experien\u0163a Chem\u0103rii sfinte din \u00eenceputuri, prin actul creator al lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u201cPrin Crea\u0163ie, omul este chemat de la nefiin\u0163\u0103 la fiin\u0163\u0103. Este chemat s\u0103 colaboreze cu Dumnezeu, s\u0103 coopereze, s\u0103 conlucreze, s\u0103 modeleze \u015fi s\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163easc\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Creatorul \u015fi St\u0103p\u00e2nul universului. Pentru aceea a fost adus la existen\u0163\u0103 omul \u00een ziua ultim\u0103, ca el s\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163easc\u0103 peste toat\u0103 creatura, s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 peste viet\u0103\u0163i \u015fi peste minerale, s\u0103 le apropie de el \u015fi s\u0103 le \u00een\u0163eleag\u0103.<\/p>\n

\u201cPrin actul creator, \u00eentreaga fiin\u0163\u0103 are un cod generic. Are un Logos, are o Chemare, dup\u0103 care ea se identific\u0103 \u00een lume \u015fi \u00een acela\u015fi timp \u00ee\u015fi are ra\u0163iunea de a fi. Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul vorbea despre “Logo\u015fi”, adic\u0103 despre ra\u0163iunea discursiv\u0103 a fiec\u0103rui element, \u00eentruc\u00e2t tot ceea ce exist\u0103 pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului are ceva din Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu; cu at\u00e2t mai mult omul, care are suflarea lui Dumnezeu. \u015ei \u00een fiecare lucru \u00ee\u015fi are Dumnezeu amprenta Sa, \u00een calitate de Creator, ca Cel care a adus toate la fiin\u0163\u0103, cu Cuv\u00e2ntul S\u0103u.<\/p>\n

\u201cSf\u00e2ntul Irineu de Lyon spune c\u0103 Dumnezeu a creat lumea prin cele dou\u0103 m\u00e2ini ale Sale, Fiul \u015fi Sf\u00e2ntul Duh. \u00centr-adev\u0103r, Cuv\u00e2ntul este acela care creaz\u0103, iar\u0103 Duhul este acela care \u00eent\u0103re\u015fte. Toate acestea \u00ee\u015fi au o rezonan\u0163\u0103 puternic\u0103 \u00een fiecare lucru, \u00een calitate de Chemare, de voca\u0163ie. \u00centruc\u00e2t Dumnezeu creaz\u0103 prin Cuv\u00e2ntul S\u0103u, dar\u0103 \u015fi cheam\u0103 prin Cuv\u00e2ntul S\u0103u. Toate sunt aduse la existen\u0163\u0103 prin Cuv\u00e2nt \u015fi sunt chemate la via\u0163\u0103 prin Cuv\u00e2nt. Cuv\u00e2ntul este acela care realizeaz\u0103 unitatea, dar \u015fi \u00eentre\u0163ine via\u0163a pe \u00eentreaga suprafa\u0163\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului. Duhul Sf\u00e2nt este acela care d\u0103 via\u0163\u0103 – D\u0103t\u0103torul de Via\u0163\u0103 – \u015fi El men\u0163ine \u00eentreaga creatur\u0103 \u00eentr-o stare de Chemare, \u00eentr-o stare de voca\u0163ie, de apropriere de Dumnezeu. Pentru aceasta omul, c\u00e2nd a fost creat cu m\u00e2inile lui Dumnezeu \u2013 Dumnezeu ia p\u0103m\u00e2nt, deci un act direct al lui Dumnezeu, un act prin care particip\u0103 integral la via\u0163a omului \u2013 \u015fi \u00een momentul c\u00e2nd acest bo\u0163 de lut este modelat, \u00een momentul acela Dumnezeu sufl\u0103 asupra lui suflare de via\u0163\u0103 d\u0103t\u0103toare, iar omul devine fiin\u0163\u0103 vie, un lucru extraordinar din SF\u00c2NTA SCRIPTUR\u0102. Omul devine fiin\u0163\u0103 vie, devine partener de dialog cu Dumnezeu, devine cel care este al doilea, deci devine \u2039tu\u203a, \u00een cadrul acestui dialog \u015fi, \u00een mod cert, prin aceasta omul are posibilitatea s\u0103 stea de vorb\u0103 cu Dumnezeu, s\u0103-I \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 ideile.<\/p>\n

\u201cDeci, omul \u00ee\u015fi are ra\u0163iunea de a fi, \u00een Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u201cSf\u00e2ntul Grigorie de Nisa, \u00een lucrarea sa DE VITA MOISE \u2013 Despre Via\u0163a lui Moise \u2013, ne spune clar \u015fi l\u0103murit c\u0103 \u00een excursul acesta al lui Moise pe Muntele Sinai, Moise a f\u0103cut mai multe experien\u0163e duhovnice\u015fti. De la \u00eenceput el a avut \u00een minte ra\u0163iunile tuturor lucrurilor. Deci tr\u00e2mbi\u0163ele pe care le auzea Moise, Sf\u00e2ntul Grigorie de Nisa le interpreteaz\u0103 ca fiind ra\u0163iunile lucrurilor \u00eenconjur\u0103toare, care formeaz\u0103 cunoa\u015fterea natural\u0103 a lui Dumnezeu. Deci Dumnezeu se manifest\u0103 prin Crea\u0163ie, \u015fi te duce de la Crea\u0163ie, de la concret spre abstract, cum zicem noi: de la lucrurile create spre lucrurile necreate, de la lumea realit\u0103\u0163ii la lumea ideilor. Moise trece prin aceast\u0103 cunoa\u015ftere, dep\u0103\u015fe\u015fte aceast\u0103 cunoa\u015ftere. Tr\u00e2mbi\u0163ele sunt elemente metaforice care vor s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 puterea creatoare sau codul divin care se afl\u0103 \u00een fiecare din aceste elemente, \u00een fiecare din aceste lucruri \u015fi, unul mai puternic dec\u00e2t cel\u0103lalt, scoate \u00een eviden\u0163\u0103 frumuse\u0163ea Creatorului \u015fi toate atributele divine, \u00eentr-o gam\u0103 larg\u0103, de valori \u015fi de culori.<\/p>\n

Merg\u00e2nd pe drumul acesta al Sinaiului, Moise\u00a0 ajunge, \u00een sf\u00e2r\u015fit, pe v\u00e2rful muntelui, unde el vede Cortul cel Nef\u0103cut de M\u00e2n\u0103, care ad\u0103poste\u015fte toate ra\u0163iunile tuturor celor create. Deci, sub acest Cort Nef\u0103cut de M\u00e2n\u0103, Cortul acesta nefiind altceva dec\u00e2t Logosul Divin, Iisus Hristos, \u00een El \u00ee\u015fi afl\u0103 ra\u0163iunea \u00eentreaga Crea\u0163ie. Deci, am putea spune c\u0103, pornind de la individual spre comunitar, spre mul\u0163ime, fiecare dintre noi \u00ee\u015fi are ra\u0163iunea de a fi \u00een Logosul Divin, \u00een Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. De aici este foarte simplu s\u0103 g\u00e2ndim c\u0103 omul este fiin\u0163\u0103 cuv\u00e2nt\u0103toare. Iat\u0103, frumuse\u0163ea limbii rom\u00e2ne: omul este fiin\u0163\u0103 cuv\u00e2ntoare, el cuvinteaz\u0103, vorbe\u015fte, este o fiin\u0163\u0103 discursiv\u0103, care poate s\u0103 spun\u0103 despre sine \u015fi despre al\u0163ii, care poate s\u0103 se interpreteze, care poate s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 despre dialogul acesta cu Dumnezeu.<\/p>\n

\u00cen definitiv, \u00een VECHIUL TESTAMENT, constat\u0103m un lucru foarte important. De fiecare dat\u0103 de c\u00e2te ori Dumnezeu cheam\u0103 pe cineva, El se adreseaz\u0103 iubirii. El se adreseaz\u0103 str\u0103fundurilor omului; mi\u015fc\u0103 \u00een primul r\u00e2nd partea sensibil\u0103 a omului, a\u015fa cum instrumentistul atinge corzile, \u00een meditare, \u015fi ele rezoneaz\u0103, a\u015fa face \u015fi Dumnezeu cu inima omului; cuvintele \u00eei apar\u0163in Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare \u015fi apar \u00een COMENTARII LA PSALMI. Deci Dumnezeu se adreseaz\u0103 inimii omului, se adreseaz\u0103 sufletului omului, se adreseaz\u0103 p\u0103r\u0163ii sale celei mai sensibile, de fapt se adreseaz\u0103 \u2018c\u0103m\u0103rii\u2019, ad\u00e2ncului omului, unde, \u00een mod cert, se afl\u0103 codul acela, sc\u00e2nteia divin\u0103, sau, mai bine zis, Suflul lui Dumnezeu. Pentru c\u0103 suflarea aceasta cuprinde \u00eentregul organism; tot trupul \u015fi sufletul formeaz\u0103 persoana uman\u0103, dar nucleul, modulul acestei persoane este sufletul lui, este str\u0103fundul lui. De acolo iradiaz\u0103 puterea lui d\u0103t\u0103toare de via\u0163\u0103, de acolo r\u0103sare, cu un cuv\u00e2nt fran\u0163uzesc, ’emerjeaz\u0103’ toate aceste calit\u0103\u0163i ale omului, acolo se pl\u0103m\u0103desc ideile, acolo se pl\u0103m\u0103desc frumuse\u0163ile, \u015fi din p\u0103cate acolo pot s\u0103 se pl\u0103m\u0103deasc\u0103 \u015fi g\u00e2ndurile rele. Deci acestei p\u0103r\u0163i i se adreseaz\u0103 Dumnezeu; \u00een SF\u00c2NTA SCRIPTUR\u0102 se afl\u0103 cuv\u00e2ntul acesta: \u201cAscult\u0103!\u201d – “Ascult\u0103, Israele!\u201d sau \u201cAscult\u0103, Domnul te cheam\u0103!\u201d. Este o ascultare interioar\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, \u015fi abia dup\u0103 aceea Dumnezeu, pentru cei mai neputincio\u015fi \u00een a \u00een\u0163elege aspectul acesta, se adreseaz\u0103 efectiv exteriorului.<\/p>\n

\u2013 \u201cMi-ar p\u0103rea foarte r\u0103u s\u0103 v\u0103 \u00eentrerup \u015fi, totu\u015fi, o fac, pentru c\u0103 cele at\u00e2t de ad\u00e2nci comunicate \u015fi felul \u00een care le-a\u0163i explicitat, at\u00e2t de vibrant, at\u00e2t de profund \u015fi at\u00e2t de aproape de \u00een\u0163elegerea omului modern, m\u0103 oblig\u0103 la aceast\u0103 \u00eentrerupere.<\/p>\n

\u201c\u00cen via\u0163a unuia dintre cei mai mari compozitori preclasici, H\u00e4ndel, a existat un moment de cumplit\u0103 disperare: muzicianul a paralizat \u015fi a z\u0103cut \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie timp de zece ani, nefiind tratat, cum era stadiul medicinii \u00een acele timpuri, dec\u00e2t prin scoatere de s\u00e2nge. Pentru cei dimprejurul lui, care-l \u00eengrijeau, H\u00e4ndel era incon\u015ftient. Ascult\u00e2nd l\u0103muririle pe care ni le-a\u0163i oferit, plec\u00e2nd de la Grigore de Nisa, a\u015f vrea s\u0103 cred c\u0103 \u00een acea perioad\u0103, H\u00e4ndel s-a ad\u00e2ncit \u00een sine \u015fi, pentru a fi \u00een total\u0103 libertate fa\u0163\u0103 de trup \u015fi de ale acestuia, i-a dat Dumnezeu paralizia pentru a intra \u00een contact cu Logosul din sine, c\u0103ci la ridicarea absolut miraculoas\u0103 din aceast\u0103 nemi\u015fcare, p\u0103relnic\u0103 absen\u0163\u0103, care ast\u0103zi c\u00e2nd avem la dispozi\u0163ie toate tratamentele de pe p\u0103m\u00e2nt, visate \u015fi nevisate, r\u0103m\u00e2ne, \u00een linii mari, nevindecabil\u0103, la ridicarea miraculoas\u0103 din aceste condi\u0163ii precare, a scris cel mai de seam\u0103 oratoriu din \u00eentreaga sa existen\u0163\u0103, \u00eenchinat lui Dumnezeu. Pentru mintea omului din zilele prezente, obi\u015fnuit\u0103 cu matematicile, cu fizica, astronomia, cu p\u0103trunderea \u00een cosmos, cu imagini de pe lun\u0103 \u015fi planete, cu sateli\u0163i ce str\u0103bat v\u0103zduhurile interstelare, nu cred c\u0103 poate sosi un mesaj despre Dumnezeu, despre ce reprezint\u0103 Dumnezeu \u00een noi, despre ce reprezint\u0103 Cuv\u00e2ntul \u00een noi, mai limpede \u015fi mai adecvat modernit\u0103\u0163ii ca cele spuse de Grigore de Nisa \u015fi pe care ni le-a\u0163i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit. V\u0103 mul\u0163umesc foarte mult, \u00een numele ascult\u0103torilor no\u015ftri, pentru aceast\u0103 incursiune deosebit de valoroas\u0103, prin care \u00eenv\u0103\u0163\u0103m c\u0103, \u00een Biseric\u0103, g\u00e2nditorii str\u0103vechi au precedat cu sute \u015fi sute de ani g\u00e2ndirea \u015ftiin\u0163ific\u0103 modern\u0103. C\u00e2nd a tr\u0103it Sf\u00e2ntul Grigore de Nisa, v\u0103 aduce\u0163i aminte?\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201c\u00cen secolul IV…\u201d<\/p>\n

\u2013\u00a0 \u201c\u00cen secolul IV, poftim! Ne afl\u0103m \u00een pragul secolului al XXI-lea, deci este vorba despre \u015faptesprezece veacuri ce ne despart de g\u00e2ndirea lui, despre care s-ar putea spune c\u0103 este rodul cuget\u0103rii unui Einstein, cunosc\u0103torul a toate c\u00e2te au fost cunoscute de c\u0103tre Einstein!\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cDa, \u00eentr-adev\u0103r.\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cFiindu-mi iertat\u0103 aceast\u0103 \u00eentrerupere \u2013 \u015fi sper s\u0103 mi-o trece\u0163i cu vederea \u015fi dumneavoastr\u0103, to\u0163i cei care ne asculta\u0163i \u2013, v\u0103 rog, Prea Sfon\u0163ia Voastr\u0103, s\u0103 continua\u0163i a vorbi despre Chemare \u00een VECHIUL TESTAMENT.\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201c\u00cenainte de a reintra \u00een f\u0103ga\u015ful VECHIULUI TESTAMENT, unde g\u0103sim nenum\u0103rate momente de Chemare sf\u00e2nt\u0103, a\u015f vrea s\u0103 reamintesc c\u0103 cele petrecute cu H\u00e4ndel, avuseser\u0103 loc cu secole numeroase mai \u00eenainte, \u015fi \u00een cazul Sf\u00e2ntului Andrei Criteanul. Unul dintre mariii P\u0103rin\u0163i \u015fi oratori \u015fi poe\u0163i ai Bisericii noastre, care n-a vorbit p\u00e2n\u0103 la \u015fapte ani. N-a vorbit; toat\u0103 lumea \u00eel considera un mut; toat\u0103 lumea \u00eel considera un om ratat; \u00eel considera un om pierdut. \u015ei, la \u015fapte ani, Dumnezeu a f\u0103cut ca aceast\u0103 gur\u0103 mut\u0103, nevorbitoare, pentru care corzile vocale nu articulau nimic, s\u0103 gr\u0103iasc\u0103 at\u00e2t de frumos \u015fi s\u0103-\u015fi preschimbe rostirea \u00eentr-un scris at\u00e2t de frumos, pentru slava lui Dumnezeu.\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cDesigur\u201d, intervin iar\u0103\u015fi, \u201cera mut, nu pentru c\u0103 ar fi avut o deficien\u0163\u0103 a corzilor vocale, ci pentru c\u0103 era uluit \u015fi amu\u0163it de cele tr\u0103ite, \u00een contact cu Chemarea lui Dumnezeu. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 unul dintre cei mai mari poe\u0163i rom\u00e2ni moderni \u015fi filosof a tr\u0103it aceea\u015fi situa\u0163ie, m\u0103 refer la Lucian Blaga, care p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de \u015fapte ani nu a scos nici un sunet articulat ce s\u0103 se preschimbe \u00een vorbe cu \u00een\u0163eles.\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cPornind de la aspectul acesta al mu\u0163eniei, al neputin\u0163ei de a rosti ceva, m\u0103 \u00eendrept iar\u0103\u015fi cu g\u00e2ndul la Moise\u201d, \u00ee\u015fi reia \u015firul de unde l-a l\u0103sat, Prea Sfin\u0163itul. \u201cChemarea lui Moise s-a petrecut \u00eentr-un moment crucial al VECHIULUI TESTAMENT: ie\u015firea poporului lui Israel din Egipt. Era o Chemare a \u00eentregului popor, printr-un singur om. Era o Chemare a punerii \u00een aplicare a promisiunilor lui Dumnezeu, f\u0103cute lui Avraam. Poporul iudeu trebuia s\u0103 treac\u0103 prin creuzetul lumii egiptene pentru ca el s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 mesajul divin al Chem\u0103rii sale ca popor ales. Deoarece abaterea de la Legea lui Dumnezeu l-a atras, \u00eentr-un fel sau altul, \u00eentr-o oarecare idolatrie, de unde el nu putea s\u0103 ias\u0103 dec\u00e2t numai printr-o Chemare, deci printr-un act direct al lui Dumnezeu; am zice c\u0103 m\u00e2nerul sau persoana, mesagerul care a fost ales este Moise, Moise, care nu \u00eenseamn\u0103 altceva dec\u00e2t \u2018scos din ap\u0103\u2019, deci tot printr-o Chemare sf\u00e2nt\u0103.\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201c\u00cen ce limb\u0103?\u201d, voiesc s\u0103 m\u0103 edific.<\/p>\n

\u2013 \u201c\u00cen egiptean\u0103. \u2018Scos din ap\u0103\u2019, deoarece fata lui Faraon este aceea care-l salveaz\u0103 \u015fi ea \u00eei d\u0103 numele. Deci este interpretat mistic. Va s\u0103 zic\u0103: fata lui Faraon este ra\u0163iunea necuv\u00e2nt\u0103toare, luat\u0103 \u00een sensul mistic al cuv\u00e2ntului, fiindc\u0103 Faraon \u015fi \u00eentreaga lume egiptean\u0103 exprimau, \u00een concep\u0163ia VECHIULUI TESTAMENT: \u2018lumea de dincolo de\u2019. Ei bine, Moise este acela care vine \u2018de dincolo de\u2019, prin apa, care este simbolul vie\u0163ii \u015fi vine \u2018dincoace\u2019. Adic\u0103: \u2018ere\u0163\u2019. Sau, mai bine zis: \u2018cel care vine\u2019, \u2018dep\u0103\u015fe\u015fte\u2019, \u2019care trece\u2019 \u00een p\u0103m\u00e2ntul f\u0103g\u0103duin\u0163ei.<\/p>\n

\u2013 \u201cAceasta este tot \u00een interpretarea Sf\u00e2ntului Grigore de Nisa?\u201d, m\u0103 minunez de bogata \u015ftiin\u0163\u0103 a autorului str\u0103vechi.<\/p>\n

\u2013 \u201cEvident c\u0103 sunt interpret\u0103rile mai multor P\u0103rin\u0163i care concord\u0103 \u00een acest sens\u201d, \u00eemi r\u0103spunde ini\u0163iatorul meu \u00een tainele acestea.<\/p>\n

\u201cMoise este adus la via\u0163\u0103 printr-un act deosebit al lui Dumnezeu, \u00een momentul c\u00e2nd lumea dore\u015fte s\u0103 omoare via\u0163a. Este un paradox: s\u0103 omori via\u0163a! nu exist\u0103 a\u015fa ceva! \u00cens\u0103, \u00een clipele acelea c\u00e2nd femeile, moa\u015fele egiptene voiau s\u0103-l omoare pe Moise, Dumnezeu \u00eel scoate din ape; pur \u015fi simplu \u00eel cheam\u0103. \u00cel intercepteaz\u0103. \u00cel readuce de acolo unde nu mai era sc\u0103pare. El nu avea alte mijloace de a-\u015fi face cunoscut\u0103 existen\u0163a dec\u00e2t sc\u00e2ncetul lui. Deci el se face cunoscut lumii \u00eenconjur\u0103toare prin sunete nearticulate. Acest lucru va deveni foarte clar pentru noi c\u00e2nd vom vedea cum \u00eel cheam\u0103 Dumnezeu \u015fi-i spune: Moise scoate \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintea, pentru c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul pe care calci este sf\u00e2nt. Nu pentru c\u0103 \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintea aceea ar fi fost murdar\u0103, ci pentru c\u0103 era din piele, care era moart\u0103. Sunt foarte interesante Chem\u0103rile acestea. Dumnezeu nu ne cheam\u0103 c\u00e2nd avem asupra noastr\u0103 ceva murdar. Aceasta o putem interpreta foarte frumos prin ceea ce spune SF\u00c2NTA SCRIPTUR\u0102 c\u0103, dup\u0103 c\u0103derea omului \u00een p\u0103cat, Dumnezeu l-a \u00eembr\u0103cat pe om cu piele murdar\u0103. Ce \u00eenseamn\u0103 \u2018piele murdar\u0103\u2019? \u00censeamn\u0103 trecerea la existen\u0163a aceasta. Sf\u00e2ntul Grigore de Nisa are cuvinte minunate \u00een explicarea acestor fraze, anume c\u0103 pielea pe care a \u00eembr\u0103cat-o omul nu este altceva dec\u00e2t tributul acesta al mor\u0163ii. Deci, omul chiar dac\u0103 este salvat prin Isus Hristos, pentru ca moartea, cum spune la rug\u0103ciunea de la \u00eenmorm\u00e2ntare, pentru ca moartea s\u0103 fie biruit\u0103, dup\u0103 ce Dumnezeu l-a \u00eembr\u0103cat pe om cu piele murdar\u0103, ca p\u0103catul s\u0103 nu aib\u0103 perpetuitate, ca p\u0103catul s\u0103 fie \u00eenghi\u0163it, s\u0103 fie biruit de via\u0163\u0103, omul trebuie s\u0103 treac\u0103 prin acest val. Va s\u0103 zic\u0103, de\u015fi \u00eembr\u0103cat \u00een hainele acestea murdare, Chemarea, totu\u015fi, este o Chemare sf\u00e2nt\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 avem comoara aceasta \u00een vase de lut.<\/p>\n

\u2013 \u201c\u00cen dou\u0103 cuvinte, amintindu-ne de celebra propozi\u0163ie a lui Tudor Vladimirescu \u2013 \u201cam \u00eembr\u0103cat c\u0103ma\u015fa mor\u0163ii\u201d \u2013, putem spune c\u0103, aidoma lui, tot omul s-a \u00eembr\u0103cat \u00een moarte, odat\u0103 cu s\u0103v\u00e2r\u015firea p\u0103catului\u201d, \u00eencerc \u015fi eu o f\u0103r\u00e2m\u0103 de interpretare, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-m\u0103 de sensul exact al citatului.<\/p>\n

\u2013 \u201cA\u015fa este\u201d, m\u0103 confirm\u0103 gazda noastr\u0103.<\/p>\n

\u2013 \u201cAcea epistol\u0103 a lui Tudor Vladimirescu sau proclama\u0163ie, dealtfel a fost scris\u0103 tot de un chip bisericesc, de un ierarh, de Episcopul Ilarion, de o minte obi\u015fnuit\u0103 cu o atare g\u00e2ndire.\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cDa\u201d, confirm\u0103 din nou.<\/p>\n

\u2013 \u201cIerta\u0163i intruzia.\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201c\u00cen mod inevitabil, Moise, \u00een acest moment al Chem\u0103rii sale se afl\u0103 neputincios \u00een a exprima tr\u0103irea duhovniceasc\u0103 \u015fi atunci c\u00e2nd Dumnezeu \u00eel trimite la poporul s\u0103u, el \u00ee\u015fi manifest\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, neputin\u0163a dialectic\u0103 sau discursiv\u0103 \u00een a chema. \u015ei, aici, el pune \u00een fa\u0163\u0103 un lucru extraordinar: preo\u0163ia.\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cN\u0103d\u0103jduiesc ca despre aceast\u0103 Chemare s\u0103 putem vorbi din nou peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. V\u0103 mul\u0163umesc foarte mult, Prea Sfin\u0163ia Voastr\u0103. R\u0103m\u00e2ne\u0163i cu Dumnezeu \u015fi binecuv\u00e2nta\u0163i.\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cDomnul…!\u201d<\/p>\n

Cu aceast\u0103 evocare a numelui F\u0103c\u0103torului a toate, venind s\u0103 pun\u0103 un cap\u0103t fericit \u015fi odihnitor convorbirii noastre, m\u0103 retrag. Ajuns \u00een u\u015f\u0103, \u00eentorc\u00e2ndu-m\u0103, arunc o ultim\u0103 privire chipului sumbru de osteneal\u0103 al mult mai t\u00e2n\u0103rului meu conlocutor, cu at\u00e2t de multe treburi \u015fi mai grave dec\u00e2t mine, pe umerii sub\u0163iri, dar nefiravi, ci vrednici de \u00eencredere, pe umerii c\u0103ruia at\u00e2rn\u0103 m\u00e2ng\u00e2ieri, dezleg\u0103ri \u015fi m\u00e2ntuiri ale sufletelor ce nu mai au alt\u0103 n\u0103dejde: \u00eel privesc \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u015fi, \u00een loc s\u0103 \u00eemi transmit\u0103 povar\u0103, oric\u00e2t de pu\u0163in\u0103, din fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile sale, pe dat\u0103 z\u00e2mbetul s\u0103u deschis \u015fi bucuros m\u0103 umple, la r\u00e2ndul meu, de \u00eencredere \u00een mine \u00eensumi \u015fi \u00een Chemarea lui Dumnezeu pe care m\u0103 str\u0103duiesc s-o \u00eemplinesc.<\/p>\n

R\u0103m\u00e2ne\u0163i cu bine, Prea Sfin\u0163ite Irineu Sl\u0103tineanu!<\/p>\n

*<\/p>\n

M\u0103 aflu din nou \u00een Eparhia V\u00e2lcei, la R\u00e2mnic, \u00een casa Prea Sfin\u0163itului Irineu Sl\u0103tineanu, cel mai t\u0103cut ungher al ora\u015fului \u015fi, cum t\u0103cerea obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 cuib\u0103reasc\u0103 g\u00e2ndurile cele mai \u00eenalte, voi sta iar\u0103\u015fi de vorb\u0103 cu Prea Sfin\u0163ia Sa, \u00een c\u0103utarea unor lumini noi asupra problemelor ce m\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103, a\u015fa cum am f\u0103cut-o \u015fi s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, c\u00e2nd am \u00eentocmit prima parte a acestui dialog din cadrul emisiunilor radiofonice dezvolt\u00e2nd tema Chem\u0103rii lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u2013 \u201cPrea Sfin\u0163ia Voastr\u0103, acum o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 ne-a\u0163i condus pe ni\u015fte c\u0103i foarte \u00eenalte, mai bine spus, de\u015fi este un cli\u015feu tare banalizat: ne-a\u0163i urcat printre stele. De fapt, ne-a\u0163i cobor\u00e2t \u00een zonele nev\u0103zute ale Cuv\u00e2ntului ad\u00e2ncit \u00een toate lucrurile existente. Iar, trec\u00e2nd de aceasta, a\u0163i ajuns la Chemarea lui Moise de c\u0103tre Dumnezeu \u015fi ne-am oprit \u00een momentul \u00een care Moise a chemat, la r\u00e2ndul s\u0103u, poporul evreu la Dumnezeu. V\u0103 rog s\u0103 continua\u0163i a ne vorbi despre aceast\u0103 Chemare.\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cMerg\u00e2nd mai departe, \u00een direc\u0163ia ideilor din emisiunea precedent\u0103\u201d, ia cuv\u00e2ntul Prea Sfin\u0163itul Irineu, \u201ca\u015f vrea s\u0103 punctez, \u00een primul r\u00e2nd, Chemarea lui Moise, pe de o parte, \u015fi Chemarea lui Aron: experien\u0163a individual\u0103 \u015fi experien\u0163a preo\u0163easc\u0103.<\/p>\n

\u201cMoise este un personaj cu totul aparte. Este un lider harismatic. Un om chemat de Dumnezeu cu o misiune special\u0103. Asemenea personalit\u0103\u0163i au fost rare \u00een istoria omenirii. \u00cens\u0103 Moise trebuie s\u0103 sufere mai mult dec\u00e2t to\u0163i ceilal\u0163i. Deoarece Chemarea nu are \u00een vedere numai o satisfac\u0163ie personal\u0103, ci este \u00eencoronat\u0103 \u00eentotdeauna \u015fi de suferin\u0163e, pe care cel chemat trebuie s\u0103 le \u00eendure. \u00cen primul r\u00e2nd, este desfacerea lui de \u00eenveli\u015furile acestea ale lumii cotidiene, ale lumii din care face parte. P\u0103r\u0103sirea lumii, pe muntele Sinai, \u00eentr-o t\u0103cere absolut\u0103 \u015fi un abandon aproape proverbial. Moise urc\u0103 pe muntele Sinai, ia act de toate lucrurile p\u0103m\u00e2nte\u015fti, se ridic\u0103 la \u00een\u0103l\u0163imile cuget\u0103rii; el se \u00eenal\u0163\u0103 \u015fi fizic, dar \u015fi spiritual. Prime\u015fte Tablele Legii care nu sunt altceva dec\u00e2t Chemarea \u015fi rezultatul acestei Chem\u0103ri, al dialogului dintre om \u015fi Dumnezeu, ni\u015fte premize dup\u0103 care Dumnezeu lucreaz\u0103 cu omul, pentru c\u0103 Dumnezeu stabile\u015fte normele dup\u0103 care El \u00eel cheam\u0103 pe om. El este Creatorul \u015fi El este acela care stabile\u015fte \u00eentr-adev\u0103r ce trebuie s\u0103 fac\u0103 omul ca s\u0103 se apropie de El. Este prima lege scris\u0103. Prima manifestare a lui Dumnezeu \u00een lume, ca partener de dialog, nu ca un element care terorizeaz\u0103 \u015fi care impune. Ci \u00eel cheam\u0103 pe om dup\u0103 ni\u015fte reguli foarte sensibile \u015fi pline de iubire.<\/p>\n

\u201cMoise prime\u015fte aceste legi, de m\u00e2na lui Dumnezeu scrise, cum spune Sf\u00c2nta Scriptur\u0103, de \u201cdegetul lui Dumnezeu\u201d, de puterea dumnezeiasc\u0103; degetul nu \u00eensemna altceva dec\u00e2t puterea lui Dumnezeu care lucreaz\u0103 \u00een lume. Cu bucurie de nedescris, dup\u0103 ce el are revela\u0163ia aceasta a Rugului Aprins ce nu se mistuia (deci o alt\u0103 manifestare simbolic\u0103 a puterii lui\u00a0 Dumnezeu, care va fi interceptat\u0103 de hermeneutic\u0103 sau de comentarii sau de \u00eemplinirea biblic\u0103, prin Prea Curata Fecioar\u0103, Rugul cel nears care a primit focul dumnezeirii, dar care nu s-a mistuit). Deci Moise, descul\u0163, \u00een aceast\u0103 stare de acoperire, pentru c\u0103 discu\u0163ia cu Dumnezeu se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-un cadru cu totul \u015fi cu totul special, \u00een care firea omeneasc\u0103 trebuie s\u0103 fie acoperit\u0103 de puterea divin\u0103, de v\u0103lul acesta care \u00eel face pe el s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 totu\u015fi \u00een via\u0163\u0103 \u2013 deoarece spune Sf\u00c2nta Scriptur\u0103 c\u0103 \u201ccel care va vedea fa\u0163a mea va muri\u201d. Nu pentru c\u0103 fa\u0163a lui Dumnezeu ar fi aduc\u0103toare de moarte…! Este vorba despre imposibilitatea omului de a vedea esen\u0163a divin\u0103, pe de o parte; iar, pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 omul se intersecteaz\u0103 cu Dumnezeu, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 omul urmeaz\u0103 o alt\u0103 c\u0103rare, invers dec\u00e2t este a lui Dumnezeu. \u00cen acest sens, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 direc\u0163ia lui Moise, dac\u0103 ar fi fost s\u0103 fie fa\u0163\u0103-n fa\u0163\u0103, ar fi trebuit s\u0103 treac\u0103 unul pe l\u00e2ng\u0103 altul; \u015fi el mergea \u00een moarte. De aceea Dumnezeu \u00eei spune c\u0103 \u201ctu vei vedea numai spatele meu\u201d, \u00een sensul c\u0103 numai \u00een chemarea aceasta dac\u0103 m\u0103 urmezi pe mine, vei merge la via\u0163\u0103. \u00centr-o rebeliune a omului, rebeliune de tip modern, \u00een care omul trece pe l\u00e2ng\u0103 Dumnezeu \u015fi continu\u0103 a-\u015fi vedea de afacerile \u015fi de problemele lui, nu are nici o alt\u0103 ie\u015fire dec\u00e2t \u00een moarte. Pentru c\u0103, \u00eenchipui\u0163i-v\u0103, Moise, pe muntele Sinai, dac\u0103 ar fi luat-o invers dec\u00e2t unde \u00eel coordona \u015fi-l ducea Dumnezeu, ajungea \u00een pr\u0103pastie.\u201d<\/p>\n

\u2018Rebeliunea\u2019 la care se refer\u0103 gazda mea, este \u015fi o r\u0103zvr\u0103tire \u00eempotriva Cuv\u00e2ntului ordonator al Creatorului, dar mai este, mi se pare mie, \u015fi o trimitere la armonia cosmic\u0103, adic\u0103 ceva invers; vreau s\u0103 m\u0103 l\u0103muresc, de aceea \u00eentreb:<\/p>\n

\u2013 \u201cC\u00e2nd pomeni\u0163i de \u201crebeliune\u201d, Prea Sfin\u0163ia Voastr\u0103 parc\u0103 a\u0163i sugera revolu\u0163iile astrelor \u00een mi\u015fcarea lor? Dac\u0103 astfel dori\u0163i s\u0103 \u00een\u0163eleg, putem vorbi despre traiectoria existen\u0163ei unui om, fie el \u015fi chemat \u015fi fie \u015fi de talia lui Moise, a\u015fa cum vorbim despre traiectoria unui soare sau a unei planete \u00een cosmos, \u00een jurul unei stele ce o atrage…\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cEste cunoscut c\u0103 un meteorit nu are o traiectorie\u201d, mi se r\u0103spunde. \u201cEste o bucat\u0103 amorf\u0103 de materie, vagabond\u0103, care alearg\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu \u015fi se poate ciocni oric\u00e2nd.\u201d<\/p>\n

\u2039Va s\u0103 zic\u0103, Moise asta ar fi fost, de nu d\u0103dea ascultare Chem\u0103rii: un biet meteorit, \u201co bucat\u0103 amorf\u0103 de materie, vagabond\u0103, care alearg\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu \u015fi se poate ciocni oric\u00e2nd\u201d. Ce plin\u0103 de sensuri este folosirea articolului nedefinit: \u201c\u00eentr-un spa\u0163iu\u201d \u015fi nu: \u2018\u00een spa\u0163iu\u2019, c\u0103ci Moise n-ar fi evoluat \u00een spa\u0163iul lui Dumnezeu, ci \u2018\u00eentr-un\u2019 spa\u0163iu oarecare, f\u0103r\u0103 coordonate clare, f\u0103r\u0103 limpezimi, haotic…\u203a, g\u00e2ndesc, pe urmele imaginii sugerate.<\/p>\n

\u2013 \u201cPlanetele au, totu\u015fi, un circuit\u201d, \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 Prea Sfin\u0163itul ideea, \u201ciar Platon spunea foarte clar c\u0103, \u00een mi\u015fcarea lor, ele descriu muzic\u0103. Pentru c\u0103 exist\u0103 o ar- monie, o armonie cereasc\u0103… Spunea tot Platon c\u0103 dac\u0103 omul ar asculta muzica pe care o descriu galaxiile \u00een mi\u015fcarea lor, nu s-ar mai putea clinti din loc. At\u00e2ta de frumoas\u0103 este armonia aceasta… Iar, la un alt p\u0103rinte al de\u015fertului, al pustiei, un mare sf\u00e2nt p\u0103rinte, se spunea c\u0103 el asculta muzica cereasc\u0103, adic\u0103 ceea ce \u00eengerii c\u00e2ntau \u00een ceruri, \u015fi, la un moment dat, \u00eencremenea pe loc, ca o stan\u0103 de piatr\u0103, \u00een aceast\u0103 fericire, \u00een aceast\u0103 bucurie de a asculta c\u00e2nt\u0103rile \u00eengere\u015fti \u00een ceruri. Deci, ca s\u0103 \u00eencropim pu\u0163in aspectul acesta de via\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103, cu totul specific\u0103 \u015fi extraordinar\u0103, a lui Moise, pe muntele Sinai, iat\u0103 \u00een momentul acesta Moise prime\u015fte legea pozitiv\u0103, legea dumnezeiasc\u0103, legea scris\u0103. C\u0103 p\u00e2n\u0103 la Moise, p\u0103catul era \u00een lume, cum ne spune Sf\u00e2ntul Apostol Pavel, dar nu era pedepsit de rigoarea legii. Dup\u0103 Moise apare \u00een cu totul alt\u0103 ipostaz\u0103 lumea: o lume ordonat\u0103, o lume cu lege, o lume cu regul\u0103 \u015fi o lume care poate fi sigur\u0103 c\u0103 Dumnezeu o cheam\u0103 la El. C\u0103 Dumnezeu nu o abandoneaz\u0103. C\u0103 Dumnezeu nu o\u00a0 ignoreaz\u0103. C\u0103 Dumnezeu vrea s\u0103 stea de vorb\u0103 cu lumea aceasta, cu poporul acesta. \u015ei cel care este chemat, exponentul acesta este Moise.<\/p>\n

\u201cMoise prime\u015fte Tablele Legii; \u00een lumina aceasta dumnezeiasc\u0103 ce \u00eel \u00eencorporeaz\u0103 pur \u015fi simplu, care \u00eel \u00eenv\u0103luie\u015fte, vine \u015fi se prezint\u0103 poporului evreu. \u015ei st\u0103 de vorb\u0103 cu el, cu Tablele Legii; \u00eens\u0103 constat\u0103, din nefericire, un lucru demoralizator pentru el, acela c\u0103 poporul r\u0103m\u0103sese, totu\u015fi, la lucrurile p\u0103m\u00e2nte\u015fti \u015fi se \u00eenchina idolilor. De fapt, imaginea aceasta o putem vedea mai t\u00e2rziu la profetul Ilie, un alt harismat, un alt om ie\u015fit din comun, un alt sf\u00e2nt chemat de Dumnezeu!<\/p>\n

\u201cEl constat\u0103 c\u0103 \u00eenchinarea la idoli este cea mai mare s\u0103r\u0103cie, pentru c\u0103 idolul nu-\u0163i ofer\u0103 niii-mic, ni-mic nici suflete\u015fte, nici trupe\u015fte! \u00cen clipa \u00een care te-ai legat de materie, devii mai s\u0103rac dec\u00e2t materia \u00eens\u0103\u015fi. Materia fiind necuv\u00e2ntatoare, fiind o roab\u0103 a omului, devine st\u0103p\u00e2n\u0103; dar este un st\u0103p\u00e2n prost!\u00a0 Este un st\u0103p\u00e2n incon\u015ftient!\u00a0 Este un st\u0103p\u00e2n f\u0103r\u0103 ca s\u0103 se poat\u0103 vedea ceva pe urma lui. C\u00e2nd lucrurile p\u0103m\u00e2nte\u015fti te st\u0103p\u00e2nesc, din acea clip\u0103 devii cel mai s\u0103rac! \u00cen timpul lui Ilie \u015fi \u00een timpul lui Moise, poporul s\u0103r\u0103cea din cauz\u0103 c\u0103 nu-L avea pe Dumnezeu… Adic\u0103, lucrurile acestea p\u0103m\u00e2nte\u015fti, \u00een afara faptului c\u0103 ele ascult\u0103 mai mult de Dumnezeu dec\u00e2t de om, se r\u0103zbun\u0103 pe om, c\u0103 \u00eel v\u0103d pe Regele Crea\u0163iei devenind sclavul Crea\u0163iei.\u201d<\/p>\n

Descrierea se potrive\u015fte \u00eentocmai perioadei din care ne smulgem cu at\u00e2ta greutate, aceea a comunismului materialist, c\u00e2nd ne-a lipsit cu des\u0103v\u00e2r\u015fire \u00eendrumarea dragostei divine, ocrotirea ei, dialogul cu ea, nou\u0103 celor at\u00e2t de s\u0103r\u0103ci\u0163i de ateismul Puterii…<\/p>\n

\u2013 \u201dA\u015fa se face, continu\u0103 Prea Sfin\u0163itul Irineu Sl\u0103tineanu, c\u0103 \u015fi apologe\u0163ii \u015fi scriitorii apostolici spun foarte clar despre lumea p\u0103g\u00e2n\u0103 din timpul lor: dac\u0103 nu v\u0103 ve\u0163i \u00eentoarce la Dumnezeu, intemperiile vremii, inunda\u0163iile, focul \u015fi a\u015fa mai departe, v\u0103 vor arde, v\u0103 vor \u00eeneca, pentru c\u0103 ele nu suport\u0103 s\u0103 vad\u0103 c\u0103 Regele a dec\u0103zut printre animale. Deci, iat\u0103, Chemarea sf\u00e2nt\u0103 a omului este cu totul special\u0103…\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201c…\u015fi se face prin toate c\u0103ile \u015fi mijloacele…\u201d, \u00eel \u00eentreup pe vorbitor.<\/p>\n

\u2013 \u201cAceasta este revela\u0163ia dumnezeiasc\u0103 care dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult mai mult…\u201d, are Prea Sfin\u0163ia Sa o ezitare, pentru c\u0103 revela\u0163ia dumnezeiasc\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte tot ce avem noi la \u00eendem\u00e2n\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt. \u201cCe \u00eenseamn\u0103 \u201crevela\u0163ie\u201d? \u00censeamn\u0103 a pune \u00een eviden\u0163\u0103, a scoate \u00een eviden\u0163\u0103… Ei bine, lucrurile acestea \u015fi f\u0103pturile necuv\u00e2ntatoare reveleaz\u0103 ceva… Descoper\u0103 ceva… Ele \u015ftiu precis, ori\u015fice plant\u0103 \u015ftie c\u0103 prim\u0103vara ea trebuie s\u0103 se r\u0103sar\u0103\u201d (ce sugestiv folose\u015fte aspectul reflexiv verbal, fostul meu student, acolo unde limba uzual\u0103 \u00eel refuz\u0103, aspect reflexiv ce indic\u0103, \u00een cazul de fa\u0163\u0103, o libertate a f\u0103pturilor de a accepta voia Domnului \u015fi a participa la \u00eemplinirea ei…), \u201cori\u015fice plant\u0103 \u015ftie c\u0103 prim\u0103vara ea trebuie s\u0103 se r\u0103sar\u0103, sub cuv\u00e2ntul c\u0103 Dumnezeu o cheam\u0103 de acolo unde a stat…; de sub ger, de sub frig, de sub lapovi\u0163\u0103 \u015fi ninsoare, ea r\u0103sare… pentru c\u0103 asta este Chemarea ei; \u0103sta este codul ei, pe care l-a pus Dumnezeu.<\/p>\n

\u201cDe aceea se spune foarte frumos c\u0103 Adam \u00een Paradis era ascultat de toate animalele \u015fi de toat\u0103 Crea\u0163ia, \u00eentruc\u00e2t \u00eentreaga Natur\u0103 \u00eenconjur\u0103toare \u00eel vedea ca Rege al Crea\u0163iei, ca st\u0103p\u00e2n al \u00eentregului univers. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 abaterea lui de la legea divin\u0103 l-a f\u0103cut s\u0103 alunece, s\u0103 cad\u0103 \u00eentr-o neascultare fa\u0163\u0103 de lumea \u00eenconjur\u0103toare \u015fi este firesc, cum spune Apostolul Pavel: lumea \u00eenconjur\u0103tooare a fost supus\u0103 prin gre\u015feala primului Adam.<\/p>\n

\u201cMoise reu\u015fe\u015fte s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 aceast\u0103 \u00eendep\u0103rtare de Dumnezeu \u015fi se apropie c\u00e2t mai mult de \u00een\u0163elegerea duhovniceasc\u0103 a lucrurilor. Cobor\u00e2rea lui la popor este legat\u0103 de o decep\u0163ie total\u0103. El \u015ftie c\u00e2t de multe face Dumnezeu pentru lume, \u015ftie c\u00e2t de mult iube\u015fte Dumnezeu lumea, constat\u0103 c\u00e2t de mult lumea este \u00eendep\u0103rtat\u0103 de Dumnezeu. Din p\u0103cate artizanul sau colaboratorul acestei decep\u0163ii este \u015fi Aron. \u015ei Aron care e dintre ai s\u0103i; fratele lui Moise, este obligat, \u00eentr-un fel, s\u0103 pactizeze cu lumea idolatr\u0103, \u00eens\u0103 chemarea sf\u00e2nt\u0103 pe care o are \u00eel ridic\u0103 din lumea vinovat\u0103 \u015fi \u00eel scoate la cu totul alt\u0103 chemare.<\/p>\n

\u201cMoise sparge Tablele Legii scrise de m\u00e2na lui Dum- nezeu. Dumnezeu \u00eel recheam\u0103, dar de data aceasta Tablele Legii sunt f\u0103cute de el. Lumea nu poate totu\u015fi s\u0103 primeasc\u0103 Chemarea pe care Dumnezeu i-o lanseaz\u0103. Trebuie s\u0103 aduc\u0103 ceva din lumea ei, din sl\u0103biciunile ei. De aceea Moise construie\u015fte alte Table. Ar fi fost cea mai mare fericire ca lumea s\u0103 posede ni\u015fte Table f\u0103cute de Dumnezeu. \u00cens\u0103 Moise trebuie s\u0103 le refac\u0103. Sunt scrise din nou \u015fi Moise coboar\u0103 la lume, de data aceasta cu un mesaj precis, s\u0103 mearg\u0103 la Faraon s\u0103-i scoat\u0103 pe evrei din robia aceasta a mor\u0163ii, s\u0103-i ridice. \u015ei este adev\u0103rat c\u0103 Aron se face interpretul lui Dumnezeu, se face cuv\u00e2nt\u0103torul lui Dumnezeu, nu numai \u00een Egipt, dar \u015fi \u00een tot periplul acesta din pustia Sinaiului.<\/p>\n

\u201cO alt\u0103 Chemare pe care am putea-o aprofunda ar fi aceea a lui David. O Chemare sf\u00e2nt\u0103, pentru un prooroc. David era un necunoscut. Unul dintre cei mai mici fii ai lui Iesei. P\u0103\u015ftea turmele \u00een mun\u0163i, deci \u00eentr-o contempla\u0163ie natural\u0103, \u00eentr-o apropiere de Dumnezeu: era p\u0103stor. Era un om care tr\u0103ia \u00een natur\u0103 \u015fi \u00een\u0163elegea natura. Era un om care dep\u0103\u015fise, \u00eentr-un fel, modernismul ora\u015fului sau al lumii contemporane lui. El ajunsese la \u00een\u0163elegerea dumnezeiasc\u0103, printr-o simplitate, printr-o ascez\u0103, printr-o cur\u0103\u0163enie sufleteasc\u0103 \u015fi trupeasc\u0103.<\/p>\n

\u201cAtunci c\u00e2nd Samuel se apropie, el \u00eensu\u015fi fiind un chemat al lui Dumnezeu, despre care vom vorbi cu alt prilej \u2013 deoarece Chemarea lui Samuel este deosebit de important\u0103 \u2013, deci atunci c\u00e2nd Samuel merge s\u0103 \u00eel cheme pe David \u015fi s\u0103-l ung\u0103 Rege \u00een locul lui Saul, care se ar\u0103tase nedemn de aceast\u0103 Chemare sf\u00e2nt\u0103, \u00eentruc\u00e2t \u015fi el devenise idolatru, Samuel se apropie de casa lui Iesei, dup\u0103 descoperirea dumnezeiasc\u0103, el proorocul lui Dumnezeu. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 Dumnezeu, printr-o pedagogie divin\u0103, vrea s\u0103 \u00eel \u00een\u0163elep\u0163easc\u0103 pe Samuel. C\u00e2nd \u00eei prezint\u0103 Iesei pe to\u0163i copiii s\u0103i, el se g\u00e2nde\u015fte, de bun\u0103 seam\u0103, c\u0103 primul va fi acela care este ales. La care Dumnezeu \u00eei spune: Nu este acesta. Omul prive\u015fte la fa\u0163\u0103, Dumnezeu prive\u015fte la inim\u0103. Ceea ce spuneam \u00een emisiunea trecut\u0103: Chemarea se adreseaz\u0103 inimii, se adreseaz\u0103 for\u0163ei spirituale din om, sufletului. Pe c\u00e2nd omul prive\u015fte la exterior, prive\u015fte la for\u0163a fizic\u0103, la robuste\u0163ea omului, la curajul omului, la \u00een\u0163elepciunea omului, Dumnezeu are alte criterii de alegere. Partenerii s\u0103i de dialog sunt al\u0163ii dec\u00e2t aceia pe care noi \u00eei \u015ftim \u015fi pe care noi \u00eei apreciem \u00een lumea contemporan\u0103. Tocmai un cioban neluat \u00een seam\u0103, abandonat de to\u0163i, tocmai un Moise g\u00e2ngav, tocmai un David ce-\u015fi purta turma prin mun\u0163i \u015fi printre pietre, sunt ale\u015fi. David este chiar ales ca rege al lui Izrael. \u015fi Chemarea aceasta este pecetluit\u0103 de c\u0103tre Samuel.<\/p>\n

\u201c\u00centr-adev\u0103r, reu\u015fe\u015fte s\u0103-l ung\u0103 Rege pe David \u015fi de\u00eendat\u0103 David p\u0103r\u0103se\u015fte turma oilor, vine la palatele \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti. O adev\u0103rat\u0103 schimbare de mentalitate, o adev\u0103rat\u0103 schimbare de loc, am putea spune \u2013 \u00eentruc\u00e2t David continu\u0103 s\u0103 duc\u0103 o via\u0163\u0103 de ascet: psalmii lui sunt martori c\u0103 el se \u00eembr\u0103ca deseori \u00een hain\u0103 aspr\u0103 \u015fi cu cenu\u015f\u0103 pe cap, mai ales cu ocazia unor gre\u015feli personale. \u00ce\u015fi pl\u00e2ngea p\u0103catele cu lacrimi, ducea o via\u0163\u0103 cu adev\u0103rat \u00eenchinat\u0103 lui Dumnezeu. Chemarea nu-l p\u0103r\u0103se\u015fte!\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cFaptul c\u0103 David nu a fost numai Rege, profet, ci \u015fi poet explic\u0103 foarte bine o fraz\u0103 pe care a\u0163i rostit-o mai devreme, c\u00e2nd ne-am apropiat de personalitatea lui. Anume c\u0103 David a tr\u0103it \u00een mare smerenie, nev\u0103zut nici m\u0103car de fra\u0163ii \u015fi p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, la coada oilor, \u00een umbra stelelor, \u00een raza soarelui, pe nisipuri, pe l\u00e2ng\u0103 smocuri de iarb\u0103, rare cu siguran\u0163\u0103, \u00een acele zone. \u015fi a\u0163i men\u0163ionat, a\u0163i sugerat, mai bine spus, c\u0103 natura necuv\u00e2nt\u0103toare a constituit o prim\u0103 Chemare pentru el, l-a preg\u0103tit pentru Chemarea prin profetul lui Dumnezeu. \u015ei aceasta, accentele Prea Sfin\u0163iei Voastre, \u00eemi impune s\u0103 dedic una dintre emisiunile ce urmeaz\u0103 Chem\u0103rii nemarcate prin adresare a Cuv\u00e2ntului, Chem\u0103rilor pe care le sufer\u0103 oamenii, poe\u0163ii \u2013 c\u0103ci David a fost \u015fi poet \u2013, dar to\u0163i\u00a0 oamenii au partea lor de acces la Poezia Lumii, deci pe poe\u0163i, dintre oameni, Dumnezeu \u00eei cheam\u0103 \u015fi prin lucrurile necuv\u00e2ntatoare, fie c\u0103 sunt frumuse\u0163i, fie c\u0103 sunt lucruri sp\u0103im\u00e2nt\u0103tore, fie c\u0103 sunt lucruri odihnitoare, fie c\u0103 sunt lucruri tulbur\u0103toare, peisajul, f\u0103pturile, zbur\u0103toarele, pe\u015ftii, toate, desigur, ne cheam\u0103 la acceptarea unei Puteri care le-a f\u0103cut pe toate, care le diriguie\u015fte pe toate, \u015fi nu se opre\u015fte aceast\u0103 Chemare necuv\u00e2ntat\u0103 la lumea ce ne \u00eemprejmuie \u00een imediatul vizibil ci, cum a\u0163i scos \u00een eviden\u0163\u0103 \u00een chip minunat, \u00een emisiunea precedent\u0103, de cobor\u00e2m prin universul acesta cutremur\u0103tor de mare al celulelor trupului nostru, al organelor noastre, p\u00e2n\u0103 la gene, unde este \u00eenscris Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, pentru fiecare celul\u0103, pentru fiecare organ, pentru \u00eentregul nostru organism, suntem cople\u015fi\u0163i c\u0103 pretutindeni, \u00eel g\u0103sim pe Dumnezeu, de veghe, p\u0103zind via\u0163a pe care ne-a d\u0103ruit-o \u015fi pe care noi ne str\u0103duim, spre ru\u015finea noastr\u0103, s-o n\u0103ruim la tot pasul. Chemarea lui Dumnezeu ne \u00eemprejmuie. Chemarea lui Dumnezeu o respir\u0103m. \u00cen Chemarea lui Dumnezeu ne odihnim. \u015ei \u00een Chemarea lui Dumnezeu g\u0103sim puterea de a merge mai departe, spre Bine \u015fi spre Lumin\u0103.<\/p>\n

\u201cPrea Sfin\u0163ia Voastr\u0103, este o mare cinste pentru mine s\u0103-mi \u00eeng\u0103dui\u0163i s\u0103 v\u0103 tulbur din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00een numele acestor emisiuni. N\u0103d\u0103jduiesc s\u0103 reg\u0103si\u0163i r\u0103gazul, pe care Vi-l pute\u0163i dob\u00e2ndi cu at\u00e2ta greutate, datorit\u0103 treburilor Eparhiei, pentru a ne relua convorbirile \u015fi cu alte prilejuri. Binecuv\u00e2nta\u0163i \u015fi ierta\u0163i. R\u0103m\u00e2ne\u0163i cu bine \u015fi Dumnezeu s\u0103 v\u0103 aib\u0103 \u00een paza Sa.\u201d<\/p>\n

Ascult\u0103torii mei vor reg\u0103si multe dintre caracteristicile Chem\u0103rii, aflate \u00een at\u00e2t de bogatele \u00een idei incursiuni ale Prea Sfin\u0163itului Irineu Sl\u0103tineanu, \u00een lumea veterotes- tamentar\u0103, le vor reg\u0103si \u00een exemplific\u0103rile oferite \u00een cadrul emisiunii CRED, DOAMNE, AJUT\u0102 NECREDIN\u0162EI MELE. Chemarea, de\u015fi diversificat\u0103, dup\u0103 personalit\u0103\u0163ile celor chema\u0163i \u015fi dup\u0103 \u00eemprejur\u0103rile \u00een cari se manifest\u0103 Ea, este unic\u0103, o form\u0103 a iubirii divine, pornit\u0103 de la o surs\u0103 f\u0103r\u0103 de pereche, de la izvorul vie\u0163ii, de la Dumnezeu. Ea variaz\u0103 \u00een raport de receptor, \u00eens\u0103 beneficiaz\u0103 de o pecete inconfundabil\u0103 prin t\u0103ria Ei de neevitat, prin certitudinea ce o \u00eenso\u0163e\u015fte, certitudinea c\u0103 suntem \u00eendrepta\u0163i c\u0103tre limanul lini\u015ftirii noastre, al fericirii, al \u00eemp\u0103c\u0103rii cu Domnul \u015fi cu semenii. Chemarea aceasta, pe care oricare dintre noi o va auzi mai devreme sau mai t\u00e2rziu, dup\u0103 preg\u0103tirea noastr\u0103 duhovniceasc\u0103 (fie \u015fi dac\u0103 nu b\u0103nuim c\u0103 Ea se va face auzit\u0103 \u015fi de urechile noastre smerite sau chiar m\u00e2njite de ne\u00eencredere, ori astupate de necredin\u0163\u0103), Chemarea aceasta ne va da dreptul s\u0103 revenim la Tat\u0103l, Ea devenind semnul iert\u0103rii Sale \u015fi al bucuriei Tat\u0103lui care vede s\u0103v\u00e2r\u015findu-se cur\u00e2nd \u00eentoarcerea fiului S\u0103u risipitor.<\/p>\n

1. NU POATE FI DRAGOSTE ADEV\u0102RAT\u0102 DAC\u0102 N-O PURT\u0102M \u00ceN NUMELE TAT\u0102LUI<\/strong><\/p>\n

\u00cen cadrul acestei emisiuni, m\u0103 voi str\u0103dui, \u00eempreun\u0103 cu dvs., s\u0103 aflu \u015fi s\u0103 afl\u0103m ce este credin\u0163a. To\u0163i credem; cel pu\u0163in aceia care m\u0103 asculta\u0163i: de aceea pierde\u0163i timpul cu mine. Credem \u015fi ne d\u0103m seama c\u0103 o facem prea pu\u0163in; altfel dec\u00e2t cum am vrea s\u0103 fie credin\u0163a noastr\u0103; credem cu ne\u00eencredere. \u015ei, totu\u015fi, credin\u0163a are at\u00e2tea fa\u0163ete, at\u00e2tea l\u0103ca\u015furi, \u00eenc\u00e2t putem g\u0103si \u015fi fa\u0163eta ce s\u0103 ne corespund\u0103 nou\u0103, putem g\u0103si l\u0103ca\u015ful \u00een care s\u0103 ne afl\u0103m cuibul. Pentru c\u0103 exist\u0103 credin\u0163\u0103 pentru toate firile; exist\u0103 credin\u0163\u0103 pentru toate caracterele; pentru toate educa\u0163iile; pentru toate aspira\u0163iile. Or, atunci c\u00e2nd g\u00e2ndim la credin\u0163a noastr\u0103, noi o confrunt\u0103m cu ni\u015fte cli\u015fee despre credin\u0163\u0103 \u015fi ni se pare c\u0103 ea nu este corespunz\u0103toare acestor cli\u015fee. \u00cen concluzie, socotim c\u0103 nu credem cum trebuie.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 emisiune, pe m\u0103sur\u0103 ce se va dezvolta ea, ne vom s\u00e2rgui s\u0103 descoperim fa\u0163etele credin\u0163ei, l\u0103ca\u015furile ei potrivite fiec\u0103ruia dintre noi \u015fi s\u0103 ne g\u0103sim lini\u015ftea, ajuta\u0163i de Cel \u00een care credem, de Dumnezeu, pentru a ajunge s\u0103 credem mai pe m\u0103sura firii \u015fi form\u0103rii noastre.<\/p>\n

Aceasta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ajungem \u00een pace cu noi \u00een\u015fine. Dar pentru a fi \u00eemp\u0103ca\u0163i cu noi \u00een\u015fine, trebuie s\u0103 fim \u00eemp\u0103ca\u0163i cu Dumnezeu, pe care-L reg\u0103sim \u00een to\u0163i semenii no\u015ftri. \u00cen concluzie, trebuie s\u0103 fim \u00eemp\u0103ca\u0163i cu oamenii.<\/p>\n

De\u00eendat\u0103 ce ne g\u0103sim pacea cu noi \u00een\u015fine, va disp\u0103rea sentimentul inutilului, pe care \u00eel avem to\u0163i, chiar dac\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fim lucruri utile \u2013 din punct de vedere practic. Chiar dac\u0103 izbutim s\u0103 ne realiz\u0103m pe plan social, sentimentul inutilului, ca un sunet de org\u0103 profund, st\u0103 \u00eend\u0103r\u0103tul fiec\u0103rui g\u00e2nd, r\u0103sun\u0103 \u00eend\u0103r\u0103tnic dimpreun\u0103 cu fiece gest al nostru. Or, inutilitatea, ca sim\u0163\u0103m\u00e2nt personal, este rezultatul con\u015ftiin\u0163ei c\u0103 nu suntem \u00een pace cu noi. Precum am spus mai sus, de\u00eendat\u0103 ce ne \u00eemp\u0103c\u0103m cu Dumnezeu, suntem \u00een pace \u015fi cu noi \u00een\u015fine, fiindc\u0103 ne afl\u0103m pe Calea Luminii, pe Calea Adev\u0103rului, Dumnezeu fiind Adev\u0103rul.<\/p>\n

Aceast\u0103 cale a Adev\u0103rului este calea Cre\u015ftinismului. O, dar ce \u00eenseamn\u0103 Cre\u015ftinismul? Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fim cre\u015ftini? Apoi, lucrul devine din ce \u00een ce mai complicat.<\/p>\n

A fi cre\u015ftin \u00eenseamn\u0103 a accepta Iubirea ca lege a existen\u0163ei.<\/p>\n

Hristos a adus acest minunat, acest uluitor, acest nemai\u00eent\u00e2lnit precept al Dragostei dintre oameni. P\u00e2n\u0103 la El, \u00een toate religiile, pretutindeni pe p\u0103m\u00e2nt, oamenii se desp\u0103r\u0163eau \u00een rude \u015fi prieteni, pe de o parte, iar du\u015fmanii \u015fi familiile rivale, de cealalt\u0103 parte. A tr\u0103i \u00eentr-o lume populat\u0103 de du\u015fmani \u00eensemna a tr\u0103i \u00eentr-o lume lipsit\u0103 de pace \u2013 cum a fost aceea impus\u0103 de \u201clupta de clas\u0103\u201d introdus\u0103 \u00een via\u0163a noastr\u0103 cotidian\u0103 de c\u0103tre comunism. Hristos a r\u0103sturnat tot ceea ce s-a cugetat anterior de c\u0103tre oameni despre oameni \u015fi rela\u0163iile dintre ei. Hristos a venit \u015fi a spus cu simplitate c\u0103 trebuie s\u0103 ne iubim unii pe al\u0163ii. Desigur, \u015fti\u0163i asta. Iar noi nici m\u0103car nu izbutim s\u0103 pricepem ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ne iubim unii pe ceilal\u0163i. Este, cred, cea mai grea cump\u0103n\u0103 ridicat\u0103 \u00een fa\u0163a cre\u015ftinilor.<\/p>\n

Cum s\u0103 ne iubim? C\u00e2t s\u0103 ne iubim? C\u00e2nd s\u0103 ne iubim?<\/p>\n

\u2013 S\u0103 ne iubim DES\u0102V\u00c2R\u015eIT!<\/p>\n

\u2013 S\u0103 ne iubim ca pe noi \u00een\u015fine.<\/p>\n

\u2013 S\u0103 ne iubim tot timpul.<\/p>\n

Este, \u00eens\u0103, cu putin\u0163\u0103 s\u0103 ne iubim vr\u0103jma\u015fii? S\u0103 \u00eei iubim pe cei care ne tortureaz\u0103, care au f\u0103cut r\u0103u p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri, so\u0163iilor, so\u0163ilor, fra\u0163ilor, copiilor no\u015ftri? Sau le fac ast\u0103zi? S\u0103 \u00eei iubim pe cei care ne iau p\u00e2inea de la gur\u0103? pe cei care ne scurteaz\u0103 via\u0163a? care ne \u00eemboln\u0103vesc? care ne umilesc?<\/p>\n

S\u0103 \u00eei iubim pe cei care ne sunt indiferen\u0163i (p\u00e2n\u0103 la a \u00eencepe s\u0103-i iubim)?<\/p>\n

Este cu putin\u0163\u0103 s\u0103 \u00eei iubim pe ceilal\u0163i a\u015fa cum ne iubim pe noi \u00een\u015fine?<\/p>\n

Dar dac\u0103 nu m\u0103 iubesc pe mine \u00eensumi, atunci ce fac? Dac\u0103 m\u0103 ar\u0103t nep\u0103s\u0103tor la cine sunt, la ce m\u0103n\u00e2nc, la cum dorm, la cum m\u0103 \u00eembrac, la cum tr\u0103iesc? Dac\u0103, mai mult dec\u00e2t nep\u0103sare, v\u0103desc du\u015fm\u0103nie fa\u0163\u0103 de mine \u00eensumi? dac\u0103 m\u0103 ur\u0103sc pentru o pricin\u0103 sau alta, pentru vreo fapt\u0103 din trecut, pentru vreo boal\u0103, pentru vrun g\u00e2nd ce nutresc?<\/p>\n

Da, sunt ni\u015fte \u00eentreb\u0103ri grele. Sunt \u00eentreb\u0103rile cele mai dificile, acestea st\u00e2rnite \u00een fa\u0163a unui botezat c\u0103ruia nu \u00eei este destul c\u0103 e botezat, ci vrea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een conformitate cu Botezul s\u0103u \u00eentru Hristos.<\/p>\n

Avem r\u0103gaz \u00eendelungat, \u00een cadrul emisiunilor viitoare, s\u0103 discut\u0103m \u00een ce m\u0103sur\u0103 lucrul acesta este posibil; \u00een ce m\u0103sur\u0103 suntem datori s\u0103-l facem.<\/p>\n

Dar, p\u00e2n\u0103 una-alta, a\u015f vrea s\u0103 v\u0103 comunic ceea ce mi-a spus \u015fi mie, c\u00e2ndva, un duhovnic, Prea Cuviosul P\u0103rinte Arsenie Papacioc.<\/p>\n

Venise la el o m\u0103icu\u0163\u0103 \u015fi se pl\u00e2nsese, \u00een cadrul spovedaniei, de o tr\u0103ire a r\u0103celii; \u00ee\u015fi sim\u0163ea sufletul \u00eempietrit, ca de ghea\u0163\u0103.<\/p>\n

Nu mai avea chef s\u0103 se roage. Nu mai resim\u0163ea dorul de a se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi din bucuria \u00eentregii ob\u015fti monahale. Nu o mai \u00eendemna nimic la niciuna dintre cele curate.<\/p>\n

\u015ei P\u0103rintele Arsenie a sf\u0103tuit-o:<\/p>\n

\u2013 \u201c\u00cengenunche, chiar dac\u0103 n-ai chef s-o faci. Roste\u015fte rug\u0103ciunile, de\u015fi n-ai chef s-o faci. A\u015fteapt\u0103. A\u015fteapt\u0103 s\u0103-\u0163i dea Dumnezeu iar\u0103\u015fi dragul de-a le \u00een\u0103l\u0163a spre El. Stai \u00een genunchi \u00een a\u015fteptarea lui Dumnezeu.\u201d<\/p>\n

Nu putem s\u0103-i iubim pe ceilal\u0163i, ziceam?<\/p>\n

S\u0103-l rug\u0103m pe Dumnezeu s\u0103 ne d\u0103ruiasc\u0103 dragostea de semeni.<\/p>\n

Dar s\u0103 nu a\u015ftept\u0103m cu bra\u0163ele \u00eencruci\u015fate.<\/p>\n

A\u015fa cum o \u00eenv\u0103\u0163a P\u0103rintele Arsenie pe monahie s\u0103 rosteasc\u0103 rug\u0103ciunile, fie \u015fi dac\u0103 nu putea picura suflet \u00een cuvintele lor, la fel \u015fi noi s\u0103 facem gesturile dragostei, \u00een a\u015fteptarea clipei \u00een care Dumnezeu va umple aceste gesturi cu c\u0103ldura dragostei, rupt\u0103 din Rai.<\/p>\n

S\u0103 ne g\u00e2ndim \u00een fiecare clip\u0103, c\u00e2nd cineva ne face r\u0103u sau, pur \u015fi simplu, ne calc\u0103 pe nervi, ori ne r\u0103pe\u015fte timpul \u2013 ce e mai pre\u0163ios dec\u00e2t timpul irosit? \u2013 cu o vorb\u0103rie searb\u0103d\u0103, \u00een\u0163ep\u0103toare, obraznic\u0103, \u00eenveninat\u0103, s\u0103 ne g\u00e2ndim: \u2018Cum a\u015f face, cum a\u015f proceda, dac\u0103 l-a\u015f iubi pe acest om? dac\u0103 n-ar fi un str\u0103in, ci fratele meu, mai mic sau mai mare? sora mea, mai pu\u0163in v\u00e2rstnic\u0103 sau mai \u00een v\u00e2rst\u0103? mama mea? tat\u0103l meu? ce a\u015f face? cum m-a\u015f purta cu ei?\u2019<\/p>\n

\u015ei ne-am da seama c\u0103, \u00een cazul acelora, nu numai c\u0103 am fi \u00eenarma\u0163i cu r\u0103bdare, nu numai c\u0103 am asculta cu respect, ci ne-am str\u0103dui s\u0103 \u00een\u0163elegem ce ne spune, de ce ne spune, cum ne spune? ce \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 ni se adreseze? ce a\u015fteapt\u0103 de la noi? Astfel, dintr-o dat\u0103, ne-am postat \u00een pozi\u0163ia aceluia care cu dragoste prime\u015fte pe semenul s\u0103u \u015fi vrea s\u0103 \u00eel \u00een\u0163eleag\u0103. Este dragostea pentru semen mult mai mult dec\u00e2t \u00een\u0163elegerea pentru el? Sigur c\u0103 da, exist\u0103, dup\u0103 \u00een\u0163elegere, implicarea \u015fi d\u0103ruirea noastr\u0103 de noi \u00een\u015fine, pentru a-i face via\u0163a mai frumoas\u0103, pentru a-i \u00eenl\u0103tura piedicile din cale, pentru a-l ajuta; \u015fi mult mai multe.<\/p>\n

De fapt, \u015ftim at\u00e2t de pu\u0163ine despre dragoste…<\/p>\n

Dragostea ne-a readus la credin\u0163\u0103. C\u0103 nu poate fi dragoste adev\u0103rat\u0103, dac\u0103 n-o purt\u0103m \u00een numele Tat\u0103lui care ne-a pl\u0103m\u0103dit pe noi to\u0163i.<\/p>\n

2. \u201cDE\u00a0 PO\u0162I\u00a0 CREDE, TOATE SUNT CU PUTIN\u0162\u0102 CELUI CREDINCIOS\u201d<\/strong><\/p>\n

Una dintre variantele inferioare ale credin\u0163ei \u2013 dar nu mai pu\u0163in tot o form\u0103 a ei \u2013 este credin\u0163a \u00een aproape. Credin\u0163a \u00een aproape nu numai c\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 ne apropiem integral experien\u0163a de via\u0163\u0103 a aproapelui, deci s\u0103 facem pasul esen\u0163ial pentru a-l iubi, dar prin aceast\u0103 credin\u0163\u0103 \u00een el \u00eel \u015fi sus\u0163inem s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een continuare exemplul ce a fost \u2013 dac\u0103 a fost unul \u2013, ba chiar s\u0103 se \u00eentreac\u0103 pe sine \u00eensu\u015fi. Astfel \u00eel punem \u00een pozi\u0163ia de a deveni \u2013 atunci c\u00e2nd nevoia se isc\u0103 \u2013 organ al Chem\u0103rii lui Dumnezeu la forma superioar\u0103 \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 a credin\u0163ei, aceea \u00een El, F\u0103c\u0103torul \u015fi Purt\u0103torul nostru de Grij\u0103. \u00cen aceast\u0103 ipostaz\u0103 vom \u00eent\u00e2lni, \u00een emisiunile ce ne a\u015fteapt\u0103 pe viitor, mul\u0163i semeni, aduc\u0103tori de \u015ftiri despre fericirea ce ne a\u015fteapt\u0103 de-I d\u0103m ascultare Domnului.<\/p>\n

\u00cen schimb, ne\u00eencrederea \u2013 cu at\u00e2t mai mult c\u00e2nd este nemotivat\u0103 \u2013, cu un alt cuv\u00e2nt: suspiciunea, devine la\u0163ul ag\u0103\u0163at de picioarele oric\u0103rui av\u00e2nt onest \u015fi nobil nutrit de cel suspectat. Ne\u00eencrederea va fi perechea de c\u0103tu\u015fe \u00eempiedic\u00e2nd mi\u015fcarea m\u00e2inilor aceluia care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eenoate \u00een apele credin\u0163ei \u00een semenii s\u0103i, poart\u0103 a Credin\u0163ei \u00een Dumnezeu.<\/p>\n

Este adev\u0103rat c\u0103 Adam a c\u0103zut. Dar Domnul nostru Iisus Hristos nu ne-a \u00eendemnat s\u0103-i spion\u0103m semnele urm\u0103toarei c\u0103deri, ci s\u0103-l ridic\u0103m din pr\u0103bu\u015firea sa. Ad\u0103ug\u0103m c\u0103 suspiciunea este egal\u0103 unui br\u00e2nci dat celui neatent, unei piedici puse alerg\u0103torului destins; ea, suspiciunea, seam\u0103n\u0103 cu s\u0103parea unei gropi drept \u00eend\u0103r\u0103tul c\u0103lc\u00e2ielor acelui semen \u00een care afirm\u0103m a crede. Iar acestea le cunoa\u015ftem prin propria noastr\u0103 experien\u0163\u0103, din clipele sau perioadele mai lungi c\u00e2nd cei din juru-ne, cei apropia\u0163i, au \u00eencredere \u00een noi \u015fi o dovedesc prin vorb\u0103, atitudine sau fapt\u0103, ori, dimpotriv\u0103, neav\u00e2nd aceast\u0103 \u00eencredere, c\u00e2nd ne r\u0103nesc optimismul, n\u0103dejdea \u00een noi \u00een\u015fine, ne taie aripile \u2013 cum se spune \u00een chip obi\u015fnuit \u2013, ne r\u0103pesc bruma de curaj ce avem fie pentru a o apuca pe un drum nou, fie pentru a ne \u00eendrepta purtarea, fie pentru a ridica fruntea \u00eempotriva n\u0103p\u0103stuirilor de tot felul.<\/p>\n

Nu vom \u00eent\u00e2lni vr\u0103jma\u015f mai mare al credin\u0163ei \u00een aproape dec\u00e2t suspiciunea.<\/p>\n

Dar suspiciunea este rodul tocmai al celuilalt aspect al cunoa\u015fterii prin credin\u0163\u0103, al acelui sens ce apare \u00een fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri de tipul: ‘cred c\u0103…, se prea poate ca…, dar…’. Pe aceast\u0103 cale, Iago l-a aruncat pe Othello, generalul maur, personaj principal al tragediei scrise de William Shakespeare, al c\u0103rei titlu i-a preluat numele, l-a aruncat, ziceam, cu prilejul unei convorbiri despre Cassio, Iago, lingu\u015fitorul, fariseul, bl\u00e2ndul cu falsitate, respectuosul insinuant, copiind modelul de g\u00e2ndire al st\u0103p\u00e2nului pe care-l voia subjuga, adopt\u00e2nd, de form\u0103, credin\u0163a \u00een locotenentul s\u0103u, afirmat\u0103 de Othello, l-a aruncat pe general \u00een bra\u0163ele disper\u0103rii. Cum a f\u0103cut-o? O, ce simplu! \u2018Cred, st\u0103p\u00e2ne, c\u0103-i cinstit Cassio. Pare-se c\u0103 ar fi cinstit; poate c\u0103 e… Dar…\u2019. Cu aproxima\u0163ie acestea-i erau cuvintele m\u00e2r\u015fave ce au str\u0103puns plato\u015fa de \u00eencredere \u00een oameni purtat\u0103 de Othello. \u015ei astfel, \u00een inima generalului, a prins r\u0103d\u0103cini amare b\u0103nuiala. Ea s-a preschimbat \u00een boal\u0103 incurabil\u0103. Ea l-a condus la crim\u0103, apoi la sinucidere; ucig\u00e2ndu-\u015fi tot ce avea mai de pre\u0163, pe Desdemona, iubita-i so\u0163ie, nu s-a mai suportat a r\u0103m\u00e2ne viu.<\/p>\n

Pentru a analiza, mai aproape de lumea credin\u0163ei \u00een Dumnezeu, cea care va constitui materia tuturor ceasurilor urm\u0103toare ale emisiunii CRED, DOAMNE, AJUT\u0102 NECREDIN\u0162EI MELE, pentru a analiza, spuneam, locul suspiciunii \u00een existen\u0163a uman\u0103, ne vom adresa unui text apar\u0163in\u00e2nd lui Andrei \u015eerbulescu, autorul unor memorii de deten\u0163ie.<\/p>\n

C\u00e2ndva, memorialistul a cunoscut, \u00een pu\u015fc\u0103rie, un criminal; \u015fi nu unul obi\u015fnuit ci, pentru spiritul nevinovat al fiec\u0103ruia dintre noi, unul ce produce oroare. De\u0163inutul \u00een cauz\u0103, pe nume Mucegai, provenea dintr-o m\u0103n\u0103stire. Nu! Nu era c\u0103lug\u0103r; nici m\u0103car frate; nici slug\u0103. Era adoptat de o ob\u015fte monahal\u0103, pentru mizeria lui, pentru lipsa lui de sprijin, dup\u0103 frumosul obicei caritabil al unor atari institu\u0163ii, de a deveni refugiul celor care nu mai au speran\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt. I se d\u0103du hran\u0103, i se oferi culcu\u015f, fu trimis la c\u00e2te o munc\u0103 ici-colo, \u015fi i se \u00eent\u0103ri siguran\u0163a \u00een ziua de m\u00e2ine. Cum istorise\u015fte Mucegai \u00eensu\u015fi: \u201cMunceam la Sf\u00e2nta M\u0103n\u0103stire pentru ud\u0103tur\u0103, m\u0103m\u0103lig\u0103 \u015fi loc de odihn\u0103\u201d. C\u0103lug\u0103rii \u00eel \u00eembiaser\u0103 \u015fi-l \u00eenv\u0103\u0163aser\u0103 a citi \u015fi scrie \u015fi, mai presus de orice, a se ruga lui Dumnezeu. Mucegai \u00ee\u015fi vedea de robota lui, nu pizmuia pe nimeni, nici fapte de ocar\u0103 nu s\u0103v\u00e2r\u015fea.<\/p>\n

Dup\u0103 ce trecuser\u0103 opt ani de atare chiverniseal\u0103, iaca, pierir\u0103 ca din senin ni\u015fte odoare de pre\u0163 din sf\u00e2nta biseric\u0103. Stare\u0163ul, m\u00e2nat de suspiciunea cine \u015ftie c\u0103rui c\u0103lug\u0103r cu mintea r\u0103sucit\u0103 c\u0103tre rele \u015fi limbare\u0163, l-a chemat \u015fi l-a \u00eenvinuit a se fi c\u0103p\u0103tuit cu bunurile celea ale lui Dumnezeu. \u2013 \u201cPrea Cuvioase\u201d, se sume\u0163i ru\u015finatul Mucegai, \u201cvorbe\u015fti cu p\u0103cat. Eu n-am furat! De ce s\u0103 zici c\u0103 le-am luat eu?!\u201d, se c\u0103ina el \u00eend\u00e2rjit. \u201cNu-i drept!\u201d De poman\u0103 se b\u0103tea cu pumnii-n piept, c\u0103 stare\u0163ul \u00eei chem\u0103 pe jandarmi. Mucegai fu luat pe sus \u015fi dus a fost…<\/p>\n

Nici \u00een fa\u0163a puterii civile nu recunoscu fapta de ru\u015fine. Asta deoarece adev\u0103rul era c\u0103 nu furase nimic. A\u015fa c\u0103-ntr-o bun\u0103 zi se f\u0103cu nev\u0103zut, g\u0103si cale de izbav\u0103, fugi de la \u00eenchisoare c\u0103tre m\u0103n\u0103stirea de sub ocrotirea c\u0103reia \u00eel smulseser\u0103 osta\u015fii legii. El poveste\u015fte: \u2013 \u201cAm escaladat zidul de afar\u0103. M-am furi\u015fat p\u00e2n\u0103 la buc\u0103t\u0103rie. Am luat cu\u0163itul \u0103l mare. Am p\u0103truns prin efrac\u0163ie p\u00e2n\u0103 la chilia Prea Sf\u00e2ntului, am \u00eempins u\u015fa \u015fi am ajuns \u00een fa\u0163a acuzatului. Dup\u0103 ce i-am stabilit identitatea, l-am anchetat, l-am trimis \u00een judecat\u0103, l-am judecat, l-am condamnat \u015fi \u015fi-a isp\u0103\u015fit fapta: l-am t\u0103iat. Am f\u0103cut Sf\u00e2nta Cruce \u015fi m-am rugat Domnului s\u0103 m\u0103 fereasc\u0103 de cel r\u0103u c\u0103 eu nelegiuire n-am f\u0103ptuit.\u201d Recunoa\u015ftem, \u00een relatarea sa, stilul anchetelor, cel judiciar, adoptat de Mucegai drept un stil elevat; asta pentru c\u0103, s\u0103rmanul, deprinz\u00e2nd de la monahi c\u0103 omul nu se cade s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 prost, ci se cuvine s\u0103 \u00eenve\u0163e toate cele bune, printre care \u015fi o vorbire mai \u015flefuit\u0103, \u015fi pl\u0103c\u00e2ndu-i lapidarul terminologiei juridice \u015fi precizia frazelor, \u015fi le \u00eensu\u015fise \u00een cre\u015fterea personalit\u0103\u0163ii sale din contactul cu mediul cel nou.<\/p>\n

Va s\u0103 zic\u0103, datorit\u0103 unei suspiciuni nedrepte, Mucegai a ajuns la crim\u0103, \u00een acela\u015fi timp rug\u00e2ndu-se lui Dumnezeu s\u0103-l fereasc\u0103 de cel r\u0103u, c\u0103 se sim\u0163ea curat de jaful a c\u0103rui groaz\u0103 de ocale \u00eei fusese tr\u00e2ntit\u0103 \u00een c\u00e2rc\u0103. Se refugie la ni\u015fte ciobani, fu iar\u0103\u015fi prins, anchetat \u015fi, cum zice singur: \u201cDomnul judec\u0103tor de instruc\u0163ie Ionescu Alexandru mi-a stabilit identitatea, mi-a luat interogatoriul, i-am povestit din fir-a p\u0103r de ce \u015fi cum am comis faptele \u015fi l-am rugat s\u0103 nu m\u0103 dea \u00een judecat\u0103, fiindc\u0103 Prea Sfin\u0163itul m-a acuzat pe nedrept, a procedat la reconstituirea crimei \u015fi dup\u0103 ce a \u00eencheiat cuvenitele acte a \u00eencheiat \u015fi dosarul \u015fi m-a trimis \u00een judecat\u0103.\u201d Iar tribunalul, \u0163in\u00e2nd seama de argumentele procurorului Firescu Mihail, l-a g\u0103sit vinovat \u015fi l-a condamnat. \u201cUn jurat\u201d, continu\u0103 el, \u201cm-a \u00eentrebat dac\u0103 nu-mi pare r\u0103u. I-am spus c\u0103 nu, fiindc\u0103 acuza Prea Sfin\u0163itului era nedreapt\u0103. Asta mi-e crucea dac-am f\u0103cut cuiva r\u0103u.\u201d Se vede limpede c\u0103 fixa\u0163ia lui era pe nedreptatea ce i se s\u0103v\u00e2r\u015fise datorit\u0103 suspiciunii \u015fi de aceea nu contenea a se dezvinov\u0103\u0163i de a-\u015fi fi \u00eensu\u015fit ceva ne\u00eeng\u0103duit. C\u00e2t pentru fapta urm\u0103toare, v\u0103rsarea s\u00e2ngelui, el nici n-o b\u0103ga \u00een seam\u0103: intra \u00een mod firesc \u00een mintea lui str\u00e2mt\u0103 \u015fi str\u00e2mb\u0103, ca o concluzie normal\u0103 a represiunii pentru cea dint\u00e2i.<\/p>\n

A evadat iar\u0103\u015fi. \u015ei, noaptea, l-a \u201ct\u0103iat\u201d pe judec\u0103torul de instruc\u0163ie Ionescu Alexandru. S-a dus \u015fi la procurorul Firescu Mihail, s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 dator nim\u0103nui! Zice: \u201cAm escaladat gardul. Am p\u0103truns prin efrac\u0163ie \u00een buc\u0103t\u0103rie. Am intrat \u00een alt\u0103 \u00eenc\u0103pere. Am for\u0163at u\u015fa \u015fi am ajuns \u00een \u00eenc\u0103perea unde domnul procuror tocmai scria la mas\u0103. L-am rugat s\u0103 nu se sperie, s\u0103 nu se scoale de la mas\u0103. Domnule drag\u0103, trebuie s\u0103 v\u0103 spun, c\u0103 era tare galben \u015fi tremura. I-am aplicat procedura de urgen\u0163\u0103, i-am stabilit de\u00eendat\u0103 identitatea, l-am anchetat, l-am judecat, l-am condamnat \u015fi \u015fi-a isp\u0103\u015fit fapta: l-am t\u0103iat. Ce s\u0103-i fac, domnule? Doar i-am spus cu bini\u015forul c\u0103 nu sunt vinovat. Prea Sfin\u0163itul mi-a adus acuz\u0103 nedreapt\u0103.\u201d<\/p>\n

Dac\u0103 suspiciunea, c\u00e2nd este \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva unui individ educat, a unui ins cu mare experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi cu \u00een\u0163elepciune c\u00e2\u015ftigat\u0103 \u00een ani, nu-\u015fi azv\u00e2rle toate otr\u0103vurile (st\u0103vilit\u0103 de antidoturile culturale ale victimei) \u015fi nu-i va schimba firul existen\u0163ei, \u00een cazul celor simpli ea poate fi at\u00e2t de dureroas\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103-\u015fi transforme victimele exact \u00een acel ceva ce s\u0103 merite ar\u0103tarea cu degetul, \u00een obiectul b\u0103nuielii \u00eense\u015fi, iar, mai departe, \u00een autentici f\u0103ptuitori de rele.<\/p>\n

Referirea la Othello \u015fi la Mucegai exemplific\u0103 suficient c\u00e2t este de grav\u0103 suspiciunea \u00een rela\u0163iile umane \u015fi mai folose\u015fte la ceva: s\u0103 ne arate c\u0103 importanta credin\u0163\u0103 \u00een semeni \u2013 oglindirea \u00eence\u0163o\u015fat\u0103 a credin\u0163ei \u00een Dumnezeu \u2013 este calea p\u0103cii \u00eentre noi.<\/p>\n

\u015ei acuma s\u0103 continu\u0103m a cerceta credin\u0163a, deoarece noi am discutat-o doar pe aceea ce st\u0103 la temelia bunei \u00een\u0163elegeri dintre oameni. \u00cens\u0103 credin\u0163a este mult mai mult dec\u00e2t ce am v\u0103zut p\u00e2n\u0103 acum; ba este chiar altceva.<\/p>\n

Credin\u0163a este cea mai sigur\u0103 dovad\u0103 a existen\u0163ei lui Dumnezeu, pentru acela care crede.<\/p>\n

Ce vrea s\u0103 \u00eensemne termenul \u2018dovad\u0103\u2019? Prin \u2018dovad\u0103\u2019, prin \u2018prob\u0103\u2019, se \u00een\u0163elege ceea ce se poate \u00eennoda \u00eentr-un lan\u0163 de ra\u0163ionamente. \u00centr-adev\u0103r, dovada este acel ceva exterior care v\u0103de\u015fte c\u0103 ra\u0163ionamentul este corect. Dovada, proba, certific\u0103 ra\u0163ionamentul, \u00eei confer\u0103 greutate, certitudine. Iar credin\u0163a aduce o certitudine. Deci, are valoarea unei dovezi. Mai mult, este o dovad\u0103 suficient\u0103 sie\u015fi; nu mai depinde de ra\u0163ionamente pe care s\u0103 le certifice, dup\u0103 cum deducem din cuvintele Sf\u00e2ntului Maxim M\u0103rturisitorul, citate \u00een emisiunea precedent\u0103: \u201cCredin\u0163a este o cuno\u015ftin\u0163\u0103 ce nu se poate dovedi. Iar dac\u0103 e cuno\u015ftin\u0163\u0103 ce nu se poate dovedi, atunci credin\u0163a este o leg\u0103tur\u0103 mai presus de fire, prin care \u00een chip ne\u015ftiut \u015fi indemonstrabil ne unim cu Dumnezeu \u00eentr-o unire mai presus de \u00een\u0163elegere.\u201d<\/p>\n

Credin\u0163a seam\u0103n\u0103, \u00eentr-un anume fel, cu glasul con\u015ftiin\u0163ei. \u015ei \u00een cazul uneia, \u015fi \u00een cazul celuilalt, avem de-a face cu tr\u0103iri l\u0103untrice care nu depind de noi, ci care, deseori, ni se opun, de pe o pozi\u0163ie \u00een contradic\u0163ie cu personalitatea noastr\u0103 deformat\u0103 de p\u0103cat. \u015ei una \u015fi cel\u0103lalt sunt acreditate de un nu \u015ftiu ce categoric care ni se impune ca prezen\u0163\u0103 a unui adev\u0103r imuabil. Semnalarea acestei similitudini are o \u00eensemn\u0103tate mai mare dec\u00e2t poate fi cuprins\u0103 la prima vedere. Nici credin\u0163a, nici glasul con\u015ftiin\u0163ei nu se \u00eenva\u0163\u0103 nici din c\u0103r\u0163i, nici de timpuriu, pe cale oral\u0103, de la familie, dasc\u0103li, ori amicii v\u00e2rstei dint\u00e2i. Spune\u0163i singuri: v-a explicat cineva vreodat\u0103 ce este glasul con\u015ftiin\u0163ei \u015fi unde trebuie el c\u0103utat? dar credin\u0163a? \u015ei totu\u015fi, to\u0163i aceia care sta\u0163i acum l\u00e2ng\u0103 aparatul de radio \u015fi m\u0103 asculta\u0163i sim\u0163i\u0163i at\u00e2t \u00eenclinare c\u0103tre credin\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi sunte\u0163i \u00eendemna\u0163i de c\u0103tre glasul con\u015ftiin\u0163ei s\u0103 afla\u0163i c\u00e2te ceva de la mine, dac\u0103 voi fi rostind ceva c\u00e2t de c\u00e2t nou;\u00a0 pe ambele, credin\u0163a \u015fi glasul con\u015ftiin\u0163ei, le cunoa\u015fte\u0163i f\u0103r\u0103 s\u0103 le fi deprins de la nimeni. Credin\u0163a \u015fi glasul con\u015ftiin\u0163ei sunt \u00een noi de la bun \u00eenceput. Desigur, ele se intensific\u0103 sau se estompeaz\u0103 datorit\u0103 influen\u0163elor mediului, binef\u0103c\u0103toare sau d\u0103un\u0103toare. Dar credin\u0163a \u015fi glasul con\u015ftiin\u0163ei nu pot fi niciodat\u0103 amu\u0163ite.<\/p>\n

Am subliniat aceast\u0103 apropiere, deoarece glasul con\u015ftiin\u0163ei s-ar zice c\u0103 desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een timp, \u015fi la momentul propice, glasul str\u0103mo\u015fului Adam, cel de dinainte de c\u0103dere, \u00eenscris \u00een inima sa de c\u0103tre \u00een\u0163elepciunea lui Dumnezeu; el corespunde, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi celui mai \u00eenalt ideal posibil de conceput ca finalizare a umanit\u0103\u0163ii, \u00een sensul asem\u0103n\u0103rii cu Tat\u0103l. A doua ra\u0163iune pentru care am f\u0103cut apropierea este urm\u0103toarea constatare: cu c\u00e2t este credin\u0163a mai puternic\u0103, pe at\u00e2t mai puternic se face auzit glasul con\u015ftiin\u0163ei, ca \u015fi c\u00e2nd ar \u00eenflori \u015fi s-ar hr\u0103ni cu t\u0103ria celei dint\u00e2i. Ele se afl\u0103 \u00een raport direct propor\u0163ional. Este ca \u015fi cum credin\u0163a ar constitui o surs\u0103 de alimentare cu energie a manifest\u0103rii acelei program\u0103ri a fiin\u0163ei umane (programare \u00eenso\u0163it\u0103 de o complet\u0103 autonomie a fiin\u0163ei omene\u015fti fa\u0163\u0103 de ea). De ce s\u0103 fie ea \u00eent\u0103rit\u0103 de c\u0103tre credin\u0163\u0103? Pentru c\u0103 dintre toate tr\u0103irile credinciosului, credin\u0163a este singura sa leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu Dumnezeu, autorul acestei finaliz\u0103ri a\u015fteptate \u015fi al manifest\u0103rii ei (iubirea socotind-o ca pe o treapt\u0103 superioar\u0103, mai rar \u00eent\u00e2lnit\u0103).<\/p>\n

Credin\u0163a, ca s\u0103 ne \u00eentoarcem la ea, este singurul mijloc de cunoa\u015ftere a lui Dumnezeu, care impune o certitudine: este! Ea m\u00e2ng\u00e2ie setea de absolut a cre\u015ftinului. Aduce cu sine lumina sau, mai precis: luminarea. Este puntea la cap\u0103tul c\u0103reia te \u00eent\u00e2mpin\u0103 Dumnezeu, \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Lui. Iar pe aceast\u0103 punte lunec\u0103 \u00een valuri luminescente limpezimile \u00eenalte ale Harului. C\u0103ci \u201ccredin\u0163a este o punte de leg\u0103tur\u0103, care \u00eenf\u0103ptuie\u015fte unirea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, nemijlocit\u0103, \u015fi mai presus de fire a celui ce crede cu Dumnezeu cel crezut\u201d, cum spune acela\u015fi Sf\u00e2nt Maxim M\u0103rturisitorul.<\/p>\n

\u00cens\u0103 \u015fi la acest nivel al credin\u0163ei, ca leg\u0103tur\u0103 cu Dumnezeu, Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i ne gr\u0103iesc despre dou\u0103 trepte sau aspecte ale credin\u0163ei: \u201cMintea care \u00eencepe s\u0103 se \u00een\u0163elep\u0163easc\u0103 (s\u0103 filosofeze) \u00een cele dumnezeie\u015fti, \u00eencepe de la credin\u0163\u0103 \u015fi, trec\u00e2nd prin cele de la mijloc, sf\u00e2r\u015fe\u015fte iar\u0103\u015fi la credin\u0163a cea mai de sus\u201d, scrie Talasie Libianul \u015fi Africanul. \u015ei ca s\u0103 se v\u0103deasc\u0103 faptul c\u0103 nu sunt dou\u0103 credin\u0163e, ci dou\u0103 trepte, el se exprim\u0103, \u00een vederea mai lesnicioasei \u00een\u0163elegeri: \u201cLa \u00eenceputul \u00een\u0163elepciunii, e v\u0103zut\u0103 frica care e la urm\u0103. Iar la sf\u00e2r\u015fit, iubirea care e la \u00eenceput.\u201d \u00cen practic\u0103, el vorbe\u015fte despre dou\u0103 capete ale aceluia\u015fi drum: \u201cMintea, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 se \u00een\u0163elep\u0163easc\u0103 (s\u0103 filosofeze) de la credin\u0163a cea mai apropiat\u0103, sf\u00e2r\u015fe\u015fte la teologia (cuno\u015ftin\u0163a de Dumnezeu) de dincolo de orice minte, care este credin\u0163a ce nu se mai uit\u0103 \u015fi vederea celor nev\u0103zute\u201d. Teologia pomenit\u0103 de Talasie este dob\u00e2ndit\u0103 prin unirea cu Dumnezeu \u00eentru iubire, nicidecum s\u0103 nu credem c\u0103 este vorba despre teologia aceea ra\u0163ional\u0103, academic\u0103, ce nu se poate l\u0103muri dec\u00e2t conform limitelor judec\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Pentru noi, rolul cunoa\u015fterii prin credin\u0163\u0103 este de prim rang, aceasta fiind o cunoa\u015ftere duhovniceasc\u0103 experimentat\u0103 individual (dar totdeauna conform\u0103 Sfintei Tradi\u0163ii \u015fi g\u0103sindu-\u015fi izvorul \u00eemprosp\u0103t\u0103tor \u00een Biseric\u0103).\u00a0 Credin\u0163a este calea cunoa\u015fterii des\u0103v\u00e2r\u015fite, realizat\u0103 prin unirea total\u0103 a fiin\u0163ei \u00een iubire.<\/p>\n

Dintre toate mijloacele de cunoa\u015ftere a lui Dumnezeu, credin\u0163a fiind unicul care ne d\u0103 certitudinea prezen\u0163ei Lui, ea \u00eenscrie omul \u00eentr-un univers al bucuriei ne\u00eentrerupte. Cu noi este Dumnezeu, r\u0103sun\u0103 glasul ob\u015ftei credincio\u015filor. N\u0103dejdea este duhul credin\u0163ei. Datorit\u0103 credin\u0163ei, credinciosul nu este o fiin\u0163a static\u0103, ci una \u00een perpetu\u0103 mi\u015fcare: el p\u0103\u015fe\u015fte, s\u0103 str\u0103bat\u0103 puntea. C\u00e2t de bine se str\u0103vede aceasta \u00een pozi\u0163ia ortodoc\u015filor \u00een biseric\u0103: ei stau drep\u0163i, gata de marea plecare c\u0103tre Dumnezeu. Credin\u0163a \u00eel a\u015feaz\u0103 pe om pe un p\u0103m\u00e2nt creat pentru el \u015fi dat lui spre folosin\u0163\u0103, dar \u015fi spre r\u0103scump\u0103rare, \u00eentr-un cosmos creat din iubire, dec\u0103zut prin c\u0103derea lui Adam \u015fi a c\u0103rui muta\u0163ie pe vertical\u0103 o mijloce\u015fte tot credinciosul r\u0103scump\u0103rat de Hristos. Datorit\u0103 credin\u0163ei, ve\u0163i dob\u00e2ndi, to\u0163i cei care m\u0103 asculta\u0163i, ve\u0163i dob\u00e2ndi cel mai nobil sim\u0163\u0103m\u00e2nt ce vibreaz\u0103 sub soare: ve\u0163i deveni co-r\u0103spunz\u0103tori, al\u0103turi de Creatorul nostru. Credin\u0163a \u00eel sprijin\u0103 pe omul credincios, \u00eel \u00eent\u0103re\u015fte, \u00eel face s\u0103 triumfe. Credin\u0163a este garan\u0163ia p\u0103cii l\u0103untrice \u015fi a celei ob\u015fte\u015fti. Credin\u0163a este calea spre Dumnezeu. \u201cDe po\u0163i crede, toate sunt cu putin\u0163\u0103 pentru cel credincios\u201d, ne las\u0103 mo\u015ftenire averea credin\u0163ei Sf\u00e2ntul Evanghelist Marcu. Acestea sunt cele mai minunate cuvinte ce v\u0103 pot adresa la desp\u0103r\u0163irea noastr\u0103 de ast\u0103zi: \u201cDe po\u0163i crede, toate sunt cu putin\u0163\u0103 celui credincios\u201d…<\/p>\n

Nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 ascult\u0103m \u00eempreun\u0103 muzica f\u0103r\u0103 seam\u0103n a Chem\u0103rii lui Dumnezeu.<\/p>\n

3. DESPRE\u00a0 CHEMARE, \u00ceNTR-O\u00a0 CARTE\u00a0 MONAHAL\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00cen lucrarea sa \u201cC\u0102RAREA \u00ceMP\u0102R\u0102\u0162IEI\u201d, autorul ieromonah Arsenie Boca a sesizat urm\u0103toarele distinc\u0163ii \u00eentre chem\u0103ri:<\/p>\n

\u201cLa aceast\u0103 tr\u0103ire a vie\u0163ii ve\u015fnice, cu \u00eencepere de aici, Dumnezeu \u00ee\u015fi cheam\u0103 copiii prin mai multe graiuri, prin mai mult surle. Iat\u0103 c\u00e2teva dintre ele:<\/p>\n

1. Chemarea l\u0103untric\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei;<\/p>\n

2. Chemarea dinafar\u0103 a cuv\u00e2ntului;<\/p>\n

3. Chemarea prin necazurile vie\u0163ii;<\/p>\n

4. Chemarea prin necazurile mor\u0163ii;<\/p>\n

5. Chemarea prin semnele mai presus de fire;<\/p>\n

6. Chemarea prin chinurile de pe urm\u0103 de la Antechrist;<\/p>\n

7. Chemarea la Judecat\u0103.\u201d<\/p>\n

El vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea temei emisiunii de fa\u0163\u0103, \u00een partea ei ce ne preocup\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de \u00eenceput.<\/p>\n

De\u015fi am mai schimbat c\u00e2teva p\u0103reri, \u00eenc\u0103 de la primele noastre \u00eent\u00e2lniri pe calea undelor, despre glasul con\u015ftiin\u0163ei, deoarece \u015fi fostul duhovnic de la Prislop spune c\u00e2teva cuvinte cu privire la acest \u00eensemnat tovar\u0103\u015f de trecere prin via\u0163\u0103 al omului \u015fi c\u0103l\u0103uz\u0103, c\u00e2nd i se r\u0103t\u0103cesc pa\u015fii, cum niciodat\u0103 nu se cade s\u0103 socotim c\u0103 le-am aflat pe toate c\u00e2te au de-a face cu glasul con\u015ftiin\u0163ei, voi da citire, pentru dumneavoastr\u0103, \u015fi medita\u0163iei ieromonahului, celebru pictor \u015fi orator sacru, Arsenie Boca.<\/p>\n

\u201cE un grai t\u0103cut, o chemare lin\u0103, pe care o auzi sau \u00een\u0163elegi c\u0103 vine dinl\u0103untru, dar totu\u015fi de dincolo de tine, de la Dumnzeu. \u00censu\u015fi cuv\u00e2ntul con-\u015ftiin\u0163\u0103\u201d (eseistul religios desparte \u00een scris prima silab\u0103 de substantivul subsecvent \u2013 \u201c\u015ftiin\u0163\u0103\u201d \u2013 pentru a l\u0103muri vizual formarea cuv\u00e2ntului, dar \u015fi cele ce are de comunicat cititorului) \u201c\u00eensemneaz\u0103 \u2013 \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 el ideea \u00eenceput\u0103 \u2013 a \u015fti \u00eempreun\u0103, la fel. Iar cei ce \u015ftiu \u00eempreun\u0103, la fel, sunt Dumnezeu \u015fi omul. Prin urmare cugetul sau con\u015ftiin\u0163a e ochiul cu care vede Dumnezeu pe om \u015fi acela\u015fi ochi cu care vede omul pe Dumnezeu. Cum \u00eel v\u0103d a\u015fa m\u0103 vede \u2013 a\u015fa simt c\u0103 m\u0103 vede \u2013 vedere deodat\u0103 dinspre dou\u0103 p\u0103r\u0163i.<\/p>\n

\u201cPatimile, reaua voin\u0163\u0103 \u015fi peste tot p\u0103catele, dar mai ales neb\u0103garea \u00een seam\u0103 a acestui glas, \u00eengr\u0103m\u0103desc ni\u015fte v\u0103luri peste ochiul acesta, ni\u015fte solzi, care-i sting graiul, \u00eenc\u00e2t abia se mai aude. Atunci \u015fi Dumnezeu se stinge din ochiul nostru \u00eenc\u00e2t se pare c\u0103 nici nu mai este Dumnezeu. Prin p\u0103catele noastre, cap\u0103tul omenesc al con\u015ftiintei noastre s-a \u00eemboln\u0103vit. \u00cen\u0163elegem, prin urmare, cum se face c\u0103 s-a \u00eentunecat Dumnezeu at\u00e2t de tare \u00een ochii p\u0103c\u0103to\u015filor, \u00eenc\u00e2t ace\u015ftia ajung de bun\u0103 credin\u0163\u0103 \u00een r\u0103utatea necredin\u0163ei care i-a cuprins \u015fi li se pare c\u0103 abia acum au ajuns la \u2018\u2018adev\u0103r\u2019\u2019.<\/p>\n

\u201cGlasul con\u015ftiin\u0163ei \u00eens\u0103, fiind \u015fi cap\u0103tul lui Dumnezeu din fiii S\u0103i, nu va putea fi \u00een\u0103bu\u015fit mereu, toat\u0103 vremea vie\u0163ii nostre p\u0103m\u00e2nte\u015fti. Odat\u0103 \u015fi odat\u0103 \u00eencepe s\u0103 strige la noi, p\u00e2r\u00e2ndu-ne lui Dumnezeu \u015fi \u00eenaintea noastr\u0103 de toate f\u0103r\u0103delegile f\u0103cute; iar dac\u0103 nu ne \u00eemp\u0103c\u0103m cu p\u00e2r\u00e2\u015ful acesta, c\u00e2t\u0103 vreme suntem cu el pe cale \u2013 face autorul o trimitere la \u201cEvanghelia lui Matei\u201d \u2013, drume\u0163i prin via\u0163a aceasta, avem cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu c\u0103 El va asculta p\u00e2ra \u015fi-i va da dreptate, \u015fi ne va b\u0103ga \u00een chinurile iadului.<\/p>\n

\u201cSunt oameni care s-au \u00eenvechit \u00een rele \u2013 nevr\u00e2nd s\u0103 \u015ftie de Dumnezeu \u2013 \u015fi, mai c\u0103tre cap\u0103tul zilelor, c\u00e2nd \u00eend\u0103r\u0103tnicia firii s-a mai stins, s-au pomenit cu o r\u0103bufnire n\u0103praznic\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei bolnave, rup\u00e2nd toate z\u0103gazurile f\u0103r\u0103delegilor \u015fi azv\u00e2rlindu-le pe toate \u00een fa\u0163a lor, \u00eenc\u00e2t \u015fi somnul le-a fugit \u015fi mintea. C\u0103ci cu adev\u0103rat a fugit mintea omului care o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 sting\u0103 glasul con\u015ftiin\u0163ei. De aceea nu vrea Dumnezeu s\u0103 ie\u015fi din via\u0163a aceasta, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftii \u015fi tu c\u0103 \u0163i-ai omor\u00e2t sf\u0103tuitorul cel mai bun ce-l aveai la \u00eendem\u00e2n\u0103 pretutindeni, \u015ei nu te las\u0103 s\u0103 pleci f\u0103r\u0103 s\u0103 vezi, \u00eenc\u0103 de aici, unde te vei duce. A\u015fa sunt tocmite lucrurile, ca o dat\u0103 s\u0103 vad\u0103 fiecare, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, ceea ce trebuia, prin credin\u0163\u0103, s\u0103 vad\u0103 totdeauna.\u201d<\/p>\n

Poate c\u0103 era nevoie s\u0103 \u00eencep convorbirea de ast\u0103zi cu dumneavoastr\u0103 prin a \u00eens\u0103ila c\u00e2teva cuvinte despre autor, \u00eens\u0103 m-am l\u0103sat m\u00e2nat de p\u0103rerea c\u0103 to\u0163i \u015fti\u0163i cine a fost ieromonahul Arsenie Boca, acela ale c\u0103rui g\u00e2nduri despre glasul con\u015ftiin\u0163ei vi le-am comunicat. P\u0103rerea mi s-a \u00eent\u0103rit prin aceea c\u0103, din\u00a0 adolescen\u0163\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 acum c\u00e2nd \u2013 fie c\u0103 \u00eemi place, fie c\u0103 nu, dar n-am ce face \u2013, acum c\u00e2nd p\u0103\u015fesc, \u00een sil\u0103, spre ultima parte a vie\u0163ii, ei bine, \u00een aceste c\u00e2teva zeci de ani, prin orice medii sociale m-am \u00eenv\u00e2rtit, fie intelectuale \u015fi lume\u015fti, fie clericale, ori prin lumea liber\u0103, ori prin temni\u0163\u0103, numele lui Arsenie Boca a fost rostit pretutindeni cu venera\u0163ie, cu oarece cutremur pios, cu un amestec de \u00eencredere \u015fi de team\u0103, cu tain\u0103.<\/p>\n

Aceste sim\u0163\u0103minte proveneau din convingerea multora c\u0103 ieromonahul de la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu \u2013 S\u00e2mb\u0103ta de Sus avea nu numai o cultur\u0103 religioas\u0103 vrednic\u0103 de cinstire, nu numai aplec\u0103ri c\u0103rtur\u0103re\u015fti creatoare, nu numai m\u00e2ini dibace \u00eentr-ale artelor plastice, diriguite de un dar ales de pictor, ci \u015fi puteri rare, cum ar fi aceea a vederii cu duhul, cum se spune \u00een popor c\u0103 era \u2018v\u0103z\u0103tor\u2019.<\/p>\n

Aduc aici o m\u0103rturie, dintre sute c\u00e2te s-ar putea constitui dovezi, a unei m\u0103icu\u0163e care l-a vizitat \u00een multe r\u00e2nduri pe c\u00e2nd picta biserica Dr\u0103g\u0103nescu, de l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti \u2013 d\u00e2nsa fiind \u00een acea vreme \u00eenc\u0103 fat\u0103 \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103 \u2013, s\u0103 o pov\u0103\u0163uiasc\u0103 asupra persoanei cu care era potrivit s\u0103 se fi m\u0103ritat. Pe atunci \u00eenc\u0103 nu \u015ftia dumneaei \u00eencotro avea s-o trag\u0103 Dumnezeu.<\/p>\n

Or, \u00een secretul inimii, t\u00e2n\u0103ra \u00ee\u015fi dorea inelul cununiei \u2013 e adev\u0103rat \u2013, dar cum? Ei doi, so\u0163ul \u015fi cu ea, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een c\u0103snicie ca o sor\u0103 cu un frate; \u00een cur\u0103\u0163ie \u2013 cum s-ar spune: \u00een feciorie. Nimeni nu-i cuno\u015ftea visul. Nici m\u0103car prieteniei mamei sale nu i-l \u00eencredin\u0163ase.<\/p>\n

Ce crede\u0163i? C\u00e2nd se duse la p\u0103rintele Arsenie cu fl\u0103c\u0103ul respectiv, duhovnicul i se adres\u0103 \u00een auzul tuturor celor de fa\u0163\u0103:<\/p>\n

\u2013 \u201cDac\u0103-l iei, s\u0103 nu carecumva s\u0103 crezi c\u0103 via\u0163a voastr\u0103 va fi dup\u0103 cum \u00ee\u0163i faci tu socoteala…\u201d<\/p>\n

\u2018De un\u2019 s\u0103 \u015ftie p\u0103rintele Arsenie ce-mi doresc eu?…\u2019, se mir\u0103 ea, aprinz\u00e2ndu-se-n obraji ca bujorul \u2013 de ru\u015finea altor cons\u0103teni de fa\u0163\u0103 la acestea.<\/p>\n

Monahul dinainte-i, v\u0103z\u00e2nd-o c\u0103 tace, relu\u0103 pe \u015fleau:<\/p>\n

\u2013 \u201cN-o s\u0103 tr\u0103i\u0163i \u00een feciorie.\u201d<\/p>\n

\u015ei n-au tr\u0103it \u00een feciorie, pentru c\u0103 nici nu s-au c\u0103s\u0103torit. Nu mult dup\u0103 asta, fata se c\u0103lug\u0103ri. Destinul ei se poate rezuma \u00een trei cuvinte \u015fi o Chemare.<\/p>\n

Monahia Zamfira Constantinescu, editorul lucr\u0103rii \u201cC\u0102RAREA \u00ceMP\u0102R\u0102\u0162IEI\u201d, caracterizeaz\u0103 limpede personalitatea autorului ca duhovnic: \u201cA\u015f putea spune c\u0103 pentru fiecare era altul, dup\u0103 structura, educa\u0163ia \u015fi cerin\u0163ele fiec\u0103ruia. Se identifica fiec\u0103ruia, ca s\u0103-l ajute s\u0103-\u015fi descifreze inten\u0163ia divin\u0103 ascuns\u0103 \u00een destinul fiec\u0103ruia\u201d \u2013 \u015fi deoarece se refer\u0103 la numero\u015fii studen\u0163i ce-l c\u0103utau pentru calitatea sa de confesor, adaug\u0103, cu profunzime: \u201cfapt care la v\u00e2rsta tinere\u0163ii nu-l prea pricepe nimeni, sau \u00eentrebare pe care aproape nici un t\u00e2n\u0103r nu \u015fi-o pune, nu \u015fi-o punea atunci \u015fi cu at\u00e2t mai mult nu \u015fi-o pune ast\u0103zi, c\u00e2nd nu duhovnicul este c\u0103l\u0103uza tinerilor.\u201d<\/p>\n

De\u015fi nu intr\u0103 \u00een stabilirea portretului p\u0103rintelui Arsenie Boca, nu m\u0103 voi re\u0163ine de a continua citatul din textul maicii Zamfira Constantinescu, pentru \u00eensemn\u0103tatea moral\u0103 a constat\u0103rii sale:<\/p>\n

\u201cAst\u0103zi se folosesc toate mijloacele, mult mai mult dec\u00e2t atunci, pentru a trezi c\u00e2t mai devreme instinctele \u015fi a \u00eendep\u0103rta astfel pe tineri de interioritatea, de sufletul \u015fi de spiritualitatea lor. P\u0103rintele Arsenie a dorit s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 mai ales pe tineri s\u0103-\u015fi \u00eendrepte via\u0163a \u00eenc\u0103 din tinere\u0163e dup\u0103 legile divine, prevenindu-i de urm\u0103rile care at\u00e2rn\u0103 asupra p\u0103catelor, sf\u0103tuindu-i s\u0103-\u015fi cl\u0103deasc\u0103 via\u0163a pe temelia Hristos.\u201d<\/p>\n

De aceea c\u0103lug\u0103ri\u0163a, fost\u0103 stare\u0163\u0103 a M\u0103n\u0103stirii Prislop, dedic\u0103 zidirii suflete\u015fti a tineretului de ast\u0103zi editarea \u201cC\u0102R\u0102RII \u00ceMP\u0102R\u0102\u0162IEI\u201d.<\/p>\n

Revenind la p\u0103rintele Boca, at\u00e2t de mare i-a fost renumele \u00eenc\u00e2t Marin Preda, \u00eentr-unul dintre ultimele sale romane, l-a instituit prototip \u00een cadrul unei cutremur\u0103toare spovedanii a Mare\u015falului Ion Antonescu, dinainte de aruncarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi. Statura duhovnicului vizionar o dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult pe aceea a osta\u015fului drept, \u00eenc\u00e2lcit de sumbrul viitor, anevoie de descifrat, \u00een care se afunda \u015fi-\u015fi pr\u0103v\u0103lea neamul iubit.<\/p>\n

La propunerea fostului Mitropolit Nicolae B\u0103lan, p\u0103rintele Arsenie Boca se mut\u0103 de la Br\u00e2ncoveanu la m\u0103n\u0103stirea Prislop, l\u00e2ng\u0103 Ha\u0163eg, ctitorit\u0103 prin anul 1400 de Sf\u00e2ntul Nicodim de la Tismana \u015fi Vodi\u0163a \u015fi rectitorit\u0103 de fiica lui Moise Vod\u0103, Domni\u0163a Zamfira, a\u015fez\u0103m\u00e2nt ajuns o paragin\u0103, prin anul 1948, c\u00e2nd avu loc aceast\u0103 mi\u015fcare.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu vara acelui an, p\u0103rintele Arsenie Boca fu \u00een multe r\u00e2nduri arestat, sub b\u0103nuiala, niciodat\u0103 dovedit\u0103, c\u0103 ar fi dus o activitate legionar\u0103 sau c\u0103 ar fi \u00eentre\u0163inut rela\u0163ii cu lupt\u0103torii anticomuni\u015fti din mun\u0163ii F\u0103g\u0103ra\u015fului. Se pare c\u0103 Patriarhul Justinian, cu bine cunoscutul s\u0103u umor, a exclamat, la seminarul Monahal Horezu, despre acelea\u015fi \u00eentemni\u0163\u0103ri:<\/p>\n

\u2013 \u201cNu \u015ftiu ce-i cu omul acesta, c\u0103 mereu e luat, \u015fi mereu eliberat, \u015fi de fiecare dat\u0103 iese mai luminat\u201d.<\/p>\n

Monahia Zamfira Constantinescu, din a c\u0103rei \u00eensemnare, ce \u00eencheie volumul, culeg informa\u0163iile, face o vehement\u0103 \u015fi st\u0103ruitoare pledoarie s\u0103 demonstreze c\u0103 p\u0103rintele Arsenie Boca nu s-a opus \u00een nici un fel comunismului, ci a sf\u0103tuit la obedien\u0163\u0103. N\u0103d\u0103jduiesc, pentru statura lui \u00eenscris\u0103 \u00een memoria colectiv\u0103 dup\u0103 ce a trecut \u00een cealalt\u0103 lume, c\u0103 lucrurile n-au stat chiar astfel, deoarece supunerea \u00een fa\u0163a ateilor ce au \u00eengenunchiat Biserica Rom\u00e2n\u0103, atunci c\u00e2nd bun\u0103 parte dintre cei din jurul s\u0103u \u2013 clerici \u015fi mireni \u2013 \u00eei \u00eenfruntau de dragul onoarei rom\u00e2nilor, al libert\u0103\u0163ii, al copiilor, al slobozeniei credin\u0163ei cre\u015ftine, supunerea aceasta devenea clo\u015fca omuciderii \u015fi a unei noi r\u0103stigniri a lui Hristos, de ast\u0103dat\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul carpatin.<\/p>\n

Cu at\u00e2t mai tare m\u0103 m\u00e2ng\u00e2i cu speran\u0163a c\u0103 p\u0103rintele Arsenie Boca nu s-a num\u0103rat printre prea destuii slujitori ai altarului str\u0103bun care au \u00eenchis ochii asupra samavolniciilor puterii, cu c\u00e2t \u00eentemeindu-m\u0103 tot pe scrisul aceleia\u015fi monahii-editor aflu c\u0103, lu\u00e2nd \u00eencuviin\u0163area Mitropolitului Nicolae B\u0103lan, p\u0103rintele Arsenie l-a ascuns pe geniul poetic Nichifor Crainic \u2013 fostul s\u0103u \u00eendr\u0103git profesor \u2013 (l-a \u201cocrotit\u201d, textual) de urm\u0103ritorii care-n cele din urm\u0103 l-au aruncat \u00eentr-o crunt\u0103 \u015fi mitic umilitoare deten\u0163ie.<\/p>\n

E limpede pentru oricine: p\u0103rintele Arsenie Boca a participat, dup\u0103 modalitatea \u00eeng\u0103duit\u0103 unui preot \u2013 adic\u0103 pun\u00e2nd \u00een practic\u0103 dragostea pentru semenul h\u0103ituit \u2013 la opozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de tirania p\u00e2ng\u0103ritoare de Biseric\u0103 \u015fi Dumnezeu, a participat al\u0103turi de at\u00e2\u0163ia al\u0163i monahi, monahii \u015fi preo\u0163i m\u0103rturisitori \u015fi nu s-a lep\u0103dat de porunca \u015fi chemarea iubirii, cum ne \u00eempinge, din motive r\u0103mase obscure, a crede editorul c\u0103r\u0163ii.<\/p>\n

Iar fiindc\u0103 l-am pomenit pe uria\u015ful desf\u0103\u015fur\u0103tor de icoane verbale, s\u0103-mi \u00eeng\u0103dui\u0163i a cita portretul ce i l-a desenat Nichifor Crainic p\u0103rintelui, \u00eentr-un fragment de epistol\u0103 ne\u00eencheiat\u0103, dup\u0103 o vizit\u0103 la biserica din Dr\u0103g\u0103nescu, pe atunci \u00eenc\u0103 \u015fantier al pictorului c\u0103lug\u0103r.<\/p>\n

\u201cIubite p\u0103rinte Arsenie,<\/p>\n

\u201cA fost o vreme c\u00e2nd te-am \u015ftiut pictor de suflete dup\u0103 modelul Domnului nostru Iisus Hristos. Ce vreme \u00een\u0103l\u0163\u0103toare c\u00e2nd toat\u0103 \u0163ara lui Avram Iancu se mi\u015fca \u00een pelerinaj, c\u00e2nt\u00e2nd cu z\u0103pada p\u00e2n\u0103 la piept, spre S\u00e2mb\u0103ta de Sus, ctitoria voevodului martir! O fi fost a\u015fa de la Dumnezeu ca toat\u0103 acea bulboan\u0103 spiritual\u0103 uria\u015f\u0103 s\u0103 se desumfle la comand\u0103 ca \u015fi cum n-ar fi fost?<\/p>\n

\u201cCeea ce am admirat la Sfin\u0163ia Ta e c\u0103 nu te-ai l\u0103sat. Din zugrav de suflete, fericite s\u0103 se modeleze dup\u0103 Domnul tuturor, iat\u0103-te zugrav de biserici, adic\u0103 al celor ce poart\u0103 pe chipurile cuvioase reflexul des\u0103v\u00e2r\u015firii Fiului lui Dumnezeu. E o mare m\u00e2ng\u00e2iere, acum c\u00e2nd nu mai ai prilejul s\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fti pe aspiran\u0163i, s\u0103 po\u0163i m\u00e2ng\u00e2ia cu penelul pe cei des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i pentru a-i da pild\u0103 pe zidurile sacre.<\/p>\n

\u201cMica biseric\u0103 de la Dr\u0103g\u0103nescu, are norocul s\u0103 simt\u0103 pe zidurile ei zugr\u0103vite predicile fierbin\u0163i, pe care mii de oameni le ascultau la S\u00e2mb\u0103ta de Sus.<\/p>\n

\u201cE o pictur\u0103 nou\u0103 ca \u015fi predica de-atunci.\u201d<\/p>\n

Iar de aici \u00eenainte, lauda lui Nichifor Crainic coboar\u0103 asupra zugr\u0103velii.<\/p>\n

Oricum, acela\u015fi Patriarh Justinian l-a adunat pe p\u0103rintele Arsenie Boca pe l\u00e2ng\u0103 sine, i-a dat de lucru \u00een atelierele de la Schitul Maicilor cunde i-am fost \u015fi eu prezentat pe c\u00e2nd aveam vreo \u015faisprezce ani, de stare\u0163ul schitului Rar\u0103u, p\u0103rintele ieroschimonah Daniel \u2013Sandu Tudor, duhovnicul meu, p\u00e2n\u0103 ce mai t\u00e2rziu ieromonahul a trecut la pictarea bisericii pomenite. Apoi, comunic\u0103 monahia Zamfira, \u00eentre anii 1969-1989, a fost duhovnicul metocului M\u00e2n\u0103stirii Prislop, organizat undeva \u00een Sinaia, \u00eentr-o cas\u0103 ne\u015ftiut\u0103.<\/p>\n

Acum, c\u0103 suntem c\u00e2t de c\u00e2t \u00eencuno\u015ftin\u0163a\u0163i asupra decurgerii anilor s\u0103i pe p\u0103m\u00e2nt, s\u0103 revenim la tema emisiunii de fa\u0163\u0103: Chemarea lui Dumnezeu.<\/p>\n

P\u0103rintele Arsenie Boca adaug\u0103, \u00een \u201cC\u0102RAREA \u00ceMP\u0102R\u0102\u0162IEI\u201d, un nou capitol dup\u0103 acela privitor la glasul con\u015ftiin\u0163ei. Acest\u0103lalt se nume\u015fte: \u201cCHEMAREA CUV\u00c2NTULUI \u015eI T\u0102CEREA TRAS\u0102 LA R\u0102SPUNDERE\u201d. Un titlu ce impune s\u0103 \u015fi tragem ni\u015fte concluzii deloc m\u0103gulitoare pentru t\u0103cerea pe care mai to\u0163i prefer\u0103m a o p\u0103stra c\u00e2nd se aude Chemarea lui Dumnezeu. Iat\u0103 cuv\u00e2ntul p\u0103rintelui Arsenie:<\/p>\n

\u201cLarma vie\u0163ii \u015fi g\u0103l\u0103gia grijilor de\u015farte strig\u0103 oamenilor \u00een urechi nevoile lor p\u0103m\u00e2nte\u015fti, mai tare dec\u00e2t strig\u0103 glasul con\u015ftiin\u0163ei trebuin\u0163elor lor ve\u015fnice. Oamenii abia mai aud cele de dincolo \u015fi li se par departe, surzenia tot mai mult se \u00eent\u0103re\u015fte \u015fi chemarea lin\u0103 nu se mai aude. Dar Dumnezeu, milostivul, ca s\u0103 nu-i piard\u0103 \u00een f\u0103r\u0103delegile lor, le r\u00e2nduie\u015fte \u015fi chemare dinafar\u0103, prin glasul slujitorilor S\u0103i. Prin preo\u0163i nu te cheam\u0103 omul, ca s\u0103-\u0163i pui n\u0103dejdea \u00een om, ci te cheam\u0103 Domnul ca s\u0103-\u0163i str\u0103mu\u0163i via\u0163a ta de om. \u00cenc\u0103 de demult i-a chemat Domnul pe oameni prin preo\u0163i \u015fi levi\u0163i, prin lege \u015fi prooroci, adic\u0103 prin con\u015ftiin\u0163e mai curate, care nu str\u00e2mbau Chemarea lui Dumnezeu. Iar la plinirea vremii a venit la noi oamenii \u00censu\u015fi Dumnezeu-Fiul sau Dumnezeu-Cuv\u00e2ntul.<\/p>\n

\u201cCine a chemat pe oameni mai duios dec\u00e2t Iisus, ca s\u0103-L cunoasc\u0103 pe Dumnezeu ca Tat\u0103, iar pe ei \u00een\u015fi\u015fi ca fii \u015fi fra\u0163i ai S\u0103i? Iisus, e drept, chema \u015fi cu glasul dinafar\u0103, dar nimeni, niciodat\u0103, n-a gr\u0103it mai tainic, mai de-a dreptul con\u015ftiin\u0163ei Chemarea Tat\u0103lui c\u0103tre fiii S\u0103i, ca El. C\u0103ci Iisus ardea de mila lor, ca un Dumnezeu.<\/p>\n

\u201cEl a propov\u0103duit, binevestindu-ne, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor \u015fi, prin sl\u0103vita Sa \u00eenviere, biruin\u0163a asupra mor\u0163ii, vestea \u015fi descoperirea celei mai mari bucurii de pe p\u0103m\u00e2nt. Ucenicii S\u0103i de atunci \u015fi din toate vremile au propov\u0103duit pe \u00cemp\u0103ratul Cerurilor, \u00eenduplec\u00e2nd pe oameni s\u0103 se adune cu felul de via\u0163\u0103 \u00een \u0163ara de ob\u00e2r\u015fie \u015fi la masa \u00cemp\u0103ratului. Noi slujitorii S\u0103i, nu purt\u0103m preo\u0163ia noastr\u0103, sau preo\u0163ia legii vechi, ci purt\u0103m \u015fi propov\u0103duim preo\u0163ia \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 a lui Iisus Hristos. Deci nu chem\u0103m pe oameni cu chemarea de om, ci Dumnezeu prea milostivul \u00ee\u015fi cheam\u0103 copiii, prin graiul omenesc al slugilor Sale v\u0103zute. Nu ne propov\u0103duim pe noi, ci Dumnezu se propov\u0103duie\u015fte prin noi, singurul care are dreptul s\u0103 se propov\u0103duiasc\u0103 pe Sine, fiind \u00een stare s\u0103 ne m\u00e2ntuiasc\u0103. Iat\u0103 pe cine urm\u0103m, ascult\u00e2nd preo\u0163i cu con\u015ftiin\u0163e luminate. Nu e graiul omului, ci voia lui Dumnezeu care strig\u0103 c\u0103tre oameni, din sfin\u0163i, o chemare mai tare. Pe sfin\u0163i nu-i \u015ftim, dar pe cei datori cu cuv\u00e2ntul \u00eei \u015ftim. R\u0103spunderea lor e limpede \u015fi t\u0103cerea f\u0103r\u0103 ap\u0103rare.<\/p>\n

\u201cDar cum a zis oarecine: calea cea mai lung\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt e de la urechi la inim\u0103, \u00eenc\u00e2t ani de zile nu ajung ca s\u0103-i dai de cap\u0103t. De aceea, fiindc\u0103 ochiul con\u015ftiin\u0163ei \u015fi-a mai pierdut vederea \u015fi nici urechea nu \u00een\u0163elege chemarea cuv\u00e2ntului ce-\u015fi are ob\u00e2r\u015fia de dincolo de vorbe, Dumnezeu milostivul, ca s\u0103 nu piard\u0103 pe oameni, le r\u00e2nduie\u015fte o chemare mai tare.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>\u201cCHEMAREA CARE USTUR\u0102\u201d<\/p>\n

\u201cMai tare \u015fi mai duios de cum a chemat Iisus pe oameni, nu-i poate chema nimeni de pe lume. Necazurile vie\u0163ii, \u00eens\u0103, iau pe oameni mai aspru dintr-o alt\u0103 parte, silindu-i s\u0103-L caute pe Dumnezeu. Necazurile nu sunt fapta lui Dumnezeu, ci urmarea gre\u015felilor noastre, urmare pe care \u00eeng\u0103duie Dumnezeu s-o gust\u0103m spre \u00een\u0163elep\u0163irea noastr\u0103. Am mai putea ad\u0103uga c\u0103, gre\u015find omul cu toat\u0103 voia sa, intr\u0103 sub alt\u0103 st\u0103p\u00e2nire unde i se fur\u0103 \u015fi-\u015fi pierde multe \u00eensu\u015firi suflete\u015fti \u2013 \u015fi de cele mai multe ori libertatea con\u015ftiin\u0163ei \u2013 bunuri f\u0103r\u0103 de care se simte \u00een multe chinuri. Pre\u0163uie\u015fti un lucru c\u00e2nd nu-l mai ai.<\/p>\n

\u201cSunt dou\u0103 feluri de necazuri. Necazurile pentru p\u0103cate \u015fi necazurile pentru Evanghelie. Aci vorbim numai despre necazurile vie\u0163ii de pe urma p\u0103catelor, \u015fi care, prin usturimea lor, au darul s\u0103 fie crezute de cel ce trece prin ele. Iar omului care vrea s\u0103 ias\u0103 din ele nu-i r\u0103m\u00e2ne alt\u0103 cale dec\u00e2t s\u0103-\u015fi \u00eendrepte purt\u0103rile dup\u0103 voia lui Dumnzeu. Deci \u2018\u2018c\u00e2nd \u00ee\u0163i va veni vreo \u00eencercare pe nea\u015fteptate, nu \u00eenvinov\u0103\u0163i pe cel prin care \u0163i-a venit, ci \u00eentreab\u0103-te pentru ce a venit \u015fi vei afla r\u0103spuns. Deoarece fie prin acela, fie prin altul trebuie s\u0103 bei am\u0103r\u0103ciunea judec\u0103\u0163ii lui Dumnezeu\u2019\u2019\u201d, citeaz\u0103 autorul din Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul.<\/p>\n

\u201cDin pricina suferin\u0163ei iat\u0103 un schimb de cuvinte \u00eentre Dumnezeu \u015fi om:<\/p>\n

\u201cOmul se roag\u0103 de Dumnezeu s\u0103-l scape de necazuri \u015fi Dumnezeu se roag\u0103 de om s\u0103-\u015fi schimbe purt\u0103rile. Socoti\u0163i acum care de cine s\u0103 asculte mai \u00eent\u00e2i? Chemarea aceasta mai aspr\u0103 o face droaia de necazuri \u015fi nenorociri, str\u00e2mtor\u0103ri \u015fi n\u0103paste, vrajbe \u00eentre oameni, b\u0103taie \u00eentre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii, r\u0103zboaie \u015fi v\u0103rsare de s\u00e2nge, pagube, bete\u015fuguri, seceta \u015fi foametea, \u015fi tot felul de pustiiri, ce nu s-au pomenit: toate, urm\u0103ri \u015fi plat\u0103 \u00eendesat\u0103 pentru purtare \u015fi pentru lipsa de minte, c\u0103 oamenii nu vor s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 la ce \u00eembl\u0103teal\u0103 de necazuri \u00eei duce iubirea de p\u0103cate.<\/p>\n

\u201cIar precum necazurile vie\u0163ii sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu c\u0103tre oamenii mai grei sau mai vicleni la minte, ne st\u0103 m\u0103rturie Scriptura. Sunt mii de ani de c\u00e2nd s-au scris acestea, dar r\u0103m\u00e2n mereu dovada c\u0103 noi silim pe Dumnezeu s\u0103 ne bat\u0103.\u201d<\/p>\n

Sumbru final de emisiune, dar plin de \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte. Cine are urechi de auzit s\u0103 aud\u0103!<\/p>\n

4.\u00a0 CHEMAREA \u201cRUGULUI\u00a0 APRINS\u201d<\/strong><\/p>\n

Unul dintre numeroasele daruri ce ni le face credin\u0163a este \u015fi acela de a ne deschide ochii \u015fi urechile pentru a putea z\u0103ri \u015fi auzi Chemarea lui Dumnezeu, dup\u0103 cum ne deschide mintea pentru a o \u00een\u0163elege.<\/p>\n

\u2018Ce este aceea: Chemarea lui Dumnezeu?\u2019, m\u0103 ve\u0163i \u00eentreba.<\/p>\n

Mai lesne \u00eemi este s\u0103 v\u0103 exemplific prin compara\u0163ie setea dup\u0103 Chemarea Domnului, resim\u0163it\u0103 ca o secet\u0103 a\u015ftept\u00e2nd ploaia roditoare, ca o cunoa\u015ftere a propriei lipse de fruct, care cunoa\u015ftere aspir\u0103 la umplere, la \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163are, ca o usc\u0103ciune ce se vrea \u015fi ea d\u0103rui, dar mai \u00eent\u00e2i se cere fecundat\u0103 cu Duh.<\/p>\n

S\u0103 ascult\u0103m Chemarea!<\/p>\n

Cum sun\u0103 o Chemare de acest soi?<\/p>\n

S\u0103 dau cuv\u00e2ntul personajului narator din povestirea mea: \u201cRUGUL APRINS\u201d, din volumul cu acela\u015fi titlu \u015fi cu subtitlul: \u201cDUHOVNICII ORTODOXIEI, SUB LESPEZI \u00ceN GHERLELE COMUNISTE\u201d, publicat \u00een 1993 de Editura RAMIDA.<\/p>\n

\u201cA fost o \u00eent\u00e2lnire stranie. \u00cen cursul acesteia, am avut sentimentul c\u0103 am ie\u015fit din t\u0103r\u00e2mul ob\u015ftesc, pentru \u00eentinderea c\u00e2torva ceasuri, \u015fi c\u0103, ad\u0103st\u00e2nd al\u0103turi de poteca vie\u0163ii, cineva \u00eemi r\u0103sfoia cartea sor\u0163ii. Era o \u00eentrerupere, o falie; era golul dintre dou\u0103 file.<\/p>\n

\u201cDealtfel \u015fi \u00eemprejur\u0103rile momentului, de\u015fi extrem de banale, \u00eei confereau un caracter unic. Numai acela care a fost internat \u00eentr-un lag\u0103r poate \u00een\u0163elege ce \u00eensemneaz\u0103 s\u0103 n-ai \u015fansa de a izbuti m\u0103car o dat\u0103 s\u0103 te sustragi de la silnicia ie\u015fitului la munc\u0103. Doar incon\u015ftien\u0163a febrei, membrele zdrobite, moartea, aveau crez\u0103m\u00e2nt \u00een favoarea odihnei.<\/p>\n

\u201cEi bine, am gustat fericirea o dat\u0103, o singur\u0103 dat\u0103, o absolut singur\u0103 dat\u0103, de-a r\u0103m\u00e2ne \u00een curtea \u00eemprejmuit\u0103 de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103. Mi-e cu neputin\u0163\u0103 s\u0103-mi reamintesc ce ra\u0163iune i-a convins pe paznici s\u0103-mi \u00eeng\u0103duiasc\u0103 a vecui acea zi f\u0103r\u0103 s\u0103 pl\u0103tesc birul autodistrugerii cotidiene. De bun\u0103 seam\u0103, va fi fost vreo plag\u0103 la laba piciorului at\u00e2t de s\u0103ritoare-n ochi \u00eenc\u00e2t nici \u00eempietrirea lor n-ar fi dezis-o. Pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00eentre hotarele celor de ne\u00een\u0163eles petrecute \u00een ziua aceea nu voi scormoni prin zgura \u00eendesat\u0103 peste \u0163inerea de minte, ci constat doar c\u0103 at\u00e2t de miraculoase erau orele ce mi se preg\u0103teau \u00eenc\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u015fi modul cum m-am apropiat de ele s-a \u00eence\u0163o\u015fat datorit\u0103 unei puteri de dincolo de contingent.<\/p>\n

\u201cDe r\u0103mas \u00een dormitor nu era \u00eeng\u0103duit. R\u0103t\u0103ceam prin ograda vast\u0103, de la o cl\u0103dire la alta, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd clan\u0163a u\u015fii uneia dintre ele ced\u0103 sub ap\u0103sarea m\u00e2inii.<\/p>\n

\u201cNu p\u0103trunsesem niciodat\u0103 \u00een alt dormitor. Era interzis s-o faci. Dac\u0103, de c\u00e2nd se \u00eendreptaser\u0103 coloanele de\u0163inu\u0163ilor c\u0103tre c\u00e2mp, \u00eencercasem, din dezabuzare, intr\u0103rile \u00een pavilioane, \u00een n\u0103dejdea c\u0103 a\u015f fi \u00eent\u00e2lnit vrun de\u0163inut, s\u0103 schimb o vorb\u0103 cu cineva, acum, c\u0103 sim\u0163eam mica bar\u0103 metalic\u0103 extr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi limba din refugiul interior al broa\u015ftei, ap\u0103ru \u00eentre coastele mele alt impuls, de data aceasta unul meschin, pe care nu concepeam s\u0103 mi-l recunosc. Inten\u0163ionam s\u0103 c\u00e2nt\u0103resc cu ochii mei c\u00e2t m\u0103 defavorizase norocul, cu c\u00e2t se dovedeau mai bune condi\u0163iile de trai ale celorlal\u0163i \u00een raport de cele impuse brig\u0103zilor noastre, c\u0103ci s\u0103l\u0103\u015fluiam \u00eentr-un bordei vechi \u015fi d\u0103r\u0103p\u0103nat, pe c\u00e2nd restul condamna\u0163ilor beneficiau de cl\u0103diri noi, \u00een\u0103l\u0163ate de echipe de zidari desemna\u0163i dintre de\u0163inu\u0163i \u00een\u015fi\u015fi. Aveam posibilitatea s\u0103-mi observ pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 fizionomia invidiei \u2013 fiindc\u0103 multe p\u0103cate av\u00e2nd, de acesta unul fusesem ferit p\u00e2n\u0103 atunci.<\/p>\n

\u201cAnalizei de sine nu-i fu dat s\u0103 se l\u0103f\u0103iasc\u0103 \u00eendelung \u00een mintea mea n\u0103uc\u0103 de neodihn\u0103, de nepreg\u0103tire, de ne-exersare, deoarece \u00eendat\u0103 m-am \u015fi pomenit \u00een hal\u0103. Paturile se or\u00e2nduiau \u00eenghesuite unul \u00een altul, desp\u0103r\u0163ite de coridoare \u00eenguste. Privirile \u00eemi d\u0103dur\u0103 roat\u0103 lent uria\u015fei \u00eenc\u0103peri pustii. Le dezam\u0103gea aceea\u015fi priveli\u015fte, dezumanizant\u0103 ca \u015fi \u00een locul unde se afla propriul meu culcu\u015f. Simultan, exultam c\u0103 nu fusesem str\u0103b\u0103tut de nici o und\u0103 de bucurie r\u0103ut\u0103cioas\u0103 st\u00e2rnit\u0103 de g\u00e2ndul c\u0103 \u015fi ceilal\u0163i aveau parte de o mizerie egal\u0103 cu a mea, de unde am tras concluzia c\u0103 starea de invidie fusese una pasager\u0103, str\u0103in\u0103 de forul meu, nici m\u0103car o invidie, ci dorin\u0163a de a g\u0103si pricin\u0103 s\u0103 m\u0103 t\u00e2nguiesc c\u0103 soarta era mai crud\u0103 cu mine dec\u00e2t cu al\u0163ii \u2013 o nevoie inexplicabil\u0103 a noastr\u0103, la destui semeni permanentizat\u0103 dealtfel.<\/p>\n

\u201cDeodat\u0103, am sesizat…<\/p>\n

\u201cPanica m\u0103 sufoc\u0103 un fragment de secund\u0103. \u00cens\u0103 inima, ce brusc se decisese s\u0103-mi bat\u0103 mai repede, se potoli \u00eendat\u0103, pentru c\u0103 acel ceva remarcat de mine \u015fi care m\u0103 alarmase nu era kaki, ci t\u0103rcat. V\u0103zusem o spinare sume\u0163indu-se de sub fiarele unui pat, ca a unui delfin din ape. Cum zic, spinarea era z\u0103brelit\u0103; deci, apar\u0163inea unui alt nenorocit de teapa mea \u015fi nu unui caraliu. Dac\u0103 ar fi fost a unui gardian, acesta m-ar fi condus de-a dreptul la poart\u0103, adic\u0103 \u00een c\u0103m\u0103ru\u0163a unde se \u00eemp\u0103r\u0163eau cu d\u0103rnicie loviturile de v\u00e2n\u0103 de bou, bulon de cauciuc \u015fi ceatl\u0103u.<\/p>\n

\u201cDe cum mi-am dat seama cu ce stare social\u0103 aveam de-a face, se ivi o alt\u0103 dilem\u0103. Individul o fi fost bolnav, ca mine, sau vrun turn\u0103tor privilegiat? Dac\u0103 ar fi fost careva re\u0163inut \u00een lag\u0103r pentru un supliment de anchet\u0103, nu c\u0103uta sub saltea at\u00e2t de lini\u015ftit. Pe de alt\u0103 parte, eu mi-a\u015f fi dat seama p\u00e2n\u0103 atunci c\u0103 plutea o stare de anxietate printre cei care ne p\u0103zeau. \u015ei ace\u015ftia, ca \u015fi noi, intrau \u00een alarm\u0103 c\u00e2nd sosea inopinat cineva de la \u2018centru\u2019, indiferent c\u0103 cel din urm\u0103 era amplasat pe hart\u0103 \u00een miezul Br\u0103ilei sau al Bucure\u015ftilor. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 m\u0103 retrag pisice\u015fte, dup\u0103 cum \u015fi p\u0103trunsesem acolo, era posibil s\u0103 m\u0103 simt\u0103 insul \u015fi s\u0103 m\u0103 fi denun\u0163at c\u0103 \u00eenc\u0103lcasem regulamentul de ordine interioar\u0103. Dar el nu-l \u00eenc\u0103lca? Am preferat s\u0103-i c\u00e2\u015ftig bun\u0103voin\u0163a. Dealtfel, at\u00e2t de nes\u0103\u0163ioas\u0103 \u00eemi era nevoia de contacte umane \u015fi speran\u0163a c\u0103 mi-ar fi ie\u015fit \u00een cale \u00eentre puzderia de figuri anoste \u015fi o personalitate pe l\u00e2ng\u0103 care s\u0103 m\u0103 cuib\u0103resc, \u00eenc\u00e2t nu aveam t\u0103ria s\u0103 fi dat \u00eenapoi.<\/p>\n

\u201c\u00cen concluzie, am \u00eenaintat c\u0103tre m\u00e2na pe care mi-o \u00eentindea Destinul.<\/p>\n

\u201c\u2013 \u201cSunte\u0163i bolnav?\u201d<\/p>\n

\u201cGhemuit \u00een patru labe, se sprijini anevoie de bara de fier \u015fi-\u015fi scoase capul la vedere. Oasele chipului s\u0103u, dispus pe o l\u0103\u0163ime mic\u0103, p\u00e2n\u0103 \u015fi cele ale \u0163estei acoperite cu doi centimetri de p\u0103r c\u0103runt, i se alungeau peste a\u015ftept\u0103ri pe vertical\u0103. A\u015fa fiindu-i conforma\u0163ia craniului, \u00ee\u0163i era greu s\u0103 remarci vreo scobitur\u0103 \u00een obrajii s\u0103i, c\u0103ci, \u00eentr-un fel, era un om scobit pe de-a-ntregul. \u00cen schimb, scof\u00e2lcirea pielii sale m\u0103 izbi. Ca \u015fi albea\u0163a ei nenatural\u0103, accentuat\u0103 de ochii nem\u0103surat de extin\u015fi, cu lichefieri de albastru sp\u0103l\u0103cit pe margini, pe c\u00e2nd la mijloc,s culoarea era concentrat\u0103 \u00eentr-o tensiune aproape material\u0103, de o\u0163el. Obrajii, foarte nera\u015fi, p\u0103reau crispa\u0163i de fric\u0103, impresie l\u0103sat\u0103 \u015fi de zg\u00e2irea lui la mine. Cel pu\u0163in alt nume n-am g\u0103sit atunci pentru expresia lor. Gre\u015feam total \u00een interpretarea mea. Se holba cu pupilele m\u0103rite ale unui personaj dintr-o fresc\u0103 ruinat\u0103 de ne\u00eengrijirea a dou\u0103-trei veacuri ce au c\u0103lcat-o inexorabil cu carul zdrumic\u0103tor de vie\u0163i al Timpului, sub ro\u0163ile lui greoaie \u015fi indiferente la Frumos.<\/p>\n

\u201cI-am z\u00e2mbit, s\u0103-i ogoiesc panica:<\/p>\n

\u201c\u2013 \u201c\u015ei eu.\u201d<\/p>\n

\u201cAdic\u0103, nici eu nu m\u0103 sim\u0163eam bine.<\/p>\n

\u201c\u2013 \u201cNu sunt bolnav\u201d, r\u0103spunse limpede \u015fi f\u0103r\u0103 urm\u0103 din temerea pe care m\u0103 a\u015fteptasem s\u0103 i-o recunosc \u00een tremurul vocii. Dimpotriv\u0103, glasul, ce p\u0103rea s\u0103-i fie obi\u015fnuit cu c\u00e2ntarea, avea ceva luminos; \u00een orice caz, nu-l umbrea nimic, ceea ce era \u00een contradic\u0163ie flagrant\u0103 cu situarea noastr\u0103 sub talpa R\u0103ului. Parc\u0103 mi-ar fi parvenit sunetele originare, neemise de corzi vocale, ci a\u015fa cum ar fi emanat de-a dreptul din Cosmos. Rosti, s\u0103 m\u0103 l\u0103mureasc\u0103:<\/p>\n

\u201c\u2013 \u201cSunt plantonul lag\u0103rului.\u201d<\/p>\n

\u201cNu avusesem cuno\u015ftin\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci despre existen\u0163a unei atari atribu\u0163iuni pentru un purt\u0103tor de zeghe. Datorit\u0103 acestei recomand\u0103ri am priceput cu ce se ocupa pe lutul ce podea dormitorul, fiindc\u0103, dup\u0103 cum am men\u0163ionat, r\u0103s\u0103rise cu o m\u0103tur\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, ca un Neptun purt\u0103tor de trident.<\/p>\n

\u201cSe ridic\u0103 \u00een picioare. M\u0103 miram cum r\u0103zbea s\u0103 suporte povara hainelor v\u0103rgate. Era o fa\u0163\u0103 de b\u0103tr\u00e2n. Doar mijlocul ochilor, cum am mai declarat-o, p\u00e2lp\u00e2ia viu \u00een el. \u00cemi f\u0103cea r\u0103u s\u0103-l contemplu. Atinsese ultimul grad de distrofie. Respira g\u00e2f\u00e2it pe marginea propriei sale gropi. M\u0103 miram c\u0103 nu-i auzeam horc\u0103itul sf\u00e2r\u015fitului.<\/p>\n

\u201c\u2013 \u201cDoctorul Dabija\u201d, se apropie t\u00e2r\u015f\u00e2it de mine \u015fi-mi \u00eentinse m\u00e2na numai zg\u00e2rciuri \u015fi be\u0163e.<\/p>\n

\u201cM\u0103 \u00eenconjura cu un sur\u00e2s cald ce nu apar\u0163inea trupului s\u0103u fantomatic, ci era \u00eemprumutat acestuia, de la distan\u0163\u0103, ca \u015fi c\u00e2nd sufletul i-ar fi b\u00e2ntuit pe deasupra \u015fi-i folosea corpul pentru a p\u0103stra leg\u0103turile cu p\u0103m\u00e2ntul. Dac\u0103 gl\u0103suirea nu-i era at\u00e2t de logic\u0103 \u015fi la obiect, nu mi-ar fi venit peste m\u00e2n\u0103 s\u0103-l socotesc strigoiul unui pu\u015fc\u0103ria\u015f mort prin acele locuri, uitat de to\u0163i \u015fi revenind s\u0103 cer\u015feasc\u0103 o rug\u0103ciune de dezlegare. Dar nu; am aflat cur\u00e2nd, f\u0103r\u0103 nici o re\u0163inere din partea sa \u2013 re\u0163inere obi\u015fnuit\u0103 la noi ceilal\u0163i, c\u00e2t \u00eenc\u0103 nu ne \u00eencredin\u0163am asupra caracterului conlocutorului \u2013, f\u0103r\u0103 nici un ascunzi\u015f, c\u0103 fusese arestat \u00een afacerea \u201cRugul Aprins\u201d. Am schimbat cu dragoste idei despre fericirile credinciosului, despre zumzetul \u00eenc\u0103lzitor al inimii iubitoare de Dumnezeu, despre via\u0163a de dup\u0103 moarte \u015fi despre lucruri de mult mai m\u0103runt\u0103 \u00eensemn\u0103tate, precum studiile mele din trecut, nesiguran\u0163a asupra a cum avea s\u0103-mi arate traiul, dup\u0103 eliberare, \u015fi asupra incertitudinii privitoare la profesia sau me\u015fte\u015fugul meu viitor, c\u0103 \u2013 b\u0103nuiesc a o mai fi scris \u2013 mi se \u00eentrerupsese frecventarea cursurilor universitare \u00een anul al doilea, abia pornit.<\/p>\n

\u201cTimpul se abstr\u0103sese din preajma noastr\u0103 \u015fi dialogam pe o gur\u0103 de rai mic\u0103 dup\u0103 m\u0103sura costelivilor vis\u0103tori ce eram. C\u00e2nd se vesti un \u00eenceput de forfot\u0103 din direc\u0163ia buc\u0103t\u0103riei, am tras cortina de stele ce ne desp\u0103r\u0163ise de realitate \u015fi mi-am luat r\u0103mas bun, s\u0103 m\u0103 feresc de c\u0103ut\u0103turile celor care mi-ar fi putut pedepsi revenirea de c\u00e2teva ceasuri la starea fireasc\u0103 a omului, adic\u0103 nimbat\u0103 de iubirea dintre fra\u0163i.<\/p>\n

\u201c\u2013 \u201cVoiam s\u0103-\u0163i spun ceva…\u201d<\/p>\n

\u201cEram ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 ies, str\u00e2ns cu u\u015fa de instinctul de conservare redevenit activ.<\/p>\n

\u201c\u2013 \u201cNu-\u0163i mai bate capul cu nimic din c\u00e2te te fr\u0103m\u00e2nt\u0103. Dumnezeu te preg\u0103te\u015fte s\u0103 scrii spre lauda Sa. Vei fi un izvoditor de c\u0103r\u0163i \u00eenchinate Lui. Ele vor r\u0103sp\u00e2ndi credin\u0163a, vor \u00eembl\u00e2nzi sufletele, vor \u00eendemna la fr\u0103\u0163ietate. Fii lini\u015ftit. Dumnezeu a ales \u00een locul t\u0103u. Fii binecuv\u00e2ntat!\u201d<\/p>\n

\u201c\u2018Totu\u015fi, este bolnav…\u2019, am regretat s\u0103 constat \u00een ultima clip\u0103 a agapei intelectuale la care luasem parte, oaspete mai cinstit ca oricine. \u015fi nu m\u0103 refeream la o maladie trupeasc\u0103, ci la una a sufletului plecat prea departe \u00een \u0163inuturile f\u0103r\u0103 de margine ale \u00eenchipuirii \u015fi care nu-\u015fi mai g\u0103sise calea de \u00eentoarcere.<\/p>\n

\u201cNiciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul isp\u0103\u015firii mele nu am mai avut prilejul s\u0103-l \u00eent\u00e2lnesc. Aceasta a fost cea dint\u00e2i pedeaps\u0103 pentru asprimea cu care-l judecasem. A doua pedeaps\u0103 a constat \u00een a-l \u00eent\u00e2lni \u00een libertate. La c\u00e2\u0163iva ani buni dup\u0103 revenirea mea \u00een familie.<\/p>\n

\u201cEra zi de s\u0103rb\u0103toare: Sf\u00e2ntul Dumitru Basarabov. M\u0103 t\u00e2r\u00e2sem ca melcul \u00eentr-o coad\u0103 lung\u0103 \u015fi stufoas\u0103 de persoane doritoare s\u0103 s\u0103rute Moa\u015ftele \u00een racla lor din Catedrala Patriarhiei. M\u0103 pro\u0163\u0103pisem la r\u00e2nd pe la \u015fapte diminea\u0163a \u015fi se f\u0103cuse trei jum\u0103tate c\u00e2nd am pornit-o \u00een josul dealului, spre fosta Hal\u0103 de Carne din Pia\u0163a Unirii. Al\u0103turi de mine cobora fostul asistent universitar la Facultatea de Medicin\u0103. Nu apucase s\u0103 se \u00eengra\u015fe. \u00cemi amintesc c\u0103 mi-a re\u0163inut aten\u0163ia l\u0103rgimea neretu\u015fat\u0103 a pantalonilor s\u0103i negri. Din vechea lui \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare nu mai r\u0103m\u0103sese dec\u00e2t privirea-i neobi\u015fnuit\u0103. Era ras proasp\u0103t \u015fi \u00ee\u015fi t\u0103iase obrajii \u00een mai multe locuri; se preg\u0103tise cu ne\u00eendem\u00e2nare s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe Sf\u00e2nt. Plutea \u00een jurul s\u0103u un aer jovial \u015fi ingenuu, ca de Pa\u015fti sau de Cr\u0103ciun, \u015fi, nu \u015ftiu de ce, extrem de balcanic.<\/p>\n

\u201cL-am condus pe str\u0103zile ce se v\u0103rsau, dup\u0103 numeroase cotituri, printre c\u0103su\u0163e cu curte, pendul\u00e2nd peste veacurile al nou\u0103sprezecelea \u015fi al dou\u0103zecilea, \u00een calea Rahovei. \u00cencreng\u0103tura celor discutate de noi acum contrazicea ultima mea impresie, ce m\u0103 \u00eenso\u0163ise dup\u0103 desp\u0103r\u0163irea de el de odinioar\u0103. \u015ei-mi p\u0103rea r\u0103u c\u0103 m\u0103 dovedisem necru\u0163\u0103tor fa\u0163\u0103 de felul s\u0103u oare\u015ficum mai fantezist de a m\u0103 fi \u00eencurajat. \u00cen definitiv, cu ce-mi gre\u015fise? Doar c\u0103 \u00eencercase s\u0103 m\u0103 \u00eendrume pe un drum pe care m-ar fi dorit angajat, folosindu-se de tonul unei certitudini, adev\u0103rat \u2013 lipsit\u0103 de acoperire. Numai c\u0103 eu eram at\u00e2t de cople\u015fit de propriile mele \u00eentreb\u0103ri \u015fi disper\u0103ri privind sfera practic\u0103 imediat urm\u0103toare eliber\u0103rii ce se apropia, \u00eenc\u00e2t lumina folosit\u0103 de el \u00een c\u0103l\u0103uzirea mea m\u0103 jenase \u015fi \u00een loc s\u0103 o fi luat drept ceea ce era \u015fi s\u0103-i fi depus opinia al\u0103turi de c\u00e2te altele se r\u0103zboiau \u00een mine, o \u00eentunecasem cu ne\u00eencrederea mea.<\/p>\n

\u201cAbia de-mi trecur\u0103 acestea prin minte c\u0103 firul monologului s\u0103u o apuc\u0103 pe noi c\u0103r\u0103ri sinuoase ce tindeau s\u0103 m\u0103 smulg\u0103 din aceea\u015fi realitate ocolit\u0103 de noi altc\u00e2ndva. Pleca, \u00een dezvolt\u0103rile sale, de la fapte aparent f\u0103r\u0103 \u00eensemn\u0103tate, ale c\u0103rori martori eram \u2013 cum p\u0103\u015feam pe asfalt f\u0103r\u0103 zgomot \u2013, ori de la f\u0103pturi \u00eent\u00e2lnite \u00een cale. Un coco\u015f, pe un gard pr\u0103p\u0103dit, \u00ee\u015fi f\u00e2lf\u00e2i ro\u015ful de s\u00e2nge \u015fi curcubee ce-\u0163i luau ochii, peste s\u0103r\u0103cia gr\u0103dinii \u015fi r\u0103ceala uli\u0163ei, ca \u015fi c\u00e2nd ar fi scuturat dou\u0103 bogat \u00eenflorate covoare oltene\u015fti. \u00ce\u015fi \u00eenso\u0163i mi\u015fc\u0103rile ample de tr\u00e2mbi\u0163a puternic\u0103 a cucurigului desf\u0103\u015furat din note numeroase, at\u00e2t grave, c\u00e2t \u015fi ascu\u0163ite. O salcie tulburase lini\u015ftea asfaltului mort \u015fi cu r\u0103d\u0103cinile-i str\u0103pung\u0103toare f\u0103rmase dureros trotuarul, mai \u00eent\u00e2i pe dedesubt, ulterior la suprafa\u0163\u0103, p\u00e2n\u0103 la pietrele de bordur\u0103 f\u0103\u0163uite, resping\u00e2ndu-le \u015fi pe acestea, \u00een l\u0103turi \u015fi \u00eenclinat, s\u0103-\u015fi fac\u0103 loc subp\u0103m\u00e2ntean vreuna dintre r\u0103d\u0103cinile ei. La plecare, c\u00e2nd fusese t\u00e2n\u0103r\u0103, se izbise cu t\u00e2mpla de c\u0103r\u0103mizile zidurilor, cimentuite. Le ocolise, f\u0103urindu-\u015fi drum piezi\u015f, iar acum, la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, str\u0103b\u0103tea, cu trunchi gros \u015fi oblic, pe deasupra f\u00e2\u015fiei cenu\u015fii pe care p\u0103\u015feam noi doi, dar \u015fuvi\u0163ele dese, \u00eenfrunzite cu cercei verzi f\u0103r\u0103 num\u0103r, ale ramurilor ei f\u0103r\u0103 \u015fira spin\u0103rii \u015fi la \u00eendem\u00e2na cl\u0103tin\u0103rilor boarei, bolteau strada ca \u015fi mersul nostru. Doctorul se oprise, m\u0103 apucase de \u00eencheietura m\u00e2inii \u015fi exclamase: \u2013 \u201cNe \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 n-avem team\u0103. \u2018Nu v\u0103 fie fric\u0103…\u2019, ne spune f\u0103r\u0103 cuvinte, \u2018Sunt cu voi. Sub scutul coroanei mele \u015fubrede \u00een aparen\u0163\u0103, nu se va atinge r\u0103ul de sufletele, nici de trupurile voastre…\u2019. A\u015fa ne gr\u0103ie\u015fte \u00eentreaga Natur\u0103; doar s-o ascult\u0103m… Gr\u0103ie\u015fte \u00een numele lui Dumnezeu, e solul Lui pe l\u00e2ng\u0103 pro\u015ftii de noi cei \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i…\u201d<\/p>\n

\u201cCe poet inegalabil aveam al\u0103turi de mine \u015fi cum nu \u015ftiusem a-l cunoa\u015fte! Pedeaps\u0103 \u00eemi era chiar aceast\u0103 descoperire. \u015ei cu at\u00e2t mai os\u00e2ndit m\u0103 simt ast\u0103zi, c\u0103 n-am \u015ftiut fi la \u00een\u0103l\u0163imea dragostei sale pentru mine \u015fi n-am apucat, p\u00e2n\u0103 \u00een pragul b\u0103tr\u00e2ne\u0163ilor mele, s\u0103 scriu un r\u00e2nd \u00eentru lauda lui Dumnezeu…<\/p>\n

\u201cTotu\u015fi c\u00e2t gre\u015fesc fa\u0163\u0103 de doctorul Dabija… Nu am ajuns eu, filolog prin voca\u0163ie, op\u0163iune \u015fi studii, eu care n-a\u015f fi b\u0103nuit niciodat\u0103 una ca aceasta, s\u0103 slujesc Bisericii, ca profesor al studen\u0163ilor teologi? N-am publicat sum\u0103 de studii \u00een revistele Ei? N-am conceput \u015fi editat numeroase c\u0103r\u0163i cu privire la suferin\u0163ele clerului \u00een temni\u0163ele comuniste, atunci c\u00e2nd \u00een\u015fi\u015fi slujitorii Altarului p\u0103streaz\u0103 o t\u0103cere smerit\u0103 asupra slavei lor? Nu am sf\u0103tuit eu tineretul s\u0103 se apropie de semeni cu fr\u0103\u0163easc\u0103 dragoste \u015fi, mai ales, de treaza ap\u0103rare a adev\u0103rului \u015fi drept\u0103\u0163ii?<\/p>\n

\u201cNici vorb\u0103 ca toate acestea s\u0103 se \u00eenvecineze c\u00e2t de c\u00e2t cu splendoarea ipostazei \u00een care m\u0103 v\u0103zuse proiectat profetul din lag\u0103rul Salcia. \u00cens\u0103 nici nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 firul evolu\u0163iei mele s-a desf\u0103\u015furat aiurea dec\u00e2t pe urmele intui\u0163iilor sale. Cump\u0103nindu-mi-se aceast\u0103 remarc\u0103, nu se v\u0103de\u015fte oare c\u0103 eu am fost cel lipsit de minte, cel orb, cel surd, iar el \u2013 cuv\u00e2nt\u0103torul viitorului? I se cuvine dreptul de a i se recunoa\u015fte, cu at\u00e2ta \u00eent\u00e2rziere ru\u015finat\u0103, precizia diagnosticului duhovnicesc cu care m-a aruncat \u00een a doua mea \u00eentrupare, cu alte cuvinte \u00een existen\u0163a de dup\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firea condamn\u0103rii. \u00centr-un fel foarte \u00eenc\u00e2lcit mi-l pot socoti z\u0103mislitor spiritual.\u201d<\/p>\n

5. CHEMAREA\u00a0 LA\u00a0 PREO\u0162IE A\u00a0 STUDENTULUI\u00a0 DE\u0162INUT<\/strong> CONSTANTIN VOICESCU<\/strong><\/p>\n

Frumoas\u0103 preocupare ne-am ales cu prilejul acestor emisiuni: s\u0103 ne oprim\u00a0 asupra Chem\u0103rii la credin\u0163\u0103, pe care ne-o face Dumnezeu! \u015ei se cuvine s\u0103 \u00eent\u00e2rziem mult asupra acestei chestiuni, s\u0103 ne preg\u0103tim a auzi Chemarea, c\u00e2nd ne va veni, a o \u00een\u0163elege, a fi suficient de c\u0103li\u0163i pentru a-i da ascultare. S\u0103 nu cread\u0103 careva c\u0103 lui nu i se va face Chemarea! Cum pe to\u0163i ne iube\u015fte Dumnezeu, pe to\u0163i fiii S\u0103i ne vrea l\u00e2ng\u0103 El, \u015fi de aceea ne cheam\u0103. Iar dac\u0103 nu-L auzim, ori dac\u0103 nu ne socotim vrednici \u015fi zicem: \u2018Nu, nu sunt eu acela chemat… M\u0103-n\u015feal\u0103 auzul…\u2019, s\u0103 nu ne-nchipuim c\u0103 nu se va repeta Chemarea \u2013 se va tot repeta p\u00e2n\u0103 ce-i vom da \u00een cele din urm\u0103 ascultare. Nu-i vom da ascultare \u00eentocmai cum este de a\u015fteptat: cu entuziasm, cu jertfire de sine, cu dorin\u0163a de foc de a pune um\u0103rul la \u00eemplinirea voii Domnului. \u00cei vom da ascultare fiecare dup\u0103 puteri \u015fi \u00een\u0163elepciune sau chiar \u00eempotriva puterilor \u015fi a voin\u0163ei noastre, pentru c\u0103 buni \u015fi iubitori ni se cade s\u0103 fim!<\/p>\n

Va s\u0103 zic\u0103, \u00een vederea recunoa\u015fterii Chem\u0103rii acesteia neobi\u015fnuite, dator\u0103m a ne preg\u0103ti, s\u0103 afl\u0103m c\u00e2t mai multe despre cum s-a manifestat \u015fi se manifest\u0103 ea \u00een vie\u0163ile celorlal\u0163i, ale acelora care au auzit-o \u015fi \u015fi-au plecat grumajii sub dulcele Ei jug.<\/p>\n

Urma\u0163i-m\u0103 \u00eentr-un penitenciar destinat condamna\u0163ilor politici de c\u0103tre ateii comuni\u015fti. Am scris despre cele de mai departe \u00een povestirea: \u201cLOTUL TUBERCULO\u015eILOR\u201d, din volumul: \u201cRUGUL APRINS. DUHOVNICII ORTODOXIEI, SUB LESPEZI, IN GHERLELE COMUNISTE\u201d, citat \u015fi \u00een medita\u0163ia anterioar\u0103.<\/p>\n

\u00cen anul 1950, Ministerul de Interne a luat o hot\u0103r\u00e2re umanitar\u0103, ceea ce constituia o excep\u0163ie de ne\u00een\u0163eles: a decis reactivarea unei \u00eenchisori cu caracter de sanatoriu T.B.C., \u00een localitatea T\u00e2rgu-Ocna. P\u0103rintele Constantin Voicescu, revenit din mor\u0163i, cu care stau de vorb\u0103 acum, de fa\u0163\u0103 fiind \u015fi dumneavoastr\u0103, \u00ee\u015fi aminte\u015fte:<\/p>\n

\u2013 \u201cPentru c\u0103 mi s-a rede\u015fteptat o tuberculoz\u0103 mai veche, am sc\u0103pat de iadul de la Pite\u015fti.\u201d<\/p>\n

Sfin\u0163ia Sa face aluzie la a\u015fa-zisele reeduc\u0103ri, nume dat unor torturi inimaginabile, la care erau supu\u015fi acolo studen\u0163ii aresta\u0163i \u00een 1948.<\/p>\n

\u2013 \u201c\u015ei i-am mul\u0163umit lui Dumnezeu c\u0103 sufeream de T.B.C. Astfel, am ajuns \u00een prim\u0103vara lui \u201850, \u00een mai, la T\u00e2rgu-Ocna. La \u00eenceput am avut un regim mai bun, mai bl\u00e2nd. Faptul c\u0103 puteam s\u0103 circul\u0103m prin curte, c\u0103 ini\u0163ial nu erau gratii la ferestre, c\u0103 ni se d\u0103dea o m\u00e2ncare mai consistent\u0103, asisten\u0163\u0103 medical\u0103, c\u0103 doctorii no\u015ftri de\u0163inu\u0163i s-au putut organiza oficial, c\u0103 a ap\u0103rut o asisten\u0163\u0103 medical\u0103\u201d \u2013 insist\u0103 p\u0103rintele \u2013 \u201c\u015fi un ajutor medical, cu \u015ftiin\u0163a oficialit\u0103\u0163ilor\u201d \u2013 repet\u0103 el, s\u0103 \u00een\u0163elegem \u015fi eu \u015fi dumneavoastr\u0103 c\u0103 aceast\u0103 \u2018minune\u2019 s-a petrecut cu adev\u0103ratelea. Iar nou\u0103 ne place s\u0103-l auzim repet\u00e2nd, de ca \u015fi cum ar fi cel mai frumos basm despre pu\u015fc\u0103rii \u2013, \u201cun ajutor medical ce consta \u00een a avea noi \u00een\u015fine grij\u0103 de bolnavii mai grav, a-i sluji conform necesit\u0103\u0163ii, a\u015fa cum puteam, a avut o mare importan\u0163\u0103 asupra st\u0103rii noastre de spirit.\u201d<\/p>\n

Nu-mi vine s\u0103-mi cred urechilor. Dar dumneavoastr\u0103, ce p\u0103rere ave\u0163i? Vreau s\u0103 ne l\u0103murim. \u00cel \u00eentreb:<\/p>\n

\u2013 \u201cEra chiar rug\u0103mintea medicului \u00eenchisorii de a fi ajutat de colegii de breasl\u0103 num\u0103ra\u0163i printre condamna\u0163i?\u201d<\/p>\n

Povestitorul r\u0103spunde:<\/p>\n

\u2013 \u201cDa. \u015ei nu numai a medicului oficial, ci a \u00eens\u0103\u015fi conducerii pu\u015fc\u0103riei.\u201d<\/p>\n

Sunt absolut n\u0103ucit, deoarece, \u00een perioada c\u00e2nd am fost eu de\u0163inut, la cele mai grave boli primeai lovituri de b\u00e2t\u0103 \u00een loc de tratament (pe poetul D. Iov l-au dus la moarte pe calea aceasta), iar \u00eentr-ajutorarea dintre de\u0163inu\u0163ii s\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi aceia bolnavi era cr\u00e2ncen pedepsit\u0103. Eh, dar c\u00e2te anotimpuri ale durerii n-au cunoscut temni\u0163ele comuniste pentru politici \u015fi c\u00e2t de deosebite erau \u00eentre ele…<\/p>\n

\u2013 \u201c\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu respectivul medic al penitenciarului, doamna doctor Margareta Danielescu, femeia aceasta care era un fel de \u00eenger p\u0103zitor pentru noi, a fost un om extraordinar!\u201d, se \u00eenc\u0103lze\u015fte p\u0103rintele Constantin. \u201c\u015ei-a riscat situa\u0163ia profesional\u0103! S-a purtat uluitor de bine cu noi! Ne-a ocrotit. Ne-a ajutat. Ne spunea vorbe bune. Ne m\u00e2ng\u00e2ia. Acum, c\u00e2nd ne-am \u00eent\u00e2lnit noi, fo\u015ftii pu\u015fc\u0103ria\u015fi, la T\u00e2rgu-Ocna, dup\u0103 Revolu\u0163ia din Decembrie \u201889, am invitat-o \u015fi pe ea, \u015fi-\u0163i dai seama ce satisfac\u0163ii a avut aceast\u0103 doctori\u0163\u0103 c\u0103 toat\u0103 lumea era gata, pur \u015fi simplu, s-o ridice pe bra\u0163e, ce mai…!\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cSpui c\u0103 \u00eentr-ajutorarea dintre bolnavi era cunoscut\u0103 conducerii…\u201d, insist eu, s\u0103-l readuc la cele ce ne interesaz\u0103: Chemarea lui Dumnezeu; c\u0103ci era un soi de Chemare, recunoa\u015fte\u0163i: s\u0103-i vizitezi pe bolnavi! O Chemare f\u0103cut\u0103 taman prin securi\u015fti…<\/p>\n

\u2013 \u201cAbsolut, absolut! Sigur c\u0103 f\u0103ceam unele lucruri pentru care nu ne feream de ei, dar nici nu ni le sugeraser\u0103 ei. Erau acolo bolnavi mai grav, \u0163i-am spus. Nu puteau m\u00e2nca hrana obi\u015fnuit\u0103 care, la \u00eenceput era bun\u0103, subliniez. De pild\u0103: o bucat\u0103 de unt, o bucat\u0103 de marmelad\u0103. Unii dintre bolnavi, care erau mai zdraveni, o duceau pe picioare, \u00ee\u015fi cedau aceste suplimente, bucata de carne: le d\u0103deau celor mai suferinzi. Cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi-n alte p\u0103r\u0163i, c\u00e2nd era vorba despre astfel de cazuri. Au fost tineri care n-au gustat aproape tot timpul din bucata lor de unt sau din celelalte. Suportau s\u0103 m\u0103n\u00e2nce arpaca\u015f mult, fasolea din cazanul comun. Nu erau nehr\u0103ni\u0163i; de aceea s-au lipsit de aceste lucruri bune: s\u0103 le ofere celor ce aveau mai mult\u0103 nevoie de ele. A\u015fadar s-a desf\u0103\u015furat o lucrare dintr-acestea de \u00eentr-ajutorare.\u201d<\/p>\n

Care va s\u0103 zic\u0103, \u00een sanatoriu s-a organizat, cu \u015ftirea, deci \u00eencuviin\u0163area, comenduirii, ajutorul medical. Pe l\u00e2ng\u0103 el, exista un firesc ajutor dat de la om la om.<\/p>\n

\u2013 \u201cAm \u00een\u0163eles c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 \u00eentr-ajutorarea despre care mi-ai vorbit, bolnavii \u00ee\u015fi g\u0103seau odihna \u015fi \u00eentr-o via\u0163\u0103 religioas\u0103 disciplinat\u0103\u201d, m\u0103 interesez.<\/p>\n

\u2013 \u201cDa. Figura central\u0103 care a dat nota acestei vie\u0163i spirituale din \u00eentreg sanatoriul a fost Valeriu Gafencu. El era unul dintre cei mai grav bolnavi. Nu p\u0103r\u0103sea patul, \u00eenc\u0103 de pe c\u00e2nd fusese la penitenciarul Pite\u015fti de unde fusese adus. El a fost centrul vie\u0163ii duhovnice\u015fti din T\u00e2rgu-Ocna. Ducea o via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 de ad\u00e2ncime, ce ne atr\u0103gea pe to\u0163i. Se n\u0103scuse un curent spiritual, \u00een pu\u015fc\u0103rii, \u00eenc\u0103 din \u201841-\u201942, curent condus \u015fi \u00eentre\u0163inut de doi de\u0163inu\u0163i, un avocat \u015fi un medic: Trifan \u015fi Marian. Aveau o linie filocalic\u0103 de vie\u0163uire. Li se raliaser\u0103 \u015fi Valeriu Gafencu, Ion Ianolide, studen\u0163i pe atuncia, \u015fi Marin Naidin, Virgil Maxim. Aceast\u0103 direc\u0163ie spiritual\u0103 s-a accentuat \u00een perioada \u201844-\u201947, c\u00e2nd de\u0163inu\u0163ii au avut o via\u0163\u0103 mai liber\u0103. Au fost vizita\u0163i de familii; lucrau \u00een aer liber, la Galda, la vie. Aveau dreptul la c\u0103r\u0163i religioase, cum este \u201cPATERICUL\u201d. S-a format un curent de rug\u0103ciune intens\u0103. A\u015fadar, c\u00e2nd am ajuns la T\u00e2rgu-Ocna, eram \u00eencuno\u015ftin\u0163at c\u0103 Valeriu Gafencu reprezenta acel grup de \u2018tr\u0103itori\u2019 de la Aiud. El a fost bucuros c\u0103 eu \u00eei cunoscusem pe monahii Benedict Ghiu\u015f, Daniel (pe numele de poet \u015fi publicist: Sandu Tudor), pe Sofian. \u00cen \u201846-\u201947, la m\u0103n\u0103stirea Antim se desf\u0103\u015fura lucrarea \u201cRugului Aprins\u201d. Iar noi, studen\u0163ii, ne mai duceam pe acolo, mai ascultam conferin\u0163e. Deci mai \u015ftiam, de pe afar\u0103, c\u00e2te ceva despre Rug\u0103ciunea Inimii. Personal, avusesem norocul s\u0103 am \u015fi un duhovnic bun, pe p\u0103rintele Toma Chiricu\u0163\u0103. Mi-a fost duhovnic de c\u00e2nd eram elev. \u00cen \u00eenchisoare st\u0103tusem cu Roman Braga, pe atunci student la Teologie; ba nu, o terminase. C\u0103zuse cu grupul de 10-12 studen\u0163i apropia\u0163i de \u201cRugul Aprins\u201d, \u00een \u201849.<\/p>\n

\u201cCu alte cuvinte, Valeriu Gafencu era \u015fi el interesat de cele ce mai aflasem de pe la p\u0103rintele Daniel, de acolo, din clopotni\u0163a m\u0103n\u0103stirii Antim. A\u015fa s-a format \u00eentre noi o leg\u0103tur\u0103 sufleteasc\u0103. Eram foarte ata\u015fat de el. Sentimentul cu care te apropiai de el era simultan de bucurie \u015fi de sfial\u0103. Avea ni\u015fte ochi mari alba\u015ftri care parc\u0103 z\u00e2mbeau: r\u00e2dea permanent. \u00centr-un fel, nu \u00eendr\u0103zneai s\u0103 i te ui\u0163i \u00een pupile. Nu \u015ftiu cum, era de o fine\u0163e \u015fi de o delicate\u0163e extraordinare. Nu deranja pe al\u0163ii; nu cerea ajutor. Erai dator s\u0103-i ghice\u015fti nevoile \u015fi g\u00e2ndurile. \u015fi, ne\u00eencetat, cu sur\u00e2sul pe buze, indiferent de durerile pe care le avea. Era luat din \u201841. Fusese student la Drept, la Ia\u015fi. Chiar conducea tineretul de acolo, cu Paul Miron, pe care-l \u015ftii. Au c\u0103zut \u00eempreun\u0103.<\/p>\n

\u201cToat\u0103 lumea era de acord c\u0103 Gafencu cuno\u015ftea extraordinar de bine doctrina ortodox\u0103, dogmatica. Pe de alt\u0103 parte, cuno\u015ftea bine tehnica Rug\u0103ciunii Inimii, pe care o aplica \u015fi o preda \u015fi altora. Mai to\u0163i cei cu care a intrat \u00een contact au fost ilumina\u0163i de lumina aceasta pe care o r\u0103sp\u00e2ndea. Nu i-a putut rezista nici o minte, c\u00e2t ar fi fost ea de istea\u0163\u0103. De pild\u0103, pastorul Wurmbrandt a stat \u00een aceea\u015fi camer\u0103 cu Valeriu Gafencu \u015fi \u00een urma unor discu\u0163ii ce durau ore \u00eentregi, pastorul a trebuit s\u0103 cedeze. Or, acest pastor \u2013 evreu botezat \u2013 a fost la un moment dat \u00eentr-o situa\u0163ie foarte grea. Atunci a spus: \u2013 \u201cA\u015f vrea s\u0103 intru \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu pe acea\u015fi poart\u0103 pe care intr\u0103 Valeriu Gafencu\u201d.<\/p>\n

\u201cNu a existat acolo s\u0103 apar\u0103 aversiuni politice \u00eentre noi. \u00cemi d\u0103deam seama ce \u00eensemna prezen\u0163a Bisericii \u015fi a unor s\u0103rb\u0103tori cre\u015ftine, \u00een vederea acestei \u00eemp\u0103c\u0103ri. Astea ne uneau pe to\u0163i. C\u00e2nd era Cr\u0103ciunul, Pa\u015ftele, ne sim\u0163eam at\u00e2t de bine unii cu ceilal\u0163i!\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cAtunci \u0163i-a venit ideea s\u0103 urmezi cursurile facult\u0103\u0163ii de Teologie, pe c\u00e2nd te preg\u0103teai de eliberare?\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cDa. M-am g\u00e2ndit chiar la c\u0103lug\u0103rie.\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cDatorit\u0103 atmosferei de acolo?\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cDatorit\u0103 ei. \u015ei datorit\u0103 lui Valeriu Gafencu \u015fi lui Ion Ianolide. \u015ei mai e ceva.<\/p>\n

\u201cCirculau printre noi ni\u015fte file din \u201cSF\u00c2NTA SCRIPTUR\u0102\u201d. Ba chiar dou\u0103 edi\u0163ii am v\u0103zut. Ne-am pus pe copiatul lor. \u015ei le-am \u00eenv\u0103\u0163at de dinafar\u0103. Ini\u0163ial m-am \u00eentrebat: \u2018Cum s\u0103\u2013nv\u0103\u0163 eu proz\u0103?\u2019. \u00cent\u00e2i am \u00eenv\u0103\u0163at capitolul al treisprezecelea, despre dragoste, din Epistol\u0103. Dac\u0103 am v\u0103zut c\u0103 mergea \u015fi proza, am mai \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi altele, \u015fi altele. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 am \u015ftiut \u201cEVANGHELIA LUI IOAN\u201d complet; mai toat\u0103 a lui MATEI; c\u00e2te ceva din alte Evanghelii; \u201cFAPTELE APOSTOLILOR\u201d aproape \u00een \u00eentregime; fragmente din c\u00e2teva \u201cEpistole\u201d. Le repetam \u00een fiecare zi. Eu i-am dat pastorului Wurmbrandt \u201cEVANGHELIA LUI IOAN\u201d. De la mine a \u00eenv\u0103\u0163at-o. Deci, atmosfera tr\u0103it\u0103 m-a \u00eendemnat spre preo\u0163ie. \u00cen plus, spuneam rug\u0103ciuni; \u00eenv\u0103\u0163asem pe de rost paraclise, acatiste… Acum nu mai \u015ftiu at\u00e2tea pe deasupra. Parc\u0103 era mintea str\u00e2mtorat\u0103 anume ca s\u0103 putem \u00eenv\u0103\u0163a. Sigur, avea importan\u0163\u0103 \u015fi alimenta\u0163ia. Eram hr\u0103ni\u0163i mai bine. Ceea ce memorasem la Pite\u015fti, nimic nu mai \u015ftiam; mde, perioada de devitaminizare! Normal c\u0103 st\u00e2nd astfel lucrurile, m\u0103 g\u00e2ndeam la c\u0103lug\u0103rie…\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cExistau printre voi monahi, preo\u0163i, care \u00eentre\u0163ineau acest ritm de via\u0163\u0103?\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cCategoric! De pild\u0103, p\u0103rintele Gherasim Iscu, dintre figurile mari! N-a tr\u0103it, s\u0103racul! A murit con\u015ftient de ce i se \u00eent\u00e2mpla. A zis: \u2013 \u201c\u00cen noaptea asta o s\u0103 m\u0103 duc…\u201d. Nu m\u0103 aflam \u00een camer\u0103 cu el. Fusese stare\u0163ul m\u0103n\u0103stirii Tismana. Ultimile lui cuvinte au fost: \u2013 \u201c\u00cen noaptea asta trec dincolo. Te rog, spal\u0103-m\u0103 un pic pe fa\u0163\u0103 \u015fi, dac\u0103 ai cu ce, taie-mi \u015fi unghiile. Nu vreau s\u0103 las aici un corp ne\u00eengrijit. Auzi? C\u00e2nt\u0103 \u00eengerii…\u201d A\u015fa s-a dus. \u00censo\u0163it de glasurile \u00eengere\u015fti.\u201d<\/p>\n

Privesc \u00een gol, pe g\u00e2nduri. \u00cemi trece prin minte ceva stupid: \u2018Dac\u0103 mi-e foame, mi-a mai fost foame \u015fi deaceea recunosc senza\u0163ia cu u\u015furin\u0163\u0103. Dac\u0103 mi-e sete, nu mi-e sete pentru prima oar\u0103; recunosc \u015fi setea. Dac\u0103 ieri am \u015fchiop\u0103tat, pentru c\u0103 m-a durut piciorul, azi, la de\u015fteptare, mi\u015fc pu\u0163in laba; remarc c\u0103 m\u0103 mai doare ni\u0163el; b\u0103nuiesc c\u0103 voi \u015fchiop\u0103ta \u015fi ast\u0103zi. Dar de unde recunosc c\u0103 voi muri \u00een cursul acestei nop\u0163i? doar mor pentru prima oar\u0103, nu ?\u2019. M\u0103 scutur de ideea n\u0103stru\u015fnic\u0103. \u00cemi r\u0103m\u00e2ne \u00een inim\u0103 numai cutremurul de adineaori: \u2018Pe p\u0103rintele Iscu l-au \u00eenso\u0163it \u00eengerii o bucat\u0103 de drum…\u2019.<\/p>\n

P\u0103rintele Constantin Voicescu reia povestirea:<\/p>\n

\u2013 \u201cCuvintele lui Valeriu Gafencu, adresate paznicilor, c\u00e2nd au intrat pentru num\u0103r\u0103toarea de sear\u0103, \u00een ultima zi a vie\u0163ii lui, au fost: \u201cDomnilor, \u00een noaptea asta ne desp\u0103r\u0163im. Eu v\u0103 p\u0103r\u0103sesc. Dumnezeu s\u0103 v\u0103 ajute \u015fi dumneavoastr\u0103 s\u0103 v\u0103 pute\u0163i m\u00e2ntui sufletele\u201d.\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 o pauz\u0103 a amintirii pioase, conlocutorul nostru, al meu \u015fi al dumneavoastr\u0103, \u00ee\u015fi aminte\u015fte:<\/p>\n

\u2013 \u201cL-am mai avut pe p\u0103rintele Viorel Todea, din Mun\u0163ii Apuseni, din Arie\u015fel. El avea asupra sa Sf\u00e2nta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie. F\u0103ceam spovedania, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fania, ca-n catacombe, \u00eentr-o baie, undeva. Sau ne plimbam \u015fi ne spovedeam; \u015fi-ntr-un col\u0163 ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feam. Sfintele erau uscate.\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cVinul de unde \u00eel avea\u0163i?\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201c\u00cel fabricam noi din marmelad\u0103 sau foloseam vinul tonic primit \u00eentre medicamente. Mai t\u00e2rziu, la Aiud, a fost cineva care a avut Sfinte Moa\u015fte la el. S-a putut s\u0103v\u00e2r\u015fi Sf\u00e2nta Liturghie!\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201c\u015ei alte figuri preo\u0163e\u015fti au mai fost?\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cDa. P\u0103rintele Sinesie Ioja, care era un mare rug\u0103tor. Varlaam Lica, un alt monah. Au venit la un moment dat \u2013 uite, le-am uitat numele… \u2013 doi preo\u0163i: socrul cu ginerele s\u0103u; dar n-au stat mult pe la noi.\u201d<\/p>\n

Urmeaz\u0103 cea mai stranie \u00eent\u00e2mplare, poate, din \u00eentreaga existen\u0163\u0103 a p\u0103rintelui Constantin Voicescu. Pentru ea v-am re\u0163inut aten\u0163ia p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n

S\u0103-l ascult\u0103m istorisind-o.<\/p>\n

\u2013 \u201cA avut loc un lucru ce ne-a impresionat pe to\u0163i \u00een chip deosebit. A fost dezafectat\u0103 capela care f\u0103cea parte din vechea \u00eenchisoare, cl\u0103dit\u0103 de un domnitor, pe vremuri. Acela, descinz\u00e2nd \u00eentr-o vizit\u0103, a fost \u00eendurerat s\u0103 constate c\u0103 ocna\u015fii nu vedeau soarele niciodat\u0103, munceau sub p\u0103m\u00e2nt, m\u00e2ncau sub p\u0103m\u00e2nt, dormeau sub p\u0103m\u00e2nt. \u015ei le-a construit o gherl\u0103 la suprafa\u0163\u0103, la distan\u0163\u0103 bunicic\u0103 de ocn\u0103, s\u0103 fac\u0103 dou\u0103 plimb\u0103ri pe zi sub cerul liber. O numeam: La Castel. Din acel timp se credea c\u0103 data \u015fi capela. Ei bine, c\u00e2nd a fost aceasta dezafectat\u0103, ne-am pomenit c\u0103 ni s-au adus c\u00e2rpe de \u015fters pe jos. Ele constituiau fragmente din ve\u015fminte preo\u0163e\u015fti, de patrafir, de steaguri, de antimise \u015fi a\u015fa mai departe. D\u00e2ndu-ne noi seama de aceasta, am c\u0103utat \u2013 cu mare grij\u0103, de teama turn\u0103torilor \u2013 s\u0103 le recuper\u0103m, s\u0103 le ascundem. Mi-aduc aminte c\u0103 am cusut o Sf\u00e2nt\u0103 Fa\u0163\u0103 de Mas\u0103 \u00eentr-o saltea, nu mai \u015ftiu nici eu unde. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, am f\u0103cut tot ce era cu putin\u0163\u0103 s\u0103 nu se ajung\u0103 a se sp\u0103la pe jos cu ele, ceea ce de\u0163inu\u0163ii de la dreptul comun au \u015fi f\u0103cut-o, ne\u015ftiind, s\u0103rmanii, despre ce era vorba.\u201d<\/p>\n

Fericirea bolnavilor de la T\u00e2rgu-Ocna era c\u0103 se nimeriser\u0103 \u00een m\u00e2inile lor acele fragmente ce simbolizau Eternitatea. Orice risc merita asumat pentru p\u0103zirea lor.<\/p>\n

\u2013 \u201cEu am luat un patrafir pe care mi l-am cusut \u00een c\u0103ptu\u015feala paltonului. Paltonul mi-l l\u0103saser\u0103; se \u00eeng\u0103duiau haine groase acolo. Cu el m-am \u00eenvelit toat\u0103 perioada deten\u0163iei, p\u00e2n\u0103 la eliberare. M-am tot \u00eentrebat: \u2018Nu cumva este o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre asta \u015fi op\u0163iunea mea pentru preo\u0163ie?\u2019. Anume faptul c\u0103-mi p\u0103zea umerii un patrafir? Dealtfel g\u00e2ndul de a m\u0103 dedica vie\u0163ii biserice\u015fti s-a tot accentuat la T\u00e2rgu-Ocna.\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cP\u0103rinte, dac\u0103-mi aduc bine aminte\u201d, \u00eel \u00eentrerup pe vorbitor, \u201cpatrafirul simbolizeaz\u0103 jugul lui Hristos. Acest jug \u00ee\u015fi \u015fi g\u0103sise locul potrivit pe umerii aceluia chemat s\u0103 devin\u0103 preot, nu? pe umerii Sfin\u0163iei Tale. Aceasta a fost o Chemare sub jugul lui Hristos.\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cCam a\u015fa. C\u00e2nd m-am eliberat, primul drum l-am f\u0103cut la biserica Zl\u0103tari, unde slujea duhovnicul meu, p\u0103rintele Toma Chiricu\u0163\u0103. Tocmai ispr\u0103vise slujba de sear\u0103. \u00cemi amintesc c\u0103 i-am r\u0103spuns: \u2013 \u201cSunt fericit c\u0103 am fost acolo…\u201d. A\u015fa sim\u0163eam. \u015ei acum simt la fel: nu regret nimica. \u00cei mul\u0163umesc lui Dumnezeu c\u0103 am fost acolo. De acolo am ie\u015fit cu dorin\u0163a de a m\u0103 preo\u0163i.\u201d<\/p>\n

Acolo, adic\u0103 \u00een temni\u0163\u0103, t\u00e2n\u0103rul Constantin Voicescu a auzit Chemarea la credin\u0163a jertfitorului de sine, Chemarea lui Dumnezeu.<\/p>\n

6. PILDA CREDINTEI\u00a0 UNUI\u00a0 FOST\u00a0 ATEU<\/strong><\/p>\n

S\u0103 continu\u0103m a cerceta ce este Chemarea lui Dumnezeu la credin\u0163\u0103, folosind m\u0103rturiile directe ale acelora care au auzit-o.<\/p>\n

\u00centr-o carte: \u201cGHERLA. DIN MLA\u015eTINA DISPER\u0102RII\u201d de Dumitru Gh. Bordeianu, am \u00eent\u00e2lnit urm\u0103toarele privitoare la rechemarea de c\u0103tre Dumnezeu a unui ins care, din spaim\u0103 \u015fi necugetare, se lep\u0103dase de Creatorul s\u0103u; este vorba despre autor \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

Ne afl\u0103m \u00een 1952, \u00een luna de \u00eenceput a prim\u0103verii. Dumitru Bordeianu, \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r ca ani, dar b\u0103tr\u00e2n prin sec\u0103tuirea de orice umbr\u0103 de n\u0103dejde ar mai fi adiat prin inima sa, bolnav \u00eentr-at\u00e2ta \u00eenc\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u015fi odio\u015fii conduc\u0103tori ai cet\u0103\u0163ii Gherla acceptaser\u0103 s\u0103 nu fie scos \u00een fabrica unde munceau \u2018reeduca\u0163ii\u2019, sub vechea \u015fi du\u015fm\u0103noasa supraveghere a \u2018reeducatorilor\u2019 lor, Dumitru Bordeianu beneficia, \u00een schimb, de nesperata \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 de a fi scos din celul\u0103 pentru a m\u0103tura prin curte sau, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i inap\u0163i pentru truda atelierelor, s\u0103 care tinetele cu murd\u0103rie ori s\u0103 umple cu ap\u0103 h\u00e2rdaiele celularului, ceea ce-i prilejuia s\u0103 vad\u0103 soarele \u015fi s\u0103 inspire c\u00e2teva guri zdravene de aer curat.<\/p>\n

Pronia mijloci s\u0103 fie trimis, \u00eentr-o bun\u0103 zi, \u00een partea de miaz\u0103zi a cur\u0163ii, acolo unde se \u00een\u0103l\u0163a luminos un paraclis dezafectat.<\/p>\n

Trec\u00e2nd prin dreptul acestuia, \u00een\u0163epeni la vederea unui b\u0103tr\u00e2nel c\u0103zut \u00een genunchi, \u00eenl\u0103untru, \u00eenaintea unei icoane. \u00ce\u015fi \u0163inea m\u00e2inile \u00eempreunate \u00een gestul rug\u0103ciunii, la \u00een\u0103l\u0163imea pieptului, \u015fi era ad\u00e2ncit \u00een sine.<\/p>\n

Str\u0103inul, p\u00e2n\u0103 s\u0103-l vad\u0103, boc\u0103nise din t\u0103lpile de lemn ale sabo\u0163ilor, netem\u00e2ndu-se c\u0103 ar fi turburat lini\u015ftea cuiva. P\u0103c\u0103nitul lor \u00eel smulse din contemplare pe v\u00e2rstnic. Capul \u00eei juc\u0103 \u00eencet pe g\u00e2t \u015fi se uit\u0103 \u00eend\u0103r\u0103t, f\u0103r\u0103 a face vreo alt\u0103\u00a0mi\u015fcare ce s\u0103-i tr\u0103deze inten\u0163ia de a-\u015fi p\u0103r\u0103si pozi\u0163ia. Constat\u0103, f\u0103r\u0103 emo\u0163ie, c\u0103 ap\u0103ruse un de\u0163inut necunoscut. \u00cen loc de fireasca spaim\u0103 c\u0103 acesta l-ar fi putut p\u00e2r\u00ee pentru ceea ce f\u0103cea, lucrul cel mai obi\u015fnuit sub domnia \u2018reeducatorilor\u2019, din pieptul \u00eembl\u00e2nzit de dialogul cu Domnul \u00eei urc\u0103 o \u00eembiere adresat\u0103 lui Bordeianu, prin care-l invit\u0103 s\u0103 \u00eengenunche al\u0103turi de el. Era o chemare at\u00e2t de natural\u0103 \u015fi de prieteneasc\u0103 \u00eenc\u00e2t cel\u0103lalt, care demult fusese \u00eenghi\u0163it de beznele fricii, uit\u0103 de \u015fcoala pruden\u0163ei \u015fi, de\u015fi nu mai g\u0103sea calea rug\u0103ciunii, de\u015fi se \u015ftia exclus de la agapa spiritual\u0103 a \u00een\u0103l\u0163\u0103rii \u00een comun a inimilor spre Dumnezeu, nu se putu opune \u015fi adopt\u0103 aceea\u015fi pozi\u0163ie \u015fi el, al\u0103turi de omul \u00eenv\u0103luit \u00een pace. V\u0103z\u00e2ndu-l l\u00e2ng\u0103 sine, murmurul acestuia din urm\u0103 \u00eel l\u0103muri cu cine avea de-a face:<\/p>\n

\u2013 \u201cSunt Fluiera\u015f.\u201d<\/p>\n

\u2018Fluiera\u015f?! Fluiera\u015f? Nu fusese el comunist?!\u2019, se \u00eentreb\u0103 Dumitru Bordeianu. \u2018Nu. Nu a fost comunist. A fost social-democrat\u2019. Da. Dumitru Bordeianu nu gre\u015fea: un social-democrat de frunte, membru al Comitetului Interna\u0163ionalei Socialiste, secretar al partidului lui Titel Petrescu.<\/p>\n

Odat\u0103 cu impunerea comuni\u015ftilor, Partidul Social-Democrat s-a scindat, Lothar R\u0103d\u0103ceanu (pe numele s\u0103u adev\u0103rat: Wurtzelbaum), Voitec \u015fi al\u0163ii, trec\u00e2nd de partea comuni\u015ftilor; pe c\u00e2nd oamenii de caracter au r\u0103mas fideli lui Titel Petrescu \u015fi vechilor lor idealuri; dintre ace\u015ftia \u015fi Fluiera\u015f.<\/p>\n

Titel Petrescu \u015fi cu ai lui fur\u0103 cur\u00e2nd zv\u00e2rli\u0163i \u00een pu\u015fc\u0103rii.<\/p>\n

\u015eeful partidului c\u0103zu victima celui mai bun prieten, un avocat cult, simpatic \u015fi talentat, care o vizita pe so\u0163ia sa \u015fi-i tot cerea bani pentru a-i da mit\u0103, ici \u015fi colo, insista, \u00een vederea eliber\u0103rii so\u0163ului ei. C\u00e2nd rezervele familiei Petrescu se istovir\u0103, acela\u015fi presupus om al legii ceru obiecte de art\u0103 sau de valoare. C\u00e2nd se g\u0103tar\u0103 \u015fi ele, \u00eei comunic\u0103 doamnei c\u0103 Titel, so\u0163ul ei, se pr\u0103p\u0103dise. Slujbe biserice\u015fti peste slujbe biserice\u015fti, parastase, pomeniri, pomeni. Iar c\u00e2nd disp\u0103rutul reveni pe nea\u015fteptate acas\u0103, doamna lui se pare c\u0103-\u015fi pierdu min\u0163ile, constat\u00e2nd c\u0103 cel dus dintre noi era viu ca to\u0163i viii.<\/p>\n

Titel Petrescu fu singurul dintre \u015fefii partidelor politice din acele timpuri, care, de mila acoli\u0163ilor s\u0103i ce putrezeau prin ocne, \u015fi cu o previziune politic\u0103 valabil\u0103 pentru urm\u0103torul sfert de veac, accept\u0103 s\u0103 publice o dezicere de propriul trecut, \u00een scopul slobozirii tuturor social-democra\u0163ilor de prin gherle. Aceasta se realiz\u0103 cu adev\u0103rat. Doar Fluiera\u015f refuz\u0103 s\u0103 contrasemneze dezicerea \u015fi a r\u0103mas \u00een deten\u0163ie.<\/p>\n

Dumitru Gh. Bordeianu, auzind cu cine avea de-a face, se sim\u0163ea smerit, el care pierduse orice leg\u0103tur\u0103 cu Creatorul. Smerenia \u00eel sfia. Cuno\u015ftin\u0163ele politice despre trecutul lui Fluiera\u015f \u00eei st\u00e2rneau uluirea, mai ales c\u00e2nd le asocia cu priveli\u015ftea acelui coleg de \u00eenchisoare pr\u0103bu\u015fit \u00eenaintea milei lui Dumnezeu.<\/p>\n

Cur\u00e2nd b\u0103tr\u00e2nul, care se sim\u0163ea gazd\u0103 \u00een casa p\u0103r\u0103sit\u0103 a Domnului, \u00ee\u015fi \u00eencheie ruga, se \u00eenchin\u0103 larg, cu dragoste \u015fi \u00eencredere, \u015fi-\u015fi depuse privirile senine \u015fi blajine asupra pupilelor intrusului.<\/p>\n

\u2013 \u201cDomnule Fluiera\u015f, nu sunte\u0163i celebrul social-democrat?\u201d, zise acesta.<\/p>\n

\u2013 \u201cBa da\u201d, i se r\u0103spunse cu senin\u0103tate.<\/p>\n

\u2013 \u201cNu sunte\u0163i ateu? Cum de v\u0103 ruga\u0163i? Cui?\u201d, \u0163\u00e2\u015fnir\u0103 ca din pu\u015fc\u0103 \u00eentreb\u0103rile lui Dumitru, care v\u0103zuse diavolul triumf\u00e2nd asupra binelui \u015fi p\u0103trunz\u00e2nd \u00een sufletele at\u00e2tor tineri, preschimb\u00e2ndu-i \u00een fiare de ne\u00eenchipuit.<\/p>\n

Pentru el, str\u0103dania de a mai rosti o rug\u0103ciune, c\u00e2nd ap\u0103rea, rareori, nevoia s-o fac\u0103, se solda numai cu pronun\u0163area mecanic\u0103 a cuvintelor, lipsit\u0103 de orice con\u0163inut afectiv, de orice ad\u0103ugire sufleteasc\u0103, de orice \u00eenduio\u015fare a iubirii: era damnat; o \u015ftia; era convins de asta. Poate mai mult: era un \u00eendr\u0103cit. Cel\u0103lalt \u00eei r\u0103spunse, blajin:<\/p>\n

\u2013 \u201cAm fost ateu: \u00een tinere\u0163e. Tare demult. Am crezut \u00een \u00een\u015fel\u0103ciunea cu ateismul. Prostii! Totul e minciun\u0103, \u00een afar\u0103 de icoan\u0103, ascult\u0103-m\u0103 pe mine. Nu mi-a mai r\u0103mas dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 rog lui Dumnezeu de iertare pentru cele ce am crezut.\u201d<\/p>\n

Dumitru Bordeianu \u00ee\u015fi l\u0103s\u0103 uit\u0103tura s\u0103 se plimbe, odihnit\u0103, peste tr\u0103s\u0103turile lui calde. Sim\u0163ea c\u0103 omul acela respira \u00eentr-o \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie de Sus, unde el, Dumitru, nu mai avea acces, ale c\u0103rei por\u0163i se \u00eenchiseser\u0103 pentru t\u00e2n\u0103rul \u2018reeducat\u2019. Nu se mai \u015ftia desprinde dintr-acea sorbire din irisuri a pio\u015feniei cumin\u0163i \u015fi plin\u0103 de iubire, ce-l ame\u0163ea. St\u0103tu c\u00e2t st\u0103tu astfel, cu ochii-n ochii \u00eemp\u0103catului cu Domnul, a\u015ftept\u00e2nd, poate, s\u0103 picure \u015fi-n el puterea credin\u0163ei. \u00cenc\u0103 o dat\u0103 se convinse c\u0103 \u00eei erau t\u0103iate aripile \u015fi c\u0103 \u00eengerul fugise departe. Atunci se dezmetici. Nu putea face altceva, pentru a r\u0103m\u00e2ne om, dac\u0103 dragoste cre\u015ftin\u0103 nu mai avea, dec\u00e2t s\u0103-i \u015fopteasc\u0103:<\/p>\n

\u2013 \u201cFi\u0163i prudent. Pe aici mi\u015fun\u0103 ciripitorii puzderie. Dac\u0103 v\u0103 vinde vrun tic\u0103los, v\u0103 cost\u0103 via\u0163a…\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cDe-acum nu m\u0103 mai tem. Cum m\u0103 scot, la buc\u0103t\u0103rie, la cur\u0103\u0163at cartofi, vin aici \u015fi m\u0103 rog. E\u015fti ortodox?\u201d, \u00eel \u00eentreb\u0103, de parc\u0103 i-ar fi sim\u0163it r\u0103ceala.<\/p>\n

\u2013 \u201cDa.\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cCrezi \u00een Dumnezeu?\u201d, insist\u0103 social-democratul iubitor de Hristos.<\/p>\n

\u2018Dumnezeu se simte cu inima \u015fi nu cu buzele. Ra\u0163iunea rece nu-l poate sim\u0163i pe Dumnezeu; numai inima curat\u0103, cald\u0103 \u015fi plin\u0103 de dragoste \u00cel poate sim\u0163i, pentru c\u0103 El e dragoste. Buzele mele rostesc rug\u0103ciunea, dar inima mea e rece \u015fi goal\u0103…\u2019, \u00eei trecu prin minte conlocutorului \u00eensp\u0103im\u00e2ntat; dar nu deschise gura, ci plec\u0103.<\/p>\n

S-au \u00eent\u00e2lnit acolo de mai multe ori. \u015eedeau \u00eengenunchia\u0163i, um\u0103r la um\u0103r, \u015fi spuneau rug\u0103ciuni.<\/p>\n

\u201c\u00cen \u00eent\u00e2lnirile noastre \u00een acea capel\u0103, eu \u00eel sim\u0163eam pe b\u0103tr\u00e2nul Fluiera\u015f at\u00e2t de aproape \u015fi at\u00e2t de cald l\u00e2ng\u0103 mine, parc\u0103-l sim\u0163eam pe tata cu barba alb\u0103 l\u00e2ng\u0103 mine\u201d, scrie Dumitru Gh. Bordeianu. \u015fi adaug\u0103: \u201cFluiera\u015f era fierbinte \u015fi a\u015ftepta s\u0103 plece din lumea asta\u201d.<\/p>\n

Ultima oar\u0103 c\u00e2nd l-a \u00eent\u00e2lnit \u015fi au mai stat de vorb\u0103, \u00eenainte ca Bordeianu s\u0103 fie scos \u00een fabric\u0103, Fluiera\u015f i-a zis:<\/p>\n

\u2013 \u201cF\u0103tul meu, toate sunt minciuni. S\u0103 nu-L pierzi pe Dumnezeu, c\u0103 atunci ai pierdut totul.\u201d<\/p>\n

Pe urm\u0103, \u00een drum spre locul de munc\u0103 sau la revenirea de la atelier, c\u00e2nd \u00eel z\u0103rea departe, se pleca ad\u00e2nc.\u201d\u00cel salutam cu o umil\u0103 venera\u0163ie pe acest ateu revenit la dreapta credin\u0163\u0103\u201d, m\u0103rturise\u015fte memorialistul.<\/p>\n

\u00centr-o diminea\u0163\u0103, c\u00e2nd se apropie de masa lui de lucru, Dumitru Bordeianu g\u0103si pe aceasta un bilet caligrafiat cu litere de tipar, anume distorsionate, s\u0103 nu fie recunoscut\u0103 m\u00e2na ce le trasase: \u201cCRIMINALII DE REK \u015fI JUBERIAN L-AU UCIS PE FLUIERA\u015e\u201d. Bordeianu \u00eenghe\u0163\u0103. Nu\u00a0 putu crede vestea sinistr\u0103. Acceptarea adev\u0103rului nu veni dec\u00e2t printr-aceea c\u0103 nu l-a mai z\u0103rit prin curte pe cel numit, nici \u00een ziua respectiv\u0103, nici \u00een urm\u0103toarele.<\/p>\n

Ce \u00eel f\u0103cea s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103 de \u015ftire? Nu c\u0103 Fluiera\u015f fusese omor\u00e2t. Era cel mai simplu lucru, \u00een perioada \u2018reeduc\u0103rilor\u2019, ca un de\u0163inut investit de Ministerul de Interne cu acest drept asupra colegilor s\u0103i, s\u0103 le ia via\u0163a, la porunca lui Nicolski. \u0162urcanu, \u015feful acestei ac\u0163iuni de distrugere a studen\u0163imii \u00een \u00eenchisoarea de la Pite\u015fti, continuat\u0103 \u00een cea de la Gherla, o f\u0103cuse cu cel mai bun prieten al lui: \u015eura Bogdanovici, care ini\u0163iase \u2018reeduc\u0103rile\u2019, \u00eens\u0103 refuza calea violen\u0163elor, preconiz\u00e2nd-o pe aceea a convingerii, inform\u0103rii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii. \u00cennebuniser\u0103 at\u00e2\u0163ia in\u015fi b\u0103tu\u0163i \u015fi umili\u0163i f\u0103r\u0103 precedent. Se \u00eemboln\u0103viser\u0103 pentru a-\u015fi da sufletul ca urmare a min\u0103rii organismului \u015fi a lipsei de \u00eengrijire medical\u0103 \u015fi hran\u0103. De c\u00e2te ori de\u0163inu\u0163ii sc\u0103pau o miime de secund\u0103 de vigilen\u0163a reprezentan\u0163ilor din gherle ai clasei muncitoare, ei \u00eencercau s\u0103 se sinucid\u0103.<\/p>\n

Dar \u2018reeduc\u0103rile\u2019 intraser\u0103 \u00eentr-un colaps misterios. \u0162urcanu, Popa \u0162anu, M\u0103rtinu\u015f, Livinschi, Pris\u0103caru, Caba, Dan Dumitrescu, Aristide Popescu, Nutti P\u0103tr\u0103\u015fcanu, Lic\u0103 P\u0103v\u0103loaia, \u00een sf\u00e2r\u015fit vreo treizeci \u015fi \u015fase de criminali \u015fi \u2018demascatori\u2019 notorii, dintre care primii \u015fase cita\u0163i au acceptat s\u0103 intre \u00een jocul Securit\u0103\u0163ii f\u0103r\u0103 a primi o palm\u0103 m\u0103car, numai \u00een speran\u0163a c\u0103 vor fi elibera\u0163i \u00eenainte de termen \u015fi investi\u0163i ofi\u0163eri anchetatori, s\u0103 conduc\u0103, mai departe, provoc\u0103rile \u015fi turn\u0103toriile, \u2018demasc\u0103rile\u2019, la nivelul \u0163\u0103rii \u00eentregi, pe c\u00e2nd ceilal\u0163i deveniser\u0103 bestiali \u00een urma unor torturi ce-i dezumanizaser\u0103 total, treizeci \u015fi \u015fase, deci, fuseser\u0103 sco\u015fi din Gherla. Nu se \u015ftia unde ajunseser\u0103. Bizuindu-se pe propria l\u0103ud\u0103ro\u015fenie anterioar\u0103 a tor\u0163ionarilor, victimele credeau c\u0103 fuseser\u0103 elibera\u0163i. Doar sistarea \u2018demasc\u0103rilor\u2019 \u00een camerele de tortur\u0103 le lumin\u0103 treptat-treptat min\u0163ile, c\u0103 dac\u0103 \u2018demasc\u0103rile\u2019 conduceau efectiv la r\u0103splata \u2018demascatorilor\u2019, nu era firesc s\u0103 \u00eenceteze; normal era s\u0103 devin\u0103 \u015fi mai s\u00e2ngeroase. Dar iat\u0103 c\u0103 ordinul suna altfel.<\/p>\n

Plec\u00e2nd comitetul organizatoric ini\u0163ial, puterea a trecut \u00een m\u00e2inile lui Rek \u015fi Juberian. Pe cel dint\u00e2i \u00eel reg\u0103sim, la Jilava, dac\u0103 urc\u0103m de-a-ndaratelea \u00een timp, la \u00eenceputul sistemului \u00een baza c\u0103ruia un de\u0163inut politic urma s\u0103 bat\u0103 un alt de\u0163inut politic, \u00een cadrul unei anchete \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului. Se pare, cum spuneam, c\u0103 era un vechi comunist, c\u0103ruia \u00eei sc\u0103paser\u0103, \u00een propria-i anchet\u0103, numele unor tovar\u0103\u015fi. Condamnat \u00eenainte de 1944, nu fusese eliberat c\u00e2nd au venit la putere fo\u015ftii s\u0103i colegi de crez. \u00cen schimb, i s-a oferit posibilitatea de a-\u015fi ar\u0103ta ata\u015famentul fa\u0163\u0103 de ideile marxiste prin torturarea noilor camarazi de pu\u015fc\u0103rie. Ceea ce a acceptat de bun\u0103 voie, crez\u00e2nd c\u0103 avea s\u0103 fie reabilitat.<\/p>\n

C\u00e2t despre Juberian, situa\u0163ia sa era dramatic\u0103, dup\u0103 cum era a tuturor schingiuitorilor care trecuser\u0103 ini\u0163ial prin torturi, \u00een calitate de victim\u0103. Ba chiar se aude c\u0103 a fost unul dintre cei mai chinui\u0163i studen\u0163i. Bordeianu a asistat la aducerea lui \u00een camera 2 parter, de la Pite\u015fti, complet desfigurat, \u00een nesim\u0163ire, \u015fi la azv\u00e2rlirea lui pe ciment \u00een imediata vecin\u0103tate a naratorului, neprimind m\u00e2ncare timp de c\u00e2teva zile la r\u00e2nd, hran\u0103 pe care nici n-ar fi putut-o \u00eenghi\u0163i, datorit\u0103 mutil\u0103rilor, ceea ce n-a \u00eensemnat c\u0103, orbit de spaim\u0103, n-a ajuns un criminal notoriu \u015fi c\u0103 n-a fost, \u00een cele din urm\u0103, \u00eempu\u015fcat.<\/p>\n

Deoarece \u00eel cuno\u015ftea din acele condi\u0163ii strig\u0103toare la cer, Dumitru Bordeianu se \u00eendoie\u015fte c\u0103, dup\u0103 \u00eencetarea b\u0103t\u0103ilor, \u015fi-ar fi asumat uciderea lui Fluiera\u015f. P\u0103rerea sa este c\u0103 Goiciu, bestialul comandant al Gherlei, a f\u0103ptuit-o, fie personal, fie ordon\u00e2nd-o unui subordonat, \u00een urma poruncii primite de la Interne. Memorialistul \u00ee\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 aceast\u0103 presupunere pe trecutul lui Goiciu de director al penitenciarului din Gala\u0163i, unde \u00eengrozise condamna\u0163ii care-\u015fi executau pedepsele. \u201cAvea anumite predispozi\u0163ii de a ucide preo\u0163i sau fii de preo\u0163i. Pu\u0163ini dintre ace\u015ftia, care au trecut prin \u00eenchisoarea din Gala\u0163i, au sc\u0103pat cu via\u0163\u0103 din m\u00e2na acestui c\u0103l\u0103u. Sunt martori oculari care au stat \u00een celul\u0103 cu un fiu de preot, c\u00e2nd acesta a fost surprins de Goiciu, prin vizeta por\u0163ii, \u00een momentul c\u00e2nd \u00ee\u015fi f\u0103cea rug\u0103ciunea. Acesta a intrat \u00een celul\u0103, l-a lungit pe fiul de preot pe du\u015fumea \u015fi l-a zdrobit cu picioarele p\u00e2n\u0103 l-a l\u0103sat mort\u201d, scrie Bordeianu.<\/p>\n

Goiciu ducea p\u00e2n\u0103 la ultima consecin\u0163\u0103 atitudinea general\u0103 a organelor de conducere din lag\u0103re \u015fi penitenciare fa\u0163\u0103 de slujitorii lui Dumnezeu. Voi recurge la memoriile arheologului Vladimir Dumitrescu, pentru a exemplifica aceast\u0103 afirma\u0163ie. Scena s-a desf\u0103\u015furat \u00een lag\u0103rul de la Gale\u015f (Canalul Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103). S\u0103p\u0103torii cu pedepse administrative, adic\u0103 nejudeca\u0163i, ci c\u0103rora doar li se comunicase c\u00e2\u0163i ani le revenea s\u0103 efectueze munca for\u0163at\u0103, n-aveau voie s\u0103 doarm\u0103 altfel \u00eembr\u0103ca\u0163i dec\u00e2t cu chilo\u0163ii \u015fi c\u0103ma\u015fa pe ei. \u201c\u00centr-o noapte am fost trezit din somn de ni\u015fte r\u0103cnete fioroase \u015fi, deschiz\u00e2nd ochii, am v\u0103zut pe brigadierul-\u015fef \u00eenso\u0163it de un securist cum r\u0103cneau la preotul Florea. L-au pus s\u0103 se dezbrace \u015fi apoi cu propria-i curea a fost b\u0103tut p\u00e2n\u0103 tot spatele i s-a f\u0103cut numai v\u00e2n\u0103t\u0103i.\u201d\u00a0 Era vinovat de a fi dormit cu pantalonii pe sine, s\u0103 se apere de frigul nop\u0163ilor dobrogene.<\/p>\n

Ceea ce m\u0103 mir\u0103 este c\u0103 Dumitru Bordeianu, inform\u00e2ndu-ne asupra faptului c\u0103 Goiciu se l\u0103uda cu prietenia ce-l lega de Gheorghiu-Dej (to\u0163i de\u0163inu\u0163ii auziser\u0103 despre aceast\u0103 c\u00e2rd\u0103\u015fie ce-i adusese lui Goiciu m\u0103rirea), nu b\u0103nuie\u015fte c\u0103 ordonarea mor\u0163ii lui Fluiera\u015f a provenit de la omul nr. 1 al regimului. Personal, fac aceast\u0103 presupunere pentru c\u0103 muncitorul Fluiera\u015f, social-democrat notoriu \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi peste hotare, amenin\u0163a propria popularitate a secretarului general numit. \u015ei \u015ftim prea bine c\u0103 preluarea de c\u0103tre Dej a func\u0163iei acesteia se f\u0103cuse prin eliminarea fostului secretar \u00een ilegalitate, Fori\u015f, pe care am dezv\u0103luit-o \u00een: \u201cTRAGEDIA LUI LUCRE\u0162IU P\u0102TR\u0102\u015eCANU. CONVORBIRI CU OMUL POLITIC CORNELIU COPOSU\u201d, publicat\u0103 \u00een editura mea RAMIDA. Era firesc ca, dup\u0103 acelea\u015fi canoane, s\u0103 continue a se debarasa de orice prezumptiv contracandidat la cinstirea popular\u0103. Doar astfel au c\u0103zut prad\u0103 orgoliului s\u0103u, Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu, singurul intelectual ce-l umbrea, ca \u015fi \u00eendr\u0103gi\u0163ii de Stalin Ana Pauker, Vasile Luca, precum \u015fi Teohari Georgescu, \u00eens\u0103\u015fi m\u00e2n\u0103 sa dreapt\u0103 \u00een asasinate.<\/p>\n

L\u0103s\u00e2nd de-o parte aspectul politic al acestei crime, s\u0103 revenim la o afirma\u0163ie a lui Dumitru Bordeianu, elocvent\u0103 \u00een definirea portretului lui Fluiera\u015f: \u201cFluiera\u015f era fierbinte \u015fi a\u015ftepta s\u0103 plece din lumea asta\u201d. Ni se comunic\u0103 oare o presim\u0163ire a ce urma s\u0103 se petreac\u0103 cu el? Era doar o dorin\u0163\u0103 a \u00eent\u00e2lnirii cu Dumnezeu, fa\u0163\u0103 c\u0103tre fa\u0163\u0103?<\/p>\n

Fluiera\u015f se desp\u0103r\u0163ise de lume \u015fi de suferin\u0163ele ei. Sufletul s\u0103u era Dincolo, \u00eenainte de i l-au smuls din piept uciga\u015fii. A suferit durerea; poate c\u0103 una f\u0103r\u0103 margini. Dar nici o mutilare sufleteasc\u0103 nu i s-a mai putut aduce: Fluiera\u015f g\u0103sise calea adev\u0103rului, drept\u0103\u0163ii \u015fi iubirii.<\/p>\n

C\u00e2t de bine i se potrive\u015fte un cuv\u00e2nt al unui b\u0103tr\u00e2n pu\u015fc\u0103ria\u015f, \u00eent\u00e2lnit de Al. Mihalcea \u00een celul\u0103, reprodus \u00een amintirile acestuia, intitulate: \u201cJURNAL DE OCN\u0102\u201d: \u201cNu m\u0103 intereseaz\u0103 ce fac al\u0163ii cu trupul meu, m\u0103 intereseaz\u0103 ce fac eu cu sufletul meu\u201d.<\/p>\n

Trupul lui Fluiera\u015f a fost ucis. Sufletul s\u0103u, cu geamantanul plin de iubire, a\u015ftepta trenul vie\u0163ii celei noi.<\/p>\n

Iar \u00eenainte de trecerea dintre vii, el s-a f\u0103cut unealta lui Dumnezeu, ca prin el, Creatorul s\u0103-l cheme iar\u0103\u015fi la credin\u0163\u0103 pe autorul memoriilor, pe Dumitru Bordeianu, care se lep\u0103dase de ea.<\/p>\n

7. RUG\u0102CIUNEA \u00ceNVINGE FRICA<\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi nu ar fi pentru prima oar\u0103 c\u00e2nd prezent\u0103m cazul unui credincios care \u015fi-a pierdut credin\u0163a \u00een cuptorul ars de fl\u0103c\u0103rile atrocit\u0103\u0163ilor suferite \u00een temni\u0163ele comuniste. Dar \u00eentr-o emisiune intitulat\u0103: \u201cCred, Doamne, ajut\u0103 necredin\u0163ei mele\u201d, nu despre pierderea credin\u0163ei mi-am propus s\u0103 vorbesc ci, dimpotriv\u0103, despre rec\u00e2\u015ftigarea ei, datorat\u0103 dulcei Chem\u0103ri a lui Dumnezeu, adresat\u0103 sufletului \u00eenm\u0103rmurit de groaz\u0103, c\u0103tre El, pacea \u015fi odihna noastr\u0103, \u00eent\u0103ritorul \u015fi \u00eendrept\u0103torul r\u0103t\u0103cirii noastre.<\/p>\n

Acesta este \u015fi cazul unui copil, la timpul c\u00e2nd se petreceau lucrurile cumplite ce le relateaz\u0103 \u00een memoriile sale intitulate: \u201cDUMNEZEUL MEU, DE CE M-AI P\u0102R\u0102SIT?\u201d, publicate de mine \u00een editura RAMIDA. Numele s\u0103u este: Justin Paven.<\/p>\n

Dar acest copil t\u00e2rzielnic, de dou\u0103zeci \u015fi pu\u0163ini ani, pe vremea suferin\u0163elor sale \u00een gherl\u0103, \u00een \u2018reeduc\u0103ri\u2019, izbuti cur\u00e2nd s\u0103-\u015fi redob\u00e2ndeasc\u0103 \u00eencrederea \u00een Dumnezeu, credin\u0163a, datorit\u0103, faptului c\u0103 n-a r\u0103mas surd la Chemarea F\u0103c\u0103torului nostru, rostit\u0103 pentru el, prin mijlocirea exemplului dat de un frate de suferin\u0163\u0103. \u015fi at\u00e2t de mare i-a crescut credin\u0163a rec\u00e2\u015ftigat\u0103 \u00eenc\u00e2t studie teologia, p\u0103r\u0103sindu-\u015fi vechile aspira\u0163ii intelectuale \u015fi se c\u0103lug\u0103ri.<\/p>\n

\u201cMomentul culminant al acestui Calvar\u201d, se spovede\u015fte Justin Paven, referindu-se la \u2018reeduc\u0103rile\u2019 ale c\u0103ror victim\u0103 era, \u201cl-a constituit \u00eens\u0103 pedepsirea bietului Ni\u0163\u0103 Cornel, \u00een seara zilei de 28 februarie 1950.<\/p>\n

\u201cSe f\u0103cuse num\u0103rul de sear\u0103 \u015fi, dup\u0103 \u00eenchidere, \u0162urcanu \u015fi-a mobilizat iar\u0103\u015fi echipa pentru opera\u0163iuni. Avea de smuls ni\u015fte declara\u0163ii de la t\u00e2n\u0103rul b\u0103c\u0103uan care nu se l\u0103sase convins p\u00e2n\u0103 atunci s\u0103 spun\u0103 tot ce \u015ftia sau ce b\u0103nuia \u0162urcanu c\u0103 \u015ftia.<\/p>\n

\u201cDup\u0103 c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri, \u00eenso\u0163ite de amenin\u0163\u0103rile de rigoare, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 r\u0103spunsul era nesatisf\u0103c\u0103tor, \u0162urcanu a asmu\u0163it haita contra lui. Repezindu-i c\u00e2\u0163iva pumni, l-a v\u00e2r\u00e2t \u00eentr-un cerc format din 6-7 tor\u0163ionari care l-au luat \u00een primire cu pumnii \u015fi picioarele, zv\u00e2rlindu-l de la unul la altul ca pe o minge, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a c\u0103zut jos, ame\u0163it. L-au udat cu ap\u0103, s\u0103 se trezeasc\u0103, \u015fi i-au dat un mic r\u0103gaz ca s\u0103 se hot\u0103reasc\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103.<\/p>\n

\u201cTrebuia s\u0103 spun\u0103 ce \u015ftia despre omor\u00e2rea unui soldat sovietic prin p\u0103r\u0163ile lui \u015fi dac\u0103 luase \u015fi el parte la acea crim\u0103 politic\u0103. Probabil c\u0103 existau ceva informa\u0163ii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu amestecul lui Cornel \u00een acea afacere \u015fi \u0162urcanu voia s\u0103 smulg\u0103 de la el confirmarea, dar bietul b\u0103iat fie c\u0103 nu \u015ftia, fie c\u0103 \u00eei era fric\u0103 s\u0103 declare, rezista cu d\u00e2rzenie s\u0103 afirme ceva \u015fi nu zicea dec\u00e2t: \u201cnu \u015ftiu nimic!\u2019.<\/p>\n

\u201cV\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu voia s\u0103 vorbeasc\u0103, au \u00eenceput s\u0103-l bat\u0103 la t\u0103lpi, f\u0103r\u0103 s\u0103-l descal\u0163e. Loviturile primite prin \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte sunt mult mai violente, pentru c\u0103 durerile se localizeaz\u0103 \u00een special la cap; apoi l-au pus s\u0103 fac\u0103 manej, lovindu-l din nou cu pumnii, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a c\u0103zut iar\u0103\u015fi \u00een nesim\u0163ire.<\/p>\n

\u201c\u0162urcanu turba de furie v\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu putea scoate de la el nici un cuv\u00e2nt. Nu mai \u00eent\u00e2lnise p\u00e2n\u0103 atunci at\u00e2ta putere de rezisten\u0163\u0103 la nici unul dintre tortura\u0163i, iar acum un copil de 19-20 ani primea loviturile cele mai cr\u00e2ncene, doar cu un u\u015for geam\u0103t de durere.<\/p>\n

\u201cNoi, care asistam la scena aceasta de groaz\u0103, ce dura de vreo dou\u0103 ore, eram cu sufletele crispate, ne\u015ftiind p\u00e2n\u0103 unde putea merge oribila maltratare a unui om.<\/p>\n

\u201cDar bestialitatea c\u0103l\u0103ilor a \u00eentrecut orice imagina\u0163ie \u00een supliciul aplicat s\u0103rmanului copil.<\/p>\n

\u201cDup\u0103 ce l-au l\u0103sat pu\u0163in s\u0103-\u015fi mai revin\u0103, \u00een care timp \u0162urcanu se plimba furios \u015fi se g\u00e2ndea la o nou\u0103 metod\u0103 de schingiuire, \u00eel auzim c\u0103 d\u0103 ordin s\u0103 i se lege m\u00e2inile la spate \u015fi-i face semn lui Vasile Pu\u015fca\u015fu, namila care avea cea mai mare for\u0163\u0103 dintre ei, s\u0103-l ridice \u00een sus.<\/p>\n

\u201cUrc\u00e2ndu-se \u00een picioare pe marginea priciului, Pu\u015fca\u015fu \u00eel prinse de m\u00e2inile legate \u015fi r\u0103sucindu-i-le, \u00eel suspend\u0103 \u00een aer, \u00eentr-o pozi\u0163ie care sugera imaginea crucific\u0103rii.<\/p>\n

\u201cBietul copil, cu capul complet v\u00e2r\u00e2t \u00een piept, a mai avut puterea s\u0103 scoat\u0103 un strig\u0103t sf\u00e2\u015fietor \u00een momentul c\u00e2nd i s-au luxat bra\u0163ele, apoi f\u0103cea eforturi disperate s\u0103 trag\u0103 aer \u00een piept.<\/p>\n

\u201c\u00cen jurul lui, vreo patru sau cinci tor\u0163ionari \u00eel loveau cu ciomegele, cu un sadism \u00eengrozitor, peste cap, peste picioare, \u00eentr-o infernal\u0103 poft\u0103 de distrugere a vie\u0163ii.<\/p>\n

\u201cDup\u0103 c\u00e2teva zeci de lovituri, dintre care unele cu v\u00e2rful ciomagului \u00een stomac \u015fi \u00een piept, i-au dat drumul s\u0103 cad\u0103 de la \u00een\u0103l\u0163ime.<\/p>\n

\u201cS-a pr\u0103bu\u015fit inert, cu fa\u0163a la p\u0103m\u00e2nt, f\u0103r\u0103 s\u0103 se mai poat\u0103 mi\u015fca din loc. I-au dezlegat m\u00e2inile ce se b\u0103l\u0103b\u0103neau pe l\u00e2ng\u0103 corp, cu articula\u0163iile complet zdrobite, \u015fi dup\u0103 ce i-au mai v\u0103rsat o can\u0103 cu ap\u0103 peste cap, l-au t\u00e2r\u00e2t pe un pat de fier, \u00een mijlocul camerei.<\/p>\n

\u201cAbia mai r\u0103sufla. Dup\u0103 un timp a \u00eenceput s\u0103 delireze. Probabil f\u0103cuse o hemoragie intern\u0103. Vorbea f\u0103r\u0103 \u015fir \u015fi ciom\u0103garii din jurul lui f\u0103ceau haz, b\u0103t\u00e2ndu-\u015fi joc de cuvintele f\u0103r\u0103 \u00een\u0163eles ce le scotea \u00een ne\u015ftire.<\/p>\n

\u201c\u0162urcanu comenta \u00eencruntat cu ciracii lui despre \u00eend\u0103r\u0103tnicia \u201cbanditului\u201d \u015fi se b\u0103tea cu pumnul \u00een piept c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 o s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103:<\/p>\n

\u201c\u2013 \u201cAm eu ac de cojocul lui, tic\u0103losu\u2019!… Crede c\u0103 se joac\u0103 el cu mine?!… O s\u0103 vad\u0103 el care-i mai tare!…\u201d<\/p>\n

\u201cFierbea de ciud\u0103 c\u0103 \u201cEL, \u0162URCANU\u201d a putut fi astfel \u00eenfruntat!<\/p>\n

\u201cSunase stingerea demult \u015fi ne b\u0103gasem cu to\u0163ii sub p\u0103turi, f\u0103r\u0103 s\u0103 se poat\u0103 apropia somnul de vreunul.<\/p>\n

\u201cPlantonul care r\u0103m\u0103sese de veghe avea sarcina s\u0103-i dea unele \u00eengrijiri lui Cornel peste noapte.<\/p>\n

\u201cN-a mai fost \u00eens\u0103 nevoie, pentru c\u0103, pu\u0163in timp dup\u0103 aceea, a intrat \u00een com\u0103.<\/p>\n

\u201cV\u0103dit alarmat \u015fi ne\u015ftiind cum s\u0103 procedeze, plantonul \u015fi-a luat inima-n din\u0163i \u015fi l-a trezit pe \u0162urcanu, care s-a sculat \u015fi a pus pe Gherman \u015fi pe Nuti P\u0103tr\u0103\u015fcanu, care fuseser\u0103 studen\u0163i la Medicin\u0103, s\u0103-i fac\u0103 respira\u0163ie artificial\u0103, fapt care, probabil, i-a gr\u0103bit sf\u00e2r\u015fitul.<\/p>\n

\u201cEu \u00eemi tr\u0103sesem p\u0103tura peste cap, f\u0103c\u00e2ndu-m\u0103 c\u0103 dormeam, dar m\u0103 uitam \u00eengrozit pe sub ea, urm\u0103rind scena aceasta groaznic\u0103: un om cu trupul zdrobit de b\u0103taie, cu bra\u0163ele complet luxate, muribund, este maltratat p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 a vie\u0163ii cu aceste mi\u015fc\u0103ri de respira\u0163ie care ap\u0103reau acum at\u00e2t de grote\u015fti.<\/p>\n

\u201cC\u00e2nd \u015fi-au dat seama c\u0103 murise, au \u00eenceput s\u0103 intre \u00een panic\u0103.<\/p>\n

\u201cSe \u00eenv\u00e2rteau speria\u0163i pe l\u00e2ng\u0103 el Gherman, Ro\u015fca, Pu\u015fca\u015fu, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 \u015ftearg\u0103 urmele de violen\u0163\u0103, sp\u0103l\u00e2ndu-i s\u00e2ngele de pe corp \u015fi de pe picioare, dar v\u00e2n\u0103t\u0103ile care ap\u0103reau acum mai proeminente nu se l\u0103sau deloc ascunse.<\/p>\n

\u201cDoar \u0162urcanu r\u0103m\u0103sese \u00een aparen\u0163\u0103 calm \u015fi \u00eendrept\u00e2ndu-se c\u0103tre u\u015f\u0103 a b\u0103tut, s\u0103-l anun\u0163e pe mili\u0163ian.<\/p>\n

\u201cMi-au r\u0103mas \u00eentip\u0103rite \u00een suflet cuvintele pline de cinism cu care a vestit moartea s\u0103rmanei victime:<\/p>\n

\u201c\u2013 \u201cDomnu\u2019 \u015fef, anun\u0163ati doctoru\u2019 c\u0103 a \u00eencetat s\u0103 bat\u0103 inima unui \u2018bandit\u2019!…\u201d<\/p>\n

\u201cA venit felcerul \u015fi dup\u0103 ce i-a verificat pulsul, l-au pus pe o brancard\u0103, sco\u0163\u00e2ndu-l din camer\u0103. Au trecut pe l\u00e2ng\u0103 patul meu de l\u00e2ng\u0103 u\u015f\u0103, unde st\u0103team chircit de groaz\u0103, cu p\u0103tura \u00een cap, ca s\u0103 nu fiu descoperit c\u0103 am asistat la aceast\u0103 scen\u0103 care ar fi umplut de oroare \u015fi cele mai tari inimi.\u201d<\/p>\n

Pe deasupra m\u0103sur\u0103, Justin Paven, care suferea el \u00eensu\u015fi rigorile torturilor, mai fu martor la \u00eenc\u0103 un deces datorat chinurilor.<\/p>\n

\u201c\u00cempreun\u0103 cu noi fusese adus \u015fi Bogdanovici, care abia se mai \u0163inea pe picioare. Era \u00eentr-o stare de sl\u0103biciune jalnic\u0103, de nedescris. Avea aspectul unui ca\u015fectic\u201d [ca\u015fexia este o stare de istovire general\u0103 a organismului cauzat\u0103 de boli cronice; n.n.], \u201cdar nu at\u00e2t din lipsa de m\u00e2ncare, c\u00e2t mai ales din tratamentul de violen\u0163e la care fusese supus. Acum \u0162urcanu \u00eel l\u0103sase \u00een pace, dar nenorocitul nu s-a mai putut redresa.<\/p>\n

\u201c\u00centr-o zi n-a mai fost \u00een stare s\u0103 se ridice \u00een capul oaselor \u015fi a fost nevoie s\u0103 fie hr\u0103nit de al\u0163ii. \u00cemi amintesc cu c\u00e2t\u0103 aten\u0163ie caritabil\u0103 se ocupa de el Georgic\u0103 Georgescu, d\u00e2ndu-i toate \u00eengrijirile pe care condi\u0163ia claustr\u0103rii noastre le \u00eeng\u0103duia, dar n-a mai rezistat mult.<\/p>\n

\u201cSt\u0103tea \u00eentins pe prici, cu ochii aproape imobili, privind undeva, dincolo de tavan, \u015fi nu scotea un cuv\u00e2nt. \u00cen tot timpul c\u00e2t am stat cu el, nu l-am auzit rostind dec\u00e2t c\u00e2teva cuvinte. Se putea citi pe fa\u0163a lui o amar\u0103 descurajare care cred c\u0103 a contribuit \u00een mare m\u0103sur\u0103 la gr\u0103birea sf\u00e2r\u015fitului s\u0103u.<\/p>\n

\u201cPoate c\u0103, totu\u015fi, \u00een t\u0103cerea aceasta prelungit\u0103, Dumnezeu a putut s\u0103-i trezeasc\u0103, dintr-un s\u00e2mbure de credin\u0163\u0103 primit la botez, un act de p\u0103rere de r\u0103u pentru via\u0163a sa de p\u0103cat \u015fi \u00eencheiat\u0103 at\u00e2t de tragic\u201d [Bogdanovici a fost acela care a inaugurat cuplitele reeduc\u0103ri, c\u0103z\u00e2ndu-le apoi prad\u0103 el \u00eensu\u015fi; n.n.].<\/p>\n

\u201cA expiat \u00eentr-o diminea\u0163\u0103, duc\u00e2nd cu el taina unei f\u0103r\u0103delegi pe care a isp\u0103\u015fit-o prin moarte pe Crucea \u00eenchisorii, dup\u0103 ce a primit acela\u015fi tratament de respira\u0163ie artificial\u0103 ordonat de \u0162urcanu, \u00een momentul c\u00e2nd intrase \u00een com\u0103.<\/p>\n

\u201cA fost primul om din via\u0163a mea pe care l-am v\u0103zut de aproape d\u00e2ndu-\u015fi sufletul \u015fi al patrulea mort din seria cu care am intrat la \u2018reeducare\u2019.<\/p>\n

\u201cDup\u0103 scoaterea lui din camer\u0103, \u00een t\u0103cerea ap\u0103s\u0103toare care se l\u0103sase, \u0162urcanu a \u0163inut s\u0103-i fac\u0103 un scurt panegiric:<\/p>\n

\u201c\u2013 \u201cA\u015fa vor pieri to\u0163i oportuni\u015ftii care \u00ee\u015fi \u00eenchipuie c\u0103 pot \u00een\u015fela bun\u0103voin\u0163a regimului!…\u201d<\/p>\n

Nu este de mirare c\u0103 \u00een atari traume, credin\u0163a studentului regalist Justin Paven se cl\u0103tin\u0103, p\u00e2n\u0103 aproape de ultima-i p\u00e2lp\u00e2ire. Renun\u0163\u0103 la rug\u0103ciune. Una dintre pricini fu c\u0103 victimele reeduc\u0103rilor ajunseser\u0103 at\u00e2t de subjugate de b\u0103t\u0103u\u015fii lor \u00eenc\u00e2t aveau sentimentul c\u0103 orice g\u00e2nd le era citit de reeduca\u0163i \u015fi c\u0103 urmau a fi pedepsi\u0163i pentru fiorul abia sim\u0163it al unei cl\u0103tin\u0103ri a min\u0163ii sau afective.<\/p>\n

\u201cDevenisem t\u0103cut, moroc\u0103nos, st\u0103team toat\u0103 ziua pe prici, cu fa\u0163a \u00een sus, privind \u00een tavan \u015fi f\u0103c\u00e2nd din cr\u0103p\u0103turile tencuielii jocuri aiuristice ale imagina\u0163iei. M\u0103 g\u00e2ndeam la anii care-i mai aveam de petrecut \u00een \u00eenchisoare, \u00een condi\u0163iile acestea, \u015fi m\u0103 cutremuram.<\/p>\n

\u201cDe\u015fi p\u00e2n\u0103 acum nu p\u0103r\u0103sisem scurta rug\u0103ciune de sear\u0103 care m\u0103 \u00eenso\u0163ise toat\u0103 via\u0163a, din copil\u0103rie, acum \u00eencepuse s\u0103-mi fie fric\u0103 s\u0103 m\u0103 rog, ca nu cumva s\u0103 m\u0103 simt\u0103 careva \u015fi s\u0103 m\u0103 toarne c\u0103 n-am \u2018terminat-o cu misticismul\u2019.<\/p>\n

\u201c\u00centr-o sear\u0103, \u00eens\u0103, l-am sim\u0163it pe colegul meu de prici, Lungu Mircea, l\u00e2ng\u0103 care dormeam, c\u0103-\u015fi f\u0103cea cruce \u015fi se ruga sub p\u0103tur\u0103. I-am str\u00e2ns m\u00e2na \u00eentr-un gest de fr\u0103\u0163ietate tainic\u0103 \u015fi de atunci am prins curaj \u015fi am re\u00eenceput s\u0103 m\u0103 rog cu mai mult\u0103 st\u0103ruin\u0163\u0103, sim\u0163ind cum se l\u0103sa \u00een suflet acea lini\u015fte pe care \u0163i-o d\u0103 \u00eencrederea c\u0103 nu e\u015fti singur \u00een acest chinuitor purgatoriu \u015fi c\u0103 Cel c\u0103ruia I te adresezi va trebui s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00eentr-o zi cu eliberarea din cazne.\u201d<\/p>\n

\u2018Priza\u2019 cu Dumnezeu, realizat\u0103 prin descifrarea Chem\u0103rii Sale, asistarea la rug\u0103ciunea colegului, ce avu rolul de a de\u015ftepta glasul con\u015ftiin\u0163ei memorialistului, \u00eel reazv\u00e2rli \u00een valurile urc\u0103toare ale aspira\u0163iei spre Divinitate. De la aceast\u0103 clip\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 la c\u0103lug\u0103rirea sa, saltul fu extrem de mic, deoarece Chemarea era \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu energia necesar\u0103 istovirii tr\u0103irilor precedente. Chem\u00e2ndu-l, Dumnezeu \u00eei acorda \u015fi puterea de a se \u00eenvinge pe viitor \u015fi de a-I r\u0103m\u00e2ne al\u0103turi tot restul vie\u0163ii.<\/p>\n

8. TREZIREA DIN NECREDIN\u0162\u0102<\/strong><\/p>\n

Dumitru Gh. Bordeianu, la memoriile c\u0103ruia abia am recurs s\u0103pt\u0103m\u00e2nile trecute, \u00een c\u0103utarea feluritelor chipuri ale Chem\u0103rii lui Dumnezeu la credin\u0163\u0103, ne ofer\u0103 priveli\u015ftea unei alte Chem\u0103ri, mult mai intense, f\u0103cut\u0103 lui prin mijlocirea unui t\u00e2n\u0103r suferitor \u00een temni\u0163\u0103, dup\u0103 aceea s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 prin social-democratul Fluiera\u015f, dac\u0103 o mai \u0163ine\u0163i minte. De data aceasta, Chemarea este mai intens\u0103 \u015fi nu are numai rolul de readucere aminte a \u00eendatoririlor ce le avem fa\u0163\u0103 de sufletul nostru, de a c\u0103uta s\u0103 re\u00eennod\u0103m o leg\u0103tur\u0103 rupt\u0103 cu Cel de Sus, ci, \u00een plus, are \u015fi un rol curativ de prim ordin, autorul g\u0103sindu-se \u00eentr-o jalnic\u0103 stare de prostra\u0163ie, aproape f\u0103r\u0103 ie\u015fire, p\u00e2n\u0103 la p\u0103trunderea lui Gheorghe (Gicu) Jimboiu \u00een existen\u0163a sa duhovniceasc\u0103.<\/p>\n

Cel numit, orfan de tat\u0103, originar din Valea Trotu\u015fului, student la Academia Comercial\u0103 din Bra\u015fov, arestat \u015fi b\u0103tut la securitatea din aceea\u015fi localitate p\u00e2n\u0103 se \u00eemboln\u0103vi de tuberculoz\u0103, avu norocul de a fi transportat la penitenciarul T\u00e2rgu-Ocna, unde se g\u0103si sub influen\u0163a minunatului Valeriu Gafencu, care \u2013 poate v\u0103 aminti\u0163i \u2013 ne-a fost revelat de p\u0103rintele Constantin Voicescu, \u00eentr-o emisiune ceva mai veche, drept \u2018omul lui Dumnezeu\u2019.<\/p>\n

Aceast\u0103 fraz\u0103-portret, scris\u0103 de Dumitru Gh. Bordeianu, i se aplic\u0103 f\u0103r\u0103 gre\u015f lui Jimboiu: \u201cUn t\u00e2n\u0103r curat trupe\u015fte \u015fi suflete\u015fte, \u00eenzestrat cu o mare bl\u00e2nde\u0163e \u015fi bun\u0103tate.\u201d Afl\u0103m c\u0103 nu s-a pl\u00e2ns vreodat\u0103 a suferi de foame. Se jertfea pe sine\u015fi pentru prieteni, dar \u015fi pentru du\u015fmani. Ceea ce impresiona cel mai mult la el era \u00een\u0163elegerea \u2018de ne\u00een\u0163eles\u2019 cu care-\u015fi c\u00e2nt\u0103rea c\u0103l\u0103ii. Era des\u0103v\u00e2r\u015fit convins c\u0103 avea o misiune pe p\u0103m\u00e2nt, aceea de a f\u0103ptui binele \u015fi numai binele, \u201cparc\u0103 venea din alt\u0103 lume\u201d, exclam\u0103 Bordeianu. \u015ei explic\u0103 aceasta mai pe larg: \u201cJimboiu, cum numai sfin\u0163ii au \u00een\u0163eles, s-a identificat cu chemarea pe care ne-o face Fiul lui Dumnezeu, nou\u0103 oamenilor: \u2018\u2018Veni\u0163i la Mine to\u0163i cei osteni\u0163i \u015fi \u00eempov\u0103ra\u0163i \u015fi Eu v\u0103 voi da odihn\u0103\u2019\u2019\u201d.<\/p>\n

El continu\u0103 cu o observa\u0163ie ce ne este tuturora de folos, deoarece to\u0163i am trecut, trecem sau vom trece prin ezit\u0103ri similare alor sale:<\/p>\n

\u201cDin momentul \u00een care l-am cunoscut pe Jimboiu, n-am mai citit \u201cVIE\u0162ILE SFIN\u0162ILOR\u201d ca pe o lectur\u0103 oarecare. Cunosc\u00e2ndu-l pe el, orice \u00eendoial\u0103, orice suspiciune c\u0103 au existat \u015fi mai exist\u0103 sfin\u0163i pe p\u0103m\u00e2nt a fost spulberat\u0103 pentru totdeauna din sufletul meu. Acest martir, cu fizicul lui de sf\u00e2nt bizantin, a fost pentru mine modelul de neegalat a ceea ce trebuie s\u0103 fie \u015fi s\u0103 fac\u0103 omul pentru m\u00e2ntuirea lui \u015fi a neamului care l-a conceput.<\/p>\n

\u201c(…) Nu g\u0103sesc cuvinte s\u0103-mi exprime venera\u0163ia \u015fi admira\u0163ia pentru acest t\u00e2n\u0103r martir. (…)Toate cele de mai sus se pot rezuma la o propozi\u0163ie: un \u00eenger cu chip de om.\u201d<\/p>\n

Aceast\u0103 prim\u0103 parte a portretului lui Gicu Jimboiu se \u00eencheie cu convingerea c\u0103 el a izbutit s\u0103 duc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t porunca lui Iisus: \u2018\u2018Fi\u0163i des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i precum Tat\u0103l vostru Cel Ceresc des\u0103v\u00e2r\u015fit este\u2019\u2019.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r interven\u0163ia lui \u00een tr\u0103irea duhovniceasc\u0103 a lui Dumitru pare aceea a unui mesager al Proniei.<\/p>\n

S\u0103 cobor\u00e2m \u00een bolgia celulei unde cei doi s-au \u00eent\u00e2lnit, f\u0103r\u0103 a vorbi \u00eenc\u0103 unul cu altul. P\u0103\u015fi\u0163i cu b\u0103gare de seam\u0103, s\u0103 nu tulbur\u0103m miracolul acestei dragoste dintre semeni ce \u00eenfioreaz\u0103 cuvintele.<\/p>\n

\u201c\u00cen mi\u015fcarea mea prin camer\u0103, am observat c\u0103 acest t\u00e2n\u0103r m\u0103 urm\u0103rea cu privirea. La un moment dat m-a \u015fi surprins uit\u00e2ndu-m\u0103 la el. A trebuit atunci s\u0103 m\u0103 reazim de perete ca s\u0103 nu-mi pierd echilibrul. Ceva inexplicabil \u00eemi cuprinsese sufletul \u015fi parc\u0103 o for\u0163\u0103 contrar\u0103 voin\u0163ei mele se opunea acestei priviri. Am tres\u0103rit \u015fi mi-am dat seama atunci c\u0103 un duh, contrar celui care m\u0103 poseda, \u00eemi r\u0103v\u0103\u015fea sufletul. Nemaiput\u00e2ndu-m\u0103 mi\u015fca prin camer\u0103 \u015fi sim\u0163indu-m\u0103 foarte epuizat, m-am \u00eentins pe prici. Fa\u0163a \u00eemi era ca de mort, s\u00e2ngele disp\u0103r\u00e2nd parc\u0103 din obrazul meu. Observ\u00e2ndu-mi paloarea fe\u0163ei, camarazii m-au \u00eentrebat ce este cu mine. Le-am r\u0103spuns c\u0103 nu m\u0103 sim\u0163eam bine. Noaptea care a urmat a fost pentru mine o noapte pe care nu o voi uita niciodat\u0103. Duhul Satanei care m\u0103 st\u0103p\u00e2nea, m\u0103 tortura \u015fi m\u0103 \u00eengrozea, probabil c\u0103 nu mai putea suferi privirea cu care Jimboiu (…) se uita la mine.\u201d<\/p>\n

A\u0163i remarcat situa\u0163ia moral\u0103 disperat\u0103 \u00een care se g\u0103sea naratorul, pe cale de a-\u015fi pierde min\u0163ile. Sl\u0103biciunii lui i se opune for\u0163a moral\u0103 a celuilalt, care parc\u0103 i-ar fi diagnosticat starea, o for\u0163\u0103 moral\u0103 \u00eendestul de mare pentru a provoca starea de le\u015fin.<\/p>\n

\u201cA doua zi diminea\u0163a Jimboiu s-a apropiat de mine \u015fi m-a invitat la el pe prici, s\u0103 st\u0103m de vorb\u0103. Duhul care m\u0103 st\u0103p\u00e2nea m\u0103 oprea s\u0103 fac acest pas dar gestul lui Jimboiu \u2013 m\u0103 luase de m\u00e2n\u0103 \u2013 m-a f\u0103cut s\u0103-l urmez.<\/p>\n

\u201cPrimul cuv\u00e2nt pe care mi l-a adresat a fost: \u2018\u2018Frate, e\u015fti bolnav; nu te teme \u00eens\u0103 \u015fi ai \u00eencredere \u00een mine. Deschide-\u0163i sufletul \u015fi spune-mi tot ce ai pe inim\u0103; poate voi fi \u00een stare s\u0103 te ajut cu ceva\u2019\u2019. \u00cen c\u00e2teva cuvinte i-am spus tot ce aveam pe con\u015ftiin\u0163\u0103. \u015ei la dest\u0103inuirea mea, el mi-a spus: \u2018\u2018Ai gre\u015fit grav \u00eenaintea lui Dumnezeu, de ce nu ai \u00eencercat totu\u015fi s\u0103 te rogi mai departe \u015fi \u00een Pite\u015fti?\u2019\u2019.\u201d Desigur, a\u0163i recunoscut numele odios al temni\u0163ei unde, \u00een anii 1949-51, studen\u0163imea rom\u00e2n\u0103 a fost supus\u0103 unor chinuri de neimaginat, pentru a ceda \u015fi a deveni unealta comunismului. Printre efectele acestei presiuni, Dumitru Gh. Bordeianu a sim\u0163it c\u0103-\u015fi pierdea credin\u0163a, deci demisese de la rug\u0103ciune. El istorise\u015fte mai departe:\u00a0 \u201cR\u0103spunsul meu a fost c\u0103 nu \u015ftiam cine m-a oprit. A continuat \u00eentreb\u00e2ndu-m\u0103 dac\u0103 \u00eemi fac rug\u0103ciunea. \u2018\u2018O fac dar nu simt nimic; mi-e inima de piatr\u0103\u2019\u2019, a fost r\u0103spunsul meu. \u2018\u2018De c\u00e2nd te rogi, i-ai cerut iertare lui Dumnezeu?\u2019\u2019 La r\u0103spunsul meu negativ, a continuat: \u2018\u2018De pl\u00e2ns, ai pl\u00e2ns?\u2019\u2019. Din nou, nu. \u2018\u2018A\u015f vrea s\u0103 \u015ftiu \u015fi eu cum te rogi\u2019\u2019. Dup\u0103 ce i-am spus rug\u0103ciunea cu care m\u0103 rugam, mi-a r\u0103spuns c\u0103 m\u0103 rog bine. \u2018\u2018Simt \u00eens\u0103 c\u0103 m-a p\u0103r\u0103sit Dumnezeu.\u2019\u2019 \u2018\u2018Nu-l ofensa pe Dumnezeu, El nu te-a p\u0103r\u0103sit, tu L-ai ofensat\u2019\u2019, m-a apostrofat.\u201d<\/p>\n

Recunoa\u015fte\u0163i darul spovedaniei \u015fi cel al sfatului duhovnicesc ce \u00eel umpleau pe s\u0103rmanul pu\u015fc\u0103ria\u015f, f\u0103r\u0103 nici o imfatuare, f\u0103r\u0103 prihan\u0103; \u00eel sim\u0163im dedicat total semenului, doritor s\u0103-i priceap\u0103 dificult\u0103\u0163ile \u015fi s\u0103-l ajute, ca un preot adev\u0103rat, chemat \u015fi nu f\u0103cut. Gheorghe Jimboiu \u00ee\u015fi \u00eenchina preocup\u0103rile refacerii rela\u0163iei dintre om \u015fi Dumnezeu. Felul s\u0103u de a tatona r\u0103nile suflete\u015fti poate deveni model pentru orice slujitor al Altarului care nu \u015fi-a g\u0103sit \u00eenc\u0103 drumul c\u0103tre cel \u00eengenunchiat \u00eenainte-i, cer\u00e2nd nu numai dezlegare, ci \u015fi s\u0103 i se indice calea pe care s-o apuce pe viitor. Sfetnicul nu a\u015fteapt\u0103, \u00een cazul de fa\u0163\u0103, s\u0103 i se solicite o \u00eendreptare; el se gr\u0103be\u015fte, \u00een temeiul unei puteri de a citi cele negr\u0103ite, se gr\u0103be\u015fte s\u0103 scoat\u0103 la iveal\u0103 neajunsurile tainice de care sufer\u0103 conlocutorul provocat de el a \u015fi le recunoa\u015fte, \u00eentru mai grabnica vindecare. Este un doctor autentic al secretelor de nem\u0103rturisit ce b\u00e2ntuie ruinele suflete\u015fti.<\/p>\n

\u201cDup\u0103 acest schimb de cuvinte credeam c\u0103 am vorbit cu un \u00eenger, c\u0103ci puterea care emana din el redusese la t\u0103cere duhurile ce m\u0103 chinuiau. \u015ei de atunci m-a invitat \u00een fiecare zi s\u0103 st\u0103m de vorb\u0103. D\u00e2ndu-mi seama ce fel de om este \u015fi c\u00e2t de mare putere spiritual\u0103 avea, l-am implorat s\u0103 se roage \u015fi el pentru mine. \u2018\u2018Eu am s\u0103 m\u0103 rog\u2019\u2019, mi-a r\u0103spuns el, \u2018\u2018dar trebuie un efort personal. Ofensa adus\u0103 lui Dumnezeu nu se poate \u015fterge dec\u00e2t cu lacrimile c\u0103in\u0163ei. Numai c\u00e2nd te vei ruga cu lacrimi \u015fi te vei c\u0103i de ofensa adus\u0103 lui Dumnezeu \u015fi \u00ee\u0163i vei cere iertare, Dumnezeu \u00ee\u0163i va auzi glasul \u015fi te va ierta\u2019\u2019\u201d.<\/p>\n

Reac\u0163ia unei inimi dezobi\u015fnuite de dulce\u0163urile t\u0103inuirii cu Domnul fu violent\u0103. Dumitru Bordeianu m\u0103rturise\u015fte:<\/p>\n

\u201cTimpul care a urmat \u00eel foloseam discut\u00e2nd cu Jimboiu. Cu c\u00e2t \u00eens\u0103 discu\u0163iile durau \u00een timp, cu at\u00e2t violen\u0163a torturii mele era de nesuportat. A\u015fteptam \u00een fiecare zi, c\u00e2nd m\u0103 trezeam din pu\u0163inul somn, s\u0103 m\u0103 trezesc nebun. Lucru paradoxal, g\u00e2ndirea \u015fi puterea mea de judecat\u0103 func\u0163ionau \u00een mod normal \u015fi eram con\u015ftient de starea \u00een care m\u0103 aflam \u015fi asta \u00eemi f\u0103cea mult r\u0103u.\u201d<\/p>\n

Contactul cu aceast\u0103 f\u0103ptur\u0103 a lui Dumnezeu d\u0103du roade grabnice \u015fi temeinice. Chemarea pe care Domnul o f\u0103cea prin mijlocirea lui Gheorghe Jimboiu nu era o chemare simpl\u0103, ci era \u00eenso\u0163it\u0103 de infiltrarea \u00een Dumitru Gh. Bordeianu a unei puteri de a se dep\u0103\u015fi pe sine \u00eensu\u015fi \u00een a face pasul din fundul pr\u0103pastiei spre lumin\u0103. Parc\u0103 el ar fi strigat: \u2018Cred, Doamne. Ajut\u0103 necredin\u0163ei mele!\u2019<\/p>\n

\u201cEra \u00een S\u00e2mb\u0103ta Pa\u015ftelui. Cu o zi \u00eenainte m-am rugat lui Dumnezeu, at\u00e2t de ad\u00e2nc cum poate nu am f\u0103cut-o niciodat\u0103 \u00een via\u0163a mea, tr\u0103ind \u00eens\u0103 \u015fi disperarea c\u0103 rug\u0103ciunea nu-mi fusese ascultat\u0103. La limita disper\u0103rii; nu a\u015f putea descrie, \u00eemi lipsesc cuvintele, starea mea din acele momente.<\/p>\n

\u201cS\u00e2mb\u0103t\u0103 seara deci, pe la orele zece, c\u00e2nd a sunat stingerea, m-am \u00eentins pe prici. De c\u00e2teva nop\u0163i nu-mi mai g\u0103seam somnul. Spre miezul nop\u0163ii ceva m-a \u00eendemnat s\u0103 m\u0103 dau jos de pe prici \u015fi s\u0103 m\u0103 mi\u015fc prin camer\u0103. M-am apropiat de geam \u015fi \u00een clipa aceea am auzit clopotele bisericii din Gherla sun\u00e2nd orele dou\u0103sprezece, \u015fi anun\u0163\u00e2nd slujba \u00cenvierii. Sunetul clopotelor mi se p\u0103rea venind din alt\u0103 lume, at\u00e2t era de armonios. Am c\u0103zut atunci \u00een genunchi \u00een fa\u0163a geamului \u015fi cu m\u00e2inile \u00eencruci\u015fate ca pentru rug\u0103ciune, am strigat din ad\u00e2ncul sufletului meu: \u2018\u2018Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, m\u0103rturisesc \u015fi recunosc c\u0103 Te-am ofensat, dar Tu Doamne \u015ftii c\u0103 am ajuns la limita suferin\u0163ei, \u00eencerc\u0103rii \u015fi r\u0103bd\u0103rii. Nu mai pot suferi! F\u0103 din mine ce vrei Tu! Eu am fugit de la Tine, Doamne, dar m\u0103 rog \u0162ie din toat\u0103 fiin\u0163a mea, de este cu putin\u0163\u0103, iart\u0103-m\u0103 \u015fi \u00eenvie sufletul meu pentru c\u0103 eu cred nelimitat \u00een \u00cenvierea Ta\u2019\u2019.<\/p>\n

\u201c\u00cen clipa aceea, cum st\u0103team \u00een genunchi cu m\u00e2inile \u00eencruci\u015fate \u015fi ochii a\u0163inti\u0163i printre gratii, toat\u0103 fiin\u0163a mea s-a cutremurat \u015fi din ochii mei au \u00eenceput s\u0103 curg\u0103 \u015firoaie de lacrimi. Printre lacrimi at\u00e2t doar am mai putut rosti: \u2018\u2018Doamne, fie-\u0163i mil\u0103 de mine!\u2019\u2019. N-am apucat s\u0103 termin aceste cuvinte, c\u0103 tot corpul meu a fost cuprins de un tremur \u015fi o zv\u00e2rcolire ca la poseda\u0163i \u015fi am sim\u0163it cum din sufletul \u015fi trupul meu a ie\u015fit \u015fi m-a p\u0103r\u0103sit o for\u0163\u0103. Era duhul Satanei care m\u0103 muncise \u015fi m\u0103 st\u0103p\u00e2nise timp de patru ani de zile. \u00cendr\u0103znesc s\u0103 asem\u0103n vindecarea mea, pentru c\u0103 vindecare a fost, cu isp\u0103\u015firea unui om care duce o mare povar\u0103 \u00een spate, care cade sub greutatea ei, nu se mai poate ridica \u015fi \u00een acel moment cineva \u00eei ia greul, acela sim\u0163indu-se dup\u0103 aceea, dintr-o dat\u0103, at\u00e2t de u\u015for de parc\u0103 ar zbura. A\u015fa m-am sim\u0163it \u015fi eu \u00eendat\u0103 ce acea for\u0163\u0103 satanic\u0103 m-a p\u0103r\u0103sit.<\/p>\n

\u201cAm c\u0103zut cu capul pe ciment, le\u015finat, cu c\u0103ma\u015fa ud\u0103 de transpira\u0163ie \u015fi lacrimile nu mai \u00eencetau s\u0103-mi cad\u0103 \u015firoaie. Mi-am sim\u0163it fruntea udat\u0103 de lacrimile c\u0103zute pe cimentul rece, \u015fi le-am s\u0103rutat. Erau lacrimile c\u0103in\u0163ei pe care Dumnezeu binevoise s\u0103 le primeasc\u0103, iert\u00e2ndu-m\u0103 de ofensa pe care I-o adusesem. \u00cen patru ani de chin eu nu v\u0103rsasem o lacrim\u0103, dar acum sufletul \u00eemi era sc\u0103ldat \u00een baia c\u0103in\u0163ei \u015fi a minunii lui Dumnezeu\u201d. Scriitorul german E.T.A. Hoffmann nu ar fi pus pe h\u00e2rtie \u00een chip mai impresionant aceste neobi\u015fnuite dezv\u0103luiri!<\/p>\n

Amintirea lui Bordeianu continu\u0103 tot astfel pu\u0163in \u00eenc\u0103; este o splendid\u0103 uvertur\u0103 duhovniceasc\u0103 \u00eenainte de revenirea la finalizarea portretului rembrandtian al lui Gheorghe Jimboiu, cu lumini de aur strig\u0103tor \u00eembr\u0103\u0163i\u015fate de clar-obscur \u015fi bezne.<\/p>\n

\u201cM-am ridicat de pe ciment \u015fi, ca o apari\u0163ie din lumea visurilor, \u00een fa\u0163a mea st\u0103tea Jimboiu. L-am \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat, gr\u0103ind din toat\u0103 inima mea cre\u015ftinescul: \u2018\u2018Hristos a \u00eenviat!\u2019\u2019. \u2018\u2018Adev\u0103rat a \u00eenviat\u2019\u2019 a fost replica lui, plin\u0103 de duio\u015fie. Am pl\u00e2ns o vreme, am\u00e2ndoi. \u00cen via\u0163a mea n-am sim\u0163it pe nimeni a\u015fa de aproape ca, \u00een acea clip\u0103, pe Jimboiu. Tr\u0103iam am\u00e2ndoi bucuria vindec\u0103rii \u015fi \u00eenvierii mele. Am vrut s\u0103-i mul\u0163umesc pentru pre\u0163ioasa \u00eendrumare pe care mi-a ar\u0103tat-o, dar el s-a mul\u0163umit s\u0103 gr\u0103iasc\u0103: \u2018\u2018Lacrimile tale au fost primite de Dumnezeu \u015fi mila Lui te-a vindecat. De c\u00e2nd te-ai dat jos de pe prici am v\u0103zut tot; nici eu nu dormeam. M\u0103 bucur din toat\u0103 inima pentru tine\u2019\u2019.<\/p>\n

\u201cSe f\u0103cuse ziu\u0103 \u015fi cei din camer\u0103 s-au sculat, \u00een timp ce soarele lumina camera. Pe mine lumina \u00cenvierii m\u0103 sc\u0103lda \u00een razele ei. Eram un alt om, pentru c\u0103 \u2018\u2018pierdut am fost \u015fi m-am aflat, mort am fost \u015fi-am \u00eenviat\u2019\u2019\u201d .<\/p>\n

Trebuie s\u0103 recunoa\u015fte\u0163i c\u0103 avem de-a face cu o pagin\u0103 valoroas\u0103 a unui posibil \u015fi necesar \u201cPATERIC al temni\u0163elor rom\u00e2ne\u015fti\u201d!<\/p>\n

Titlul \u201cPATERICULUI\u201d pomenit m\u0103 ispite\u015fte s\u0103 caut \u00een aceast\u0103 carte f\u0103r\u0103 egal vreo l\u0103murire suplimentar\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea personalit\u0103\u0163ii absolut ie\u015fite din comun a purt\u0103torului mesajului lui Dumnezeu adresat lui Dumitru Gh. Bordeianu, atunci c\u00e2nd era c\u0103zut mai jos dec\u00e2t to\u0163i.<\/p>\n

Hai s\u0103 r\u0103sfoim \u00eempreun\u0103 aceast\u0103 culegere de povestiri din vie\u0163ile p\u0103rin\u0163ilor din pustie din primele veacuri ale cre\u015ftinismului.<\/p>\n

Un pustnic, merg\u00e2nd s\u0103-l viziteze pe p\u0103rintele Arsenie, f\u0103cu ceva ce polite\u0163ea lumii nu \u00eeng\u0103duie, dar aceasta \u00eei fu de folos: \u00eenainte de a bate \u00een u\u015f\u0103, pentru a-\u015fi vesti prezen\u0163a \u2013 dac\u0103 a\u015fa o fi fost uzan\u0163a \u015fi \u00een acele timpuri \u015fi locuri, se uit\u0103 pe fereastr\u0103. \u201cA v\u0103zut pre b\u0103tr\u00e2nul peste tot ca un foc\u201d, spune cartea din b\u0103tr\u00e2ni. Ni se d\u0103 \u015fi o explica\u0163ie: \u201cc\u0103ci era vrednic acel frate de a vedea lucruri minunate\u201d (e bine de men\u0163ionat c\u0103 o anumit\u0103 treapt\u0103 a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii \u00eeng\u0103duie percep\u0163ii peste Fire). C\u0103 a v\u0103zut, asta e sigur, deoarece Avva Arsenie, turburat, \u00eel \u00eentreb\u0103, printre altele: \u201c\u2018\u2018Nu cumva ai v\u0103zut ceva?\u2019\u2019\u201d. Va s\u0103 zic\u0103, atunci c\u00e2nd se afla \u00een\u00a0 rug\u0103ciune, avva se preschimba \u00een foc, stare de care era con\u015ftient. Iar anumi\u0163i oameni, vrednici de a vedea cele ce \u00eendeob\u015fte nu pot fi percepute, o puteau face. Cum? Ce \u00eensemna, fiziologic \u015fi psihologic vorbind, aceast\u0103 extindere a organului v\u0103zului \u015fi asupra \u2018lucrurilor minunate\u2019?<\/p>\n

Cum define\u015fte Avva Daniil Faranitul, organul prin care se v\u0103d cele nev\u0103zute e reprezentat de \u201cochii cei \u00een\u0163eleg\u0103tori\u201d.<\/p>\n

Nu oricui \u00eei este dat s\u0103 vad\u0103 cele ce nu sunt de v\u0103zut, cum reiese din spusele Avvei Vitinie:<\/p>\n

Au venit la u\u015fa p\u0103rintelui Macarie doi tineri, dintre care unul era ceva mai v\u00e2rstnic; l-au \u00eentrebat, necunosc\u00e2ndu-l, de nu \u015ftia unde s\u0103l\u0103\u015fluia \u00eensu\u015fi d\u00e2nsul. Auzind de zvonul petrecerii lui, voiau s\u0103 se a\u015feze prin preajm\u0103-i. C\u00e2nt\u0103rindu-i din priviri, i se p\u0103rur\u0103 monahului prea ginga\u015fi pentru o ascez\u0103 at\u00e2t de grea c\u00e2t \u00ee\u015fi doreau \u015fi-i \u00eendemn\u0103 s\u0103 se stabileasc\u0103 oriunde \u00een alt\u0103 parte. V\u0103z\u00e2nd, \u00eens\u0103, cu ce duh smerit al ascult\u0103rii fur\u0103 gata s\u0103 plece, \u00eei re\u0163inu, g\u00e2ndind c\u0103 \u00eense\u015fi nevoin\u0163ele locului \u00eei vor convinge s\u0103 ia alt\u0103 cale, mai potrivit\u0103 lor. Drept care, le ar\u0103t\u0103 un teren st\u00e2ncos, bun de pus temelie pe el, \u00eei dumiri de unde s\u0103-\u015fi care lemne pentru a-\u015fi cl\u0103di chilie. \u00cei \u00eenv\u0103\u0163\u0103 s\u0103 \u00eempleteasc\u0103 din finic co\u015fni\u0163e, cui s\u0103 le dea s\u0103 li se aduc\u0103 p\u00e2ine \u00een schimbul lor. \u015ei-i l\u0103s\u0103 \u00een grija Domnului.<\/p>\n

Trei ani de zile nici nu-i sim\u0163i c\u0103 ar fi vie\u0163uit prin apropiere. Dup\u0103 scurgerea acestui timp, \u00ee\u015fi zise s\u0103 se duc\u0103 s\u0103 priceap\u0103 cum vie\u0163uiau. Posti o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, s\u0103-l \u00eent\u0103reasc\u0103 Dumnezeu a le vedea lucrarea.<\/p>\n

Cioc\u0103ni la u\u015fa lor, precum ei odinioar\u0103 la a sa. \u00cei deschiser\u0103 \u015fi, f\u0103r\u0103 vorb\u0103, b\u0103tur\u0103 metanie. B\u0103tr\u00e2nul rosti o rug\u0103ciune \u015fi lu\u0103 loc. Cel mai mare dintre tineri \u00eei f\u0103cu semn celuilalt s\u0103 ias\u0103 \u015fi se read\u00e2nci \u00een rucodelie, f\u0103r\u0103 s\u0103 scoat\u0103 vrun cuv\u00e2nt. La ceasurile nou\u0103, d\u0103du de \u015ftire pr\u00e2slei s\u0103 pun\u0103 de fiertur\u0103. Apoi acesta \u00eentinse masa \u00een t\u0103cere, iar pe ea a\u015fez\u0103 frumos trei posmagi. Aduse \u015fi ap\u0103 pentru r\u0103corirea g\u00e2tlejului. B\u0103ur\u0103. Pe urm\u0103, tot cel mare, singurul care (dintr-o \u00een\u0163elegere a lor, nef\u0103cut\u0103 public\u0103) era limpede a fi avut drept la a cuv\u00e2nta, \u00eel \u00eentreb\u0103 pe Avva Macarie de pleca. R\u0103spunsul fu c\u0103 r\u0103m\u00e2nea \u2013 el voia s\u0103 vaz\u0103 cum vie\u0163uiau ei.<\/p>\n

A\u015fternur\u0103 dou\u0103 rogojini \u015fi se \u00eentinser\u0103 cu to\u0163ii, \u00eentr-o parte cei doi, \u00een cealalt\u0103 b\u0103tr\u00e2nul.<\/p>\n

\u201cIar dac\u0103 s-au culcat, m-am rugat lui Dumnezeu ca s\u0103-mi descopere lucrarea lor. \u015ei s-a deschis acoper\u0103m\u00e2ntul chiliei \u015fi s-a f\u0103cut lumin\u0103 ca ziua\u201d, poveste\u015fte avva. \u201cEu \u00eei vedeam pre ei, iar ei nu m\u0103 vedeau pe mine\u201d.<\/p>\n

\u015ei \u00een\u015firuie cele surprinse: \u201c\u015ei am v\u0103zut pe diavoli c\u0103 veneau ca ni\u015fte mu\u015fte spre cel mai mic. \u015ei unii veneau s\u0103 \u015faz\u0103 pe gura lui, iar al\u0163ii pe ochii lui. \u015ei am v\u0103zut pe \u00eengerul Domnului c\u0103 \u0163inea sabie de foc \u015fi \u00eel \u00eengr\u0103dea \u015fi gonea pe diavoli de la d\u00e2nsul. Iar de cel mai mare nu puteau s\u0103 se apropie.\u201d C\u00e2nd ispr\u0103vir\u0103 rug\u0103ciunea \u00eenceput\u0103, dup\u0103 ce se am\u0103gir\u0103 c\u0103 b\u0103tr\u00e2nul adormise, se culcar\u0103.<\/p>\n

Cur\u00e2nd se de\u015fteptar\u0103 iar. \u00cel \u00eentrebar\u0103 pe avva dac\u0103 dorea s\u0103 spun\u0103 dimpreun\u0103 cu d\u00e2n\u015fii cei doisprezece psalmi. El \u00eencuviin\u0163\u00e2nd, \u201ccel mic c\u00e2nt\u0103 primii cinci, c\u00e2te \u015fase stihuri \u015fi un aliluia. \u015ei, la fiecare stih, ie\u015fea c\u00e2te o f\u0103clie de foc din gura lui \u015fi se suia la cer. A\u015fijderea \u015fi cel mai mare, c\u00e2nd deschidea gura lui \u015fi c\u00e2nta, ca o funie de foc ie\u015fea \u015fi ajungea p\u00e2n\u0103 la cer. (…) Deci am cunoscut c\u0103 cel mai mare este des\u0103v\u00e2r\u015fit, iar cel mai mic \u00eenc\u0103 se lupt\u0103 cu vr\u0103jma\u015ful\u201d.<\/p>\n

Nu este cazul s\u0103 mai insist\u0103m \u00een exemple; cele prezentate p\u00e2n\u0103 acum nu fac alta dec\u00e2t s\u0103 amplifice sentimentul nostru c\u0103 Gheorghe Jimboiu era situat chiar mai sus, \u00een ierarhia duhovniceasc\u0103, dec\u00e2t o b\u0103nuia acela chemat prin el de Dumnezeu, la credin\u0163\u0103, \u015fi care m\u0103rturise\u015fte despre el. Gheorghe Jimboiu se prea poate s\u0103 se fi folosit de \u2018ochii cei \u00een\u0163eleg\u0103tori\u2019. Cel pu\u0163in a\u015fa las\u0103 textul de sub\u00een\u0163eles.<\/p>\n

Vom c\u0103uta, \u015fi pe viitor s\u0103 mai l\u0103murim c\u00e2t putem din aspectele multiple \u015fi variate ale Chem\u0103rii la credin\u0163\u0103. P\u00e2n\u0103 atunci medita\u0163i la cele ascultate aici; ele v\u0103 vor ajuta s\u0103 v\u0103 limpezi\u0163i propria a\u015fezare \u00een raport de aceast\u0103 Chemare \u00eendelung discutat\u0103 \u00een emisiunea de fa\u0163\u0103.<\/p>\n

9. TEOLIPT\u00a0 AL\u00a0 FILADELFIEI \u015eI\u00a0 GRIGORIE\u00a0 SINAITUL DESPRE\u00a0 LECTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

De data aceasta vom \u00eent\u00e2rzia \u00eempreun\u0103 asupra unor spuse ale lui Teolipt, mitropolitul Filadelfiei: \u201cS\u00e2rguie\u015fte-te deci s\u0103 faci din chemare fapt\u0103\u201d. Iar t\u0103lm\u0103citorul cuv\u00e2ntului s\u0103u \u00een limba rom\u00e2n\u0103, r\u0103posatul academician pr. prof. Dumitru St\u0103niloae comenteaz\u0103 aceast\u0103 propozi\u0163ie astfel: \u201cVia\u0163a c\u0103lug\u0103reasc\u0103 este aleas\u0103 pe baza unei chem\u0103ri de la Dumnezeu. Cel care a ascultat de aceast\u0103 chemare trebuie s\u0103 prelungeasc\u0103 \u00een fapte r\u0103spunsul s\u0103u afirmativ. Numai a\u015fa r\u0103spunsul la chemarea lui Dumnezeu este deplin.\u201d<\/p>\n

Ce voie\u015fte s\u0103 spun\u0103 Teolipt prin preschimbarea chem\u0103rii \u00een fapt\u0103? Desigur el g\u00e2nde\u015fte la chemarea \u00een monahism. \u00cens\u0103 aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 mirenii, adic\u0103 dumneavoastr\u0103 \u015fi cu mine, n-ar avea de c\u00e2\u015ftigat din meditarea la spusele sale. C\u00e2\u015ftigul, pe de o parte, este \u00een adoptarea, cu m\u0103sur\u0103, a mesajului acesta la via\u0163a lumeasc\u0103; pe de alt\u0103 parte, c\u00e2\u015ftigul nostru st\u0103 \u00een \u00een\u0163elegerea traiului monahilor \u015fi monah\u00edilor, pentru a \u015fti mai bine s\u0103 le pre\u0163uim nevoin\u0163ele \u015fi astfel a ne deschide ochii asupra truditorilor duhovnice\u015fti din zilele noastre \u015fi din \u0163ara noastr\u0103. C\u0103 ce semn mai mare de dragoste pentru semeni putem da dec\u00e2t str\u0103dania de a-i \u00een\u0163elege?<\/p>\n

Iat\u0103 cuvintele prin care mitropolitul Filadelfiei \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 ideea:<\/p>\n

\u201c\u015ei precum te-ai \u00eensingurat cu trupul, lep\u0103d\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u015fi g\u00e2ndurile lucrurilor, precum \u0163i-ai schimbat portul, dep\u0103rteaz\u0103 \u015fi vorbele \u015fi pe cei ce-\u0163i sunt aproape dup\u0103 neam. C\u0103ci de nu vei sc\u0103pa de \u00eempr\u0103\u015ftierea \u00een cele din afar\u0103, nu te vei ridica \u00eempotriva celor ce te p\u00e2ndesc din l\u0103untru. \u015ei de nu vei birui pe cei ce te r\u0103zboiesc \u00een cele v\u0103zute, nu vei r\u0103pune pe viclenii cei nev\u0103zu\u0163i.<\/p>\n

\u201cIar c\u00e2nd vei face s\u0103 \u00eenceteze \u00eempr\u0103\u015ftierile din afar\u0103 \u015fi vei p\u0103r\u0103si g\u00e2ndurile din l\u0103untru, mintea \u0163i se va ridica la lucrurile \u015fi la cuvintele Duhului; \u015fi \u00een loc de obi\u015fnuin\u0163a cu rudeniile, vei deprinde chipurile virtu\u0163ii; \u00een loc de vorbele de\u015farte, n\u0103scute din taifasul cu lumea, sufletul \u00ee\u0163i va fi luminat \u015fi \u00een\u0163elep\u0163it din meditarea \u015fi dezv\u0103luirea cuvintelor dumnezeie\u015fti ce se mi\u015fc\u0103 \u00een cugetare. Desc\u0103tu\u015farea sim\u0163urilor se face lan\u0163 sufletului, iar \u00eenl\u0103n\u0163uirea sim\u0163urilor aduce eliberarea sufletului.\u201d<\/p>\n

P\u0103rin\u0163ii \u015fi m\u0103icu\u0163ele din m\u0103n\u0103stiri, odat\u0103 auzind chemarea, multe au de pus \u00een practic\u0103 p\u00e2n\u0103 la a o putea urma cum se cuvine. Veni\u0163i din \u2018neor\u00e2nduiala lumeasc\u0103\u2019 \u015fi \u00eentunecimea ei \u2013 cum o denume\u015fte Teolipt \u2013, abia de li se lumineaz\u0103 ni\u0163el cugetul \u015fi sim\u0163\u0103mintele, pentru a r\u00e2vni la ordine, armonie, lumin\u0103. Mintea fiindu-le l\u0103ca\u015ful zgomotelor lumii, al grabei imaginilor ce cutreier\u0103 memoria a toate c\u00e2te \u0163in de prea trec\u0103toarele \u015fi prea pu\u0163in consistentele mesaje ale sim\u0163urilor, abia de \u015ftiu \u00eencerca s\u0103 se adune din \u00eempr\u0103\u015ftiere. Inima fiindu-le alipit\u0103 de c\u00e2te li se par dulce\u0163uri, \u00een sminteala de\u015fert\u0103ciunilor ce sunt patimile, abia de izbutesc s\u0103 le constate amarul. Totu\u015fi, \u00een c\u0103utarea p\u0103cii \u015fi a propriei noble\u0163i cutreer\u0103 \u2013 d\u0103ruite de Dumnezeu tuturora, dar pe cari prea pu\u0163ini le recunosc \u2013, \u00een c\u0103utarea lor, se leap\u0103d\u0103 de toate pornirile ira\u0163ionale ale lumii, rec\u00e2\u015ftig\u00e2ndu-\u015fi voin\u0163a cea bun\u0103.<\/p>\n

\u201cIa pild\u0103 de la \u00een\u0163elepciunea albinelor\u201d, sf\u0103tuie\u015fte mitropolitul Filadelfiei. \u201cAcelea, \u015ftiind c\u0103 roiul viespilor le d\u0103 t\u00e2rcoale, r\u0103m\u00e2n \u00een\u0103untrul stupului \u015fi scap\u0103 de v\u0103t\u0103marea atacurilor acelora. Socote\u015fte \u00eent\u00e2lnirile de\u015farte ca ni\u015fte viespi \u015fi fugi de ele cu toat\u0103 s\u00e2rguin\u0163a.\u201d<\/p>\n

M\u0103car \u00eentr-at\u00e2ta s\u0103-l ascult\u0103m. Pentru c\u0103, altminteri, cu “\u00eent\u00e2lniri de\u015farte\u201d ne vom trece via\u0163a, \u00eent\u00e2lnirile de\u015farte se vor hr\u0103ni \u015fi \u00eengr\u0103\u015fa cu timpul nostru, cu anii m\u0103sura\u0163i pentru p\u00e2rdalnica noastr\u0103 de via\u0163\u0103 \u2013 unica! \u2013 ce ne-a fost d\u0103ruit\u0103, \u201c\u00eent\u00e2lnirile de\u015farte\u201d vor fi leag\u0103nul cuvintelor f\u0103r\u0103 ad\u00e2ncime, al imaginilor aduc\u0103toare de moarte spiritual\u0103, al g\u00e2ndurilor ce nu se \u00eenal\u0163\u0103, ci se t\u00e2r\u0103sc, al ispitirilor spre tot mai jos, \u015fi ale altor \u015fi altor \u015fi a nenum\u0103rate altor \u201c\u00eent\u00e2lniri de\u015farte\u201d. Lumina din noi va tot sc\u0103dea, glasul Chem\u0103rii se va tot asurzi, potecile ni se vor tot \u00eenc\u00e2lci, picioarele nu ne vor mai asculta c\u00e2nd le vom \u00eendrepta \u2013 tot mai rareori \u2013 s\u0103 ne scoat\u0103 din clisa tr\u0103g\u0103toare la fund \u015fi n\u0103dejdea nu vom mai \u015fti unde s\u0103 ne-o c\u0103ut\u0103m \u015fi g\u0103si.<\/p>\n

\u201cDeci, \u015fez\u00e2nd \u00een cas\u0103\u201d, ne \u00eendeamn\u0103 acela\u015fi \u00een\u0163elept Teolipt, \u201cpomene\u015fte pe Dumnezeu, ridic\u00e2ndu-\u0163i mintea de la toate \u015fi arunc\u00e2nd-o spre Dumnezeu f\u0103r\u0103 de glas. \u015ei toat\u0103 sim\u0163irea inimii vars-o \u00eenaintea Lui \u015fi lipe\u015fte-te prin dragoste de El. C\u0103ci pomenirea lui Dumnezeu este vederea lui Dumnezeu, Care atrage privirea \u015fi dorin\u0163a min\u0163ii spre El \u015fi o \u00eenv\u0103luie \u00een lumina din jurul Lui. (…) Iar rug\u0103ciunea este convorbirea cuget\u0103rii cu Domnul, cuvintele rug\u0103ciunii str\u0103b\u0103t\u00e2nd la Dumnezeu \u00eempreun\u0103 cu mintea \u00eentins\u0103 \u00eentreag\u0103 spre El.\u201d<\/p>\n

Nu a sosit clipa s\u0103 \u00eent\u00e2rziem asupra felului \u00een care s\u0103 ne rug\u0103m cu spor \u015fi cu roade. Emisiunea aceasta, CRED, DOAMNE, AJUT\u0102 NECREDIN\u0162EI MELE, se va opri \u00eendelung \u015fi asupra acestui act sacru al convorbirii cu Dumnezeu. Pentru moment, presupun c\u0103 \u00eenc\u0103 sunt dator s\u0103 pomenesc Chemarea la credin\u0163\u0103. Iar dup\u0103 cum m-a \u00eendemnat sufletul ast\u0103zi, s\u0103 insist o leac\u0103 asupra r\u0103spunsului dat acestei chem\u0103ri.<\/p>\n

A\u015fadar s\u0103 urm\u0103m \u015firul g\u00e2ndirii mitropolitului Teolipt, ad\u0103st\u00e2nd doar la umbra f\u00e2nt\u00e2nilor din cale, acolo unde ne \u00eendeamn\u0103 el s\u0103 lu\u0103m c\u00e2te o gur\u0103 de ap\u0103 vie, pe drumul cunoa\u015fterii.<\/p>\n

Auzi\u0163i-l la popasul urm\u0103tor:<\/p>\n

\u201cIar c\u00e2nd te vezi sl\u0103bind \u00een rug\u0103ciune, folose\u015fte o carte \u015fi, lu\u00e2nd aminte la citire, prime\u015fte cuno\u015ftin\u0163a. Nu trece peste cuvinte gr\u0103bit. Descoase-le cu cugetarea \u015fi adun\u0103-le \u00een visteria min\u0163ii. Pe urm\u0103 g\u00e2nde\u015fte la cele citite, ca s\u0103 \u0163i se \u00eendulceasc\u0103 cugetarea din \u00een\u0163elegere \u015fi s\u0103-\u0163i r\u0103m\u00e2n\u0103 neuitate cele citite. Prin aceasta \u0163i se va aprinde inima de cuget\u0103rile dumnezeie\u015fti. (…) Ia \u00een inima ta cuvintele evanghelice \u015fi pove\u0163ele ferici\u0163ilor p\u0103rin\u0163i, cerceteaz\u0103 vie\u0163ile lor, ca s\u0103 po\u0163i cugeta la ele \u00een timpul nop\u0163ii. \u00cen felul acesta, c\u00e2nd cugetarea \u0163i se va osteni de rug\u0103ciune, o vei re\u00eennoi prin citire \u015fi g\u00e2ndire la cuvintele dumnezeie\u015fti \u015fi o vei face \u015fi mai s\u00e2rguincioas\u0103 la rug\u0103ciune.\u201d<\/p>\n

\u00cemi da\u0163i voie s\u0103 reiau zisa lui cu \u00eencetinitorul.<\/p>\n

Va s\u0103 zic\u0103, oric\u0103rui om i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 osteneasc\u0103 din truda cu mintea, a\u0163intit\u0103 asupra unuia \u015fi aceluia\u015fi obiect al cuget\u0103rii abstracte. Concentrarea aten\u0163iei se poate face cu mare spor doar pe timp limitat \u015fi nu prea lung. Cu c\u00e2t mai mult se petrece aceasta c\u00e2nd preocuparea min\u0163ii este rug\u0103ciunea, pentru c\u0103 nu numai puterile cuget\u0103toare trebuie \u00eencordate \u00eentr-o singur\u0103 direc\u0163ie, ci \u015fi pe cele ale sim\u0163irii li le asociem, cum sunt smerirea, bucuria, p\u0103rerea de r\u0103u, \u00eencrederea, exultarea, teama \u015fi at\u00e2tea altele pe care bine le cunoa\u015fte\u0163i. O simfonie pentru o orchestr\u0103 foarte mare, ce execut\u0103 imnul \u00eent\u00e2lnirii cu Domnul pe toate corzile suflete\u015fti. P\u00e2n\u0103 \u015fi trupul, neb\u0103gat \u00een seam\u0103 \u00een acele minute sau ceasuri, e mereu controlat de cenzorii subcon\u015ftien\u0163i. Efortul este foarte mare \u015fi, cum spuneam, nu ne st\u0103 \u00een putin\u0163\u0103 a-l sus\u0163ine prea mult timp.<\/p>\n

\u015ei ce vom face dac\u0103 suntem hot\u0103r\u00e2\u0163i a continua rug\u0103ciunea? Cu buzele vom rotunji cuvintele \u015ftiute pe de rost sau \u00eens\u0103ilate de nevoia momentului, iar fr\u00e2ul \u00eenchipuirii \u00eel vom sl\u0103bi, l\u0103s\u00e2nd-o s\u0103 zburde pe unde cioburi de amintiri o cheam\u0103 cu sclipetele lor colorate, s\u0103 \u00eenjghebeze din ele basme \u00eentru care ne va adormi trezvia? Iar semnelor amor\u0163elii m\u0103dularelor sau ale cine \u015ftie c\u0103ror dureri \u015fi boli le vom \u00eeng\u0103dui s\u0103 ne atrag\u0103 la \u00eengrijorare \u015fi spaim\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103? Iar poverilor existen\u0163ei materiale le vom permite s\u0103 ne aduc\u0103 \u00een fa\u0163a ochilor l\u0103untrici mijloace de a le \u00eenvinge? \u015fi min\u0163ii \u00eei vom da voie s\u0103 \u00een\u015firuie planuri ale r\u0103zboiului cu lumea sau cu punga cam goal\u0103?<\/p>\n

Ce vom face? Teolipt ne propune ceva at\u00e2t de simplu \u015fi de la \u00eendem\u00e2n\u0103: s\u0103 lu\u0103m o carte \u015fi, citind-o, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m din filele ei cum s\u0103 tr\u0103im sau s\u0103-L cunoa\u015ftem mai bine pe Dumnezeu, ori alc\u0103tuirea lumii v\u0103zute \u015fi nev\u0103zute, fie a propriei noastre fiin\u0163e l\u0103untrice, fie primejdiile ce ne p\u00e2ndesc \u015fi cum s\u0103 le \u00eent\u00e2mpin\u0103m sau at\u00e2tea alte ne\u015ftiute ce ne devin c\u00e2\u015ftiguri; a\u015fa cum, ostenind s\u0103 rezolv\u0103m probleme de matematic\u0103 e recomandabil s\u0103 citim despre via\u0163a \u015fi munca unui om de seam\u0103, savant sau filosof, literat sau inventator, sau sf\u00e2nt.<\/p>\n

S\u0103 nu r\u0103sfoim cartea. S\u0103 nu citim cuvintele pe jum\u0103tate \u015fi s\u0103 trecem de fraze \u00eenainte de a ne fi p\u0103truns \u00een\u0163elesul lor. S\u0103 nu privim literele pe deasupra, \u00een galop sau chiar ca din zbor, ci s\u0103 \u00eentoarcem pe toate fe\u0163ele sensul celor tip\u0103rite, ca \u015fi cum mereu ar r\u0103m\u00e2ne un cap\u0103t de g\u00e2nd nez\u0103rit p\u00e2n\u0103 acum, pe care \u00eenc\u0103 \u00eel mai putem aduce la lumin\u0103 dac\u0103-l ag\u0103\u0163\u0103m, \u00eel \u0163inem str\u00e2ns \u015fi-l tragem c\u0103tre \u00een\u0163elegere. Iar c\u00e2nd am l\u0103murit \u015fi istovit ideile, s\u0103 le contempl\u0103m, \u00eentr-o pauz\u0103 a lecturii, s\u0103 ne veselim de descoperirile f\u0103cute, s\u0103 triumf\u0103m c\u0103 am mai \u015fters un colb al ne\u015ftiin\u0163ei \u015fi s\u0103 punem memoria \u00een activitate ca al nostru s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 c\u00e2\u015ftigul celor citite.<\/p>\n

Dac\u0103 tomul \u00een care ne-am ad\u00e2ncit este \u201cBiblia\u201d, o scriere a unui P\u0103rinte al Bisericii, o via\u0163\u0103 de sf\u00e2nt, fragmentele rumegate vor ie\u015fi singure la iveal\u0103 \u00een viitoarele clipe de r\u0103gaz, ori le vom chema noi din memorie, iar ele \u2013 ale noastre devenind \u2013 vor lua locul \u00een amintire al multor g\u00e2nduri f\u0103r\u0103 rost; dimpotriva acestora, la rug\u0103ciune ne vor \u00eendemna, mai ad\u00e2nc\u0103, mai sus\u0163inut\u0103, mai curat\u0103, deoarece, prin lectur\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at a ne ruga \u015fi a tr\u0103i mai bine, am \u00eenv\u0103\u0163at de la rug\u0103tori \u015fi tr\u0103itori cu adev\u0103rat mari.<\/p>\n

Ce lec\u0163ie mai potrivit\u0103 pentru un intelectual modern, \u00een formare, am putea ob\u0163ine de la un \u00eenalt profesor universitar, de la un academician savant, \u015fi ce vorbe mai \u00eendr\u0103gostite de citire ne-ar putea ace\u015ftia \u00eencredin\u0163a? Avem adunate \u00een paragraful ascultat toate treptele unei lecturi des\u0103v\u00e2r\u015fite \u015fi \u00eenc\u0103lzitoare. Iar r\u00e2ndurile lui sunt o palm\u0103 aduc\u0103toare de ru\u015fine, izbind obrazul celui r\u0103mas \u00eenecat \u00een minciuna atee a comuni\u015ftilor, care acuzau m\u0103n\u0103stirile de incultur\u0103, de \u201cobscurantism\u201d (ca s\u0103 folossc \u00eens\u0103\u015fi injuria lor), o palm\u0103 ru\u015finoas\u0103 peste buzele necugetate ale aceluia care uit\u0103 c\u0103 din Biseric\u0103, din \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Ei, din tiparni\u0163ele, din \u015fcolile, din slujbele Ei religioase a \u00eenflorit cultura omenirii \u00een ultimile dou\u0103 mii de ani. \u015ei iat\u0103 c\u00e2t de contemporan nou\u0103 este acest \u00eendemn rostit \u00een urm\u0103 cu \u015fase veacuri, \u00een \u201cbeznele\u201d Evului-Mijlociu, cum ne-am obi\u015fnuit a-l eticheta vinova\u0163i.<\/p>\n

Apoi Teolipt al Filadelfiei ne \u00eendrum\u0103 s\u0103 psalmodiem, \u201ccu glas lini\u015ftit \u015fi cu supravegherea min\u0163ii\u201d, cum ne aten\u0163ioneaz\u0103. \u201c\u015ei dac\u0103 \u00ee\u0163i scap\u0103 min\u0163ii, repet\u0103 stihul ori de c\u00e2te ori se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u015fa ceva, p\u00e2n\u0103-\u0163i vei avea mintea \u00eenso\u0163ind cele spuse\u201d. Ne mai \u00eendrum\u0103 s\u0103 \u00eengenunchem \u015fi s\u0103 lucr\u0103m cu m\u00e2inile c\u00e2t timp ne rug\u0103m, \u201cca s\u0103 alungi somnul \u015fi tr\u00e2nd\u0103via, aceasta \u00eenvioreaz\u0103 \u015fi ea lupta nevoin\u0163ei.\u201d<\/p>\n

Celor curio\u015fi le voi oferi \u015fi spusele Sf\u00e2ntului Grigore Sinaitul, privitoare la lectur\u0103 (traduse de acela\u015fi acad. p\u0103rinte prof. D. St\u0103niloae). Ele sunt vrednice a de\u015ftepta curiozitatea, adres\u00e2ndu-se unor cititori care, \u00een text, sunt \u00eemprejmui\u0163i de ispite specifice lecturii.<\/p>\n

\u201cS\u0103 cite\u015fti, de e\u015fti lucr\u0103tor, zice Sc\u0103rarul, cele ce-\u0163i sunt de folos la lucru.\u201d V\u0103 atrag aten\u0163ia c\u0103 prin \u201clucr\u0103tor\u201d autorul sub\u00een\u0163elege rug\u0103tor cu rug\u0103ciunea inimii. \u201cC\u0103ci \u00eemplinirea lor\u201d, continu\u0103 el, \u201cface de prisos citirea celorlalte. Cite\u015fte pururea cele despre lini\u015ftire \u015fi rug\u0103ciune, de pild\u0103: din Scar\u0103, din sf\u00e2ntul Isaac, cele din sf\u00e2ntul Maxim, ale Noului Teolog, ale ucenicului s\u0103u Stithatul, ale lui Isichie, ale lui Filotei Sinaitul \u015fi ale celorlal\u0163i asemenea lor, c\u00e2te sunt ca acestea. Iar celelalte las\u0103-le p\u00e2n\u0103 ce ai vreme, nu fiindc\u0103 sunt de lep\u0103dat, ci fiindc\u0103 nu ajut\u0103 scopului, mut\u00e2nd mintea de la rug\u0103ciune la tot felul de istorii. Citirea s\u0103 o faci de unul singur\u201d, aduce autorul o nou\u0103 recomandare, ridic\u00e2ndu-se \u00eempotriva lecturii cu glas tare \u015fi destinat\u0103 altor urechi, de ca \u015fi c\u00e2nd st\u0103p\u00e2nii lor ar fi ne\u015ftiutori de carte sau prea \u201cn\u0103rozi s\u0103 desprind\u0103 de unii singuri \u00een\u0163elesurile din cele tip\u0103rite; s\u0103 nu te m\u00e2ndre\u015fti cu r\u0103sunarea glasului, nici cu s\u00e2rguirea rostirii frumoase, sau cu bun\u0103-\u00eentocmirea cuvintelor, sau cu r\u0103sunarea pl\u0103cut\u0103 a lor; nu te l\u0103sa furat de patim\u0103, lipsind sau fiind de fa\u0163\u0103, de dorin\u0163a de a face pl\u0103cere vreunora. Nu fii nes\u0103turat la citire, fiindc\u0103 \u00een toate cea mai bun\u0103 este m\u0103sura; nu citi cu ap\u0103sare, nici cu lene \u015fi cu nep\u0103sare, ci cu cuviin\u0163\u0103, cu bl\u00e2nde\u0163e, cu bun\u0103 r\u00e2nduial\u0103, cu \u00een\u0163elegere, cu ritm, cu mintea \u015fi cu sufletul, sau \u015fi cu ra\u0163iunea. C\u0103ci \u00eemputernicindu-se mintea prin acestea, se \u00eent\u0103re\u015fte \u00een deprinderea de a se ruga cu st\u0103ruin\u0163\u0103. Iar prin cele potrivnice acestora, pomenite mai sus, dob\u00e2nde\u015fte \u00eentunecare \u015fi sl\u0103b\u0103nogire, \u00eenc\u00e2t vei sim\u0163i \u015fi durere de cap \u015fi vei sl\u0103bi \u015fi \u00een rug\u0103ciune.\u201d<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Grigorie Sinaitul a acoperit \u015fi el, prin via\u0163a sa, a doua jum\u0103tate a secolui XIII \u015fi prima din veacul al XIV-lea, ca \u015fi mitropolitul Filadelfiei.<\/p>\n

C\u00e2nd primim atari \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi am\u0103nun\u0163ite \u00een leg\u0103tur\u0103 cu chipul \u00een care trebuie s\u0103 citim, pentru a trage de pe urma lecturii toate foloasele r\u00e2vnite, ne \u00eentreb\u0103m \u00een mod firesc unde se afla filosofia lecturii \u00een Occident \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 istoric\u0103 \u015fi nu ne mai sim\u0163im datori a ne pleca privirile jenate \u00een fa\u0163a celor care terfelesc starea cultural\u0103 a monahismului r\u0103s\u0103ritean, \u00eentr-o pornire aberant\u0103 \u015fi total necunosc\u0103toare a realit\u0103\u0163ilor vremii. \u015ei mai trebuie ad\u0103ugat ceva, aceasta spre lauda monahismului rom\u00e2nesc. Ob\u015ftea de la Tismana, sub egumenatul lui Nicodim, a avut leg\u0103turi directe cu Sf\u00e2ntul Grigorie Sinaitul, c\u00e2nd acesta era stabilit la Paroria, introduc\u00e2nd practica rug\u0103ciunii ne\u00eencetate la a\u015fezarea monahal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 numit\u0103; unii rom\u00e2ni, pare-se, au fost chiar ucenicii Sf\u00e2ntului, acolo, la Paroria. Iar mai presus de toate, Sf\u00e2ntul era \u00een coresponden\u0163\u0103 cu voievodul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti Nicolae Alexandru.<\/p>\n

Con\u015ftien\u0163i de aceste date sl\u0103vite ale istoriei culturii str\u0103mo\u015fe\u015fti, s\u0103 ne str\u0103duim \u015fi noi a pune \u00een practic\u0103 cele \u00eenv\u0103\u0163ate ast\u0103zi despre cum s\u0103 facem Chemarea fapt\u0103 \u015fi despre cum s\u0103 citim.<\/p>\n

10. CHEMAREA\u00a0 LA\u00a0 MONAHISMA UNOR STARE\u0162I\u00a0 RU\u015eI<\/strong><\/p>\n

Desigur, v\u0103 \u00eentreba\u0163i de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een \u015fir, de c\u00e2nd st\u0103m de vorb\u0103 asupra credin\u0163ei, de ce d\u0103ruiesc at\u00e2ta timp din convorbirile noastre CHEM\u0102RII.<\/p>\n

Poate c\u0103 v\u0103 voi dezam\u0103gi spun\u00e2ndu-v\u0103 c\u0103 o fac nu numai pentru c\u0103 ea este cea dint\u00e2i atingere dintre con\u015ftiin\u0163a noastr\u0103 \u015fi iubirea pentru noi a lui Dumnezeu, care ne cheam\u0103 al\u0103turi de El, de partea Binelui, a Vie\u0163ii Ve\u015fnice, a Dragostei, deci este poarta ce se deschide \u00een fa\u0163a c\u0103ut\u0103rii noastre nelini\u015ftite \u015fi ne dezv\u0103luie priveli\u015ftea \u00eemp\u0103c\u0103rii cu Dumnezeu \u015fi cu noi \u00een\u015fine, ci \u015fi pentru alt\u0103 pricin\u0103.<\/p>\n

Toate c\u00e2te \u0163in de dumnezeire se reflect\u0103 ca \u00eentr-o oglind\u0103 \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt. Jertfa din dragoste de Dumnezeu pentru plinirea drept\u0103\u0163ii cosmice divine se reflect\u0103 \u00een truda pentru plinirea drept\u0103\u0163ii pentru oameni. Cercetarea tainelor de peste fire, ale lumii \u00eengere\u015fti \u015fi ale tuturor cerurilor, se reflect\u0103 \u00een cercetarea tainelor firii, ale legilor naturale.<\/p>\n

Nu to\u0163i oamenii ajung acum la credin\u0163a deplin\u0103 \u015fi deplin m\u00e2ntuitoare. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt oamenii r\u0103ului. Ei pot prea bine s\u0103 iubeasc\u0103 omenirea, munca, buna \u00een\u0163elegere, iar ochii s\u0103 nu li se fi deschis \u00eenc\u0103 \u00eendestul pentru a se dumiri c\u0103 acestea izvor\u0103sc din nesecatul Ocean al preaplinului \u00een\u0163elepciunii divine. Ei \u00ee\u015fi d\u0103ruiesc puterile, zilele, sim\u0163\u0103mintele unei oglindiri a acestei \u00een\u0163elepciuni dumnezeie\u015fti, f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 deslu\u015fi Lumina ce se reflect\u0103 \u00een sufletele lor doritoare de Bine, f\u0103r\u0103 a \u015fti s-o numeasc\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 o identifice cu Dumnezeul cel Viu.<\/p>\n

\u00cen umbra cunoa\u015fterii lor, se pot defini chiar ca atei, pot g\u0103si nenum\u0103rate garduri de netrecut \u00eentre ceea ce cred ei c\u0103 sunt \u015fi credin\u0163\u0103, pot s\u0103 fie indiferen\u0163i la predania Bisericii, dar nu pot s\u0103 se ab\u0163in\u0103 de la credin\u0163a lor \u00een bun\u0103tatea, frumuse\u0163ea \u015fi dreptatea semenilor lor, nu se pot ab\u0163ine de a crede \u00een necesitatea jertfirii individului \u00een favoarea celorlal\u0163i indivizi sau a speciei \u00een totalitatea ei, nu se pot ab\u0163ine s\u0103 pun\u0103 um\u0103rul, cu toat\u0103 energia \u015fi cu tot optimismul, la plinirea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor evanghelice, de\u015fi ignor\u0103 sursa lor.<\/p>\n

Paradoxal, despre ace\u015ftia a\u015f spune: \u2018Sunt atei? Nu-i nimic. Totul este s\u0103 fie cre\u015ftini.\u2019 Adic\u0103, omul este om c\u00e2nd se poart\u0103 cre\u015ftine\u015fte, indiferent dac\u0103-\u015fi \u00eenchipuie c\u0103 are alte p\u0103reri dec\u00e2t sun\u0103 poruncile lui Iisus.<\/p>\n

\u015ei, la drept vorbind, mult din povara lumii moderne at\u00e2rn\u0103 pe umerii acelora care, \u00een cea\u0163\u0103 afl\u00e2ndu-se, tr\u0103iesc \u00een sclipetul \u00eentrerupt \u015fi abia de z\u0103rit pentru ei al Bunei Vestiri care pe al\u0163ii \u00eei cov\u00e2r\u015fe\u015fte cu plinul Luminii.<\/p>\n

Ei bine, glasul con\u015ftiin\u0163ei este treaz \u00een to\u0163i cei despre care vorbesc: studen\u0163i, tineri lucr\u0103tori, tineri f\u0103r\u0103 profesie, \u015fomeri, medici, ingineri, profesori, arhitec\u0163i, muncitori, scriitori, arti\u015fti, fiecare refuz\u00e2nd a se l\u0103sa numi\u0163i credincio\u015fi, dar neav\u00e2nd lini\u015fte \u015fi neistovind pentru binele oamenilor, pentru dreptate, pentru adev\u0103r, pentru pacea dintre to\u0163i.<\/p>\n

\u015ei glasul con\u015ftiin\u0163ei este acela prin care primesc Chemarea, doar c\u0103 lipsa lor de cunoa\u015ftere \u015fi \u00eend\u0103r\u0103tnicia lor derivat\u0103 din aceast\u0103 \u00eentunecare a \u015ftiin\u0163ei \u00eei fac c\u0103 nu identific\u0103 de unde provine ea.<\/p>\n

Sunt sigur c\u0103 aceia dintre dumneavoastr\u0103 care m\u0103 asculta\u0163i \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi care n-a\u0163i atins \u00eenc\u0103 statutul unui aspirant cre\u015ftin con\u015ftient de crezul s\u0103u pute\u0163i s\u0103 v\u0103 dumiri\u0163i asupra chem\u0103rii c\u0103reia \u00eei \u00eenchina\u0163i existen\u0163a \u015fi asupra originii ei divine, dac\u0103 o confrunta\u0163i cu alte chem\u0103ri trecute \u00een revist\u0103 de emisiunea: CRED, DOAMNE, AJUT\u0102 NECREDIN\u0162EI MELE.<\/p>\n

Dac\u0103 astfel se petrec lucrurile, tare mi-ar place s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim, s\u0103 m\u0103 opri\u0163i pe strad\u0103 \u015fi s\u0103 m\u0103 apostrofa\u0163i: \u2018Domnule Mihai R\u0103dulscu, eu sunt ateu. Dar… nu-i nimic. Noroc c\u0103 sunt cre\u015ftin!…\u2019<\/p>\n

Eeh, destul\u0103 vorb\u0103ria de prisos. A b\u0103tut ceasul s\u0103 fim martori ai unui alt fel de chemare, aceea prin auzirea cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, pe care to\u0163i \u00eel auzim \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii cu eroul povestirii ce urmeaz\u0103, \u00eens\u0103 prea pu\u0163ini ni-l asum\u0103m a\u015fa cum a f\u0103cut-o el.<\/p>\n

\u00centr-o familie nobiliar\u0103 rus\u0103, aceea a Col\u00e2cevilor, s-a n\u0103scut un b\u0103iat care fu botezat Teodor. A fost adoptat ca un apropiat de v\u0103duva marelui cneaz Vasile Ivanovici, iar prin\u0163ul Ivan al IV-lea s-a \u00eemprietenit cu el. \u00cenclinarea \u00eel atr\u0103gea c\u0103tre lecturile duhovnice\u015fti \u015fi o via\u0163\u0103 lipsit\u0103 de str\u0103lucirea lumeasc\u0103.<\/p>\n

La 5 iulie 1537, asist\u00e2nd la Sf\u00e2nta Liturghie, auzi cuvintele evanghelistului Matei: \u201cNimeni nu poate s\u0103 slujeasc\u0103 la doi domni, c\u0103ci sau pe unul \u00eel va ur\u00ee \u015fi pe cel\u0103lalt \u00eel va iubi, sau de unul se va lipi \u015fi pe cel\u0103lalt \u00eel va dispre\u0163ui\u201d. Pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 de c\u00e2nd le citea ori asculta, ele se preschimbar\u0103 \u00een Chemare, pentru urechile sale. Era copt pentru atare tr\u0103ire. Se sim\u0163i plin de dragoste nelumeasc\u0103 \u015fi gata a lep\u0103da lumea pentru Dumnezeu.<\/p>\n

Tot \u00eencerc\u00e2nd cu mintea istorisirile ce ajunseser\u0103 la el, cu privire la o m\u0103n\u0103stire sau alta, cugetul \u015fi dorul i se oprir\u0103 asupra m\u0103n\u0103stirii Solov\u0103\u0163, \u00een\u0103l\u0163at\u0103 pe o insul\u0103 pustie din Marea Nordului.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 a-i cunoa\u015fte careva hot\u0103r\u00e2rea, schimb\u0103 straiele boiere\u015fti pe un caftan, cum purtau poporenii, p\u0103r\u0103si \u00een tain\u0103 Moscova \u015fi merse, merse \u015fi iar merse… Ad\u0103st\u0103, ostenit de cale \u015fi de ruperea sa de obiceiurile \u015fi m\u00e2ng\u00e2ierile celor \u00eenst\u0103ri\u0163i, pe malul lacului Onega, \u00een satul Huji. Ceru ad\u0103post unui \u0163\u0103ran, Subeta, \u015fi hran\u0103 \u00eei ceru; pentru binefacere, \u00ee\u015fi oferi puterea bra\u0163elor drept ajutor la munc\u0103. Se speti la una, la alta, fu \u015fi cioban la oi, \u00een timp ce ai s\u0103i r\u0103scolir\u0103 \u0163ara \u00eentreag\u0103, s\u0103-l g\u0103seasc\u0103; \u00een cele din urm\u0103 \u00eel socotir\u0103 mort.<\/p>\n

Ajuns la m\u0103n\u0103stirea Solov\u0103\u0163, fu primit cu \u00eencredere \u015fi pus la ascult\u0103ri anevoiase, cum ar fi t\u0103iatul lemnelor, s\u0103patul gr\u0103dinii, c\u0103ratul pietrelor de construc\u0163ie, ridicarea n\u0103vodului, c\u00e2nd se pescuia, c\u0103rarea sacilor la moar\u0103. Ba era \u015fi batjocorit pentru ne\u00eendem\u00e2n\u0103rile sale; i se mai \u00eent\u00e2mpla s\u0103 primeasc\u0103 \u015fi chelf\u0103neli, de nu m\u00e2nca \u015fi b\u0103t\u0103i zdravene chiar. Dar tot la c\u0103lug\u0103rire se opri, sub noul nume: Filip. Primi multe r\u0103spunderi pe care le s\u0103v\u00e2r\u015fea cu zel.<\/p>\n

\u00cens\u0103, dornic de \u015fi mai mare asprime, se retrase \u00een ad\u00e2ncul ostrovului, \u00eentr-o p\u0103dure nec\u0103lcat\u0103 de om. Apoi reveni \u00een ob\u015fte. \u00cen 1548, stare\u0163ul bolnav \u00eei propuse s\u0103-l lase urma\u015f peste fra\u0163i. Arhiepiscopul Teodosie al Novgorodului \u00eel hirotoni preot \u015fi-l d\u0103rui cu o c\u00e2rj\u0103 de egumen, \u00eenso\u0163it\u0103 de o gramat\u0103 arhiereasc\u0103; numai c\u0103, afl\u00e2nd Filip de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a egumenului Alexei, \u00eel rug\u0103 s\u0103-\u015fi continue p\u0103storirea, el, Filip, \u00eenstr\u0103in\u00e2ndu-se iar\u0103\u015fi \u00een puterea p\u0103durii. Aceasta nu dur\u0103 mult. Egumenul b\u0103tr\u00e2n fu \u00eengropat. Filip deveni c\u00e2rmaciul m\u0103n\u0103stirii \u015fi o p\u0103zi timp de optsprezece ani, p\u00e2n\u0103 ce \u0163arul Ivan cel Groaznic \u00eel alese mitropolit al Moscovei \u015fi a toat\u0103 Rusia, la 25 iulie 1565.<\/p>\n

Multe afl\u0103m din \u201cPATERICUL SOLOV\u0102\u0162ULUI\u201d, publicat de M\u0103n\u0103stirea Lainici, despre cum s-a desf\u0103\u015furat ascultarea lui Teodor \u2013 adic\u0103 Filip \u2013, ascultarea sa de chemarea lui Dumnezeu, p\u00e2n\u0103 la moartea lui de mucenic, datorat\u0103 faptului c\u0103 s-a opus puterii cr\u0103ie\u015fti, \u00een ap\u0103rarea legii dragostei dintre semeni, \u00eens\u0103 nu acum vom vorbi despre acelea.<\/p>\n

Ci s\u0103 ne gr\u0103bim c\u0103tre alt vie\u0163uitor din acela\u015fi locuri s\u0103lbatice, pentru care Chemarea a fost trezit\u0103 de con\u015ftiin\u0163a st\u0103rii proprii de p\u0103c\u0103to\u015fenie. Via\u0163a lui e relatat\u0103 de Vasile Kenozere\u0163 duhovnicului acestuia Iosif:<\/p>\n

\u201cMi s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 m\u0103 \u00eendep\u0103rtez de m\u0103n\u0103stire \u00eentr-at\u00e2t c\u0103 am pierdut drumul \u015fi m-am r\u0103t\u0103cit prin p\u0103dure, f\u0103r\u0103 hran\u0103 \u015fi ap\u0103. Deodat\u0103, \u00een dep\u0103rtare, mi s-a p\u0103rut c\u0103 v\u0103d o umbr\u0103 de om. M-am luat dup\u0103 ea, dar umbra s-a ascuns \u00een desi\u015f; eu am continuat s\u0103 alerg \u015fi am ajuns la o c\u0103rare\u00a0 \u00eengust\u0103 chiar \u015fi pentru o persoan\u0103. P\u0103\u015find prin aceast\u0103 trecere, am z\u0103rit un deal \u015fi acolo se vedeau urme de om descul\u0163. \u00cen deal se observa o cr\u0103p\u0103tur\u0103 mic\u0103. F\u0103c\u00e2ndu-mi cruce, am \u00eentins m\u00e2inile \u015fi am pip\u0103it un om \u015fi plin de spaim\u0103 am spus din nou o rug\u0103ciune, la care locuitorul pe\u015fterei mi-a r\u0103spuns: \u2018\u2018Amin\u2019\u2019.\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 o scurt\u0103 punere \u00een tem\u0103, dup\u0103 hr\u0103nirea r\u0103t\u0103citului cu oare\u015fice iarb\u0103 muiat\u0103 \u00een ap\u0103, ce \u00eel \u00eenvior\u0103, pustnicul \u00eei povesti despre sine:<\/p>\n

\u201cEram muncitor \u00een m\u0103n\u0103stirea Solov\u0103\u0163; numele meu este Andrei (…). \u00cen cur\u00e2nd s-a trezit \u00een mine con\u015ftiin\u0163a p\u0103catului; s-a n\u0103scut \u00een mine o dorin\u0163\u0103 puternic\u0103 s\u0103 las totul \u015fi s\u0103 slujesc lui Dumnezeu. F\u0103r\u0103 a mai am\u00e2na, am plecat \u00een pustie, unde am g\u0103sit locul acesta; am s\u0103pat o pe\u015fter\u0103 \u015fi m-am a\u015fezat \u00een ea. Am \u00eendurat \u015fi foame, \u015fi sete, m\u0103 hr\u0103neam cu poame \u015fi ciuperci; de multe ori am \u00eendurat n\u0103v\u0103lirile dracilor, b\u0103t\u0103i, oc\u0103ri, boli; m\u0103 luptam cu cugetele mele de parc\u0103 erau fiare s\u0103lbatice. Nu o dat\u0103 m\u0103 t\u00e2nguiam c\u0103 am plecat \u00een pustie \u015fi c\u0103 izolarea mea este neroditoare. De multe ori chiar p\u0103r\u0103seam pe\u015ftera, cu g\u00e2ndul s\u0103 revin \u00een lume. Dar atunci se auzeau tunete, \u00eencepea ploaia \u015fi eu eram nevoit s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een pe\u015fter\u0103. Aici r\u0103coarea lini\u015ftit\u0103 m\u0103 \u00eent\u0103rea. Alt\u0103dat\u0103 m\u0103 ridicam s\u0103 plec din pe\u015fter\u0103 \u00een toiul iernii, dar gerul aspru nu m\u0103 l\u0103sa s\u0103 fac nici m\u0103car cinci pa\u015fi. Trei ani de zile a durat aceast\u0103 lupt\u0103 grea. Dup\u0103 trei ani de ispitiri grele pentru mine, m-a cuprins o lini\u015fte ad\u00e2nc\u0103, toate atacurile chinuitoare au luat sf\u00e2r\u015fit. Atunci a venit la mine cineva \u00een chip de lumin\u0103 \u015fi mi-a gr\u0103it: \u2018\u2018\u00cent\u0103re\u015fte-te \u015fi nu p\u0103r\u0103si calea c\u0103tre Dumnezeu, care \u0163i-a fost ar\u0103tat\u0103\u2019\u2019. Acela mi-a dat aceast\u0103 iarb\u0103, spun\u00e2ndu-mi: \u2018\u2018Hr\u0103ne\u015fte-te cu ea \u015fi bea ap\u0103 din lacul acesta\u2019\u2019. \u015ei iat\u0103 c\u0103 de 38 de ani m\u0103 hr\u0103nesc cu aceast\u0103 iarb\u0103\u2019\u2019.\u201d<\/p>\n

Trecu ce trecu \u015fi intrusul \u00eei ceru slobozenie \u015fi-l rug\u0103 s\u0103-i arate drumul \u00eenapoi. \u00censinguratul \u00eei f\u0103cu pe plac, solicit\u00e2ndu-i a p\u0103stra taina retragerii sale. La drum, nu i se p\u0103ru a fi str\u0103b\u0103tut mai mult de jum\u0103tate de verst\u0103 p\u00e2n\u0103 la a\u015fezarea monahal\u0103 de unde plecase.<\/p>\n

Autorul \u00eencheie cu: \u201cLa pu\u0163in timp dup\u0103 aceea, Vasile, \u00eempreun\u0103 cu un alt ucenic al lui Iosif \u2013 Damian, a pornit \u00een c\u0103utarea pe\u015fterei lui Andrei; dar trec\u00e2nd o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentreag\u0103, n-au g\u0103sit nici p\u0103durea deas\u0103, nici dealul, nici pe\u015ftera.\u201d<\/p>\n

Petrec\u00e2nd cu mintea prin aceea\u015fi culegere de istorioare despre p\u0103rin\u0163ii din Solov\u0103\u0163, \u00eent\u00e2lnim \u015fi un pustnic, urm\u0103rile Chem\u0103rii c\u0103ruia le vedem, pe c\u00e2nd Chemarea \u00eens\u0103\u015fi, l\u0103untric\u0103, nu i-o putem identifica.<\/p>\n

Este vorba despre Nichifor care, ajuns aici, \u00een Marea Nordului, ostenea pentru ob\u015ftea monahal\u0103, al\u0103turi de to\u0163i cei \u00een putere, observa postul cel mai necru\u0163\u0103tor, odihna \u015fi-o culegea din a\u0163ipeli \u015fi nu din somn \u00eendelungat. Cum spune textul: \u201c\u00cen ceasurile de r\u0103gaz \u00eei pl\u0103cea foarte mult s\u0103 citeasc\u0103 din via\u0163a lui Marcu Oracenschii. Chipul acestui pustnic a p\u0103truns ad\u00e2nc \u00een sufletul lui \u015fi l-a determinat s\u0103 aleag\u0103 via\u0163a de pustnic.\u201d<\/p>\n

Acum, v\u0103 rog s\u0103 fi\u0163i aten\u0163i la clipa Chem\u0103rii urmate de un r\u0103spuns prompt, fulger\u0103tor:<\/p>\n

\u201cOdat\u0103, c\u00e2nd erau to\u0163i de fa\u0163\u0103, Nichifor a s\u0103rit de pe scaun, \u015fi-a f\u0103cut semnul crucii, \u015fi-a scos br\u00e2ul \u015fi sandalele \u015fi, numai \u00eentr-o c\u0103ma\u015f\u0103 cenu\u015fie, a fugit \u00een p\u0103dure, petrec\u00e2nd \u00een pustia din insula Solov\u0103\u0163 12 ani \u00een post, rug\u0103ciune \u015fi metanii.\u201d Trec\u00e2nd ace\u015ftia, fu tuns c\u0103lug\u0103r, iar peste al\u0163i trei ani se pustnici.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, cum o fi sunat Chemarea, ea numai de Nichifor a fost auzit\u0103, iar el altcuiva n-o dest\u0103inui vreodat\u0103.<\/p>\n

O alt\u0103 Chemare mai pu\u0163in obi\u015fnuit\u0103 avu loc sub \u00eemp\u0103r\u0103\u0163irea \u0163arului Petru I \u015fi fu adresat\u0103 preotului de mir Ioan, al c\u0103rui suflet se \u00eempodobea mai ales cu darurile milei \u015fi al milosteniei, \u00eempins de care vizita adesea temni\u0163ele, st\u0103tea \u00eendelung de vorb\u0103 cu condamna\u0163ii, \u00eei ajuta cu bani, dup\u0103 cum pl\u0103tea \u015fi datoriile celor arunca\u0163i dup\u0103 gratii din pricina galbenilor.<\/p>\n

Se purt\u0103 vorba c\u0103 se \u00eentov\u0103r\u0103\u015fea cu t\u00e2lharul Tali\u0163kim, iar p\u00e2rele ajunser\u0103 la urechile \u0163arului. Cel din urm\u0103 \u00eel d\u0103du pe m\u00e2na arhiepiscopului Kolmogorului, Atanasie, pentru a-l tunde \u00een monahism pe p\u0103rintele Ioan, ca os\u00e2nd\u0103.<\/p>\n

Autorul anonim al biografiei sale specific\u0103: \u201cSupun\u00e2ndu-se \u00eentru totul \u015fi v\u0103z\u00e2nd \u00een aceasta o chemare a Proniei dumnezeie\u015fti, p\u0103rintele Ioan s-a \u00eendreptat pe calea h\u0103r\u0103zit\u0103 lui\u201d. Astfel ajunse la m\u0103n\u0103stirea Solov\u0103\u0163, botezat Iov, dup\u0103 numele c\u0103lug\u0103resc. \u00cendelungi \u015fi grele supuneri la ascult\u0103ri monahale, posturi ie\u015fite din obi\u015fnuit, i-au convins pe to\u0163i \u015fi mai presus de ei pe stare\u0163 s\u0103-i \u00eeng\u0103duie a se retrage la schitul Anzersk, al c\u0103rui ctitor (\u015fi mai mare peste p\u0103rin\u0163i) deveni. Mai t\u00e2rziu, pentru via\u0163a lui exemplar\u0103, fu tuns \u00een schim\u0103 \u015fi primi numele: Iisus.<\/p>\n

\u00cen urma unei vedenii, el cl\u0103di un alt schit, numit R\u0103stignirea, pe muntele local Golgota.<\/p>\n

Tr\u0103irea sa mistic\u0103 este am\u0103nun\u0163it descris\u0103 \u00een \u201cPATERICUL SOLOV\u0102\u0162ULUI\u201d. Socotesc \u00eens\u0103 c\u0103 dumneavoastr\u0103, ascult\u0103torii mei, cunoa\u015fte\u0163i multe despre \u00een\u0103l\u0163\u0103rile suflete\u015fti, din at\u00e2tea scrieri parcurse. Mai \u00eensemnat mi se pare s\u0103 r\u0103spund \u00eentreb\u0103rii pe care v-o pune\u0163i f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate: la ce a fost chemat p\u0103rintele Ioan? La ce a fost chemat? Drept l\u0103murire, voi cita c\u00e2teva r\u00e2nduri foarte clare, ce se vor \u015fi sfat pentru noi, c\u00e2nd \u00eencerc\u0103m s\u0103 credem mai ad\u00e2nc \u015fi mai des\u0103v\u00e2r\u015fit.<\/p>\n

\u201cO dat\u0103, la s\u0103rb\u0103toarea Adormirea Maicii Domnului, chelarul a venit la stare\u0163 \u015fi i-a spus: \u2018\u2018P\u0103rinte, n-are cine s\u0103 aduc\u0103 ap\u0103 la buc\u0103t\u0103rie\u2019\u2019. B\u0103tr\u00e2nul s-a ridicat \u015fi a \u00eenceput chiar el s\u0103 care ap\u0103 de la iazul de sub munte; v\u0103z\u00e2ndu-l ob\u015ftea pe ostenitor, au s\u0103rit cu to\u0163ii \u015fi au adus ap\u0103 din bel\u015fug. Acela\u015fi chelar a venit dup\u0103 o vreme oarecare s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 iar\u0103\u015fi b\u0103tr\u00e2nului: \u2018\u2018P\u0103rinte, porunce\u015fte unuia dintre fra\u0163ii cei tr\u00e2ndavi s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 lemne pentru buc\u0103t\u0103rie\u2019\u2019. \u2018\u2018Eu sunt tr\u00e2ndav, voi merge \u015fi voi preg\u0103ti\u2019\u2019, \u00eei r\u0103spunse fericitul. De\u015fi se aflau la ora mesei, b\u0103tr\u00e2nul a binecuv\u00e2ntat s\u0103 se mearg\u0103 la mas\u0103, iar el a luat toporul \u015fi a \u00eenceput s\u0103 taie lemne. Dup\u0103 mas\u0103 s-au apucat \u015fi fra\u0163ii s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 lemne pentru folosin\u0163a lor\u201d.<\/p>\n

Vrednic\u0103 i-a fost Chemarea! Iat\u0103 r\u0103spunsul a\u015fteptat;\u00a0 \u015fi este bine s\u0103-l afl\u0103m cu to\u0163ii: Chemarea la credin\u0163\u0103 e Chemarea la iubirea de Dumnezeu, iar \u00een fiece semen se cuvine s\u0103-l vedem pe Hristos. Iar pe ceilal\u0163i se cade s\u0103-i iubim ca pe noi \u00een\u015fine. Chemarea stare\u0163ului era de a se face mai mic dec\u00e2t to\u0163i \u015fi, smerindu-se, s\u0103 preia corvoada tuturora. Era o Chemare la munc\u0103, la ascultarea celui mare de cel mic, pentru a-i u\u015fura via\u0163a. Pentru aceasta fusese el adus \u00een pustie.<\/p>\n

\u015ei la ce a mai fost chemat p\u0103rintele Ioan? Ne va uimi \u00eenceputul explica\u0163iei ce o primim de la cronicarul bisericesc, ca ulterior s\u0103 constat\u0103m c\u0103 nu i s-a schimbat p\u0103rintelui Ioan chipul cunoscut p\u00e2n\u0103 acum:<\/p>\n

\u201cS-a apropiat de sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii p\u0103m\u00e2nte\u015fti. (…) Acum el \u00ee\u015fi concentra mai mult aten\u0163ia asupra propriei persoane, cu toate c\u0103 nu \u00eenceta s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103, ca deobicei, de binele aproapelui. Adeseori se trezea c\u00e2nt\u00e2nd cu umilin\u0163\u0103, printre lacrimi: \u2018\u2018Suflete al meu! suflete al meu! pentru ce dormi? Sf\u00e2r\u015fitul se apropie \u015fi vei s\u0103 te turburi\u2019\u2019. Uneori b\u0103tr\u00e2nul se ducea p\u00e2n\u0103 la morm\u00e2ntul s\u0103u, s\u0103pat din timp, \u015fi, st\u00e2nd deasupra, cugeta la moarte \u015fi la judecata lui Dumnezeu, v\u0103rsa lacrimi \u015fi ofta ad\u00e2nc\u2019\u2019.<\/p>\n

A\u015fa am aflat ce este Chemarea \u015fi la ce suntem chema\u0163i?…<\/p>\n

11. CHEMAREA\u00a0 NECREDINCIOSULUI, \u00ceNTR-UN ROMAN DE\u00a0 VLADIMIR VOLKOFF <\/strong><\/p>\n

U\u015for este a vorbi despre chemarea celor credincio\u015fi! mi-a\u0163i putea repro\u015fa dumneavoastr\u0103, ascult\u0103torii emisiunii CRED, DOAMNE, AJUT\u0102 NECREDIN\u0162EI MELE, pe care o sus\u0163in pe acest post al radiodifuziunii de aproape patru luni. \u2018Credincio\u015fii abia a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie chema\u0163i de Dumnezeu; pentru ei via\u0163a n-are nici culoare, nici gust, nici frumuse\u0163e, \u00een absen\u0163a Chem\u0103rii. Chemarea le confer\u0103 sensul n\u0103d\u0103jduit, le umple existen\u0163ele \u00eentocmai conform cu aspira\u0163iile lor!\u2019, m-a\u0163i l\u0103muri, u\u015for denigratori fa\u0163\u0103 de insisten\u0163a mea \u015fi persifl\u00e2ndu-m\u0103 cu sau f\u0103r\u0103 cru\u0163are. Apoi m-a\u0163i strivi cu \u00eentrebarea ap\u0103sat\u0103 \u015fi batjocoritoare: \u2018Dar ce se alege de chemarea celor necredincio\u015fi? Cine st\u0103 s-o asculte? Cine o bag\u0103-n seam\u0103? Pe cine s\u0103 intereseze ea?\u2019.<\/p>\n

Cu aceasta, omenirea a \u015fi fost \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een buni \u015fi r\u0103i, \u00een fiii lui Dumnezeu \u015fi \u00een slugile iadului. \u00cens\u0103 cum o atare divizare este \u00eempotriva naturii, cum nu exist\u0103, pe p\u0103m\u00e2nt, bun des\u0103v\u00e2r\u015fit, nici r\u0103u total \u015fi compact, voi respinge \u00eentreb\u0103rile ce mi-au fost aruncate jignitor \u00een obraz.<\/p>\n

Le voi respinge? Le resping oare?<\/p>\n

Iat\u0103 c\u0103 inima \u00eemi \u015fopte\u015fte c\u0103, de\u015fi nu este valabil\u0103 categorisirea unora ca ucenici definitivi ai iadului \u015fi aservi\u0163i lui \u00een toat\u0103 fiin\u0163a lor, totu\u015fi atari semeni \u00eendoielnici ne calc\u0103 \u00een drum, iar noi v\u0103z\u00e2ndu-le numai una dintre fe\u0163e, aceea diabolic\u0103, suntem gata s\u0103-i etichet\u0103m drept \u2018cei r\u0103i\u2019. Va s\u0103 zic\u0103, fie potrivit\u0103 desp\u0103r\u0163irea lor de \u2018cei buni\u2019, fie nepotrivit\u0103, sunt dator a \u0163ine seama \u015fi de prezen\u0163a celor dint\u00e2i printre noi (dealtfel \u015fi Psalmistul a confirmat-o) \u015fi s\u0103 m\u0103 \u00eentreb, dimpreun\u0103 cu ascult\u0103torii mei recalcitran\u0163i, ce se alege de s\u0103m\u00e2n\u0163a sem\u0103nat\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul con\u015ftiin\u0163ei lor. Rodi-va ea au ba? C\u0103ci \u015fi Iisus Hristos a pus problema lor, \u00eentr-o parabol\u0103 dintre cele mai ad\u00e2nci din punctul de vedere psihologic.<\/p>\n

\u00cen absen\u0163a m\u0103rturisirilor scrise de c\u0103tre \u00eendr\u0103ci\u0163ii care s-au lep\u0103dat de satana, la auzul chem\u0103rii Domnului \u2013 \u015fi trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem, cu triste\u0163e pentru dreptul la \u015ftiin\u0163\u0103 al omului, c\u0103 nu prea s-au gr\u0103bit cei r\u0103i s\u0103 se laude cu \u00eenc\u0103lc\u0103rile lor de omenie, pentru a ne v\u0103di pr\u0103pastia din care s-au ridicat apoi c\u0103tre bl\u00e2nde\u0163ea lui Dumnezeu \u2013, \u00een absen\u0163a spovedaniilor, ziceam, at\u00e2t de \u00eensetat a\u015fteptate de poporul nostru \u00eendelung mucenicit, \u00een absen\u0163a spovedaniilor securi\u015ftilor de tot soiul, cadri\u015ftilor, anchetatorilor c\u0103l\u0103i, uneltelor tiraniei antiumane comuniste, a turn\u0103torilor \u015fi iudelor din libertate \u015fi din pu\u015fc\u0103rii, a \u2018reeducatorilor\u2019 de o sumbr\u0103 notorietate \u00eentre cazurile rev\u0103rsate \u00een noroi, peste marginile firescului existen\u0163ei umane, cum a turnat-o \u00een forme angelice Dumnezeu, Creatorul nostru, \u00een absen\u0163a rostirii adev\u0103rului cu scopul ca posteritatea s\u0103 nu mai p\u0103c\u0103tuiasc\u0103 \u00een acela\u015fi chip m\u00e2r\u015fav ca ei, ne r\u0103m\u00e2n, spre analiz\u0103, personajele fic\u0163iunii literare.<\/p>\n

Desigur, ar fi fost de mult mai mare \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 s\u0103 avem \u00een fa\u0163a ochilor autobiografia Apostolului Pavel, privitoare la perioada c\u00e2nd numele s\u0103u era Saul, prigonitorul cre\u015ftinilor. Dup\u0103 cum, citind \u015fi recitind autobiografiile fo\u015ftilor de\u0163inu\u0163i politici trecu\u0163i prin \u2018reeduc\u0103rile\u2019 de la Pite\u015fti, abia pomeni\u0163i, m-ar \u00eent\u0103ri suflete\u015fte s\u0103 aud prinz\u00e2nd glas mustr\u0103rile de cuget ale unuia dintre fo\u015ftii tor\u0163ionari, mai mari sau mai mici, care, ulterior, \u015fi-au revenit, ba chiar au fost m\u00e2na\u0163i de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u00een bra\u0163ele ocrotitoare ale Bisericii, \u015fi, de asemenea, au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 slujeasc\u0103 r\u00e2vnitori \u015fi definitiv Altarul. Probabil c\u0103 mai u\u015for este s\u0103 spui numai: \u2018Am gre\u015fit!\u2019 \u015fi s\u0103-\u0163i poleie\u015fti \u00eenc\u0103lcarea poruncii dragostei cu rozuri diafane, dec\u00e2t s-o am\u0103nun\u0163e\u015fti cum \u015fi ce fel. De aceea duhovnicii c\u0103rora li se duce buhul, duhovnici m\u0103n\u0103stire\u015fti deobicei, insist\u0103 p\u00e2n\u0103 la s\u00e2nge asupra \u00eemprejur\u0103rilor \u00een care s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit p\u0103catul \u015fi asupra modului cum a prins el cheag, \u00een cele mai crude \u015fi aberante detalii.<\/p>\n

Ie\u015fim, incomplet \u015fi ezitan\u0163i, dintr-o cumplit de lung\u0103 epoc\u0103 a ateismului triumf\u0103tor, aceea a domina\u0163iei sovieto-comuniste \u00een Rom\u00e2nia. Acolo trebuie c\u0103uta\u0163i \u2018cei r\u0103i\u2019 pu\u015fi fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu Chemarea. Ne vom folosi de un roman dintre cele mai bune ale secolului, \u00een modesta mea p\u0103rere, al c\u0103rui titlu \u00een limba noastr\u0103 \u2013 cam tr\u0103d\u0103tor, dup\u0103 modelul personajului principal \u00eensu\u015fi \u2013 este: \u201cSTRU\u0162OC\u0102MILA\u201d, iar autorul lui se nume\u015fte: Vladimir Volkoff. Filele acestuia ne vor ajuta, pe de o parte, s\u0103 ne l\u0103murim c\u0103 ins \u2018r\u0103u\u2019 integral nu prea exist\u0103; pe de alt\u0103 parte, c\u0103 \u015fi \u2018cei r\u0103i\u2019 surprind Chemarea \u015fi \u00eei r\u0103spund sau nu-i r\u0103spund, dup\u0103 ni\u015fte criterii ce nu pot fi ghicite dinainte; de unde concluzia: s\u0103m\u00e2n\u0163a trebuie oricum aruncat\u0103; nu avem voie s\u0103 judec\u0103m rodnicia p\u0103m\u00e2ntului p\u00e2n\u0103 a-l descoperi cum las\u0103 o s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 bun\u0103 s\u0103 \u00eencol\u0163easc\u0103 \u00een el ori o \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fiin\u0163eze.<\/p>\n

Care a fost, \u00een condi\u0163iile istorice numite, cea mai de seam\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a tr\u0103irii omului?<\/p>\n

Ea ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 \u00eenc\u0103 din primele pagini ale romanului. S\u0103-l ascult\u0103m gr\u0103ind unui preot pe un secretar raional de partid din U.R.S.S.:<\/p>\n

\u201c\u2013 P\u0103rinte, ce s\u0103 fac s\u0103 m\u0103 m\u00e2ntui? Am familie, \u015fi mi-e grozav de fric\u0103. Nu vreau nici s\u0103-mi las situa\u0163ia dar nici din cealalt\u0103 parte nu m\u0103 las\u0103 Dumnezeu. Ar trebui, \u015ftiu bine… Siberia. \u015fi cu toate acestea, Nicodim… \u015fi Iosif, cel din Arimateia… Nu?… Astea nu se socotesc deloc?… \u015fi t\u00e2n\u0103rul cel bogat, care \u0163inea legile? Cum s\u0103 interpretez… Dac\u0103 m-a\u015f putea spovedi! Dar, vezi bine, nu. S-ar afla imediat.<\/p>\n

\u201c\u2013 Cum ar putea s\u0103 se afle?, \u00eel \u00eentreb\u0103 preotul.<\/p>\n

\u201c\u2013 Mi s-ar vedea pe fa\u0163\u0103, cred.<\/p>\n

\u201c\u2013 Dar crezi; deci e\u015fti m\u00e2ntuit.\u201d<\/p>\n

Nu este cazul s\u0103 insist: secretarul de partid credea \u015fi r\u00e2vnea \u2013 aproape \u2013 din tot sufletul s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103. Numai c\u0103 pre\u0163uia avu\u0163ia \u015fi puterea prea mult, mai mult dec\u00e2t \u00eens\u0103\u015fi m\u00e2ntuirea, dup\u0103 cum se \u015fi temea de riscul muceniciei. Compl\u0103c\u00e2ndu-se \u00een bucuriile lume\u015fti, auzea, permanent, Chemarea: nu m\u0103 las\u0103 Dumnezeu, o spune cu simplitate \u015fi cu disperare! \u015etie c\u0103 garan\u0163ia m\u00e2ntuirii, dup\u0103 c\u00e2te a f\u0103cut pentru stabilitatea monstruosului \u00een existen\u0163a fra\u0163ilor s\u0103i, garan\u0163ia m\u00e2ntuirii personale nu poate fi dec\u00e2t martiriul; \u00een termenii sovietici: Siberia!\u00a0 Dar g\u00e2ndul i se \u00eentoarce iar\u0103 \u015fi iar\u0103 la \u201cSfintele Scripturi\u201d; caut\u0103 \u00een ele pilde ce s\u0103-l lini\u015fteasc\u0103: Nicodim, Iosif din Arimateia, t\u00e2n\u0103rul bogat ce \u0163inea legile. Simte c\u0103 numai \u00eendrumarea unui bun duhovnic l-ar putea smulge din r\u0103t\u0103ciri \u015fi ezit\u0103ri. \u00cens\u0103 \u00eei este fric\u0103, o spaim\u0103 cumplit\u0103 de r\u0103zbunarea ateilor de la putere, dac\u0103 s-ar afla c\u0103 \u0163ine leg\u0103turi cu Biserica. \u00cen acest caz, ce-i r\u0103m\u00e2ne? Nu-i r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t calea duplicit\u0103\u0163ii, acea cale mohor\u00e2t\u0103 adoptat\u0103 de noi, mai to\u0163i, sub regimul comunist, el neput\u00e2nd alege.<\/p>\n

Iar \u00eentreg romanul \u201cSTRU\u0162OC\u0102MILA\u201d este o demascare a duplicit\u0103\u0163ii ca o cale imposibil\u0103, ca o cale a e\u015fecului garantat, a n\u0103ruirii spiritualit\u0103\u0163ii umane.<\/p>\n

E vorba despre duplicitatea personajului principal Grigori, ofi\u0163er de securitate care a primit misiunea s\u0103 se \u00eenscrie la seminar, s\u0103 se c\u0103lug\u0103reasc\u0103 \u015fi s\u0103 impun\u0103 ungerea sa episcop, pentru a se distruge, prin mijlocirea lui, Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103, din interior. C\u00e2t de mare i-a fost tic\u0103lo\u015fia se cite\u015fte \u00eentr-una dintre faptele ce l-au promovat \u00een ochii celor care l-au ales pentru aceast\u0103 misiune. C\u00e2ndva, dup\u0103 ce a tras \u00een \u0163eap\u0103 un preot (care, premonitor \u015fi simbolic, \u00eei purta numele), dup\u0103 ce l-a tras \u00een \u0163eap\u0103 pe un picior rupt de scaun, i-a dat foc cu lampa de sudur\u0103. Explic\u0103 ce l-a \u00eendemnat la aceast\u0103 fapt\u0103: \u201cVoiam \u015fi eu s\u0103 m\u0103 conving c\u0103 un pop\u0103 e \u015fi el un om ca oricare altul. N-avea nici un fel de m\u0103dular sacerdotal. \u015ei o barb\u0103 adev\u0103rat\u0103; care ardea \u015fi ea dac\u0103-i d\u0103deai foc…\u201d<\/p>\n

Planul ofensivei ce se preconizeaz\u0103 a fi pornit\u0103 cu ajutorul s\u0103u \u015fi motivarea ei sunt clar expuse de superiorul ierarhic al lui Grigorie:<\/p>\n

\u201cNeron era un copil. El \u00ee\u015fi \u00eenchipuia c\u0103 Dumnezeu poate fi r\u0103sturnat din afar\u0103. Aici n-a nimerit-o. \u015ei noi am \u00eempu\u015fcat popii cu sutele. \u015ei ce-am f\u0103cut cu asta? Un episcop \u0163i-i face la loc, o mie de popi deodat\u0103. Noi am \u00eencercat s\u0103-i lichid\u0103m pe to\u0163i episcopii, deodat\u0103, ca s\u0103 rupem lan\u0163ul: a\u015fi! E o adev\u0103rat\u0103 hidr\u0103, \u00ee\u0163i spun. Mai r\u0103m\u00e2ne mereu unul \u015fi din el se fac doi, ca-n sciziparitate. Lupt\u0103m \u00eempotriva unor infuzorii! Ce ne trebuia nou\u0103 e s\u0103 intr\u0103m \u00een inima r\u0103ului \u015fi s\u0103-l t\u0103iem de acolo. M\u0103 \u00een\u0163elegi? M\u0103i b\u0103iatule, tu ai fost ales ca v\u00e2rf de atac. (…) Singurul lucru la care \u0163in ei, din care tr\u0103iesc ei, e credin\u0163a. Dar ea nu se fr\u00e2nge. O facem s\u0103 putrezeasc\u0103.\u00a0 Tu ai s\u0103 fii agentul putreziciunii acesteia a credin\u0163ei. (…) Ai s\u0103 vezi: n-o s\u0103-\u0163i fie u\u015for deloc. Posturi, priveghiuri, prostern\u0103ri. Au s\u0103-\u0163i \u00een\u0163epeneasc\u0103 de tot genunchii \u015fi au s\u0103 \u0163i se tulbure de tot privirile. (…) \u015ei \u00eenc\u0103 ceva: \u00een societatea asta a noastr\u0103 curat\u0103, comunist\u0103, tu ai s\u0103 fii anacronismul, sperietoarea, cioara. Ai s\u0103 \u00eenghi\u0163i multe. \u015ei are s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103 accep\u0163i. S\u0103-ntinzi \u015fi obrazul cel\u0103lalt.\u201d<\/p>\n

Iar planul nu este cincinal, dup\u0103 obiceiul economiei sovietice, ci este un plan pe dou\u0103zeci de ani. Dou\u0103zeci de ani din via\u0163a lui Grigori va trebui el s\u0103 slujeasc\u0103 Bisericii \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 \u00eencrederea cea mai \u00eenalt\u0103 a v\u00e2rfurilor ei. \u00centretimp, \u201cai s\u0103-\u0163i faci un fi\u015fier. Ai s\u0103 \u00eencerci s\u0103 ob\u0163ii c\u00e2t mai des s\u0103-\u0163i schimbe parohia. Ai s\u0103 faci dosar cu orice pio\u015fenie din astea ale lor pe care ai s-o vezi. Ai s\u0103 le c\u00e2\u015ftigi \u00eencrederea \u015fefilor. \u015ei pe urm\u0103, \u00eentr-o bun\u0103 zi, peste dou\u0103zeci de ani, marea socoteal\u0103. \u00cei sp\u00e2nzur\u0103m pe to\u0163i, cu capul \u00een jos, de clopotni\u0163e. Dar va trebui ca oamenii de bine s\u0103 r\u00e2d\u0103. N-avem nevoie de martiri. Clovni demasca\u0163i. Clar?\u201d<\/p>\n

Fi\u015fierul s-a \u00eentocmit, zi de zi \u015fi ceas de ceas. Ce cuprindea? \u201cSunt acolo laici prea credincio\u015fi, decani de parohie care organizaser\u0103 acas\u0103 la ei cursuri de catehism pentru copii, episcopi care, la spovadanie, \u015fi-au m\u0103rturisit ura cr\u00e2ncen\u0103 fa\u0163\u0103 de \u015feful statului, secretari de Partid care \u015fi-au botezat copiii…\u201d Redactat \u00een greaca veche, s\u0103 nu \u00een\u0163eleag\u0103 cineva care l-ar fi deschis \u00eent\u00e2mpl\u0103tor cu ce se ocupa p\u0103rintele, c\u00e2nd \u2018lucra la teza sa de doctorat\u2019…<\/p>\n

S\u0103rind etapele, pentru a ilustra cu un fragment de o mare dib\u0103cie scriitoriceasc\u0103 \u00een surprinderea tr\u0103irilor dihotomice-antonimice ale personajului principal (voi reveni asupra termenului; pentru moment, o explica\u0163ie simpl\u0103: tr\u0103iri ce se bat cap \u00een cap, ca dou\u0103 fe\u0163e ale aceleia\u015fi monede, ce nu se pot uni \u00eentr-una, nici anula una pe cealalt\u0103), pentru a ilustra personalitatea lui beneficiind de dou\u0103 manifest\u0103ri ce se contrazic una pe alta, vom citi \u00eempreun\u0103 o \u00eent\u00e2lnire a sa cu un om \u015fi cu fi\u015fierul \u00een discu\u0163ie.<\/p>\n

\u201cViolen\u0163a asta e o ispit\u0103 comun\u0103, dar care pe el \u00eel \u00eencerca mai profund. I-ar fi snopit \u00een b\u0103taie cu pl\u0103cere pe unii din enoria\u015fii lui \u00een loc s\u0103 le dea iertarea sau s\u0103 le impun\u0103 at\u00e2tea rug\u0103ciuni sau at\u00e2tea m\u0103t\u0103nii. Incidentul semnificativ a fost cel al epitropului, agent al regimului pe care \u00eel slujea \u015fi Grigori. Dar ce agent! Individ sordid, josnic, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eenfometeze parohia, f\u0103r\u0103 s\u0103 se expun\u0103 el \u00eensu\u015fi nici unui risc. Cu el, Grigori a c\u0103zut cu bucurie \u00een ispit\u0103 \u015fi ced\u00e2nd ispitei a slujit biserica; satisfac\u0163ia era tripl\u0103 \u015fi paradoxal\u0103. \u015ei-o aminte\u015fte \u015fi acum cu o bucurie feroce.<\/p>\n

\u201cEpitropul, un mic birocrat cu costum \u00een dungi, bine \u00eencheiat, venise \u00eentr-o sear\u0103 s\u0103-i repro\u015feze c\u0103 botezase un copil f\u0103r\u0103 ca tat\u0103l s\u0103-i fi f\u0103cut o declara\u0163ie la asocia\u0163ia de cult.<\/p>\n

\u201c\u2013 \u00cen\u0163elege\u0163i, p\u0103rin\u0163ele, c\u0103 lucrurile astea nu mai pot s\u0103 dureze a\u015fa. Legea e, cum s-ar spune, lege. Trebuie respectat\u0103. Eu sunt r\u0103spunz\u0103tor de ceea ce se petrece la noi, bunul Dumnezeu este bunul Dumnezeu, dar regulamentul e f\u0103cut pentru toat\u0103 lumea. \u00cen\u0163elege\u0163i \u015fi dumneavoastr\u0103, p\u0103rin\u0163ele, c\u0103 dac\u0103 v\u0103 lua\u0163i prea multe libert\u0103\u0163i, noi n-o s\u0103 mai putem, ca s\u0103 zicem a\u015fa, s\u0103 v\u0103 mai \u0163inem \u00een serviciul nostru. C\u0103ci, \u00een sf\u00e2r\u015fit, de ce s\u0103 nu le spunem lucrurilor a\u015fa cum sunt? Dac\u0103 boteza\u0163i, dac\u0103 \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i, dac\u0103 \u00eei c\u0103s\u0103tori\u0163i, dac\u0103 spune\u0163i liturghia, o face\u0163i pentru noi, ace\u015ftia care v\u0103 pl\u0103tim. Noi suntem, ca s\u0103 zicem a\u015fa, patronii dumneavoastr\u0103 \u015fi ca atare putem s\u0103 v\u0103 oblig\u0103m s\u0103 respecta\u0163i legile. Acum, dac\u0103 legile astea nu v\u0103 plac \u015fi dac\u0103 sunte\u0163i un du\u015fman al regimului, v\u0103 da\u0163i seama c\u0103 datoria noastr\u0103 de patrio\u0163i ne impune s\u0103 d\u0103m socoteal\u0103 celor \u00een drept… L-a\u0163i botezat pe micu\u0163ul lui Vasilici \u015fi mi-a\u0163i ascuns asta pentru c\u0103 Vasilici este subdirectorul uzinei \u015fi el \u00ee\u015fi ascunde credin\u0163a \u00een Dumnezeu. Dar asta nu l-a \u00eempiedicat s\u0103 v\u0103 pl\u0103teasc\u0103! Banii \u0103\u015ftia, banii lui Vasilici, sunt aici \u00een buzunarul dumneavoastr\u0103, p\u0103rin\u0163ele. Dar dumneavoastr\u0103 n-ave\u0163i inten\u0163ia s\u0103-i declara\u0163i la fisc, nu-i a\u015fa? Cu alte cuvinte uite-l pe marele Vasilici care se preg\u0103te\u015fte s\u0103 \u00een\u015fele Partidul \u2013 \u015ftiu c\u0103 a f\u0103cut cerere s\u0103 fie primit \u00een Partid \u2013 \u00een vreme ce p\u0103rin\u0163elul Grigori e pe cale s\u0103 \u00een\u015fele fiscul?<\/p>\n

\u201cPlesc\u0103ia din limb\u0103 cu un aer reprobator, cu ochii mereu \u00eentr-alt\u0103 parte, a\u015fa c\u0103 Grigori nu-i vedea dec\u00e2t albul pupilelor. (…) Grigori simte una din furiile lui bune, vechi, milit\u0103re\u015fti, care-i urc\u0103 din m\u0103runtaie p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rful degetelor. E a\u015fezat, aplecat \u00eenainte, cu coatele pe genunchi, \u00een fa\u0163a epitropului. Las\u0103 s\u0103 se a\u015feze o pauz\u0103 ap\u0103s\u0103toare \u015fi ochii lui duri fixeaz\u0103 \u0163int\u0103 ochii albi ai epitropului. Deodat\u0103, se ridic\u0103 \u00een picioare, cu sutana lui neagr\u0103, \u00eendesat\u0103 \u015fi b\u0103rboas\u0103 parc\u0103. Epitropul tresare. (…)<\/p>\n

\u201cGrigori s-a \u00eentors la icoan\u0103 \u00eenfiorat de pl\u0103cere la g\u00e2ndul c\u0103 are s\u0103 joace un rol \u00eendr\u0103zne\u0163 \u015fi greu.<\/p>\n

\u201c\u2013 Dumnezeu m\u0103 vede, roste\u015fte el cu vocea solemn\u0103, desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-\u015fi \u00eencet fraza; \u015fi el vede c\u0103 indignarea pe care o simt eu \u00een fa\u0163a nedrept\u0103\u0163ii nu se deosebe\u015fte de cea pe care a sim\u0163it-o el \u00eensu\u015fi \u00een fa\u0163a negustorilor din templu. Epitropule, datorez sufletului t\u0103u nemuritor singurul tratament pe care inima ta \u00eempietrit\u0103 este \u00een stare s\u0103-l \u00een\u0163eleag\u0103.<\/p>\n

\u201c\u00cenc\u0103 \u00eentors spre icoan\u0103, Grigori \u00ee\u015fi face cruce cu un gest larg \u015fi pios. Joac\u0103 comedia, sigur, dar se g\u00e2nde\u015fte de asemenea, \u015fi cu pasiune, la sfin\u0163ii violen\u0163i, la Alexandru \u015fi Vladimir…<\/p>\n

\u201c(…) Epitropul se trage tot mai \u00eend\u0103r\u0103t pe scaunul lui, bate din pleoape, cu ochii tot \u00eentor\u015fi \u00eentr-o parte, g\u00e2ng\u0103ve\u015fte, las\u0103 bale. Cu m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 Grigori \u00eel \u00een\u015ffac\u0103 de gulerul c\u0103m\u0103\u015fii \u015fi de nodul cravatei, str\u00e2ng\u00e2nd totul \u00een pumn, \u00een a\u015fa fel c\u0103 omule\u0163ul a \u015fi \u00eenceput s\u0103 se g\u00e2tuie. Pe urm\u0103, cu m\u00e2na dreapt\u0103, fostul ofi\u0163er izbe\u015fte metodic \u00een mutra livid\u0103, a\u015fa cum izbea pe vremuri \u00een mutra t\u00e2mp\u0103 a vreunui recrut beat sau idiot.<\/p>\n

\u201cDar, la drept vorbind, satisfac\u0163ia nu e aceea\u015fi. Grigori nu bate. Aplic\u0103 o corec\u0163ie.<\/p>\n

\u201cC\u00e2nd cu un efort se opre\u015fte, epitropul se pr\u0103bu\u015fe\u015fte pe scaun, cu gura c\u0103scat\u0103 s\u0103 poat\u0103 s\u0103 respire, cu degetul gros \u015fi ar\u0103t\u0103torul ap\u0103s\u00e2ndu-\u015fi nasul ca s\u0103-\u015fi opreasc\u0103 s\u00e2ngele.<\/p>\n

\u201c\u2013 Acum, spuse Grigori calm, cu vocea doar pu\u0163in r\u0103gu\u015fit\u0103 de o bucurie pl\u0103cut\u0103, dac\u0103 ai de g\u00e2nd s\u0103 te apuci s\u0103 poveste\u015fti c\u0103 l-am botezat pe fiul lui Vasilici are s\u0103 se afle c\u0103 mi-ai promis c\u0103 ai s\u0103-\u0163i \u0163ii gura dac\u0103-am s\u0103-\u0163i dau bani. C\u00e2t despre lec\u0163ia asta pe care \u0163i-am dat-o, n-ai dec\u00e2t s\u0103 te lauzi cu ea, mie n-are ce s\u0103-mi strice.<\/p>\n

\u201cEpitropul se ridic\u0103 cl\u0103tin\u00e2ndu-se, \u0163in\u00e2ndu-se mereu de nas. Ajunge la u\u015f\u0103, cu degetul \u00eentins spre du\u015fumeaua nedat\u0103 bine la rindea \u015fi spune, pe nas, umil:<\/p>\n

\u201c\u2013 P\u0103rinte, ierta\u0163i-m\u0103. V-am f\u0103cut o pat\u0103 mic\u0103, acolo…<\/p>\n

\u201cE s\u00e2nge.<\/p>\n

\u201cGrigori \u00ee\u015fi \u00eempreuneaz\u0103 bra\u0163ele \u015fi, cu bun\u0103tate superioar\u0103, r\u0103spunde:<\/p>\n

\u201c\u2013 \u015etergem noi. Mergi \u00een pace, fiule.<\/p>\n

\u201cEpitropul iese.<\/p>\n

\u201c(…) Grigori se \u00eendreapt\u0103 spre masa de lemn vopsit pe care se g\u0103sesc ligheanul \u015fi ulciorul de ap\u0103. Se spal\u0103 pe m\u00e2ini cu grij\u0103, f\u0103r\u0103 grab\u0103. S\u0103punul prost face totu\u015fi cl\u0103buc.\u201d<\/p>\n

Ei bine, dragii mei, dup\u0103 ce am tr\u0103it al\u0103turi de p\u0103rintele Grigori indignarea lui sf\u00e2nt\u0103, pe care pe drept a asemuit-o cu indignarea lui Iisus \u00een fa\u0163a negustorilor din templu, la care indignare se adaug\u0103 aceea \u00eempotriva credinciosului pentru care indica\u0163iile m\u00e2r\u015fave ale Partidului sunt mai presus de poruncile lui Dumnezeu, \u00eempotriva credinciosului ce nu \u00eentrevede nici o contradic\u0163ie \u00eentre pozi\u0163ia sa de membru al Bisericii \u015fi aceea de activist proced\u00e2nd cu rigoare absolut\u0103 ca un du\u015fman al Bisericii, dup\u0103 ce am primit deplin\u0103 satisfac\u0163ie (desigur …nu prea cre\u015ftineasc\u0103), de pe urma \u2018pedagogiei\u2019 cu care a fost tratat de c\u0103tre un securist devenit preot, dar neuit\u00e2nd s\u0103 se respecte pe sine \u00eensu\u015fi, a\u015fa cum prea pu\u0163ini preo\u0163i au f\u0103cut-o sub regimul comunist, vine Marea Surpriz\u0103, dovada puterii infailibile de diagnosticare a lui Vladimir Volkoff, autorul romanului. Asculta\u0163i:<\/p>\n

\u201cCu m\u00e2inile bine \u015fterse se instaleaz\u0103 la cealalt\u0103 mas\u0103, cea care-i sluje\u015fte de birou \u015fi, \u00een grece\u015fte \u015fi \u00een cifru, adaug\u0103 pe fi\u015fa lui Vasilici, pe care scria deja \u201c\u015fi-a botezat copilul pe ascuns\u201d, men\u0163iunea \u201cse pare c\u0103 a f\u0103cut cerere de intrare \u00een partid\u201d \u015fi adaug\u0103 \u015fi originea informa\u0163iei.\u201d<\/p>\n

Nu pot p\u0103r\u0103si aceast\u0103 splendid\u0103 incursiune \u00een psihologia turn\u0103torilor din lumea Bisericii f\u0103r\u0103 s\u0103 acord ascult\u0103torului curios \u015fi explica\u0163ia dat\u0103 de romancier comportamentului foarte special al preotului Grigori cu prilejul \u00eent\u00e2lnirii cu epitropul.<\/p>\n

\u201cViolen\u0163a ca atare nu e o ispit\u0103 care damneaz\u0103. Ea nu exclude puritatea. Deseori ea e indisolubil legat\u0103 de puritate. (…) Grigori era un pur\u201d.<\/p>\n

A\u015ftept cu ner\u0103bdare trecerea s\u0103pt\u0103m\u00e2nii ce ne desparte de miercurea viitoare, pentru a continua \u00eempreun\u0103 incursiunea \u00een sufletul necl\u0103tinat, de\u015fi, vai!, c\u00e2t de cl\u0103tinat de Chemarea lui Dumnezeu, \u00een sufletul locotenentului \u015fi preotului Grigori.<\/p>\n

12. DESPRE\u00a0 CHEMAREA\u00a0 ACELUIA\u015eI OFI\u0162ER ATEU <\/strong><\/p>\n

Cu prilejul emisiunii trecute am \u00eenceput discutarea romanului \u201cSTRU\u0162OC\u0102MILA\u201d de Vladimir Volkoff, pentru a \u00een\u0163elege ceva din felul cum reac\u0163ioneaz\u0103 necredinciosul la Chemarea lui Dumnezeu. Personajul principal, pe nume Grigori, este un t\u00e2n\u0103r ofi\u0163er de securitate sovietic, care a primit ordinul de a se \u00eenscrie la seminar, \u00een vederea c\u00e2\u015ftig\u0103rii pozi\u0163iei de episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse, astfel particip\u00e2nd direct la distrugerea acesteia.<\/p>\n

De la bun \u00eenceput ne d\u0103m seama c\u0103 e posibil s\u0103 interpret\u0103m trimiterea sa \u00een aceast\u0103 misiune ca o alt\u0103 fa\u0163\u0103 a Chem\u0103rii lui Dumnezeu, una formulat\u0103 invers, prin glasul du\u015fmanilor lui Dumnezeu, dar nu mai pu\u0163in interpretabil\u0103 \u015fi ca o Chemare cifrat\u0103, o Chemare la a participa la Biseric\u0103, ca membru al Ei activ.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, Chemarea str\u0103punse coaja de clis\u0103 depus\u0103 pe sufletul lui Grigori \u00eentr-o existen\u0163\u0103 de osta\u015f f\u0103r\u0103 mil\u0103, nici judecat\u0103 proprie, o perfor\u0103 \u00eenc\u0103 de la poarta micu\u0163ei institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt religios.<\/p>\n

\u201cGrigori \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 o muzic\u0103 se aude din fundul m\u0103n\u0103stirii ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la ei; o recunoa\u015fte. \u00cei e dureros \u00eenscris\u0103 \u00een amintire, \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. Un cor b\u0103tr\u00e2n de o mie de ani, \u015ftiut de o mie de ani, ur\u00e2t \u00eempreun\u0103 cu tot restul. Muzica lor.<\/p>\n

\u201c\u2013 Maic\u0103-mea mi-l c\u00e2nta c\u00e2nd eram doar at\u00e2tica.\u201d<\/p>\n

\u00cei displace profund c\u0103 el, ateul, el r\u0103zboinicul \u00een care ‘tovar\u0103\u015fii\u2019 au cea mai mare \u00eencredere c\u0103 n-are nimic comun cu slugile Domnului \u015fi \u00eel transform\u0103 \u00een berbecele cu care s\u0103 se demoleze credin\u0163a, tocmai el simte tres\u0103rind \u00een fundul sufletului, printre catifelurile celor mai vechi \u015fi calde amintiri, fiorul difuz al prezen\u0163ei ocrotitoare a mamei r\u0103posate \u015fi a iubirii ei de odinioar\u0103, at\u00e2t de odihnitoare, iubirea ce l-a voit cre\u015ftin \u015fi bun.<\/p>\n

Romancierul transcrie gr\u0103bit \u00eentoarcerea g\u00e2ndului s\u0103u ca a unui titirez: \u201cPe loc, ar vrea s\u0103-i jigneasc\u0103 pe \u0103\u015ftia, s\u0103 le fac\u0103 ceva r\u0103u. Ar vrea s\u0103-i izbeasc\u0103 acuma cu pumnul \u00een fa\u0163a impasibil\u0103 a portarului.\u201d<\/p>\n

\u00cens\u0103, necesitatea de a se impune elev \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ridice bra\u0163ul. Dimpotriv\u0103, se face miel. Aceast\u0103 extrem de mic\u0103 deschidere c\u0103tre buna cuviin\u0163\u0103 \u015fi \u00eembl\u00e2nzire este suficient\u0103 pentru a \u00eeng\u0103dui Chem\u0103rii s\u0103 r\u0103sune iar\u0103\u015fi \u00een subcon\u015ftientul s\u0103u, prin mijlocirea aceleia\u015fi muzici:<\/p>\n

\u201cStr\u0103bat cur\u0163ile p\u0103r\u0103site. Ici colo un copac. Peste tot obloane trase, u\u015fi sparte, ziduri pr\u0103bu\u015fite, fresce \u015fterse. Dezolare. \u015ei c\u00e2ntecele, c\u00e2nd mai dep\u0103rtate, c\u00e2nd mai apropiate, dup\u0103 cum se \u00eentorc ei prin labirinturile cur\u0163ilor interioare. C\u00e2ntece grave, greoaie, naive \u00een expresie, sublime \u00een desenul lor. Vin direct din veacul al doisprezecelea, se g\u00e2nde\u015fte Grigori. \u00centr-o clip\u0103, revede \u00eentreaga istorie a \u0163\u0103rii sale \u015fi, de la un cap\u0103t la altul, acela\u015fi c\u00e2ntec psalmodiat de glasuri b\u0103rb\u0103te\u015fti, cu o senin\u0103tate stupid\u0103 care se \u00eenal\u0163\u0103 pentru a-i fermeca auzul Domnului. Cuvinte arhaice \u00eel fac s\u0103 i se str\u00e2ng\u0103 inima; i se pare c\u0103 se deschide deopotriv\u0103 frumuse\u0163ii \u015fi amintirii. Se gr\u0103be\u015fte s\u0103 ia not\u0103 de aceast\u0103 sensibilitate pe care nu \u015fi-o cuno\u015ftea.\u201d<\/p>\n

\u2018A lua not\u0103\u2019 presupune nu doar c\u0103 recuno\u015ftea ceva f\u0103r\u0103 precedent \u00een con\u015ftiin\u0163a sa, ci c\u0103 recuno\u015ftea ceva periculos, judecat dup\u0103 criteriile regulamentului militar de care asculta, ceva ce trebuia sugrumat din fa\u015f\u0103. Con\u015ftient de incitarea \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u015fi-o explice pe c\u0103i ra\u0163ionale: d\u0103 vina pe lungimile de und\u0103 ale tonurilor muzicale sau pe asocia\u0163iile de idei trezite de cor \u2013 muzica i-o readuce \u00een minte pe mama sa. Doar n-o s\u0103 se apuce a se acuza, el, locotenentul \u00een misiune de servici, c\u0103 reac\u0163ioneaz\u0103 normal la ni\u015fte fenomene acustice sau psihologice… Mai mult, se pune \u00een gard\u0103 c\u0103 va p\u0103\u0163i acela\u015fi lucru, c\u00e2nd va sim\u0163i mirosul t\u0103m\u00e2iei \u015fi gustul vinului c\u0103ldu\u0163 din \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fanie, la cari va ajunge obligatoriu prin adoptarea lui de c\u0103tre rector, printre cursan\u0163i.<\/p>\n

Numai c\u0103 nu doarme Chemarea lui Dumnezeu; ea a g\u0103sit o poart\u0103 str\u00e2mt\u0103, nep\u0103zit\u0103, spre sufletul cekistului \u015fi d\u0103 n\u0103val\u0103 c\u0103tre inima lui. Autorul \u00eei spune pe nume, folosindu-se de gura preo\u0163ilor profesori veni\u0163i s\u0103-l cunoasc\u0103:<\/p>\n

\u201c\u2013 O voca\u0163ie merit\u0103 totdeauna cel mai mare respect, cine ar putea s\u0103 conteste asta? Dar, fire\u015fte, nimic nu e mai de regretat dec\u00e2t o voca\u0163ie gre\u015fit interpretat\u0103. Trecem \u00een clipa aceasta printr-o criz\u0103 na\u0163ional\u0103, cum n-am mai cunoscut de 26 de ani. S-ar putea ca dumneata, cet\u0103\u0163ene, s\u0103 fi fost foarte emo\u0163ionat, cum s\u0103-\u0163i spun, \u00een sensul colectivit\u0103\u0163ii \u00eentregi, \u015fi poate \u0163i-ai orientat pur \u015fi simplu emo\u0163ia asta \u00een sens religios, ceea ce este l\u0103udabil \u00een sine, dar nu e rodnic. Nu e deloc sigur c\u0103 e vorba de o chemare care s\u0103 te priveasc\u0103 pe dumneata personal.\u201d<\/p>\n

Bine\u00een\u0163eles c\u0103 Grigori a uitat de Chemarea \u00eentemeiat\u0103 pe muzic\u0103. Acum nu mai lucreaz\u0103 \u00een el dec\u00e2t teama c\u0103 n-ar putea convinge pe cei din conducerea seminarului s\u0103-l accepte, ceea ce ar \u00eensemna s\u0103 nu-\u015fi poat\u0103 nici m\u0103car \u00eencepe misiunea. Dar este suficient s\u0103 fie condus la trapez\u0103, s\u0103 i se dea o strachin\u0103 \u015fi o lingura de lemn, ca \u015fi celorlal\u0163i elevi, ca aceea\u015fi Chemare s\u0103 se insinueze pe c\u0103i \u015fi mai ascunse c\u0103tre fondul s\u0103u bun, profit\u00e2nd c\u0103 n-a fost timp s\u0103 fie \u00eenscris \u00een por\u0163ie.<\/p>\n

\u201cGrigori simte c\u0103 cineva i-a atins strachina. Cine-\u015fi permite? E vecinul s\u0103u, care i-o ia acum din m\u00e2n\u0103, sur\u00e2z\u00e2nd \u015fi privindu-l \u00een ochi. Sur\u00e2sul lui are un fel de sfial\u0103 \u015fi un alt fel de siguran\u0163\u0103 \u00een sine. Dup\u0103 o scurt\u0103 ezitare, Grigori d\u0103 drumul castronului. Vecinul i-l a\u015feaz\u0103 pe mas\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 nici un zgomot, cu grij\u0103, sub b\u0103rbia lui Grigori. Pe urm\u0103 \u00ee\u015fi bag\u0103 lingura \u00een strachina lui, o scoate plin\u0103 de terci \u015fi transport\u0103 cu grij\u0103 lingura p\u00e2n\u0103 la strachina lui Grigori, f\u0103r\u0103 s\u0103 lase s\u0103 i se scurg\u0103 nici o singur\u0103 pic\u0103tur\u0103.<\/p>\n

\u201cAtunci vecinul din partea cealalt\u0103 face s\u0103 lunece strachina lui Grigori spre a lui. Cele dou\u0103 castrona\u015fe se lovesc cu zgomot mic, mat \u015fi tandru. O nou\u0103 lingur\u0103 se vars\u0103 \u00een ea, la fel de majestuoas\u0103 ca bena unei macarale.<\/p>\n

\u201cUnul c\u00e2te unul seminari\u015ftii iau c\u00e2te o lingur\u0103 din terciul din strachina lor \u015fi o de\u015fart\u0103 \u00een strachina lui Grigori. Unii trag strachina lui Grigori spre ei. Al\u0163ii se ridic\u0103 \u00een picioare, cu lingura plin\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103.\u201d<\/p>\n

Chemarea nu mai trebuie specificat\u0103, nici cele ce se petrec \u00een sufletul neofitului. Pasajul este at\u00e2t de puternic gr\u0103itor, amintind de Cina cea de Tain\u0103, \u00eenc\u00e2t el va l\u0103muri, f\u0103r\u0103 a fi vreodat\u0103 reamintit \u00een scriere, toate cele petrecute de aici \u00eenainte cu personajul acesta mult \u00eencercat de Chemare, ca \u015fi de refuzul Ei. \u015ei, \u00een orice caz, el face pe deplin de \u00een\u0163eles purtarea lui Grigori, care l-a costat prima sa anchet\u0103 \u00een calitate de victim\u0103.<\/p>\n

Trei ani mai t\u00e2rziu, pe c\u00e2nd Grigori sp\u0103la du\u015fumelele bisericii, trei camioane cu mili\u0163ieni, condu\u015fi de c\u0103pitanul Lodzianco \u015fi de un loc\u0163iitor politic, p\u0103trunser\u0103 cu for\u0163a \u00een seminar, s\u0103-l evacueze. Singur Grigori se bucur\u0103, afl\u00e2nd vestea; c\u0103ci desfiin\u0163area seminarului presupunea dezlegarea sa de at\u00e2t de anevoioasa misiune \u015fi c\u0103 urma s\u0103 primeasc\u0103 alta, pe m\u0103sura firii \u015fi preg\u0103tirii sale de cekist. \u201cPrintre ei se afl\u0103 adev\u0103rul meu\u201d, exclam\u0103 el \u00een sinea sa, u\u015furat, privind invadatorii. \u201cSeminari\u015ftii \u015fi trupa stau fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103. Grigori, care a intrat ultimul, s-a oprit \u00een spatele solda\u0163ilor, cu bra\u0163ele \u00eencruci\u015fate. \u00cel cuprinde un sim\u0163\u0103m\u00e2nt ciudat; pentru moment, tovar\u0103\u015fii s\u0103i sunt cei pe care \u00eei are \u00een fa\u0163\u0103, cei de acolo, seminari\u015ftii. Le vede privirile \u00eengrijorate, demnitatea lor aparent\u0103, le ghice\u015fte frica \u2013 acea contrac\u0163ie incontrolabil\u0103 a tubului digestiv. A m\u00e2ncat din p\u00e2inea lor neagr\u0103, din terciul lor, a b\u0103ut apa lor. Cu ei \u015fi-a f\u0103cut exerci\u0163iile de rug\u0103ciune, epuizante fizic, nop\u0163i \u00eentregi \u00een postul cel mare. Le cuno\u015ftea sl\u0103biciunile, mirosul fiec\u0103ruia dintre ei. (…) Du\u015fmanii lui sunt tovar\u0103\u015fii lui. Tovar\u0103\u015fii lui sunt du\u015fmanii lui. Ca printr-un semn, el se g\u0103se\u015fte acum \u00een afara grupului unora din ei, \u00een spatele grupului celorlal\u0163i. (…) Grigori poate acum s\u0103 vad\u0103 reac\u0163iile seminari\u015ftilor ca din afar\u0103 \u015fi, tocmai din cauza aceasta, el devine con\u015ftient de apartenen\u0163a lui \u2013 oric\u00e2t de temporar\u0103, oric\u00e2t de fragil\u0103 ar fi \u2013 la grupul lor. (…) Grigori se simte \u015fi el acum un seminarist.\u201d<\/p>\n

Un cercet\u0103tor al tr\u0103irilor dihotomice-antonimice, cum \u00eemi place s\u0103 m\u0103 socotesc prin aceea c\u0103 eu am n\u0103scocit acest nume pentru o figur\u0103 de stil \u00eenc\u0103 neluat\u0103 \u00een primire de retoric\u0103 p\u00e2n\u0103 ce am atras aten\u0163ia asupra ei, pe c\u00e2nd puneam bazele unei discipline noi \u015ftiin\u0163ifice: antropologia stilistic\u0103, unui atare cercet\u0103tor nu-i pot veni sub m\u00e2n\u0103 mai potrivite situ\u0103ri dihotomice-antonimice dec\u00e2t cea \u00een care se treze\u015fte proiectat seminaristul Grigori: \u201cDu\u015fmanii lui sunt tovar\u0103\u015fii lui. Tovar\u0103\u015fii lui sunt du\u015fmanii lui.\u201d Aceste formul\u0103ri, privite de pe pozi\u0163iile retoricii, nu pot fi \u00een nici un fel denumite, nici explicate. Ele sunt echivalente cu o exprimare de tipul: albul e negru \u2013 ce se apropie de un fragment de vers shakespearean \u2013 sau cu exactul citat din spusele lui Iago: \u201cEu nu sunt cel ce sunt\u201d. Adic\u0103 sunt ceva \u015fi ar\u0103t altfel, pe dos. Iar \u00een romanul nostru: \u201cDu\u015fmanii lui sunt tovar\u0103\u015fii lui. Tovar\u0103\u015fii lui sunt du\u015fmanii lui\u201d. N-are rost s\u0103 insist mai mult dec\u00e2t era necesar pentru limpezirea termenului folosit. Mai important \u00een context este dubla tr\u0103ire antonimic\u0103 resim\u0163it\u0103 de Grigori, datorat\u0103 prezen\u0163ei \u00een sine a lui Dumnezeu, sosit pe urmele Chem\u0103rii ofi\u0163erului seminarist.<\/p>\n

Ce se petrece \u00een localul cu destina\u0163ie sacr\u0103 \u00een timp ce noi ne preocup\u0103m de retoric\u0103?<\/p>\n

\u201cLodzianko se \u00eentoarce spre trup\u0103 \u015fi spune cu vocea sa de comand\u0103, jovial:<\/p>\n

\u201c\u2013 B\u0103ie\u0163i, v\u0103 dau o or\u0103 s\u0103 face\u0163i cur\u0103\u0163enie peste tot aici. \u00centr-o or\u0103, caporalul are s\u0103-mi prezinte un local care s\u0103 arate decent pentru treburile cinstite comuniste. Caporale!<\/p>\n

\u201c\u2013 Tovar\u0103\u015fe c\u0103pitan?<\/p>\n

\u201c\u2013 Te jupoi de viu dac\u0103 mai g\u0103sesc aici picior de chestii sfin\u0163ite.<\/p>\n

\u201c\u2013 Picior, tovar\u0103\u015fe c\u0103pitan. Dar ce fac cu desenele astea de pe pere\u0163i, tovar\u0103\u015fe c\u0103pitan?<\/p>\n

\u201c\u2013 Ce vrei. Le camuflezi cu baleg\u0103 de vac\u0103. Executarea!<\/p>\n

\u201cVocea aspr\u0103. C\u0103lc\u00e2iele b\u0103tute. \u015eepcile militare pe care intru\u015fii nu \u015fi le-au scos \u015fi care subliniaz\u0103 f\u0103\u0163i\u015f saluturile ierarhice.<\/p>\n

\u201cCaporalul face c\u00e2te un semn u\u015for din ochi unuia, d\u0103 un ordin altuia. Unul din ei, firesc, se pune de santinel\u0103. Rutin\u0103 de manevre. Ei, \u015fi asta e, o m\u00e2n\u0103 bun\u0103, aspr\u0103, de soldat v\u00e2njos, se las\u0103 peste rama de acaju a unei Fecioare. Alte m\u00e2ini peste cadre aurite, dantelate, cizelate. Icoanele imense se pun \u00een mi\u015fcare, leg\u0103n\u00e2ndu-se, fiecare purtat\u0103 de c\u00e2te doi solda\u0163i. Chipurile austere ale sfin\u0163ilor, emaciate de post, \u00eennegrite de v\u00e2rst\u0103, se \u00eenclin\u0103 \u015fi se \u00eendreapt\u0103. \u00cenjur\u0103turi, la \u00eenceput \u00eenn\u0103bu\u015fite, apoi, r\u0103sun\u00e2nd ca ni\u015fte blasfeme sincere, se \u00eenal\u0163\u0103 cu cordialitate. Un candelabru se r\u0103stoarn\u0103 la p\u0103m\u00e2nt cu zgomot mare. Caporalul exclam\u0103 ur\u00e2t.<\/p>\n

\u201c\u00cen col\u0163ul s\u0103u, p\u0103rintele Mitrofan, cu p\u0103rul alb colilie, cu tenul str\u0103veziu, se roag\u0103 mai departe, \u00een adora\u0163ie \u00een fa\u0163a Fecioarei sale preferate.<\/p>\n

\u201c\u2013 Ascult\u0103, bunicule, \u015fi pe asta trebuie s-o lu\u0103m, spune caporalul cu nasul \u00een v\u00e2nt.<\/p>\n

\u201cP\u0103rintele Mitrofan \u00eei prive\u015fte f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103:<\/p>\n

\u201c\u2013 \u015ei pe asta?<\/p>\n

\u201c\u2013 \u015ei pe asta, bunicule, a\u015fa e legea.<\/p>\n

Mitrofan sur\u00e2de vesel:<\/p>\n

\u201c\u2013 Ia-o, ia-o b\u0103iatule, dac\u0103 a\u015fa e legea.<\/p>\n

\u201cCaporalul ridic\u0103 dintr-un um\u0103r, gest de scuz\u0103, apoi scoate din cui panelul de lemn pictat. Atunci Mitrofan \u00ee\u015fi ridic\u0103 m\u00e2na alb\u0103, ofilit\u0103 \u015fi \u00eel binecuv\u00e2nteaz\u0103 pe caporal.<\/p>\n

\u201c\u2013 Sclavi, sclavi! se g\u00e2nde\u015fte Grigori. Nu-\u015fi ap\u0103r\u0103 nici m\u0103car Fecioara.<\/p>\n

\u201cCaporalul r\u0103m\u00e2ne cu gura c\u0103scat\u0103. Un soldat care a v\u0103zut scena r\u00e2nje\u015fte:<\/p>\n

\u201c\u2013 Te-ai procopsit, tovar\u0103\u015fu\u2019 caporal! Cur\u00e2nd c\u00e2n\u0163i \u015fi dumneata la liturghie!<\/p>\n

\u201cCaporalul nu-l ascult\u0103. \u00cei \u00eentinde icoana preotului:<\/p>\n

\u201c\u2013 Poate, bunicule, vrei s-o mai s\u0103ru\u0163i o dat\u0103, ultima oar\u0103?<\/p>\n

\u201c\u2013 Vreau, sigur, spune Mitrofan cu bl\u00e2nde\u0163e. M-am legat de bucata asta de lemn. Uite c\u00e2t de pline sunt culorile. Uite c\u00e2t e de frumoas\u0103, mica porumbi\u0163\u0103 a de\u015fertului, cu ochii ei negri \u015fi degetele ei at\u00e2t de lungi.<\/p>\n

\u201c\u2013 E frumoas\u0103, chiar, aprob\u0103 caporalul.\u201d<\/p>\n

Grigori prive\u015fte, f\u0103r\u0103 s\u0103 ia atitudine sentimental\u0103 \u00een favoarea nici uneia dintre tabere. \u015ei gazdele, \u015fi t\u0103b\u0103r\u00e2torii \u00eei sunt fra\u0163i; cu cei din urm\u0103 a convie\u0163uit ieri; cu cei dint\u00e2i convie\u0163uie\u015fte acum. A \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103-i cunoasc\u0103 \u015fi pe unii \u015fi pe ceilal\u0163i, s\u0103 le c\u00e2nt\u0103reasc\u0103 simplitatea, bun\u0103tatea, bunul sim\u0163 \u015fi, mai ales, infinita capacitate de a asculta de superiori. Dou\u0103 o\u015fti, dou\u0103\u00a0 discipline. Una \u2013 de fier; cealalt\u0103, din consim\u0163ire personal\u0103, dragoste \u015fi \u00een\u0163elegere. \u00ce\u015fi zice \u2013 \u015fi nu gre\u015fe\u015fte \u2013 c\u0103 solda\u0163ii, nici m\u0103car c\u00e2nd blestem\u0103 odoarele sfinte, nu-s r\u0103i. O fac din ne\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi pentru c\u0103 acelea se \u00eempotrivesc, uneori, prin dimensiuni, ori greutate, trudei lor de salahori. Mai ales pentru c\u0103 \u2018a\u015fa e legea\u2019. Ceilal\u0163i \u00eel calc\u0103 pe nervi pentru c\u0103 \u015fi-au omor\u00e2t cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 b\u0103rb\u0103\u0163ia \u015fi de\u015fi pentru ei biserica reprezint\u0103 tot, nu sunt capabili s\u0103 \u015fi-o p\u0103streze intact\u0103, tocmai datorit\u0103 concep\u0163iei adoptate \u015fi respectate cu grij\u0103 c\u0103 dac\u0103 prime\u015fti o palm\u0103, musai s\u0103 \u00eentinzi \u015fi al doilea obraz, s\u0103-\u0163i fie lovit.<\/p>\n

\u201cGrupul de seminari\u015fti \u015fi de preo\u0163i nu s-a clintit din loc. (…) Se retrag pas cu pas spre cor, pe m\u0103sur\u0103 ce solda\u0163ii iau icoanele pe care le \u00eengr\u0103m\u0103desc \u00een curte, f\u0103r\u0103 batjocur\u0103, f\u0103r\u0103 ostilitate, f\u0103r\u0103 remu\u015fc\u0103ri, doar cu ni\u015fte \u00eenjur\u0103turi cu jum\u0103tate de gur\u0103 c\u00e2nd vreun panel prea mare iese cu greu pe u\u015f\u0103.\u201d<\/p>\n

S\u0103r\u0103cia bisericii, umezeala din pere\u0163ii ei abia acum le surprinde pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 Grigori \u015fi cu at\u00e2t mai tare \u00eel r\u0103ne\u015fte c\u0103 preo\u0163ii n-au puterea de a se ap\u0103ra. Nu cre\u015ftinul din sine \u2013 dac\u0103 ar fi r\u0103s\u0103rit a\u015fa ceva \u00een \u0103\u015fti trei ani de studiu \u2013, ci soldatul \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat s\u0103 apere ceva drept r\u0103bufne\u015fte:<\/p>\n

\u201c\u2013 Hei, stai ni\u0163el, vl\u0103jganule!<\/p>\n

\u201cVl\u0103jganul se \u00eentoarce spre el. E \u00eenalt, ur\u00e2t, are un aer prostesc \u015fi gura \u00eentredeschis\u0103. A intrat cu cizmele lui mari \u015fi pline de noroi \u00een partea din fa\u0163\u0103 a naosului, acolo unde du\u015fumeaua \u2013 de c\u0103r\u0103mid\u0103 \u015fi lemn \u2013 str\u0103luce\u015fte de cur\u0103\u0163enie at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t statura de\u015firat\u0103 a iconostasului \u00ee\u015fi \u015fi st\u00e2rne\u015fte acolo r\u0103sfr\u00e2ngerea.<\/p>\n

\u201cGrigori \u00eenainteaz\u0103 spre el. Rage, copil\u0103re\u015fte:<\/p>\n

\u201c\u2013 Eu am sp\u0103lat aici pe jos. Eu, \u00een\u0163elegi? Ia uite ce-ai f\u0103cut aici, idiotule!<\/p>\n

\u201cGrigori \u015fi-a pierdut st\u0103p\u00e2nirea de sine. A uitat de locul acesta sf\u00e2nt, de primejdie, de sarcina lui. \u00cel \u00eenjur\u0103 acum pe omul c\u0103pitanului Lodzianko a\u015fa cum \u00eei \u00eenjura pe oamenii lui pentru un percutor de arm\u0103 spart, pentru o cataram\u0103 de centur\u0103 care nu str\u0103lucea cum trebuie. Se amestec\u0103 \u015fi pe el \u00een epitetele pe care le vars\u0103 peste cel\u0103lalt: \u201cPorc de \u0163\u0103r\u0103noi\u201d altern\u00e2nd cu \u201cp\u0103g\u00e2nule\u201d \u015fi numele Domnului revine \u00een acuza\u0163iile de sacrilegiu. Dup\u0103 dou\u0103 fraze, nu-i mai ajung cuvintele. Fa\u0163a asta stupid\u0103 a soldatului \u00eei atrage ca un magnet pumnul ascu\u0163it, pe vremuri bine exersat. \u00cen spatele omului, se ridic\u0103 iconostasul aurit \u015fi mai sus plafonul pictat, unde se \u00eenal\u0163\u0103 pe tron Hristos rege care judec\u0103 pe to\u0163i \u015fi pe toate. La st\u00e2nga, un crucifix de lemn, la dreapta, n\u0103frama sfintei Veronica; peste tot acela\u015fi Chip, de o plenitudine \u015fi de o re\u0163inere tainic\u0103, pretutindeni aceia\u015fi ochi deschi\u015fi spre altceva, care-l urm\u0103resc \u015fi pe Grigori cel care este aici \u015fi pe un alt Grigori care e altundeva. Privirea aceasta inexpresiv\u0103 \u015fi devoratoare \u00eel tulbur\u0103 pe Grigori, \u00eel \u00eendeamn\u0103 spre o \u015fi mai mare violen\u0163\u0103, spre un extaz eliberator. S-a terminat acum cu trei ani de umilin\u0163e, de \u00eengenunchieri, de pref\u0103c\u0103torie. S-a terminat cu strachinele de lemn, cu spovedaniile \u00eenchipuite, cu ascezele f\u0103cute cu de-a sila. S-a terminat cu plec\u0103ciunea asta a lui \u00eensu\u015fi \u00een fa\u0163a celuilalt, om sau Dumnezeu. Grigori \u00ee\u015fi cump\u0103ne\u015fte pumnul \u015fi love\u015fte. Soldatul se clatin\u0103 pe picioare, cu m\u00e2na la b\u0103rbie.\u201d<\/p>\n

Ne vine s\u0103 credem c\u0103 sim\u0163\u0103m\u00e2ntul jignit al credinciosului este acela care \u00eei hr\u0103ne\u015fte furia. Dar furia nu se potrive\u015fte cu dragostea \u015fi iertarea. Nu. S-a de\u015fteptat fiara st\u0103p\u00e2nit\u0103 p\u00e2n\u0103 acum; \u00een pumnii s\u0103i n\u0103v\u0103le\u015fte ciuda adunat\u0103 \u00een cei trei ani de practicare a unei religii ne\u00een\u0163elese \u015fi refuzate, sub obrocul c\u0103reia \u015fi-a ascuns tinere\u0163ile. Totu\u015fi, \u00een loc s\u0103 se n\u0103pusteasc\u0103 al\u0103turi de spoliatori, s\u0103 fie cel dint\u00e2i \u00een distrugerea loca\u015fului de cult, pentru a-\u015fi r\u0103zbuna irosirea vie\u0163ii \u00een numele unei doctrine ur\u00e2te \u015fi c\u0103reia avea menirea s\u0103-i apropie sf\u00e2r\u015fitul, constat\u0103m c\u0103 se revolt\u0103 \u00eempotriva barbariei comuniste. De ce? Cum este cu putin\u0163\u0103? E \u00eempotriva logicii. Ce-l m\u00e2n\u0103? Nu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t un singur r\u0103spuns plauzibil: Grigori a descoperit c\u0103-i iubea pe so\u0163ii s\u0103i \u00eentru Hristos; \u015fi, cu ne\u00eembl\u00e2nzitele sale apuc\u0103turi de odinioar\u0103 \u00eencerca s\u0103-i apere, un Petru sco\u0163\u00e2nd sabia \u015fi t\u0103ind urechea o\u015fteanului, pentru salvarea lui Iisus.<\/p>\n

Aceast\u0103 iubire de semeni o va pl\u0103ti sub anchet\u0103 \u015fi tortur\u0103. Iar profesorul ce voia s\u0103-i st\u0103p\u00e2neasc\u0103 bra\u0163ul r\u0103zbun\u0103rii va pl\u0103ti cu via\u0163a, \u00een acelea\u015fi temni\u0163e; un c\u0103lug\u0103r va ajunge la ospiciu, socotit nebun (f\u0103r\u0103 s\u0103 fie!). Un altul dintre profesori are fericirea de a nu fi trimis dec\u00e2t la munca de jos: muncitor f\u0103r\u0103 drept de a mai sluji altarului.<\/p>\n

Sf\u00e2r\u015fitul acestor peripe\u0163ii suflete\u015fti \u00eel vom afla peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. P\u00e2n\u0103 atunci s\u0103 cuget\u0103m \u00eempreun\u0103 la Chemarea ce se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre necredincios. Cum \u00eel transform\u0103 Ea?<\/p>\n

S\u0103 ne re\u00eent\u00e2lnim cu bine.<\/p>\n

13. AUZIM CHEMAREA, DAR N-O \u00ceN\u0162ELEGEM TOTDEAUNA<\/strong><\/p>\n

Ceea ce admir la Vladimir Volkoff, autorul romanului \u201cSTRU\u0162OC\u0102MILA\u201d, este r\u0103bdarea cu care urm\u0103re\u015fte alternarea unei categorice opozi\u0163ii ra\u0163ionale \u015fi politice a lui Grigori, personajul principal, fa\u0163\u0103 de Biseric\u0103, opozi\u0163ie grev\u00e2ndu-i aproape \u00eentreaga existen\u0163\u0103, cu str\u0103fulger\u0103ri ale unei credin\u0163e \u015fi religiozit\u0103\u0163i intrate prin efrac\u0163ie \u00een afectele, cugetul sau comportamentul s\u0103u; iar c\u00e2nd spun \u2018str\u0103fulger\u0103ri\u2019 a\u015f vrea \u2013 dac\u0103 ar fi cu putin\u0163\u0103 \u2013 s\u0103 \u015fterg cu buretele tot ce \u0163ine de luminescen\u0163\u0103 \u00een aceast\u0103 no\u0163iune \u015fi s\u0103 \u00eenlocuiesc orbitorul cu orbul, cu ternul, cu ad\u00e2ncatul \u00een cea\u0163\u0103.<\/p>\n

Ascult\u0103torii care m-au urm\u0103rit \u00een ultimile dou\u0103 emisiuni sunt \u00een tem\u0103 asupra faptului c\u0103 m\u0103 str\u0103duiesc s\u0103 descifrez modul \u00een care este recep\u0163ionat\u0103 Chemarea lui Dumnezeu de c\u0103tre ateu, de c\u0103tre acela care a f\u0103cut pactul cu diavolul, \u00een ignoran\u0163a unei lumi a Binelui. Personajul urm\u0103rit de mine este un ofi\u0163er de securitate sovietic, Grigori. Misiunea ce i-a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 este s\u0103 fac\u0103 studii teologice pentru ca, ulterior, s\u0103 se strecoare \u00een ierarhia Bisericii, s\u0103 o dinamiteze pe cea din urm\u0103 din interior.<\/p>\n

Numai c\u0103, de la poarta seminarului, el a fost \u00eent\u00e2mpinat de Chemare, ascuns\u0103 printre notele unor c\u00e2nt\u0103ri psaltice ce-i aminteau de religiozitatea mamei sale \u015fi de propria-i copil\u0103rie, cu o tent\u0103 de nostalgie binecuv\u00e2ntat\u0103. La aceasta s-au ad\u0103ugat chem\u0103rile purt\u0103rilor smerite \u015fi pline de iubire cre\u015ftineasc\u0103 ale profesorilor \u015fi colegilor. Tardiv, Grigori a avut revela\u0163ia c\u0103 vibra la unison cu lumea \u00eenchis\u0103 \u00eentre zidurile m\u0103n\u0103stirii unde \u00eenv\u0103\u0163a, p\u00e2n\u0103 la a-\u015fi tr\u0103da fa\u0163\u0103 de ceki\u015fti situarea, \u00eentr-o izbucnire de furie \u00eempotriva lor; aceasta l-a costat arestarea \u015fi cazna anchetelor.<\/p>\n

Anchetator \u00eei era \u00eensu\u015fi acela care-i \u00eencredin\u0163ase misiunea, un \u00een\u0163elept \u00een felul s\u0103u, bun cunosc\u0103tor al oamenilor, ca \u015fi al pericolelor aduse de o misiune at\u00e2t de hazardat\u0103, de neobi\u015fnuit\u0103, care \u00eel trimite iar\u0103\u015fi pe Grigori la aceea\u015fi munc\u0103, oric\u00e2t ar vrea cel din urm\u0103 s\u0103 scape de ea. C\u0103lug\u0103rirea i se refuz\u0103 \u2013 or, ea era singura cale c\u0103tre episcopat. Nu-i r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 \u015fi s\u0103 fie hirotonit preot de mir, urm\u00e2nd ca ulterior s\u0103-i moar\u0103 nevasta \u015fi s\u0103 poat\u0103 fi uns epicop. Ideea pleac\u0103 de la Grigori \u00eensu\u015fi, con\u015ftient c\u0103 moartea obligatorie a nevestei sale nu avea s\u0103 fie una natural\u0103.<\/p>\n

Pentru a nu risca s\u0103-\u015fi dea \u00een vileag subterfugiul, Grigori sus\u0163ine \u00eentreg programul de rug\u0103ciuni \u015fi posturi la care este dator preotul, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, \u00een noile \u00eemprejur\u0103ri, el nu are o clip\u0103 de izolare, convie\u0163uind cu o so\u0163ie ce oric\u00e2nd poate fi martora, \u00een fa\u0163a parohiei, a credincio\u015fiei lui sau, dimpotriv\u0103, a necredin\u0163ei. Iat\u0103 cum \u015fi-a tr\u0103it ultimile sapt\u0103m\u00e2ni dinainte de hirotonire.<\/p>\n

\u201cGrigori s-a preg\u0103tit pentru preo\u0163ie cum ar fi f\u0103cut orice diacon. \u00cen timpul slujbelor religioase sau \u00een singur\u0103tatea chiliei care i se rezervase, el se ruga cu aceea\u015fi grij\u0103, cu aceea\u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 profesional\u0103, unui Dumnezeu \u00een care nu credea. Pe de o parte, voia s\u0103 joace dup\u0103 regula jocului, s\u0103 nu neglijeze nimic din exigen\u0163ele misiunii sale. Pe de alt\u0103 parte, g\u00e2ndul s\u0103u a\u0163ipit, deprins cu exerci\u0163iile de pietate, \u00eenainta cu u\u015furin\u0163\u0103 pe c\u0103r\u0103rile rug\u0103ciunii; \u00eei era tot mai u\u015for s\u0103 se roage, mult mai u\u015for dec\u00e2t s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la altceva, cu condi\u0163ia s\u0103 se fi aflat \u00eentr-un loc convenabil, s\u0103 fac\u0103 gesturile consacrate, s\u0103-\u015fi fixeze ochii pe c\u00e2te un obiect de cult. Nu avea credin\u0163a, dar deprinsese tehnica, \u015fi\u00a0 \u2013 a\u015fa cum o dovede\u015fte experien\u0163a misticilor \u2013 tehnica are \u00een problemele spirituale o la fel de mare importan\u0163\u0103 ca \u015fi \u00een cele trupe\u015fti, acroba\u0163ie, virtuozitate sau me\u015fte\u015fug de orice fel. Anumite rug\u0103ciuni, cum ar fi rug\u0103ciunea domneasc\u0103, func\u0163ionau f\u0103r\u0103 ca el s\u0103 fi fost con\u015ftient c\u0103 pornise mecanismul repeti\u0163iilor. Se rugau de la sine rug\u0103ciunile acestea. Se surprindea asupra faptului, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd.<\/p>\n

\u201cIa te uit\u0103, m\u0103 rog. Ce idiot. C\u00e2nd oi fi \u00eenceput?\u201d<\/p>\n

\u201c\u015ei nu numai c\u0103 repeta astfel cuvintele \u00een sine. Cuvintele acestea duceau cu ele fr\u00e2nturi de g\u00e2nd, fr\u00e2nturi de aten\u0163ie, ca \u015fi o c\u00e2rp\u0103 ag\u0103\u0163at\u0103 de spi\u0163a unei ro\u0163i \u015fi care e dus\u0103 de rotirea ro\u0163ii. O parte din eul lui repeta neobosit \u201cAi mil\u0103, Iisuse\u201d. Ca \u015fi cum Iisus ar fi putut s\u0103-l aud\u0103.<\/p>\n

\u201cUneori Grigori se surprindea nelini\u015ftit. \u201cS-ar zice c\u0103 popii \u0103\u015ftia, cu manevrele lor, sunt pe cale s\u0103-mi grefeze o bucat\u0103 de piele de la ei; piele de cre\u015ftin pe un petic al trupului meu… Doar n-o s\u0103 m\u0103 apuc s\u0103 cred…\u201d.\u201d<\/p>\n

Ba, credea! Credea f\u0103r\u0103 s-o \u015ftie! \u015ei nu numai c\u0103 ajunsese s\u0103 cread\u0103, dar mai \u015fi practica, \u00een aceea\u015fi total\u0103 ne\u015ftiin\u0163\u0103, rug\u0103ciunea ne\u00eencetat\u0103, la care mul\u0163i siha\u015ftri aspir\u0103, f\u0103r\u0103 s-o ating\u0103 \u00eentotdeauna.<\/p>\n

S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103, dup\u0103 preo\u0163ire, Grigori a slujit Altarului dou\u0103zeci de ani, cu seriozitate, ca nu cumva s\u0103 i se ghiceasc\u0103 n\u0103ravul de a consemna, \u00een grece\u015fte, inform\u0103rile lui cu privire la enoria\u015fi, superiori pe linie bisericeasc\u0103, \u00eenchin\u0103tori \u00eent\u00e2mpl\u0103tori. A slujit ne\u00eeng\u0103duindu-\u015fi nici o gre\u015feal\u0103, nici o sc\u0103pare, nici o lenevire, nici o abatere. A fost preotul des\u0103v\u00e2r\u015fit, doar c\u0103 nu voia s\u0103-\u015fi recunoasc\u0103 faptul c\u0103 devenise credincios. Pupilele \u00een\u0163elegerii i se deschiseser\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in. \u201c\u2013 Firea omeneasc\u0103 nu s-a schimbat de la instaurarea socialismului mai mult dec\u00e2t de la venirea lui Iisus, spune Grigori, nu f\u0103r\u0103 sarcasm.\u201d<\/p>\n

Explica\u0163ia sarcasmului s\u0103u st\u0103 \u00een defri\u015farea realit\u0103\u0163ii pentru prima oar\u0103 f\u0103r\u0103 ochelarii de cal ai propagandei; o face cu propria-i minte. Ea apare detaliat\u0103 \u00een cele ce urmeaz\u0103:<\/p>\n

\u201cA \u00eendurat toate decep\u0163iile tot mai amare ale preotului \u015fi ale agentului \u00een misiune, ceea ce e mult pentru un singur om. A \u00eemb\u0103tr\u00e2nit. \u00cencepe s\u0103 sufere de reumatism \u015fi devine mizantrop. Degeaba \u00ee\u015fi spune c\u0103 odat\u0103 ce-\u015fi va rade barba va redeveni locotenentul de viitor care era acum dou\u0103zeci de ani, asta nici m\u0103car nu-l mai face s\u0103 r\u00e2njeasc\u0103.\u201d<\/p>\n

Noua sa stare de spirit \u00eei \u00een\u0103cre\u015fte toat\u0103 r\u0103suflarea, \u00eei \u00eendurereaz\u0103 toat\u0103 mi\u015fcarea.<\/p>\n

Vladimir Volkoff surprinde personajul atunci c\u00e2nd nu se mai poate suporta din pricina duplicit\u0103\u0163ii, c\u00e2nd, din disperarea adus\u0103 de \u00eemp\u0103r\u0163irea inimii sale \u00een dou\u0103, ajunge s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pe hotarul dintre continuarea tot mai sufocant\u0103 a falsului \u015fi autodenun\u0163are:<\/p>\n

\u201cCopiii, cu \u00eencrederea lor indiscret\u0103, \u00eel fac s\u0103-i fie fric\u0103. Nu-i plac copiii; nu-i place s\u0103-i \u00een\u015fele pe copii. C\u00e2nd d\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fania \u015fi c\u00e2nd linguri\u0163a de aur intr\u0103 \u00een gura f\u0103r\u0103 din\u0163i a unui \u0163\u00e2nc cu ochi misterio\u015fi, Grigori simte totdeauna o senza\u0163ie de enervare extrem de violent\u0103. Aproape c\u0103-i ia la insulte pe p\u0103rin\u0163i:<\/p>\n

\u201d\u2013 \u015eti\u0163i ce face\u0163i? De ce v\u0103 l\u0103sa\u0163i progenitura pe m\u00e2na minciunii? Eu sunt minciuna, se g\u00e2nde\u015fte el de multe ori, cu la fel de mult\u0103 solemnitate ca \u015fi Hristos spun\u00e2nd: \u201cEu sunt adev\u0103rul\u201d.<\/p>\n

\u201c\u00cei vine uneori s\u0103 urle \u00een biseric\u0103 (…):<\/p>\n

\u201c\u2013 Nu l\u0103sa\u0163i copiii s\u0103 vin\u0103 la mine!<\/p>\n

\u201cNu url\u0103 \u015fi d\u0103 mai departe \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fania, \u015fi murmur\u0103 uneori la urechea unei mame sf\u00e2\u015fiate care face parte din tineretul comunist:<\/p>\n

\u201c\u2013 Adu-l pe micul Vasia mai des. Trebuie ca mirosul de t\u0103m\u00e2ie s\u0103-i fie cunoscut \u00eenainte de cel al binelui \u015fi al r\u0103ului.<\/p>\n

\u201cAstfel c\u0103 joac\u0103 \u015fi rolul lui Hristos \u015fi pe cel al serviciilor secrete \u00een acela\u015fi timp.(…)<\/p>\n

\u201c\u2013 Eu merg pe s\u00e2rma \u00eentins\u0103 a\u015fa cum Hristos mergea pe ape…\u201d<\/p>\n

Pricepe, da, pricepe. Dar nu-i trece prin cuget c\u0103 ar putea schimba foaia. Nu: este comunist; e agent; are o misiune. Sufer\u0103 tot mai mult datorit\u0103 sf\u00e2\u015fierii sufletului. Nehot\u0103r\u00e2rea se pl\u0103te\u015fte. Cel incapabil s\u0103 aleag\u0103 binele prime\u015fte pedepse de ne\u00eenchipuit. Cea mai grea palm\u0103 ce i-a m\u00e2njit fa\u0163a vreodat\u0103 i-o va da un muribund, cu ultimile sale puteri. Dureroas\u0103 lovitura, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t Grigori este con\u015ftient c\u0103 \u201cun preot bun nu se limiteaz\u0103 la a face ni\u015fte servicii m\u0103runte aproapelui s\u0103u. Un preot bun nu e un cerceta\u015f. Un preot bun e un sf\u00e2nt.\u201d<\/p>\n

Printre cei mai doc\u0163i enoria\u015fi, c\u00e2t prive\u015fte religia, se num\u0103ra \u015fi un b\u0103tr\u00e2n, pe nume Ambrozie. Avea doar calit\u0103\u0163i; activa ca un ferment printre ceilal\u0163i credincio\u015fi, om de omenie \u015fi de prea pu\u0163in\u0103 \u00eencredere \u00een politic\u0103. P\u0103rintele Grigori \u00eel pre\u0163uia \u015fi se sprijinea pe ajutorul s\u0103u. Ambrozie se \u00eemboln\u0103vi de cancer. Preotul \u00eel vizita, nelu\u00e2nd seama la duhorile pestilen\u0163iale degajate de am\u0103r\u00e2t; ba \u00eel deranja p\u0103rerea c\u0103 rudele b\u0103tr\u00e2nului s-ar fi zis c\u0103-i a\u015fteptau moartea ca pe o u\u015furare. Spovedania lui Ambrozie decurse astfel \u00eenc\u00e2t preotul fu uluit \u015fi enervat peste poate de \u00eencrederea mo\u015fului \u00een \u00een\u0163elegerea lui Dumnezeu fa\u0163\u0103 de faptele sale. Sf\u00e2nta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie trecu cu bine. Urm\u0103 un Sf\u00e2nt Maslu. Dup\u0103 acesta, cu o ultim\u0103 revenire a vlag\u0103i, bolnavul ceru s\u0103 se deschid\u0103 fereastra.<\/p>\n

\u201c\u2013 Am deschis, spuse Grigori. Probabil c\u0103 nu mai po\u0163i s\u0103 sim\u0163i \u015fi s\u0103 vezi. M\u0103 auzi?<\/p>\n

\u201cAmbrozie clipi. Buzele \u00eei tremurau: mai era \u00een stare s\u0103 sur\u00e2d\u0103? Dac\u0103 sur\u00e2dea \u00eentr-adev\u0103r, era cu fatalism amuzat. Dup\u0103 c\u00e2teva \u00eencerc\u0103ri nereu\u015fite, \u00ee\u015fi rec\u0103p\u0103t\u0103 suflarea \u015fi spuse:<\/p>\n

\u201c\u2013 Cu at\u00e2t mai r\u0103u.<\/p>\n

\u201cGrigori ar fi suportat resemnarea, dar umorul sau ceea ce se p\u0103rea a fi umor \u00eel exaspera. Se a\u015fez\u0103 pe marginea patului, se aplec\u0103 c\u00e2t mai aproape de omul de al\u0103turi, av\u00e2nd pe buze o \u00eentrebare scandaloas\u0103:<\/p>\n

\u201c\u2013 Ambrozie! Ambrozie! Chiar nu \u0163i-e fric\u0103 de moarte?<\/p>\n

\u201cOchii lui Ambrozie, p\u00e2n\u0103 atunci \u0163intui\u0163i pe un punct de pe tavan, se rotir\u0103 cu greutate spre Grigori \u015fi i se oprir\u0103 pe t\u00e2mpla lui st\u00e2ng\u0103.<\/p>\n

\u201c\u2013 De ce fric\u0103, \u00eentreb\u0103 \u00eentr-o \u015foapt\u0103 care mai putea fi \u00eenc\u0103 \u00een\u0163eleas\u0103 u\u015for. Le e fric\u0103 celor care nu \u015ftiu. Dar eu \u015ftiu. L-am citit pe Sf\u00e2ntul Macarie, Sf\u00e2ntul Macarie din Alexandria. Acum \u00eengerul meu are s\u0103 vin\u0103 s\u0103 m\u0103 m\u00e2ng\u00e2ie. Trei zile. Pe urm\u0103 m\u0103 duc \u00een cer. \u00cel salut pe Domnul Dumnezeu. Vizitez Paradisul. \u00cel laud pe Domnul \u015fase zile. \u00cemi uit triste\u0163ea. Dar m\u0103 chinuie gre\u015felile. M\u0103 \u00eentorc la Domnul. \u00cel salut. Cobor iar. Vizitez infernul. \u00cei pl\u00e2ng pe cei blestema\u0163i. Treizeci de zile. \u00cen a patruzecea m\u0103 \u00eentorc sus. Domnul m\u0103 recunoa\u015fte pentru totdeauna dup\u0103 drepturile mele. Asta e.<\/p>\n

\u201cGrigori nu mai suport\u0103. Se apleac\u0103 \u015fi mai mult, nasul lui aproape \u00eel atinge pe cel al muribundului pe care-l scutur\u0103:<\/p>\n

\u201c\u2013 Idiotule, nu exist\u0103 nici Paradis, nici Infern, nici Dumnezeu. Astea-s pove\u015fti pentru babe. \u00cen c\u00e2teva minute ai s\u0103 fii mort. Ai s\u0103 putreze\u015fti \u015fi nu are s\u0103 mai fie nimic. N-ai s\u0103 sim\u0163i nimic, n-ai s\u0103 mai g\u00e2nde\u015fti, n-ai s\u0103 mai fii. Eu nu sunt preot, sunt agent al guvernului pl\u0103tit ca s\u0103 v\u0103 pun pe fi\u015fe. M\u0103 auzi? M\u0103 auzi?<\/p>\n

\u201cAsta e marea ispit\u0103, \u015fi Grigori i-a cedat! Cea mai mare dintre ispitele lui ca preot, cea mai mare dintre ispitele lui ca agent, aceea\u015fi. \u00centr-o clip\u0103 de sl\u0103biciune \u015fi-a tr\u0103dat am\u00e2ndou\u0103 misiunile \u00een acela\u015fi timp. Se trage \u00eend\u0103r\u0103t; \u00eel prive\u015fte pe Ambrozie cu dorin\u0163a mai plin\u0103 de furie ca acesta s\u0103-l fi \u00een\u0163eles \u015fi speran\u0163a cea mai fierbinte ca el s\u0103 nu fi \u00een\u0163eles nimic. Ambrozie nu pare s\u0103 reac\u0163ioneze. Pare doar mai crispat dec\u00e2t adineaori. E o iluzie? Nu, to\u0163i mu\u015fchii i se \u00eencordeaz\u0103, trupul \u00eencepe s\u0103 i se arcuiasc\u0103, nu mai respir\u0103, str\u00e2nge aer \u00een piept. E agonia? Grigori se trage \u015fi mai mult \u00eend\u0103r\u0103t. A \u00een\u0163eles oare Ambrozie? Frica de moarte l-a \u00een\u0163epenit astfel deodat\u0103? Dintr-o dat\u0103 ochii i se opresc asupra lui Grigori; scoate un strig\u0103t r\u0103gu\u015fit, dar r\u0103sun\u0103tor.<\/p>\n

\u201c\u2013 Fiule! Fiule! Nu crede asta! E o minciun\u0103! E o…<\/p>\n

\u201cNu ajunge mai departe. Grigori apuc\u0103 una din perne \u015fi o a\u015feaz\u0103 cu am\u00e2ndou\u0103 m\u00e2inile peste fa\u0163a care url\u0103 acum a lui Ambrozie a\u015fa cum adineaori pe fruntea lui lini\u015ftit\u0103 a\u015feza o clip\u0103 Cartea Sf\u00e2nt\u0103.<\/p>\n

\u201cC\u00e2teva secunde, dou\u0103 tres\u0103riri, trei secunde \u00eenc\u0103, siguran\u0163a. Grigori se ridic\u0103, \u0163in\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 perna cu care \u015fi-a \u00eendreptat gre\u015feala.<\/p>\n

\u201cC\u00e2teva bale pe albul pernei. \u00cencet, preotul le \u015fterge cu m\u00e2neca sutanei uzate.\u201d<\/p>\n

Grigori nu se mai \u015ftie \u00eemp\u0103ca nici m\u0103car cu sine \u00eensu\u015fi \u2013 sau: mai ales. Glasul con\u015ftiin\u0163ei \u00eel chinuie ne\u00eencetat: \u2018E\u015fti un om cu dou\u0103 fe\u0163e! E\u015fti \u015fi \u00eendrum\u0103torul credincio\u015filor, n\u0103dejdea lor, st\u00e2nca de care se aga\u0163\u0103 ei; dar e\u015fti \u015fi v\u00e2nz\u0103torul lor, o iud\u0103, ce este mai abominabil pe p\u0103m\u00e2nt, o otreap\u0103 \u00een care nimeni nu poate avea \u00eencredere; un preot de nimic, f\u0103r\u0103 nimic sf\u00e2nt!\u2019. Pe terenul minat de glasul con\u015ftiin\u0163ei, diavolul strecoar\u0103 o ispit\u0103: \u2018Divulg\u0103-te, prin asta dezv\u0103luindu-i nenorocitului \u0103stuia ce trage s\u0103 moar\u0103 c\u0103 tr\u0103ie\u015fte o minciun\u0103, crez\u00e2nd spusele Bisericii! Doar astfel \u00ee\u0163i vei dob\u00e2ndi lini\u015ftea. R\u0103pindu-i-o pe a lui! Demasc\u0103-te!\u2019. Sim\u0163ea c\u0103 dac\u0103 d\u0103dea ascultare vocii insinuante, \u00eemping\u00e2nd spre adev\u0103r pe comatic, sting\u00e2ndu-i ceea ce lui i se p\u0103rea \u2018orgoliul\u2019 credinciosului \u2013 \u00eel numea \u2018orgoliu\u2019 deoarece numai un orgolios putea crede c\u0103 exclusiv cre\u015ftinii cuno\u015fteau adev\u0103rul, c\u00e2nd era evident pentru Grigori c\u0103 adev\u0103rul sta \u00een \u015ftiin\u0163\u0103 \u2013 sc\u0103pa de obsesia c\u0103 nu era chiar exclus s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 adev\u0103rul p\u00e2n\u0103 \u015fi unul ca Ambrozie; iar el, Grigori s\u0103 se fi \u00een\u015felat… Dup\u0103 m\u0103rturisire, Ambrozie era un pericol: s\u0103 moar\u0103!<\/p>\n

\u00cen cuvintele autorului, cele g\u00e2ndite de Grigori pe tot parcursul existen\u0163ei sale duble sunau astfel:<\/p>\n

\u201cUn agent de informa\u0163ii deghizat \u00een preot. Spune-i cuvintele astea \u00eenfrico\u015f\u0103toare, satanice, oric\u0103rui credincios. Ce-\u015fi va \u00eenchipui imediat? O fiin\u0163\u0103 sordid\u0103, lipicioas\u0103, demn\u0103 de dispre\u0163, un pref\u0103cut, un la\u015f, un taler cu dou\u0103 fe\u0163e, resping\u0103tor \u015fi josnic p\u00e2n\u0103 dincolo de puterea de a \u0163i-l \u00eenchipui. Sunt eu acest personaj? Nu. Eu sunt un ofi\u0163er, care ar fi putut s\u0103 fac\u0103 \u00een armata regulat\u0103 o carier\u0103 str\u0103lucit\u0103, sunt un om care g\u00e2nde\u015fte, capabil s\u0103 ia hot\u0103r\u00e2ri, s\u0103 \u0163in\u0103 piept, s\u0103 modifice mersul lucrurilor. Pot s\u0103 par odios dar nu sunt josnic.<\/p>\n

Or, reac\u0163ia disperat\u0103 a cancerosului, care voia cu ultimul s\u0103u strig\u0103t s\u0103-l ajute pe preotul s\u0103u s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103 \u015fi el prin credin\u0163\u0103, \u00eel n\u0103uci: \u00een loc s\u0103 ucid\u0103 credin\u0163a \u2013 a\u015fa cum \u00ee\u015fi f\u0103cuse socotelile c\u0103 va izbuti cu c\u00e2teva cuvinte doar, credin\u0163a triumfa \u015fi-n moarte \u00eempotriva necredin\u0163ei sale, \u00eent\u0103rit\u0103 \u00een iertare \u015fi bun\u0103tate \u00eempotriva lui, \u00eempotriva a tot ce f\u0103cuse \u00eendoctrinarea comunist\u0103 din el. Palm\u0103 ca aceasta nu mai primise Grigori niciodat\u0103 \u00een via\u0163\u0103. Prin ea, cel\u0103lalt \u00eel reducea la zero. Iar \u00een spatele celuilalt izb\u00e2ndea Hristos. Ura \u00eempotriva celui puternic, ca \u015fi precau\u0163ia de a face pierdut\u0103 spovedania sa, s\u0103 nu se afle c\u0103 s-a tr\u0103dat, \u00eel determinar\u0103 s\u0103 treac\u0103 la sufocarea bolnavului. Grigori a s\u0103v\u00e2r\u015fit o nou\u0103 crim\u0103, ca pe timpuri…<\/p>\n

Nu era singura ce-l ispitise. \u00centreaga-i via\u0163a era o ispit\u0103 \u2013 cum dealtfel, stau lucrurile cu to\u0163i oamenii. Dar cu Grigori, mai presus de to\u0163i. Din \u00eens\u0103\u015fi op\u0163iunea sa ini\u0163ial\u0103 de a sluji tr\u0103darea de semen, activ\u00e2nd pentru serviciile speciale, survenea cumplita sa dezumanizare:<\/p>\n

\u201cSunt preot, se g\u00e2nde\u015fte el, \u015fi asta implic\u0103 o serie de func\u0163ii distincte. Am s\u0103 am, \u00eencep\u00e2nd din acest moment, rela\u0163ii speciale cu Dumnezeu, cu superiorii mei, cu tovar\u0103\u015fii mei, cu enoria\u015fii mei. Va trebui s\u0103 dau ascultare, s\u0103 celebrez, s\u0103 dau \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi \u015fi ajutor. Va trebui de asemenea s\u0103 rezist pasiv regimului. Nu mai am voie s\u0103 dau pumni acum c\u00e2nd sunt sfin\u0163it. Am s\u0103 \u00eendur toate umilin\u0163ele cu supunerea care i se cuvine agentului \u00een misiune. Am s\u0103-mi primesc r\u0103splata mai t\u00e2rziu (…). Regimul are vreme. \u00cen ce-i prive\u015fte pe superiorii mei, disciplina militar\u0103 e totul; ei n-au s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 de mine. Eu sunt obi\u015fnuit. Asta n-are s\u0103 m\u0103 \u00eempiedice s\u0103-mi \u0163in fi\u015fele la zi.(…) \u00cen ceea ce prive\u015fte leg\u0103tura cu Dumnezeu, cu ce numesc ei a fi Dumnezeu, n-am dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 refer la instruc\u0163iile privind antrenamentul pentru falsele leg\u0103turi telefonice. Formezi un num\u0103r inexistent, ascul\u0163i discul care-\u0163i repet\u0103 la nesf\u00e2r\u015fit: \u201cNu exist\u0103 num\u0103rul pe care l-a\u0163i format\u201d, \u015fi tu vorbe\u015fti \u00eenchipuindu-\u0163i de fiecare dat\u0103 c\u0103 cel\u0103lalt \u00ee\u0163i r\u0103spunde \u015fi tu d\u00e2ndu-i replica pe c\u00e2t se poate mai pu\u0163in precis. Am s\u0103 stau la cap\u0103tul de aici al firului. La celalalt cap\u0103t, nimeni. Am s\u0103 vorbesc \u00een microfon \u015fi am s\u0103-mi aud propria r\u0103suflare \u00een membrana receptorului. (…) Asta-i tot.\u201d<\/p>\n

Un program de via\u0163\u0103 pentru cel c\u0103ruia nu-i parvine vederii nici un petic, c\u00e2t de mic, de cer albastru \u015fi liber. Omul \u00een pe\u015fter\u0103, a\u015fa cum ne-a gr\u0103it Platon despre el. Numai c\u0103 spre deosebire de omul filosofului elin, acesta al lui Vladimir Volkoff intr\u0103 \u00een pe\u015fter\u0103 de bun\u0103 voie \u015fi din convingere; intr\u0103 \u00een iad, din convingere. Poate fi n\u0103scocit ceva mai cumplit?<\/p>\n

Ei bine, o a doua mare revolt\u0103 survine \u00een sufletul s\u0103u, \u00een urma unei noi arest\u0103ri \u015fi a unei ne\u00eentrerupte anchet\u0103ri cu curentul electric. De data aceasta Grigori s-a desprins… Este pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 slobod cu adev\u0103rat fa\u0163\u0103 de comuni\u015fti \u015fi gata s\u0103 se predea Domnului Dumnezeu r\u0103bd\u0103torul.<\/p>\n

\u00cen ultima clip\u0103, c\u00e2nd s\u0103 fie eliberat, este vestit c\u0103 \u00een aceea\u015fi diminea\u0163\u0103, so\u0163ia lui a suferit un accident rutier \u015fi c\u0103 a murit.<\/p>\n

Superiorii \u00eei deschiseser\u0103 calea spre episcopat.<\/p>\n

\u00cen concluzie, m\u0103 ve\u0163i \u00eentreba, Chemarea auzit\u0103 \u00een at\u00e2tea r\u00e2nduri de locotenentul uciga\u015f Grigori va da roade?<\/p>\n

V\u0103 voi r\u0103spunde: roadele le cunoa\u015fte numai Dumnezeu. \u00cen cazul acesta precis, al personajului unui roman, roadele le cunoa\u015fte autorul care \u015fi-a \u00eencheiat cartea aici.<\/p>\n

Ceea ce am c\u00e2\u015ftigat noi este con\u015ftiin\u0163a c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi un tic\u0103los ca Grigori are dreptul la Chemarea lui Dumnezeu; ba o \u015fi \u00een\u0163elege. Cu c\u00e2t mai mult cei drep\u0163i…?<\/p>\n

14. CHEMAREA PRIN VISE<\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi vom c\u0103uta \u00eempreun\u0103 Chemarea la Credin\u0163\u0103 \u00eentr-un teritoriu straniu, cu care suntem to\u0163i obi\u015fnui\u0163i, dar pe c\u00e2t de cunoscut ne este pe at\u00e2ta ne r\u0103m\u00e2ne de nefamiliar \u015fi ne intrig\u0103 de c\u00e2te ori facem c\u00e2\u0163iva pa\u015fi \u015fi p\u0103trundem \u00een interiorul lui. La ce m\u0103 refer?<\/p>\n

La vise.<\/p>\n

Sum\u0103 dintre ascult\u0103torii mei, auzindu-m\u0103 men\u0163ion\u00e2nd despre ce vom vorbi, au jubilat, deoarece exist\u0103 p\u0103rerea c\u0103 visele sunt profetice; de aceea se public\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u0103r\u0163i de dezlegare a viselor, numite \u2018\u2018Chei\u2019\u2019; ele au \u00eenceput a fi scrise \u00eenc\u0103 din timpurile antichit\u0103\u0163ii; la fel, s-au redactat relat\u0103ri ce\u00a0 pledeaz\u0103 pentru aceast\u0103 caracteristic\u0103 a viselor; ele sunt prezente p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een \u201cVechiul Testament\u201d.<\/p>\n

Nu eu sunt acela care s\u0103 aduc\u0103 vreo lumin\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Trebuie s\u0103 fii foarte \u00eenaintat \u00een ascez\u0103 \u015fi mistic\u0103 pentru a avea o opinie limpede \u015fi adev\u0103rat\u0103, vrednic\u0103 a fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u015fi altora, cu privire la caracterul profetic al viselor. Mai mult, voi pleda pentru ca ele s\u0103 nu fie considerate ca atare dec\u00e2t atunci c\u00e2nd via\u0163a ne este supravegheat\u0103 de un duhovnic cu mari puteri de p\u0103trundere \u00een suflet \u015fi cu o \u015ftiin\u0163\u0103 a binelui \u015fi r\u0103ului ce o dep\u0103\u015fe\u015fte pe cea comun\u0103. Martor \u00eemi este \u201cPATERICUL\u201d, aceast\u0103 minunat\u0103 culegere de istorisiri exemplare din vie\u0163ile pustnicilor, ce abund\u0103 \u00een prezent\u0103ri de vise \u00een\u015fel\u0103toare, \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate con\u015ftiin\u0163ei de for\u0163ele du\u015fm\u0103noase omului \u015fi lui Dumnezeu.<\/p>\n

Al\u0163ii, intimi ai psihologiei moderne \u2013 de tipul psihanali\u015ftilor sau practican\u0163ilor psihologiei abisale \u2013, vor str\u00e2mba din nas dispre\u0163uitori, socotind c\u0103 visele sunt emanate din subcon\u015ftient \u015fi n-au nici o leg\u0103tur\u0103 cu dezlegarea viitorului. \u00cei voi \u00eentreba doar: De unde \u015fti\u0163i c\u0103 subcon\u015ftientul nu este un alt nume pentru iadul din noi \u00een\u015fine? Ar fi interesant\u0103 o incursiune \u00een domeniul unei atari paralele, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, dac\u0103 s-ar dovedi vrednic\u0103 a fi sus\u0163inut\u0103, ea ne-ar conduce la ideea c\u0103 subcon\u015ftientul constituie un iad controlabil. \u00cens\u0103 nu vom \u00eent\u00e2rzia nici aici.<\/p>\n

\u2018Atunci de ce s\u0103 vorbim despre vise?\u2019, m\u0103 ve\u0163i \u00eentreba. Iar eu v\u0103 voi r\u0103spunde: \u2018Pentru c\u0103 visele, ca orice manifestare a vie\u0163ii noastre psihice, o oglindesc pe aceasta mai mult sau mai pu\u0163in fidel; iar noi convorbim despre Glasul Con\u015ftiin\u0163ei, dup\u0103 cum c\u0103ut\u0103m \u015fi reflectarea Chem\u0103rii lui Dumnezeu \u00een aceea\u015fi Con\u015ftiin\u0163\u0103, deci st\u0103m de vorb\u0103 despre ni\u015fte fenomene ale vie\u0163ii psihice. Or, fiindc\u0103 exist\u0103 b\u0103nuiala generalizat\u0103 c\u0103 visele ascund un adev\u0103r, m\u0103 simt obligat s\u0103 cercetez aceast\u0103 b\u0103nuial\u0103 \u2013 poate nu p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, ci c\u00e2t este necesar pentru a cobor\u00ee o nou\u0103 treapt\u0103 spre profunzimi, ca s\u0103 spun c\u0103 v-am fost \u015fi eu de folos \u00eentruc\u00e2tva. \u015ei cum am luat obiceiul s\u0103 discut\u0103m mult despre condi\u0163ia omului \u00een deten\u0163ia cea mai crunt\u0103 ce se poate inchipui, adic\u0103 \u00een \u00eenchisorile comuniste pentru politici, deoarece \u00een ele omul s-a putut descoperi \u00een ce are el cel mai r\u0103u \u015fi cel mai bun, fiind vorba despre o condi\u0163ie de limit\u0103, ne vom \u00eendrepta \u015fi ast\u0103zi c\u0103tre por\u0163ile grele ale \u00eenchisorilor \u00een care vom bate iar.<\/p>\n

Familiarizat cu fascinantele vise relatate \u00een memorialistica de deten\u0163ie a cona\u0163ionalilor no\u015ftri, victime ale regimului de teroare comunist, m-am bucurat s\u0103 am prilejul a le compara cu cele ale unui de\u0163inut politic din Spania r\u0103zboiului fratricid. M\u0103 g\u00e2ndesc la publicistul englez de origin\u0103 maghiar\u0103 Arthur Koestler \u015fi la cartea sa de amintiri \u201cUN TESTAMENT SPANIOL\u201d. Corespondent al cotidianului londonez \u201cNews Chronicle\u201d, el a fost arestat de falangi\u015fti \u015fi, deoarece publicase \u00een Marea Britanie un volum neagrat de ei, a fost condamnat la moarte. Spre norocul s\u0103u, dup\u0103 patru luni de la judecat\u0103, fu eliberat.<\/p>\n

Iat\u0103 textul \u00een cauz\u0103:<\/p>\n

\u201d\u00cen timpul nop\u0163ii, mi s-a pr\u0103bu\u015fit patul. M-am reg\u0103sit pe podea, vis\u00e2nd c\u0103 am fost \u00eempu\u015fcat. Aceasta confirm\u0103 urm\u0103torul fapt de mirare: frac\u0163iunea de secund\u0103 scurs\u0103 \u00eentre troznitur\u0103 \u015fi de\u015fteptare este suficient\u0103 pentru imaginarea retrospectiv\u0103 a unei \u00eentregi pove\u015fti preliminarii. Perceperea de c\u0103tre ureche a bu\u015fiturii nu va ajunge la con\u015ftiin\u0163\u0103 dec\u00e2t atunci c\u00e2nd povestirea improvizat\u0103 se va fi \u00eencheiat. P\u00e2n\u0103 \u00een acea clipit\u0103 troznetul a\u015fteapt\u0103 \u00een anticamer\u0103.\u201d<\/p>\n

Comentariul psihologic al autorului surprinde un proces complex din activitatea creierului: Percep\u0163ie \u2013 Imaginare explicativ\u0103 \u2013 Con\u015ftientizare tardiv\u0103 a percep\u0163iei precedente, r\u0103mas\u0103 \u00eenc\u0103 necon\u015ftientizat\u0103 \u2013 Valorificarea ei \u00een cadrul scenariului imaginat, valorificare f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu adev\u0103rata origine a percep\u0163iei.<\/p>\n

Se pot ad\u0103uga \u015fi altele. Explicarea conform\u0103 realit\u0103\u0163ii a zgomotului este c\u0103 el s-a datorat deterior\u0103rii patului. Imaginarea retrospectiv\u0103 subsecvent\u0103, indiferent\u0103 la realitate, duce p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t temerile surde din subcon\u015ftient, ce au tot crescut de la arestarea vis\u0103torului \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een noaptea cu pricina. Aceste temeri au fost \u00eencurajate pe parcursul deten\u0163iei de numeroasele execu\u0163ii nocturne din penitenciar, al c\u0103ror martor indirect fusese Arthur Koestler, groaz\u0103 aglomerat\u0103 \u00een timp, gata de explozie, sufocant\u0103. Scenariul visului provoac\u0103 deversarea fricii depozitate \u00een memorie, deversare necesar\u0103 vie\u0163uirii mai departe a vis\u0103torului ap\u0103sat de spaim\u0103 p\u00e2n\u0103 la limita suportabilului. Prin acest scenariu, strigoii mor\u0163ii violente impuse au fost\u00a0 elimina\u0163i din subcon\u015ftient; m\u0103car par\u0163ial. \u00cen urma visului, se presupune c\u0103 Arthur Koestler \u00ee\u015fi cur\u0103\u0163ase, fie \u015fi c\u00e2t de pu\u0163in, interiorul psihicului, put\u00e2nd iar\u0103\u015fi coabita cu sine \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

Ziaristul nu se m\u0103rgine\u015fte la cele de mai sus, ci \u00eencearc\u0103 \u015fi schi\u0163area unei vederi de ansamblu:<\/p>\n

\u201cAcest vis al \u00eempu\u015fc\u0103rii constituie o excep\u0163ie; \u00een nop\u0163ile celelalte nu am dec\u00e2t vise agreabile. Niciodat\u0103 n-am avut vise at\u00e2t de frumoase. Adeseori r\u00e2d \u00een vis \u015fi aceasta m\u0103 de\u015fteapt\u0103.<\/p>\n

\u201cPe l\u00e2ng\u0103 asta, animale frumoase, peisaje grece\u015fti, de asemenea fete nostime, f\u0103r\u0103 erotism. Dealtfel, devin din ce \u00een ce mai cast; citind, m\u0103 bucur dac\u0103 eroii nu se culc\u0103 unul cu cel\u0103lalt \u015fi dac\u0103 toate decurg conform onoarei. Altc\u00e2ndva, era dimpotriv\u0103.\u201d<\/p>\n

Pentru \u00een\u0163elegerea universului oniric al lui Koestler, \u00een acea epoc\u0103, este necesar s\u0103 arunc\u0103m o privire asupra existen\u0163ei sale celulare. O \u00eenchisoare civilizat\u0103 \u2013 poate cea mai comod\u0103 din Europa anilor \u201830, dup\u0103 cum ni se las\u0103 de \u00een\u0163eles. C\u0103r\u0163i de citit; vizite s\u0103pt\u0103m\u00e2nale ale familiilor, \u00een cazul celorlal\u0163i de\u0163inu\u0163i; \u00een cazul s\u0103u, vizite ale consulilor; creion, h\u00e2rtie de scris; dreptul la cump\u0103r\u0103turi de alimente de lux \u015fi vin, de la cantina penitenciarului; dreptul la scrisori; acela de a avea bani asupra ta; dreptul la frecventarea frizeriei interne; acela de a juca fotbal, capra \u015fi de a te plimba c\u00e2t era ziulica de lung\u0103; vizite \u00een celul\u0103 ale gardienilor, pentru \u2018a mai schimba o vorb\u0103\u2019 cu tine; absen\u0163a total\u0103 a b\u0103t\u0103ii \u015fi torturii etc. \u00centr-o atare atmosfer\u0103 nu este surprinz\u0103tor c\u0103 visele au un aer paradisiac \u015fi sunt lipsite de consisten\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00centr-aceasta const\u0103 unul dintre izvoarele deosebirii dintre visele ziaristului londonez \u015fi cele ale rom\u00e2nilor de\u0163inu\u0163i, care n-au cunoscut o secund\u0103 c\u00e2nd amenin\u0163area cu violen\u0163a sau moartea s\u0103 nu planeze asupra lor, care au fost permanent \u00eenjosi\u0163i, agresa\u0163i, arunca\u0163i \u00een bra\u0163ele disper\u0103rii.<\/p>\n

O alt\u0103 surs\u0103 a acestei deosebiri st\u0103 \u00een cultura din care descind vis\u0103torii. Arthur Koestler provine dintr-una ra\u0163ionalist\u0103, rece, \u00een care religia nu are pondere l\u0103untric\u0103 mare \u015fi \u00een care supersti\u0163iile au fost \u00een bun\u0103 parte eradicate prin urbanizarea mediului rural. Pe c\u00e2nd noi urc\u0103m dintr-o cultur\u0103 tradi\u0163ional\u0103, s\u0103teasc\u0103, patriarhal\u0103, liric\u0103 \u015fi suntem \u00eenduhovnici\u0163i de ea \u015fi de Ortodoxie. Ortodoxul tr\u0103ie\u015fte l\u0103untric; anglicanul, catolicul, calvinul o fac prea pu\u0163in. Pentru noi, tr\u0103irea l\u0103untric\u0103 se \u00eemprumut\u0103 masiv din mituri, legende, credin\u0163e, iar realitatea este colorat\u0103 de acestea. Realitatea nu ne izbe\u015fte con\u015ftiin\u0163a de-a dreptul ci, mai \u00eent\u00e2i, ea coboar\u0103 \u00een subcon\u015ftient, ca abia dup\u0103 aceast\u0103 scald\u0103 metaforic\u0103 \u015fi simbolic\u0103, s\u0103 fie con\u015ftientizat\u0103. De aceea \u2013 \u015fi cu at\u00e2t mai mult \u2013 \u2018realitatea oniric\u0103\u2019 are, pentru de\u0163inutul rom\u00e2n, o deschidere spre un profetism jinduit.<\/p>\n

Odat\u0103 cu discutarea acestor vise de deten\u0163ie nu se istove\u015fte interesul ce ni-l st\u00e2rne\u015fte scrierea \u201cUN TESTAMENT SPANIOL\u201d, asta fiindc\u0103 autorul \u00ee\u015fi pomene\u015fte \u015fi visele din libertatea ulterioar\u0103, \u00een cari se revede \u00eenchis.<\/p>\n

\u201cAdeseori noaptea m\u0103 trezesc crez\u00e2ndu-m\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een celula 40 \u015fi \u00eenchipuind \u00een fa\u0163a ferestrei mele o dung\u0103 alb\u0103 \u2013 semn al interdic\u0163iei \u2013 pe solul marei cur\u0163i interioare \u00eentunecoase.<\/p>\n

\u201cIar \u015fi mai frecvent visez c\u0103 trebuie s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een celula 40, pentru c\u0103 am uitat acolo ceva. Ghicesc vagamente despre ce este vorba.\u201d<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a vie\u0163uirii sale, din izolarea total\u0103 la beneficierea de toate drepturile celorlal\u0163i de\u0163inu\u0163i politici expuse mai adineaori, privind pe fereastr\u0103, printr-o sit\u0103 de fir metalic, la jocurile \u015fi deambul\u0103rile confra\u0163ilor de temni\u0163\u0103, Arthur Koestler, ar fi vrut s\u0103 comunice cu ei. O bucat\u0103 de timp nu pricepea de ce aceia nu r\u0103spundeau semnelor adresate lor, p\u00e2n\u0103 ce un pu\u015fc\u0103ria\u015f i-a atras aten\u0163ia c\u0103 o dung\u0103 v\u0103ruit\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, \u00een curte, le semnaliza limita p\u00e2n\u0103 unde le era \u00eeng\u0103duit s\u0103 se apropie de el. Va s\u0103 zic\u0103, acea \u201cdung\u0103 alb\u0103\u201d simboliza imposibilitatea unei rela\u0163ii cu semenii, interdic\u0163ia de a comunica, repet.<\/p>\n

Totu\u015fi, \u015fi aici intervine o tain\u0103 a psihologiei de\u0163inutului, \u2013 indiferent pe ce meridian \u015fi sub cizma c\u0103rei tiranii ar suferi \u2013, publicistul britanic observ\u0103:<\/p>\n

\u201cExist\u0103 \u00een noi un mecanism curios ce coloreaz\u0103 experien\u0163a devenit\u0103 amintire. El ac\u0163ioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 grij\u0103, culorile se scurg amestec\u00e2ndu-se unele cu cel\u0103lalte ca balele \u015fi cu at\u00e2t mai feerice par. Deseori, noaptea, c\u00e2nd m\u0103 de\u015ftept, resimt nostalgia casei mor\u0163ii din Sevilla \u015fi \u00eemi imaginez c\u0103 \u2013 \u00eentocmai astfel stau lucrurile \u2013 nu am fost nicic\u00e2nd at\u00e2t de liber ca acolo.<\/p>\n

\u201cE un\u00a0 sim\u0163\u0103m\u00e2nt bizar \u015fi totu\u015fi foarte viu. Duceam o via\u0163\u0103 regulat\u0103 \u00een curtea mare interioar\u0103; proximitatea constant\u0103 a mor\u0163ii o ap\u0103sa \u015fi ansamblul o u\u015fura. Ni se luase sarcina oric\u0103rei r\u0103spunderi. Majoritatea dintre noi nu se temea de moarte ci numai de a muri \u015fi erau ceasuri c\u00e2nd dep\u0103\u015feam p\u00e2n\u0103 \u015fi frica de a muri. \u00cen acele ceasuri, eram liberi…, in\u015fi f\u0103r\u0103 umbre, concedia\u0163i din r\u00e2ndurile muritorilor; era experien\u0163a libert\u0103\u0163ii celei mai absolute pe care o poate cunoa\u015fte un om.<\/p>\n

\u201cAceste ore nu revin niciodat\u0103 \u015fi tot ce ne las\u0103 ele este sentimentul de a fi uitat ceva \u00een celula 40.\u201d<\/p>\n

Acest sentiment al libert\u0103\u0163ii \u00een temni\u0163\u0103, \u00eel confirm pe Koestler, \u00eenvinge sim\u0163\u0103mintele dependen\u0163ei, claustr\u0103rii, interdic\u0163iei. Este adev\u0103rat c\u0103 pieirea r\u0103spunderilor sociale ce le aveam \u00een libertatea anterioar\u0103 re\u0163inerii noastre asum\u0103 par\u0163ial circumstan\u0163ele na\u015fterii sentimentului de libertate.\u00a0 Dar, conform experien\u0163ei ziaristului englez \u00eensu\u015fi, \u00een \u00eenchisoare apar alte r\u0103spunderi, generate de noile prietenii legate \u015fi de grija pentru om \u00een general, impus\u0103 de un regim identic de vie\u0163uire \u00een cadrul c\u0103ruia solidaritatea are un cuv\u00e2nt important de spus.<\/p>\n

Socotesc c\u0103 sim\u0163\u0103m\u00e2ntul libert\u0103\u0163ii \u00een temni\u0163\u0103 provine mai ales dintr-un contact mult ad\u00e2ncit cu sinele, fa\u0163\u0103 de leg\u0103tura noastr\u0103 cu noi \u00een\u015fine ce ne caracterizeaz\u0103 starea de libertate fizic\u0103. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, omul are r\u0103gazul \u015fi independen\u0163a necesare cunoa\u015fterii de sine, analizei de sine, pozi\u0163ion\u0103rii sale \u00een univers, fa\u0163\u0103 de aproape \u015fi de Dumnezeu. Arthur Koestler nu \u015fi-a pus toate aceste probleme, \u00eens\u0103 nici nu-i putem refuza contactul cu aceast\u0103 stare complet desprins\u0103 de \u00eendatoririle ob\u015fte\u015fti, \u00een care stare \u2013 finalmente! \u2013 te cuno\u015fti, stai de vorb\u0103 …\u015fi cu tine. Or, noi care suntem ap\u0163i de entuziasme ce ne schimb\u0103 cursul vie\u0163ii, chiar \u015fi p\u00e2n\u0103 la a ne pierde min\u0163ile, \u00een contact cu ceilal\u0163i, la descoperirea adev\u0103ratului lor chip, cu c\u00e2t mai antrena\u0163i se cuvine s\u0103 fim de descoperirea eului nostru!<\/p>\n

S\u0103 iau o pild\u0103 din \u201cUN TESTAMENT SPANIOL\u201d, din care reiese c\u00e2t de profund a avut autorul c\u0103r\u0163ii \u015fansa de a se cunoa\u015fte:<\/p>\n

\u201cMi se \u00eent\u00e2mpla uneori, \u00een cursul unei crize de disperare, s\u0103-mi recit de treizeci, de patruzeci de ori, pe parcursul unui ceas, acela\u015fi vers, p\u00e2n\u0103 ce s\u0103 m\u0103 g\u0103sesc \u00eentr-o stare de trans\u0103 \u015fi, astfel, s\u0103 dep\u0103\u015fesc criza. \u015ftiam c\u0103 realizam mori\u015fca cu rug\u0103ciuni, m\u0103t\u0103niile, tam-tam-ul monoton al p\u0103durii virgine, magia verbal\u0103 a primitivilor. Dar avea efect, de\u015fi o \u015ftiam.<\/p>\n

\u201cOb\u0163ineam acela\u015fi rezultat printr-o metod\u0103 exact opus\u0103 acestor procedee de amor\u0163ire \u015fi ce consta, dimpotriv\u0103, \u00een cele mai lucide specula\u0163ii abstracte.<\/p>\n

\u201cM\u0103 ag\u0103\u0163am mai \u00eent\u00e2i cu putere de un fir al medita\u0163iei, considera\u0163iile lui Freud, de pild\u0103, asupra mor\u0163ii, asupra nostalgiei mor\u0163ii, asupra dorin\u0163ei de a muri. La cap\u0103tul c\u00e2torva minute avea loc o excitare a imagina\u0163iei, iar specula\u0163ia riguros logic\u0103 sau ce p\u0103rea ca atare dob\u00e2ndea intensitatea unei halucina\u0163ii. Apoi sosea lini\u015ftirea, criza trecuse. Puterea curativ\u0103 a acestor dou\u0103 metode rezida \u00een aceea c\u0103 reprezentarea nud\u0103 a st\u00e2lpului de execu\u0163ie tocmai se r\u0103t\u0103cise \u00een problema general\u0103 a fiin\u0163ei \u015fi a muritului, deprimarea individual\u0103 \u00een deprimarea biologic\u0103 universal\u0103, asemeni felului \u00een care tensiunile \u015fi vibra\u0163iile unui post receptor de telegrafie f\u0103r\u0103 fir se scurg prin conductul p\u0103m\u00e2ntului \u00een rezervorul colectiv; astfel \u00eemi conduceam deprimarea \u00een p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\u201cPe scurt, \u00eenv\u0103\u0163am c\u0103 spiritul dispune de ajutoare pe care nici m\u0103car nu le b\u0103nuie\u015fte \u00een timpurile normale \u015fi pe care le descoper\u0103 doar \u00een \u00eemprejur\u0103rile anormale. Datorit\u0103 lor ajungem s\u0103 suport\u0103m ceea ce este la drept vorbind de nesuportat de c\u0103tre con\u015ftiin\u0163\u0103, dup\u0103 ce au provocat \u00een noi un soi de stupoare sau o form\u0103 de extaz. Tehnica pe care o foloseam sub ap\u0103sarea condamn\u0103rilor la moarte consta din exploatarea artificial\u0103 a acestor surse.<\/p>\n

\u201c\u015etiam, pe deasupra, c\u0103 \u00een momentul decisiv, adic\u0103 atunci c\u00e2nd urma s\u0103 fiu pus la zid, acest mecanism avea s\u0103 intre \u00een func\u0163iune \u00een mod automat, f\u0103r\u0103 interven\u0163ia mea. \u00cemi aminteam cu exactitate impresia pe care o avusesem pe scara casei lui Sir Peter \u00een clipa c\u00e2nd a\u015fteptasem glon\u0163ul, acea impresie fantastic\u0103 a unei dedubl\u0103ri a persoanei, ce te face s\u0103 ac\u0163ionezi automat sub privirea con\u015ftiin\u0163ei tale, care te observ\u0103 ca un str\u0103in, cu o relativ\u0103 indiferen\u0163\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 intervin\u0103. \u015etiam c\u0103 \u00een ultima clip\u0103 te bucuri de un soi de stare lucid\u0103: con\u015ftiin\u0163a face \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu asi\u015fti treaz la propria ta pieire. Nu-\u015fi d\u0103 pe fa\u0163\u0103 secretul dispari\u0163iei ei, dup\u0103 cum nici pe acela al trezirii sale.<\/p>\n

\u201cNu vedem bezna: p\u0103trundem \u00een ea cu ochii \u00eenchi\u015fi.<\/p>\n

\u201cIat\u0103 de ce situa\u0163iile tr\u0103ite nu sunt niciodat\u0103 la fel de cumplite ca reprezentarea lor. Natura are grij\u0103 s\u0103 nu lase copacii s\u0103 creasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cer; iar copacii durerii s\u0103 nu o fac\u0103 mai mult dec\u00e2t ceilal\u0163i.\u201d<\/p>\n

Prin contactul cu Sinele \u015fi nu prin melopeea repet\u0103rii versului, nu prin specula\u0163iile abstracte, ci prin descoperirea for\u0163elor proprii ignorate p\u00e2n\u0103 atunci, prin acest contact cu Sinele prilejuit de singur\u0103tatea total\u0103 \u015fi complet\u0103 izbutea Arthur Koestler s\u0103 ridice un col\u0163 al draperiei ce \u00eel ascunsese lui \u00eensu\u015fi p\u00e2n\u0103 a fi ajuns \u00een pu\u015fc\u0103rie. Cu aceast\u0103 ocazie, sorbea o gur\u0103 de libertate, incon\u015ftient c\u0103 acea \u00eent\u00e2lnire cu el \u00eensu\u015fi, ca revelator al Existen\u0163ei, deci al lui Dumnezeu \u015fi tainelor Lui, asta \u00eensemna, \u015fi NU abstragerea din lan\u0163ul r\u0103spunderilor sociale, cum presupuneam mai \u00eenainte, nu abstragerea din ele, ci eliberarea din lan\u0163ul evenimen\u0163ial \u015fi al materiei grosolane, eliberare \u00eenso\u0163it\u0103 de descifrarea legilor psihologice, ba chiar duhovnice\u015fti; aceast\u0103 descifrare era aceea care-i d\u0103dea senza\u0163ia nemai\u00eent\u00e2lnitului.<\/p>\n

Odat\u0103 pus \u00een libertate, ci\u015fmeaua cu ap\u0103 vie sec\u0103. Nu se mai v\u0103zu, nu se mai cunoscu; \u00ee\u015fi pierduse umbra \u015fi urma.<\/p>\n

Se uitase pe sine \u00eensu\u015fi. De aici, acea at\u00e2t de exact\u0103 (\u015fi poetic\u0103, \u00een acela\u015fi timp) interpretare a viselor ce-i \u015fopteau c\u0103 uitase ceva \u00een celula 40 \u015fi c\u0103 era musai s\u0103 revin\u0103 acolo. Repet: se uitase acolo pe sine, cel \u2018eliberat\u2019, \u00een sensul duhovnicesc. Nu se mai putea reg\u0103si \u015fi nu avea s\u0103 se mai reg\u0103seasc\u0103 niciodat\u0103. Pentru c\u0103 adev\u0103rata libertate o cunoscuse numai \u00een \u00eenchisoare.<\/p>\n

Prezentarea celor dou\u0103 vise ale lui Arthur Koestler ne-a folosit s\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163im visele \u00een: 1. cele obi\u015fnuite, de interpretare a realit\u0103\u0163ii nocturne \u00een raport de obsesiile personale \u015fi 2. cele ce au a ne gr\u0103i despre ad\u00e2ncul fiin\u0163ei noastre \u015fi a ne da o lec\u0163ie asupra structurii noastre duhovnice\u015fti \u015fi a rela\u0163iilor ei cu Dumnezeu, vise formative \u2013 \u00een cel mai nobil \u00een\u0163eles al cuv\u00e2ntului.<\/p>\n

Plec\u00e2nd de la aceste constat\u0103ri, ne vom re\u00eent\u00e2lni peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pentru a ne ad\u00e2nci \u00een universul oniric al temni\u0163elor rom\u00e2ne \u015fi a cerceta \u00een ce m\u0103sur\u0103 el este \u015fi o cale a Chem\u0103rii la Credin\u0163\u0103 \u015fi \u00een ce fel poate fi aceasta.<\/p>\n

15. VISELE\u00a0 \u00ceNVIERII,\u00a0 DEC\u0102DERII \u015eI\u00a0 ELIBER\u0102RII<\/strong><\/p>\n

\u00cen continuarea discu\u0163iei precedente v\u0103 voi aduce la cuno\u015ftin\u0163\u0103 visul pe care l-a avut profesorul Onisifor Ghibu \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor, \u00een lag\u0103rul de la Caracal, \u00een 1945, deoarece oglinde\u015fte tema preponderent\u0103 a zilelor preced\u00e2nd \u00cenvierea, ce b\u00e2ntuia cugetele l\u0103g\u0103ri\u015ftilor interna\u0163i \u015fi bine\u00een\u0163eles pe acela al povestitorului. El consemneaz\u0103 \u00een \u201cZIARUL DE LAG\u0102R. CARACAL – 1945\u201d: \u201cParc\u0103 murise \u00een bra\u0163ele mele m\u0103icu\u0163a sau Veturia.\u201d A numit-o pe so\u0163ia sa. \u201cSe adunase la trup ca un copil mic. Am r\u0103mas uluit de o asemenea \u00eent\u00e2mplare, cu care nu voiam s\u0103 m\u0103 \u00eempac nicidecum \u015fi, deodat\u0103, moarta a \u00eenceput s\u0103 \u00eenvie, s\u0103 se \u00eembujoreze la fa\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103. Parc\u0103 era, totu\u015fi, Veturia.\u201d Nu este un vis de trecut cu vederea, \u0163in\u00e2nd seama de perioada calendaristic\u0103 (m\u0103 refer la calendarul bisericesc) c\u00e2nd a avut loc, c\u00e2t \u015fi la starea deplorabil\u0103 a n\u0103dejdilor vis\u0103torului, brusc luminate, prin vis, de apropierea Pa\u015ftilor.<\/p>\n

\u00cen cele ce urmeaz\u0103, \u00eel voi ajuta pe cititor s\u0103-i p\u0103trund\u0103 \u00een\u0163elesul.<\/p>\n

1. La \u00eenceputul relat\u0103rii visului \u015fi \u00een \u00eencheierea ei, constat\u0103m confuzia dintre mam\u0103 \u015fi so\u0163ie, ca personaj principal; \u00een final, confuzia tinde s\u0103 se rezolve, f\u0103r\u0103 ca ie\u015firea din ea s\u0103 reprezinte o op\u0163iune definitiv\u0103: vis\u0103torul se decide pentru so\u0163ie, ca personaj al visului s\u0103u, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la\u00a0 termenii nesiguran\u0163ei – \u201cparc\u0103 … totu\u015fi\u201d.<\/p>\n

2. Visul este cl\u0103dit pe dou\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103ri antitetice: moarte \u015fi \u00eenviere.<\/p>\n

3. Ambele sunt \u00eenso\u0163ite de anumite fenomene naturale (cel dint\u00e2i hiperbolizat): moartea mic\u015foreaz\u0103 trupul (b\u0103tr\u00e2na mam\u0103 redevine copil); \u00eenviata se ro\u015fe\u015fte iar\u0103\u015fi \u00een obraji \u015fi sur\u00e2de, ca pe timpul vie\u0163ii.<\/p>\n

4. Mai exist\u0103 o tr\u0103ire vrednic\u0103 de men\u0163ionat: dac\u0103 moarta este mama vis\u0103torului, el \u2013 fiul \u2013 o \u0163ine-n bra\u0163e, pe ea \u2013 devenit\u0103 copil \u2013, ca un p\u0103rinte pe fiica sa, iar p\u0103rintele \u2013 mama-copil \u2013 se afl\u0103 \u00een pozi\u0163ia de altc\u00e2ndva a feciorului ei. Adic\u0103 o inversare de personalit\u0103\u0163i ce, probabil, constituie \u015fi cheia visului.<\/p>\n

5. E important de repetat c\u0103 visul a avut loc \u00een noaptea preced\u00e2nd S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor, s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 ce introduce \u00cenvierea Domnului.<\/p>\n

Acum c\u0103 am f\u0103cut sublinierile necesare p\u0103trunderii \u00een codul visului, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne apropiem de \u00een\u0163elesul s\u0103u, prin decodare \u015fi comentarea celor scoase la iveal\u0103.<\/p>\n

A. Marea \u015fi p\u0103m\u00e2ntul sunt receptacolele vie\u0163ii \u015fi simboluri ale uterului matern. Mama, prin inversare, simbolizeaz\u0103 aceste dou\u0103 elemente (nu marea pomenit\u0103, ci apa). Gaia, Rhea, Hera, Demeter, Isis, Ishtar, Astartea, K\u00e2li, sunt simultan zei\u0163e mume \u015fi ale fertilit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Mama \u00ee\u0163i d\u0103 via\u0163a \u015fi-\u0163i r\u0103m\u00e2ne ad\u0103post, siguran\u0163\u0103, c\u0103ldur\u0103, odihn\u0103, izvor al hranei, ap\u0103r\u0103tor, \u00eendrum\u0103tor, prieten. Dar reprezint\u0103 \u015fi pericolul ca, prin prelungirea vie\u0163uirii \u00een trupul ei, s\u0103 te sufoce \u00eengustimea lui. La fel, a sta ag\u0103\u0163at \u00eendelung de fustele sale, dup\u0103 na\u015ftere, sub c\u0103l\u0103uzirea ei, \u00een umbra voin\u0163ei sale, presupune o castrare a personalit\u0103\u0163ii copilului, o devorare a vie\u0163ii lui de c\u0103tre genitoarea sa. De aceea, mori pentru mam\u0103 (ie\u015find din trupul ei) \u015fi te na\u015fti pentru p\u0103m\u00e2nt, pentru o via\u0163\u0103 nou\u0103, sub obl\u0103duirea unei mume noi \u2013 p\u0103m\u00e2ntul cu legile sale \u2013, o mum\u0103 potrivit\u0103 noului stadiu. Moartea final\u0103 te ofer\u0103 hran\u0103 acestei mume de pe urm\u0103, p\u0103m\u00e2ntul. Rela\u0163ia mam\u0103-copil este ambivalent\u0103, iar \u2018moartea\u2019 (ruperea cordonului ombilical) reprezint\u0103 o na\u015ftere. Apari\u0163ia unei mume noi, simbolice \u2013 p\u0103m\u00e2ntul \u2013, preg\u0103te\u015fte primirea solului ei personificat: femeia iubit\u0103 \u2013 so\u0163ia, \u00een cazul de fa\u0163\u0103. Echivalen\u0163a dintre mam\u0103 \u015fi so\u0163ie este u\u015for de f\u0103cut. De ambele ne leag\u0103 cea mai intens\u0103 dragoste posibil\u0103 omului pentru vreun semen; aceast\u0103 iubire cuprinde recuno\u015ftin\u0163a, admira\u0163ia, mila, dorin\u0163a de ocrotire (primit\u0103 \u015fi oferit\u0103), \u00een\u0163elegerea \u015fi cerin\u0163a de a fi \u00een\u0163eles, \u00eemp\u0103carea datorat\u0103 satisfacerii reciproce a tuturor nevoilor; \u015fi toate celelalte sentimente nobile \u015fi generoase.<\/p>\n

Dogma cre\u015ftin\u0103 insist\u0103 asupra fecioriei Mariei; prin aceasta \u00eencurajeaz\u0103 dezv\u0103luirea c\u0103 ea, fiind fiica lui Dumnezeu \u2013 ca noi to\u0163i \u2013, este \u015fi mama lui Dumnezeu,\u00a0 \u00een calitate de mam\u0103 a Pruncului Dumnezeu, deoarece Iisus este Dumnezeu, deci p\u0103rintele tuturora, dar \u015fi Fiul lui Dumnezeu. Primind conceperea prin Duhul Sf\u00e2nt, ea este Maica lui Iisus, aceea care a fost fecundat\u0103, spiritual vorbind, de Dumnezeu. Pe atari adev\u0103ruri revelate se bizuie construc\u0163iile onirice \u00een care inversarea de personalit\u0103\u0163i (mam\u0103 \u015fi so\u0163ie), \u00een sensul ar\u0103tat, este posibil\u0103. \u00cen calitate de fecioar\u0103, Maria \u00eentrune\u015fte \u00eentreaga poten\u0163ialitate a lumii; \u00een calitate de mam\u0103, ea devine mijlocul direct al Crea\u0163iei. Cele dou\u0103 reprezent\u0103ri nu se opun \u00eentre ele, ci se continu\u0103, mijlocind interven\u0163ia principiului creator.<\/p>\n

Mama reprezint\u0103 un arhetip; cel mai \u00eensemnat. El este asimilat incon\u015ftientului, lui \u2018anima\u2019, din care urc\u0103m spre con\u015ftiin\u0163\u0103.<\/p>\n

B. Moartea constituie pieirea absolut\u0103 a ceva viu \u015fi pozitiv. Ea repet\u0103 na\u015fterea (\u00een m\u0103sura \u00een care aceasta constituie moartea st\u0103rii fetale); \u00eens\u0103, dup\u0103 cum na\u015fterea-moarte desemneaz\u0103 trecerea \u00eentr-o nou\u0103 form\u0103 a vie\u0163ii, la fel, moartea presupune o nou\u0103 muta\u0163ie \u00eentr-un alt stadiu, necunoscut anterior, deci o alt\u0103 na\u015ftere. Moartea este legat\u0103 de simbolica p\u0103m\u00e2ntului, din care face parte \u015fi simbolizarea maternit\u0103\u0163ii. E ineluctabil legat\u0103 de conceptul mamei, deci al na\u015fterii; este un alt aspect al na\u015fterii. Dup\u0103 cum f\u0103tul nu se poate \u00eendrepta dec\u00e2t spre na\u015ftere (\u2018moarte\u2019 \u2013 \u00een raport de stadiul de f\u0103t), la fel omul nu se poate \u00eendrepta dec\u00e2t c\u0103tre moarte, un alt fel de na\u015ftere. Ce stadiu inedit preg\u0103te\u015fte apropierea de moarte? Iadul sau Raiul. Acestea sunt numele st\u0103rilor viitoare \u015fi s-ar spune c\u0103 liberul arbitru \u00eeng\u0103duie op\u0163iunea \u00eentre o stare \u015fi cealalt\u0103, \u00eenc\u0103 din cursul existen\u0163ei terestre. Aceste st\u0103ri coexist\u0103 \u00een noi \u00eenainte de moarte (\u00een cursul vie\u0163ii); moartea face posibil\u0103 disjungerea lor, alege binele de r\u0103u, alege viul de forma lui viitoare, c\u0103ci moartea coexist\u0103 \u00een noi cu via\u0163a, dup\u0103 cum via\u0163a extrauterin\u0103 coexist\u0103 cu via\u0163a intrauterin\u0103, ca destin inevitabil. Orice ini\u0163iere presupune moartea omului vechi.<\/p>\n

Toate acestea \u00eenlesnesc ajungerea la acceptarea ra\u0163ional\u0103 a \u00eenvierii, ca posibilitate postum\u0103, de\u015fi nefireasc\u0103, adic\u0103 potrivnic\u0103 legilor naturii, cum le cunoa\u015ftem azi \u2013 \u015fi direc\u0163iei impuse de acestea, dar nu \u015fi legilor duhovnice\u015fti.<\/p>\n

\u00cenvierea este un dat al Cre\u015ftinismului. Speran\u0163a credinciosului este \u00eenvierea \u00een trup, confirmat\u0103 de Hristos apostolului Toma, prin existen\u0163a real\u0103 a r\u0103nii Sale.<\/p>\n

Atari cunoa\u015fteri \u00eeng\u0103duie scenarizarea din visul de la care plec.<\/p>\n

C. Exist\u0103 o alt\u0103 inversare de personalit\u0103\u0163i \u00een acest vis, ce trebuie men\u0163ionat\u0103. Este cunoscut c\u0103 \u00een vis, cel mai adesea, vedem ca \u00een oglind\u0103, adic\u0103 invers dec\u00e2t \u00een diurn. \u00cen acest caz, trebuie considerat c\u0103 personajul ce a murit \u015fi a \u00eenviat nu este nici mama, nici Veturia, ci este vis\u0103torul \u00eensu\u015fi, vis\u0103torul care a trecut, la na\u015fterea sa, prin moartea ca f\u0103t \u015fi \u00eenvierea sub soare, c\u00e2nd a fost luat \u00een bra\u0163e \u015fi leg\u0103nat de mama, \u00eenlocuit\u0103 mai t\u00e2rziu de so\u0163ia sa, vis\u0103torul care tr\u0103ie\u015fte cu at\u00e2ta intensitate S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor ce preg\u0103te\u015fte moartea \u015fi \u00eenvierea \u2018n\u0103dejdii\u2019 noastre, Iisus Hristos, deci a tuturor speran\u0163elor noastre, mai ales acelea ale eliber\u0103rii.<\/p>\n

Va s\u0103 zic\u0103, ne amintim c\u0103 visul a avut loc \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na preced\u00e2nd \u00cenvierea, c\u00e2nd ideea \u00cenvierii fr\u0103m\u00e2nta sufletele celor din lag\u0103r. E limpede c\u0103 subcon\u015ftientul vis\u0103torului a \u00eenlocuit propria persoan\u0103 cu un alter ego: mama sau so\u0163ia (neclar definite deoarece ele, \u00eempreun\u0103, simbolizeaz\u0103 Muma primordial\u0103, matricea Vie\u0163ii), care alter ego se \u00eempu\u0163ina de la o clip\u0103 la alta, dup\u0103 cum profesorului Ghibu, \u00een realitatea diurn\u0103, i se reducea personalitatea datorit\u0103 limit\u0103rilor aduse de condi\u0163iile priv\u0103rii de libertate.<\/p>\n

Apoi venea \u00eencurajarea, cu caracter, oarecum profetic: VEI \u00ceNVIA! C\u0103ci pluteau \u00een aer, pentru to\u0163i, miresmele resurec\u0163iei din mor\u0163i.<\/p>\n

Acest vis cu care am \u00eenceput, \u00een ordinea transcrierii este precedat de un altul, mai pu\u0163in limpede la lectur\u0103. L-am citat pe precedentul mai \u00eent\u00e2i deoarece el arunc\u0103 o lumin\u0103 foarte bogat\u0103 asupra st\u0103rii de spirit a memorialistului, \u00een cursul deten\u0163iei din 1945.<\/p>\n

Acest\u0103lalt vis (din noaptea anterioar\u0103) sun\u0103 dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n

\u201cAm ajuns cu trenul \u00een gara Stana, dar trebuia s\u0103 continui drumul. M-am dat pu\u0163in jos din tren, s\u0103-mi v\u0103d casa \u015fi gr\u0103dina. \u00cen fa\u0163a casei era un car-platform\u0103, din care solda\u0163ii aruncau cu furcile cucuruz \u00een pod. Am strigat de departe la ei. Casa era destul de schimbat\u0103. Gr\u0103dina r\u0103sturnat\u0103. Pe unde fuseser\u0103 c\u0103r\u0103rile cele frumoase, erau numai r\u00e2pi uria\u015fe.\u201d<\/p>\n

Visul este unul al c\u0103l\u0103toriei, dar nu al uneia ini\u0163iatice, ci doar de \u00eendep\u0103rtare de destinul personajului, a\u015fa cum l-a cunoscut el p\u00e2n\u0103 atunci, realizat\u0103 de vie\u0163uirea \u00een lag\u0103r. Un popas \u00eei \u00eeng\u0103duie o privire asupra trecutului s\u0103u cel mai luminos, adic\u0103 o privire aruncat\u0103 asupra propriet\u0103\u0163ii sale de la Stana, ce simbolizeaz\u0103 \u00eentreaga fericire a existen\u0163ei de p\u00e2n\u0103 atunci a familiei lui Onisifor Ghibu. El constat\u0103 trei modific\u0103ri ale trecutului de care s-a desp\u0103r\u0163it prin absen\u0163\u0103: schimb\u0103ri survenite \u00een \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea cl\u0103dirii (nemen\u0163ionate \u00een am\u0103nunte, deoarece nici vis\u0103torul nu era con\u015ftient ce modific\u0103ri anume \u00een via\u0163a sa aducea deten\u0163ia; nu \u015ftia nici m\u0103car, la ora visului, dac\u0103 era definitiv epurat din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior sau nu); distrugerea c\u0103r\u0103rilor, preschimbate \u00een r\u00e2pe (simboliz\u00e2nd neputin\u0163a vis\u0103torului de a se mai folosi de drumurile prin zile, cunoscute \u015fi \u00eendr\u0103gite); \u015fi stricarea gospod\u0103riei de c\u0103tre oameni \u00een uniform\u0103 care se purtau f\u0103r\u0103 grij\u0103, nici precau\u0163ie, cu bunurile sale, iar aceasta o f\u0103ceau pe picior de plecare, adic\u0103 din mers, dintr-un timp ce a n\u0103v\u0103lit asupra sa \u015fi aflat \u00een plin\u0103 curgere (carul-platform\u0103). Nu este dificil s\u0103 citesc \u00een aceste personaje o simbolizare a solda\u0163ilor de paz\u0103 a lag\u0103rului, pe m\u00e2na c\u0103rora \u00eenc\u0103puse Onisifor Ghibu \u015fi, mai ales, a ceea ce reprezentau ei: For\u0163a politic\u0103 opresiv\u0103. Ruperea de trecut este explicat\u0103 prin prezen\u0163a uniformelor, oarecum \u00eenst\u0103p\u00e2nite asupra domeniului paradisiac ce-i apar\u0163inuse p\u00e2n\u0103 la arestare, ca \u015fi de prezen\u0163a trenului (trenul vie\u0163ii) a c\u0103rui oprire \u00een dreptul Stanei este de scurt\u0103 durat\u0103. Ele \u2013 simboliz\u00e2nd deci irumperea \u00een existen\u0163a vis\u0103torului a coerci\u0163iei, luarea \u00een st\u0103p\u00e2nire a soartei sale viitoare \u2013 umplu podul casei cu cucuruz adus de tren. Adic\u0103 preg\u0103tesc hrana zilelor, anilor ce vor urma, o hran\u0103 dup\u0103 alegerea solda\u0163ilor, dup\u0103 hot\u0103r\u00e2rea Puterii. Podul simbolizeaz\u0103 cu claritate mintea vis\u0103torului: \u00een ea se depoziteaz\u0103 cele din cari se va cl\u0103di viitorul lui, atunci c\u00e2nd fericirea trecut\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o v\u0103dit\u0103 dec\u0103dere.<\/p>\n

Mult mai t\u00e2rziu, Onisifor Ghibu are un alt vis de care-\u015fi aminte\u015fte \u015fi-l socote\u015fte foarte caracteristic, din p\u0103cate nemotiv\u00e2ndu-\u015fi aceast\u0103 opinie (caracteristic pentru ce?).<\/p>\n

\u201cEram cu Procopovici undeva, unde aveam de urcat o pant\u0103, din cale afar\u0103 de ridicat\u0103. Era ca peretele unei cl\u0103diri, cu o \u00eenclina\u0163ie de circa 85%. Panta era alb\u0103 ca laptele, ca praful de zah\u0103r sau ca z\u0103pada cea m\u0103runt\u0103. Urcam, \u0163in\u00e2ndu-ne de m\u00e2n\u0103, cu imense greut\u0103\u0163i \u015fi obseda\u0163i mereu de teama c\u0103 ne vom rostogoli. C\u00e2nd eram aproape de sf\u00e2r\u015fit, ne-au p\u0103r\u0103sit puterile, \u00eenc\u00e2t era s\u0103 c\u0103dem \u00een neant. Totu\u015fi, ne-am opintit din nou \u015fi am ajuns \u00een v\u00e2rful dealului, respectiv al pantei, de unde mai aveam s\u0103 mai facem un \u00eenconjur la fel de periculos. O nou\u0103 team\u0103 ne-a cuprins, dar, dup\u0103 noi opintiri, am trecut \u015fi peste acest obstacol \u015fi am ajuns la liman. Mai departe nu-mi mai amintesc visul. Nu pare un vis f\u0103r\u0103 vreo explica\u0163ie, pe care nu \u00eencerc s-o dau aici\u201d, ceea ce este regretabil c\u0103ci contactul unui pedagog de talia sa cu propriul subcon\u015ftient ar fi plin de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 pentru noi.<\/p>\n

Procopovici este un fost coleg de la Universitate din Cluj, \u00eenfiin\u0163at\u0103 de Onisifor Ghibu, amestecat \u00een epurarea celui din urm\u0103, apoi c\u0103zut la r\u00e2ndul lui printre indezirabili, ajuns coleg de lag\u0103r \u015fi caban\u0103 cu autorul \u201cZIARULUI\u201d; \u00een principiu, era cel mai apropiat dintre code\u0163inu\u0163i. Destinul le era comun, ambii, intelectuali din acela\u015fi mediu \u015fi cu acelea\u015fi preocup\u0103ri, din acela\u015fi ora\u015f, z\u0103c\u00e2nd \u00een lag\u0103r pentru pricini similare.<\/p>\n

Ve\u015ftile privitoare la tot mai apropiata eliberare, dup\u0103 trecerea prin sita unor comisii de triere, despre ale c\u0103ror criterii nu se b\u0103nuia nimic \u015fi ce aveau misiunea de a elibera pe unii, iar pe al\u0163ii de a-i \u00eenainta justi\u0163iei, creau \u00een lag\u0103r o tensiune greu de suportat. Pentru a li se conferi libertatea, cei doi trebuiau s\u0103-\u015fi dovedeasc\u0103 nevinov\u0103\u0163ia \u00een fa\u0163a comisiilor ministerului de Interne, trebuiau s\u0103 arate c\u0103 nu erau p\u00e2ng\u0103ri\u0163i cu nici una dintre acuza\u0163iile, r\u0103mase necunoscute lor, ce li se puteau aduce, c\u0103 nu erau murdari, c\u0103 nu erau negri, c\u0103 nu erau fasci\u015fti. De aici, albul imaculat al pantei extrem de abrupte ce aveau de cucerit cei doi \u00een vis. De remarcat cele trei compara\u0163ii f\u0103cute de Ghibu c\u00e2nd \u00ee\u015fi transcrie visul: laptele, praful de zah\u0103r, z\u0103pada cea m\u0103runt\u0103. A\u015fa era urcu\u015ful lor aproape imposibil de efectuat \u015fi plin de peripe\u0163ii de speriat. Sub ei, h\u0103ul, pr\u0103bu\u015firea care era echivalent\u0103 cu pierderea vie\u0163ii. Dar au izb\u00e2ndit asupra tuturor dificult\u0103\u0163ilor \u015fi s-au m\u00e2ntuit, adic\u0103 se simbolizeaz\u0103 c\u0103 se vor elibera, ceea ce nu mai consemneaz\u0103 Onisifor Ghibu, pentru a nu c\u0103dea \u00een umbra supersti\u0163iilor ce-i p\u00e2ndesc lesnicios pe de\u0163inu\u0163ii lipsi\u0163i de orice alte n\u0103dejdi dec\u00e2t acelea oferite de vise \u015fi ce nu i-ar fi stat bine.<\/p>\n

Cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 am \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat judec\u0103\u0163ii dumneavoastr\u0103 dou\u0103 vise ale lui Arthur Koestler, unul din deten\u0163ie, altul (de fapt o categorie \u00eentreag\u0103) din libertatea de dup\u0103 eliberare. Cel dint\u00e2i aducea moartea prin \u00eempu\u015fcare; cel\u0103lalt, revenirea \u00een deten\u0163ie \u00een vederea recuper\u0103rii sentimentului libert\u0103\u0163ii l\u0103untrice.<\/p>\n

Ast\u0103zi am examinat trei vise noi: dou\u0103 ale certitudinii c\u0103 toate greut\u0103\u0163ile prezentului vor fi \u00eenvinse, greut\u0103\u0163i echivalente cu n\u0103ruirea \u00eentregii cl\u0103diri a fericirii p\u0103m\u00e2nte\u015fti de p\u00e2n\u0103 la arestare, iar al treilea d\u00e2nd seama de acea n\u0103ruire ce amenin\u0163a cu preponderen\u0163\u0103 viitorul.<\/p>\n

Remarc\u0103m c\u0103, f\u0103r\u0103 vreo invocare anume a unor ve\u015fti despre viitor, subcon\u015ftientul prezint\u0103 con\u015ftiin\u0163ei, \u00een toate cele cinci cazuri, ni\u015fte dezv\u0103luiri ale viitorului imediat sau mai dep\u0103rtat, pe care le propune ca certitudini.<\/p>\n

S\u0103 \u00eencerc\u0103m traducerea \u00eentr-o singur\u0103 fraz\u0103 a respectivelor mesaje.<\/p>\n

\u00cen cazul viselor lui Koestler: a) vei muri \u00eempu\u015fcat \u015fi b) dac\u0103 mai vrei s\u0103 fii cu adev\u0103rat liber, caut\u0103 \u00een tine libertatea ce ai descoperit-o \u00een temni\u0163\u0103 ca apar\u0163in\u00e2nd duhului t\u0103u. \u00cen cazul lui Ghibu: a) Vei \u00eenvia din aceast\u0103 moarte a deten\u0163iei; b) \u0162i se preg\u0103te\u015fte o existen\u0163\u0103 dependent\u0103, de acum \u00eenainte, de for\u0163a represiv\u0103; \u015fi c) Te a\u015fteapt\u0103 o foarte grea str\u0103danie pentru a-\u0163i redob\u00e2ndi libertatea, dar vei \u00eenvinge.<\/p>\n

Categoric sunt ni\u015fte mesaje; adev\u0103rat c\u0103 sunt contradictorii. Ele sunt dependente de \u00eemprejur\u0103rile sociale, mentale, sentimentale \u015fi volitive ale vis\u0103torului din perioada c\u00e2nd au avut loc visele \u015fi concretizeaz\u0103 preocup\u0103rile cele mai intense, mai ap\u0103s\u0103toare ale momentului.<\/p>\n

Neoprindu-ne la aceast\u0103 treapt\u0103 a descifr\u0103rii fenomenului psihic adus \u00een fa\u0163a dumneavoastr\u0103, sper s\u0103 putem identifica \u015fi o Chemare la Credin\u0163\u0103, cu prilejul acestor vise \u015fi al altora pe care le vom analiza \u00eempreun\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na viitoare.<\/p>\n

VISUL,\u00a0 CA\u00a0 REVELATOR\u00a0 AL VIITORULUI <\/strong><\/p>\n

SAU AL ADEV\u0102RULUI\u00a0 DIURN\u00a0 NECUNOSCUT<\/strong><\/p>\n

Continu\u00e2ndu-ne incursiunea \u00een lumea viselor de deten\u0163ie, a\u015f \u00eencepe convorbirea de ast\u0103zi cu o poezie intitulat\u0103: \u201cCO\u015eMAR\u201d. Dialogul ce o alc\u0103tuie\u015fte deseneaz\u0103 cu suficient\u0103 fidelitate opinia pe care o are \u00eentemni\u0163atul despre vise.<\/p>\n

\u2013 \u201cTrec ape tulburi<\/p>\n

cu copaci smul\u015fi,<\/p>\n

cu dobitoace moarte,<\/p>\n

umflate s\u0103 plezneasc\u0103,<\/p>\n

trec ape tulburi,<\/p>\n

cenu\u015fii, vine\u0163ii,<\/p>\n

brune cu spume,<\/p>\n

vin ape grele,<\/p>\n

tot curge puhoiul ne\u00eencetat,<\/p>\n

surp\u0103 maluri, case,<\/p>\n

suge vite \u015fi porci din dep\u0103rt\u0103ri,<\/p>\n

suge cerurile, v\u00e2nturile, z\u0103rile,<\/p>\n

macin\u0103, zdrobe\u015fte, farm\u0103,<\/p>\n

fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului scurm\u0103,<\/p>\n

zdrumic\u0103, terfele\u015fte,<\/p>\n

ucide, ucide, ucide…\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cAstfel de vise \u00eenseamn\u0103 \u2018pu\u015fc\u0103rie\u2019…\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cOmule, dar \u00een temni\u0163\u0103 m\u0103 aflu.<\/p>\n

Care alt\u0103 pu\u015fc\u0103rie-mi veste\u015fte visul?<\/p>\n

Tu t\u0103lm\u0103ce\u015fti toate drept \u2018gherl\u0103\u2019!\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cCe altceva mai a\u015ftep\u0163i?\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cC\u0103 bine zici. Ce altceva?\u201d<\/p>\n

Cu alte cuvinte, pu\u015fc\u0103ria\u015ful, sosit \u00een temni\u0163\u0103 cu fondul aperceptiv creat \u00een libertate, este \u00eenso\u0163it \u015fi de o sum\u0103 de supersti\u0163ii, adunate din cultura oral\u0103 inculcat\u0103 din cea mai fraged\u0103 copil\u0103rie. De aceea el vrea s\u0103 citeasc\u0103 \u00een vise ni\u015fte revela\u0163ii asupra viitorului s\u0103u, \u00eencifrate \u00een conformitate cu un cod general valabil sau, chiar, cu unul potrivit numai vie\u0163uirii \u00een \u00eenchisoare. Astfel, descop\u0103r \u00een autobiografia lui Ioan Munteanu, intitulat\u0103: \u201cLA PAS, PRIN \u201cREEDUC\u0102RILE\u201d DIN PITE\u015eTI, GHERLA \u015eI AIUD\u201d, urm\u0103toarea referire la o \u2018cheie\u2019 a viselor de deten\u0163ie: \u201c\u2013 P\u0103rinte ne desp\u0103r\u0163im, azi noapte am visat cal alb. \u00cen limbaj de pu\u015fc\u0103rie, la t\u0103lm\u0103cirea viselor, calul alb \u00eenseamn\u0103 drum bun, dup\u0103 cum g\u0103ina gras\u0103 \u00eenseamn\u0103 pachet de acas\u0103. \u015ei am r\u00e2s.<\/p>\n

\u201cLa scurt\u0103 vreme, nici n-a trecut o or\u0103, l-a luat din camer\u0103 din nou \u015fi nu l-am mai v\u0103zut.\u201d Explicarea visului este imediat urmat\u0103 de confirmarea evenimen\u0163ial\u0103. Acela\u015fi lucru \u00eel constat\u0103m \u00een consemnarea lui Eugen M\u0103girescu, din \u201cMOARA DRACILOR\u201d. Plecarea sa dintr-o celul\u0103 unde coabita cu Liviu B\u0103ru\u0163\u0103, pentru a fi mutat \u00eentr-o celul\u0103 unde avea s\u0103 cunoasc\u0103 torturile reeduc\u0103rilor de la Pite\u015fti, i-a fost prevestit\u0103 de un vis al colegului numit: \u201cvenise gardianul, (…) m-a luat pe mine \u015fi m-a b\u0103tut groaznic, s\u0103 m\u0103 omoare\u201d. Visele, \u00eemi motivez mereu aten\u0163ia ce le-o acord \u00een aceste convorbiri, constituiau, \u00een temni\u0163e, materie de comentariu bogat, de crez\u0103m\u00e2nt, de posibil \u2018contact\u2019 cu viitorul \u015fi destinul.<\/p>\n

Alte vise sunt socotite viziuni oferite de o capacitate de clar vedere la distan\u0163\u0103. I. Munteanu ne pune la dispozi\u0163ie un exemplu aflat de la altcineva din celul\u0103: \u201cMama lor s-a sculat \u00eentr-o noapte \u0163ip\u00e2nd c\u0103 l-a v\u0103zut pe fiul plecat la r\u0103zboi adun\u00e2ndu-\u015fi ma\u0163ele \u015fi b\u0103g\u00e2ndu-\u015fi-le \u00een burt\u0103. A pl\u00e2ns de spaim\u0103 c\u00e2t a mai \u0163inut noaptea. B\u0103iatul nici nu i-a mai venit \u00eenapoi \u015fi c\u00e2nd s-a \u00eentors un camarad care luptase al\u0103turi, a venit la ei \u015fi le-a spus c\u0103 sublocotenentul Marinescu a murit cu abdomenul sf\u00e2rtecat de un brand. Visul mamei, \u00een fluxul telepatic a f\u0103cut-o s\u0103 vad\u0103 sf\u00e2r\u015fitul fiului prea iubit.\u201d Acela\u015fi face o analiz\u0103 limpede \u015fi conving\u0103toare a unui vis propriu, legat \u015fi de ancheta fratelui s\u0103u, aflat simultan \u00een deten\u0163ie. \u201cI-am pierdut urma fratelui meu, c\u0103ci \u00eei mutase \u015fi pe ei. Nici n-am \u015ftiut c\u0103 \u00eentre timp fusese dus la Bucure\u015fti la o anchet\u0103. \u00centr-o noapte am visat c\u0103 se f\u0103cea c\u0103 el str\u0103bate un cimitir, printre cruci, iar eu mergeam pe l\u00e2ng\u0103 gardul din afar\u0103, dar tot \u00een aceea\u015fi direc\u0163ie. La un moment dat s-a auzit o voce care-l striga:<\/p>\n

\u201c\u2013 \u201cGheorghe, Gheorghe!\u201d<\/p>\n

\u201cEu, de dincolo de gard, i-am strigat mai tare:<\/p>\n

\u201c\u2013 \u201cNu r\u0103spunde, seam\u0103n\u0103 cu vocea mamei, dar nu-i ea. Mergi drept \u00eenainte \u015fi ne \u00eent\u00e2lnim dincolo de gard.\u201d<\/p>\n

\u201cEra de fapt povestea noastr\u0103, dac\u0103 r\u0103spundea la ancheta aceea era implicat pe nedrept \u00eentr-o cauz\u0103 grea. N-am re\u0163inut data visului, dar cur\u00e2nd a fost adus \u00eenapoi \u015fi se afla \u00een carantin\u0103, la parter, \u00eentr-o camer\u0103 de pe col\u0163, c\u0103ci l-am auzit vorbind cu al\u0163ii despre c\u0103l\u0103toria sa. \u015ei ne-am \u00eent\u00e2lnit dincolo de gardul \u00eenchisorii, c\u00e2nd ne-am eliberat, \u00een 1963. Nici ast\u0103zi nu cred c\u0103 a fost un vis de refulare, mai degrab\u0103 unul premonitor\u201d.<\/p>\n

Se poate ca ascult\u0103torul s\u0103 se \u00eentrebe la ce bun reproducerea viselor culese din amintirile publicate de fo\u015ftii condamna\u0163i. R\u0103spunsul este cel mai firesc din c\u00e2te se pot da: prin repetarea gestului consemn\u0103rii se dovede\u015fte ce dimensiune important\u0103 a sufletului o constituie atari vise.<\/p>\n

Voi cita \u015fi o tr\u0103ire a c\u0103rei denumire \u00eei este p\u00e2n\u0103 \u015fi memorialistului anevoie s\u0103 o g\u0103seasc\u0103; s\u0103 fie vis? s\u0103 fie halucina\u0163ie? s\u0103 fie viziune? Este vorba despre un fragment din cartea lui Dumitru Gh. Bordeianu \u201cM\u0102RTURISIRI DIN MLA\u015eTINA DISPER\u0102RII (CELE TR\u0102ITE \u015eI SUFERITE LA PITE\u015eTI \u015eI GHERLA\u201d.<\/p>\n

\u201cEra \u00een S\u00e2mb\u0103ta Pa\u015ftelui. Cu o zi \u00eenainte m-am rugat lui Dumnezeu, at\u00e2t de ad\u00e2nc cum poate nu am f\u0103cut-o niciodat\u0103 \u00een via\u0163a mea, tr\u0103ind \u00eens\u0103 \u015fi disperarea c\u0103 rug\u0103ciunea nu-mi fusese ascultat\u0103. La limita disper\u0103rii, nu a\u015f putea descrie, \u00eemi lipsesc cuvintele, starea mea din acele momente.<\/p>\n

\u201cS\u00e2mb\u0103t\u0103 seara deci, pe la orele zece, c\u00e2nd a sunat stingerea, m-am \u00eentins pe prici. De c\u00e2teva nop\u0163i nu-mi mai g\u0103seam somnul. Spre miezul nop\u0163ii ceva m-a \u00eendemnat s\u0103 m\u0103 dau jos de pe prici \u015fi s\u0103 m\u0103 mi\u015fc prin camer\u0103. M-am apropiat de geam \u015fi \u00een clipa aceea am auzit clopotele bisericii din Gherla sun\u00e2nd orele dou\u0103sprezece, \u015fi anun\u0163\u00e2nd slujba \u00cenvierii. Sunetul clopotelor mi se p\u0103rea venind din alt\u0103 lume, at\u00e2t era de armonios. Am c\u0103zut atunci \u00een genunchi \u00een fa\u0163a geamului \u015fi cu m\u00e2inile \u00eencruci\u015fate ca pentru rug\u0103ciune, am strigat din ad\u00e2ncul sufletului meu: \u201cDoamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, m\u0103rturisesc \u015fi recunosc c\u0103 Te-am ofensat, dar Tu Doamne \u015ftii c\u0103 am ajuns la limita suferin\u0163ei, \u00eencerc\u0103rii \u015fi r\u0103bd\u0103rii. Nu mai pot suferi! F\u0103 din mine ce vrei Tu! Eu am fugit de la Tine, Doamne, dar m\u0103 rog \u0162ie din toat\u0103 fiin\u0163a mea, de este cu putin\u0163\u0103, iart\u0103-m\u0103 \u015fi \u00eenvie sufletul meu pentru c\u0103 eu cred nelimitat \u00een \u00cenvierea Ta\u201d.<\/p>\n

\u201c\u00cen clipa aceea, cum st\u0103team \u00een genunchi cu m\u00e2inile \u00eencruci\u015fate \u015fi ochii a\u0163inti\u0163i printre gratii, toat\u0103 fiin\u0163a mea s-a cutremurat \u015fi din ochii mei au \u00eenceput s\u0103 curg\u0103 \u015firoaie de lacrimi. Printre lacrimi at\u00e2t doar am mai putut rosti: \u201cDoamne, fie-\u0163i mil\u0103 de mine!\u201d. N-am apucat s\u0103 termin aceste cuvinte, c\u0103 tot corpul meu a fost cuprins de un tremur \u015fi o zv\u00e2rcolire ca la poseda\u0163i \u015fi am sim\u0163it cum din sufletul \u015fi trupul meu a ie\u015fit \u015fi m-a p\u0103r\u0103sit o for\u0163\u0103. Era duhul Satanei care m\u0103 muncise \u015fi m\u0103 st\u0103p\u00e2nise, timp de patru ani de zile. \u00cendr\u0103znesc s\u0103 asem\u0103n vindecarea mea, pentru c\u0103 vindecare a fost, cu isp\u0103\u015firea unui om care duce o mare povar\u0103 \u00een spate, care cade sub greutatea ei, nu se mai poate ridica \u015fi \u00een acel moment cineva \u00eei ia greul, acela sim\u0163indu-se dup\u0103 aceea, dintr-o dat\u0103, at\u00e2t de u\u015for de parc\u0103 ar zbura. A\u015fa m-am sim\u0163it \u015fi eu \u00eendat\u0103 ce acea for\u0163\u0103 satanic\u0103 m-a p\u0103r\u0103sit.<\/p>\n

\u201cAm c\u0103zut cu capul pe ciment, le\u015finat, cu c\u0103ma\u015fa ud\u0103 de transpira\u0163ie \u015fi lacrimile nu mai \u00eencetau s\u0103-mi cad\u0103 \u015firoaie. Mi-am sim\u0163it fruntea udat\u0103 de lacrimile c\u0103zute pe cimentul rece, \u015fi le-am s\u0103rutat. Erau lacrimile c\u0103in\u0163ei pe care Dumnezeu binevoise s\u0103 le primeasc\u0103, iert\u00e2ndu-m\u0103 de ofensa pe care I-o adusesem. \u00cen patru ani de chin eu nu v\u0103rsasem o lacrim\u0103, dar acum sufletul \u00eemi era sc\u0103ldat \u00een baia c\u0103in\u0163ei \u015fi a minunii lui Dumnezeu.\u201d Nici un scriitor profesionist nu ar fi pus pe h\u00e2rtie \u00een chip mai impresionant aceste neobi\u015fnuite dezv\u0103luiri.<\/p>\n

Ceea ce ve\u0163i asculta mai departe constituie, dup\u0103 \u015ftiin\u0163a mea, un tip de incursiune inedit\u0103 \u00een lumea oniric\u0103. Este vorba despre istoria c\u00e2torva ani din via\u0163a mamei unui de\u0163inut politic, oglindit\u0103 \u00een visele ei referitoare la fiul s\u0103u despre care nu avea nici o \u015ftire. Materialul reprezint\u0103 o prelucrare a fi\u015felor adunate de mine pentru o lucrare \u00een curs de elaborare, intitulat\u0103: \u201cO BIOGRAFIE IPOTETIC\u0102. ALEXANDRU (\u015eURA) BOGDANOVICI\u201d. Mi s-a mai \u00eent\u00e2mplat s\u0103 o pomenesc mai demult \u00een cadrul emisiunii CRED, DOAMNE, AJUT\u0102 NECREDIN\u0162EI MELE.<\/p>\n

Popa \u0162anu, un bun prieten al lui \u015eura, cu care acesta mai fusese arestat \u015fi condamnat \u00een adolescen\u0163\u0103, acum ei g\u0103sindu-se iar\u0103\u015fi \u00eempreun\u0103 \u00een \u00eenchisoare, fusese nelipsit, at\u00e2t \u00een timpul liceului, c\u00e2t \u015fi pe vremea facult\u0103\u0163ii, din casa \u015fi de la masa p\u0103rin\u0163ilor lui Alexandru, alintat \u015eura. Dealtfel, aceast\u0103 intimitate \u015fi aceast\u0103 \u2018adop\u0163ie\u2019 a lui de c\u0103tre familia Bogdanovici \u2013 de dragul lui \u015eura, s\u0103 se simt\u0103 \u00eenconjurat \u015fi de cei dragi sufletului s\u0103u nu doar prin rela\u0163ia de s\u00e2nge, ci \u015fi prin preocup\u0103rile v\u00e2rstei \u2013 o va urm\u0103ri pe doamna Agafia Bogdanovici p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een visele de mai t\u00e2rziu. Astfel, dumneaei men\u0163ioneaz\u0103 \u00een anul 1948, c\u00e2nd cei doi au fost aresta\u0163i \u00een luna mai, adic\u0103 o face la \u015fapte luni dup\u0103 dispari\u0163ia copilului ei:<\/p>\n

\u201c\u00cen noaptea de 18 spre 19 IX, i-am visat pe \u015eurenca \u015fi pe \u0162anu. \u00cei vedeam pe fereastra \u00eenchis\u0103 st\u00e2nd \u00een pat. M-au v\u0103zut \u015fi mi-au z\u00e2mbit. Pe urm\u0103 le-am adus m\u00e2ncare: dou\u0103 ce\u015fti cu cacao, p\u00e2ine cu colfete. M-am \u00eent\u00e2lnit cu \u015eurenca fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 pe sal\u0103 \u015fi l-am apucat de ambele m\u00e2ini \u015fi l-am str\u00e2ns.\u201d<\/p>\n

Poate c\u0103 au mai fost \u015fi alte vise consemnate, \u00eens\u0103 arhiva familiei n-a re\u0163inut altele dec\u00e2t din anul 1950 \u00eenainte. Adic\u0103:<\/p>\n

\u201c2 spre 3 ianuarie 1950. Am visat c\u0103 a b\u0103tut cineva la u\u015f\u0103; \u015fi c\u00e2nd am deschis, po\u015fta\u015ful mi-a \u00eentins o carte po\u015ftal\u0103 de la \u015eurenca.<\/p>\n

\u201c\u00cen noaptea de 4 spre 5 ianuarie \u201850, am visat c\u0103 cineva a intrat \u00een camer\u0103. \u015ei c\u00e2nd eu m-am dus s\u0103 v\u0103d cine, era o figur\u0103 b\u0103rb\u0103teasc\u0103; st\u0103tea l\u00e2ng\u0103 u\u015f\u0103: \u015fi era \u015eurenca, care a vrut s\u0103-mi fac\u0103 o surpriz\u0103 c-a venit pe nea\u015fteptate. Eu am vrut s\u0103 aprind lumina \u015fi lumina nu ardea. \u015ei eu tot \u00eentrebam: \u201cCine e acolo? Cine e acolo?\u201d<\/p>\n

\u201c\u00cen noaptea de 12 spre 13 ianuarie. Noi cu to\u0163ii l-am visat pe \u015eurenca. \u015ei \u00een noaptea de 13 spre 14, l-am visat eu \u015fi Ninusi\u201d, este vorba despre Nina, sora lui \u015eura. \u201c\u00cen noaptea de 16 spre 17 (un an \u015fi opt luni\u201d, men\u0163ioneaz\u0103 mama c\u00e2t trecuse de la arestare), \u201cl-am visat pe \u015eurenca at\u00e2t de aproape, \u00eentr-o curte. Apoi \u015fedea pe o banc\u0103, cu mai mul\u0163i colegi \u015fi am vorbit cu d\u00e2nsul \u015fi i-am cerut s\u0103 vin\u0103 cu mine c\u0103ci am vrut s\u0103-l s\u0103rut. A fost prima dat\u0103 c\u00e2nd l-am v\u0103zut dup\u0103 ie\u015firea sa din \u00eenchisoare.<\/p>\n

\u201cNoaptea de 17 spre 18 ianuarie. Am visat pe \u015eurenca. Parc\u0103 iar am fost \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 \u015fi deodat\u0103 peste gard vine \u015eurenca acas\u0103. Z\u00e2mbea. Eu m-am repezit \u00eenaintea lui la u\u015fa de intrare \u00een cas\u0103, strig\u00e2nd: \u201c\u015eurenca! \u015eurenca!\u201d C\u00e2nd am intrat \u00een cas\u0103, a intrat \u015fi \u015eurenca. \u00cen partea cealalt\u0103 a camerei s-a culcat pe un divan \u015fi eu, tot strig\u00e2nd, m-am apropiat de d\u00e2nsul, l-am s\u0103rutat pe fa\u0163\u0103 \u015fi l-am \u00eentrebat cum de a venit el acas\u0103. \u015ei \u015eurenca mi-a spus: \u201cAcu de trei ultimile zile am \u015ftiut, adic\u0103 mai mult am sim\u0163it c-am s\u0103 fiu eliberat.\u201d Ce are s\u0103 fie? S\u0103n\u0103tos?<\/p>\n

\u201cNinusica l-a visat pe \u015eurenca \u00een noaptea de 21 c-a venit acas\u0103.<\/p>\n

\u201c4\/IX 951<\/p>\n

\u201c\u00cen noaptea spre 4\/IX eu \u015fi cu Ninusa l-am visat pe \u015eurenica. Eu am visat parc\u0103 noi ne-am dus la \u00eenchisoare s\u0103-l vedem. Poarta a fost deschis\u0103 \u015fi am intrat. Un militar ne-a \u00eentrebat ce c\u0103ut\u0103m. \u015ei noi am r\u0103spuns c\u0103 vrem s\u0103-l vedem pe Surie. El ne-a spus c\u0103 nu se poate, atunci noi ne-am \u00eentors \u015fi vroiam s\u0103 plec\u0103m. El ne-a \u00eentors \u00eend\u0103r\u0103t \u015fi a spus c\u0103 acuma avem s\u0103-l vedem. Am stat \u015fi m-am g\u00e2ndit de unde are s\u0103 vie \u015eurenica \u015fi deodat\u0103 v\u0103d c\u0103 vine drept \u00een fa\u0163\u0103, cu ochelarii negri pe ochi. N-ar\u0103ta r\u0103u, eu \u00eenc\u0103 m-am g\u00e2ndit c\u0103 probabil a pus ochelarii ca s\u0103 nu par\u0103 prea slab. Am vorbit cu el, am \u00eentrebat cum se simte. A fost at\u00e2t de aproape de mine, parc-am sim\u0163it c\u0103ldura trupului lui. Scumpul \u015fi iubitul meu copil, acuma pot s\u0103 te v\u0103d numai \u00een vis \u015fi tot nu totdeauna! Pe urm\u0103 \u015eurenia m-a \u00eentrebat ce facem noi. Am spus c\u0103 via\u0163a merge \u00eenainte. El s-a uitat la mine foarte trist \u015fi a dat din cap. Of, Doamne, Doamne!<\/p>\n

\u201c\u00cen noaptea spre 30\/III Martie 1952\u201d, sar consemn\u0103rile peste o iarn\u0103, \u201cl-am visat pe \u015eurenca c\u0103 a fost copil \u00een fa\u015f\u0103. S-a \u00eemboln\u0103vit de diaree, pe urm\u0103 am fost chemat\u0103 c\u0103ci lui i se f\u0103cuse r\u0103u. Am venit \u015fi l-am v\u0103zut supt la fa\u0163\u0103, pe moarte. L-am luat \u00een bra\u0163e \u015fi \u00een fa\u0163a Icoanei m-am rugat \u015fi-l \u00eentreb pe copil \u201cpentru ce te-ai n\u0103scut tu?\u201d \u201cCa s\u0103 fiu cuminte\u201d a r\u0103spuns copilul. Ce oare s\u0103 fie? Ce e cu copilul meu iubit? Unde este? Este \u00een via\u0163\u0103? Of, Doamne, Doamne arat\u0103-mi ce e cu el! Unde e ? Am s\u0103 ajung s\u0103-l v\u0103d???\u201d<\/p>\n

Dac\u0103 visele anterioare nu fac dec\u00e2t s\u0103 satisfac\u0103 nevoia mamei de a-\u015fi revedea fiul, de a avea un semn de via\u0163\u0103 de la el, de a-l \u015fti revenit acas\u0103 \u00een sf\u00e2r\u015fit, cel din urm\u0103 vis pe care vi l-am citit, tulbur\u0103 prin revela\u0163ia facut\u0103.<\/p>\n

\u00cenainte de a-l confrunta cu m\u0103rturia altui fost de\u0163inut politic, sunt dator s\u0103 men\u0163ionez c\u0103 \u015eura era mort din 15 aprilie 1950, cel pu\u0163in conform Certificatului de moarte eliberat de Starea civil\u0103 a Sfatului Popular al ora\u015fului Pite\u015fti, seria Ma nr. 438417; r\u0103posase ca urmare a torturilor aplicate din ordinul lui Eugen \u0162urcanu, \u015feful reeduc\u0103rilor studen\u0163e\u015fti de la penitenciarul Pite\u015fti. Familia nu a aflat nimic despre acest deces; a\u015fadar, c\u00e2nd mama sa \u00eel visa, ea credea c\u0103 fiul ei tr\u0103ia \u015fi c\u0103 urma s\u0103-l poat\u0103 revedea \u00een orice clip\u0103.<\/p>\n

M\u0103rturia la care m\u0103 refer apar\u0163ine lui Justin Paven, ale c\u0103rui memorii (\u201cDUMNEZEUL MEU, DE CE M-AI P\u0102R\u0102SIT?\u201d) le-am publicat \u00een editura mea RAMIDA. Autorul, pe atunci student, se afla \u00een focul reeduc\u0103rilor. S\u0103-l ascult\u0103m, pentru a doua oar\u0103, amintindu-\u015fi:<\/p>\n

\u201c\u00cempreun\u0103 cu noi fusese adus \u015fi Bogdanovici, care abia se mai \u0163inea pe picioare. Era \u00eentr-o stare de sl\u0103biciune jalnic\u0103, de nedescris. Avea aspectul unui ca\u015fectic, dar nu at\u00e2t din lipsa de m\u00e2ncare, c\u00e2t mai ales din tratamentul de violen\u0163e la care fusese supus. Acum \u0162urcanu \u00eel l\u0103sase \u00een pace, dar nenorocitul nu s-a mai putut redresa.<\/p>\n

\u00centr-o zi n-a mai fost \u00een stare s\u0103 se ridice \u00een capul oaselor \u015fi a fost nevoie s\u0103 fie hr\u0103nit de al\u0163ii. \u00cemi amintesc cu c\u00e2t\u0103 aten\u0163ie caritabil\u0103 se ocupa de el Georgic\u0103 Georgescu, d\u00e2ndu-i toate \u00eengrijirile pe care condi\u0163ia claustr\u0103rii noastre le \u00eeng\u0103duia, dar n-a mai rezistat mult.<\/p>\n

St\u0103tea \u00eentins pe prici, cu ochii aproape imobili, privind undeva, dincolo de tavan, \u015fi nu scotea un cuv\u00e2nt. \u00cen tot timpul c\u00e2t am stat cu el, nu l-am auzit rostind dec\u00e2t c\u00e2teva cuvinte. Se putea citi pe fa\u0163a lui o amar\u0103 descurajare care cred c\u0103 a contribuit \u00een mare m\u0103sur\u0103 la gr\u0103birea sf\u00e2r\u015fitului s\u0103u.<\/p>\n

\u201cPoate c\u0103, totu\u015fi, \u00een t\u0103cerea aceasta prelungit\u0103, Dumnezeu a putut s\u0103-i trezeasc\u0103, dintr-un s\u00e2mbure de credin\u0163\u0103 primit la botez, un act de p\u0103rere de r\u0103u pentru via\u0163a sa de p\u0103cat \u015fi \u00eencheiat\u0103 at\u00e2t de tragic.\u201d Justin Paven probabil c\u0103 face aluzie la faptul c\u0103 \u00eensu\u015fi \u015eura Bogdanovici ini\u0163iase \u201creeduc\u0103rile\u201d, \u00eentr-o forma lipsit\u0103 de violen\u0163\u0103.<\/p>\n

\u201cA expiat \u00eentr-o diminea\u0163\u0103\u201d, continu\u0103 amintirile, \u201cduc\u00e2nd cu el taina unei f\u0103r\u0103delegi pe care a isp\u0103\u015fit-o prin moarte pe Crucea \u00eenchisorii, dup\u0103 ce a primit acela\u015fi tratament de respira\u0163ie artificial\u0103 ordonat de \u0162urcanu, \u00een momentul c\u00e2nd intrase \u00een com\u0103.<\/p>\n

\u201cA fost primul om din via\u0163a mea pe care l-am v\u0103zut de aproape d\u00e2ndu-\u015fi sufletul \u015fi al patrulea mort din seria cu care am intrat la \u2018reeducare\u2019.<\/p>\n

\u201cDup\u0103 scoaterea lui din camer\u0103, \u00een t\u0103cerea ap\u0103s\u0103toare care se l\u0103sase, \u0162urcanu a \u0163inut s\u0103-i fac\u0103 un scurt panegiric:<\/p>\n

\u201c\u2013 A\u015fa vor pieri to\u0163i oportuni\u015ftii care \u00ee\u015fi \u00eenchipuie c\u0103 pot \u00een\u015fela bun\u0103voin\u0163a regimului!…\u201d<\/p>\n

Se pare c\u0103 suferea de diaree. Uime\u015fte acest sf\u00e2r\u015fit c\u00e2nd este raportat la ultimul vis al mamei sale ce trebuia s\u0103-l aib\u0103 d\u00e2nsa peste doi ani \u015fi c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. L-a rev\u0103zut prunc \u00een fa\u015f\u0103, cu \u00eensemnele mor\u0163ii \u00eenvine\u0163ite pe chip, bolnav de diaree. \u00centreb\u00e2ndu-l la ce s-a n\u0103scut, r\u0103spunsul copilului fu c\u0103 se n\u0103scuse pentru a fi cuminte – ceea ce poate fi interpretat ca o metafor\u0103 a mor\u0163ii.<\/p>\n

Ciudat\u0103 \u00eent\u00e2mplare…<\/p>\n

17.\u00a0 CUV\u00c2NTUL PREOTULUI\u00a0 PAVEL FLORENSKI DESPRE VISE<\/strong><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 a patra convorbire despre Chemarea la Credin\u0163\u0103 prin vise, m\u0103 voi opri mai \u00eent\u00e2i asupra personalit\u0103\u0163ii preotului rus Pavel Florenski, unul dintre marii mucenici ai Bisericii c\u0103zute sub tragica st\u0103p\u00e2nire bol\u015fevic\u0103, din pricina nebuniei criminale a lui Lenin \u015fi Stalin. N\u0103scut \u00een 1882, ca fiu al unor intelectuali de vi\u0163\u0103 (mama \u00eei era armeanc\u0103), el \u00eensu\u015fi le urmeaz\u0103 pilda studiind matematicile, filologia, istoria \u015fi teologia. \u00cen anul 1906 a fost \u00eenchis din pricina unui cuv\u00e2nt rostit la Academia Teologic\u0103 prin care se ridica \u00eempotriva execu\u0163iei unui ofi\u0163er; fu eliberat peste pu\u0163in timp.<\/p>\n

Florenski a fost hirotonit preot \u00een 1911; ulterior, a predat la Academia Teologic\u0103, iar mai t\u00e2rziu a fost profesor \u00een domeniul tehnic. \u00cen 1928 s-a trezit deportat la Nijni-Novgorod, dar surghiunul s\u0103u nu dur\u0103 dec\u00e2t un an, deoarece, intervenind so\u0163ia lui Maxim Gorki, fu eliberat \u015fi primi un post important \u00een domeniul cercet\u0103rii, acela de director adjunct la Institutul unional de Electrotehnic\u0103. Peste cinci ani, adic\u0103 la 25 februarie 1933, este arestat din nou \u015fi i se d\u0103 o condamnare de zece ani de lag\u0103r. Refuz\u0103 emigrarea \u00een Cehoslovacia, unde este invitat. Ca de\u0163inut, va duce o intens\u0103 munc\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, \u00een domenii variate precum: refrigera\u0163ia, transmisiunile, chimia marin\u0103, aceea a algelor. La 25 noiembrie 1937 este condamnat la moarte \u015fi, la 8 decembrie, executat prin \u00eempu\u015fcare, la Leningrad, dup\u0103 petrecerea unor lungi ani \u00een insula siberian\u0103 Solovki. Ultimile sale cuvinte au fost: – \u201cEste foarte greu, dar fac\u0103-se voia Domnului!\u201d.<\/p>\n

Chipul s\u0103u firav, cum este evocat de prietenul lui de o via\u0163\u0103 Protoiereul Serghei Bulgacov, era modelat \u00eentru armonie, din interior, printr-o mare ascez\u0103 \u2013 se lungea s\u0103 se culce abia la ceasurile trei sau patru \u00een zori, p\u00e2n\u0103 atunci muncind f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, \u00eentr-o \u00eencordare a voin\u0163ei \u015fi a iubirii de \u015ftiin\u0163\u0103 rar \u00eent\u00e2lnit\u0103. Cit\u00e2nd din acela\u015fi mare teolog rus stabilit \u00een Fran\u0163a: \u201cChipul s\u0103u, profilul, aspectul fe\u0163ei, conforma\u0163ia buzelor \u015fi a nasului aveau ceva din \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea lui Leonardo da Vinci, ceva ce s\u0103rea \u00een ochi \u00eentotdeauna, dar, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi ceva din …Gogol.\u201d Acela\u015fi, scrie despre glasul lui Florenski: \u201co voce delicat\u0103 \u015fi dulce, de un farmec deosebit (…). \u00cen aceast\u0103 voce vibra \u00eens\u0103 \u015fi t\u0103ria metalului, atunci c\u00e2nd trebuia.\u201d<\/p>\n

Biograful men\u0163ionat \u00eencearc\u0103 o definire a lui Pavel Florenski, \u00een calitatea sa de preot:<\/p>\n

\u201cEl r\u0103m\u00e2nea mereu liber fa\u0163\u0103 de stat, de la care n-a a\u015fteptat nimic, nici \u00eenainte, nici dup\u0103 revolu\u0163ie, str\u0103in fiind de orice slug\u0103rnicie, at\u00e2t de jos \u00een sus, \u00een fa\u0163a st\u0103p\u00e2nirii, c\u00e2t \u015fi de sus \u00een jos. Se poate spune, oric\u00e2t de paradoxal ar p\u0103rea, c\u0103 p\u0103rintele Pavel a trecut prin \u00eentreaga, catastrofala noastr\u0103 epoc\u0103, de parc\u0103, suflete\u015fte, nici n-ar fi luat-o \u00een seam\u0103, ignor\u00e2nd aparen\u0163ele ei revolu\u0163ionare. (…) Atunci c\u00e2nd spunem acest lucru, trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare m\u0103sura dragostei de libertate a celui care \u015ftia, \u00een chip inteligent, nu doar s\u0103 \u2018asculte\u2019 de st\u0103p\u00e2nire, dar \u015fi s\u0103 nu i se \u2018supun\u0103\u2019 \u00een ceea ce considera a fi esen\u0163ial \u015fi de maxim\u0103 importan\u0163\u0103.<\/p>\n

\u201cDevenit preot \u015fi asum\u00e2ndu-\u015fi cu toat\u0103 r\u0103spunderea disciplina ierarhic\u0103 \u015fi canonic\u0103, p\u0103rintele Pavel a r\u0103mas liber \u015fi str\u0103in fa\u0163\u0103 de supunerea oarb\u0103, care nu presupunea vreo \u00eendatorire de con\u015ftiin\u0163\u0103, ca \u015fi fa\u0163\u0103 de considerarea autorit\u0103\u0163ii ca infailibil\u0103. \u015ei-a p\u0103strat aceast\u0103 libertate \u015fi \u00een teologhisirea sa, impregnat\u0103 organic de duh bisericesc, sorbindu-\u015fi inspira\u0163ia din Altar.\u201d<\/p>\n

M\u0103 izbe\u015fte faptul c\u0103 p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, \u00eentr-un interviu pe care mi l-a dat asupra condamn\u0103rii sfin\u0163iei sale \u00een lotul \u201cRugul Aprins\u201d, a adoptat, pentru a se explica pe sine, o formul\u0103 pe care Bulgakov a enun\u0163at-o pentru explicarea refuzului lui Florenski de a se exila: \u201cVoia s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t destinul poporului s\u0103u.\u201d Sau poate c\u0103 teologul rom\u00e2n n-a \u00eent\u00e2lnit-o cu prilejul lecturilor, ci, prin propriile-i tr\u0103iri \u015fi experien\u0163e a ajuns la profundul \u015fi str\u0103lucitul adev\u0103r explod\u00e2nd \u00een ea.<\/p>\n

Printre alte scrieri ale preotului Pavel Florenski, se impune eseul \u201cICONOSTASUL\u201d, de la care volumul antologic rom\u00e2nesc, alc\u0103tuit \u015fi tradus de Boris Buzil\u0103, \u015fi-a luat titlul. Or, aceast\u0103 scriere ne poate sluji temeinic la formara unei opinii cre\u015ftin ortodoxe asupra viselor.<\/p>\n

Pentru autor, frontiera unde se intersecteaz\u0103 \u201ccele v\u0103zute \u015fi cele nev\u0103zute\u201d create de Dumnezeu este somnul, care \u201cle desparte, dar le \u015fi une\u015fte\u201d, folose\u015fte el o formulare dihotomic\u0103-antonimic\u0103, conform cu denumirea introdus\u0103 de mine \u00een studiile de antropologie stilistic\u0103, adic\u0103 o formulare ce scoate \u00een eviden\u0163\u0103, \u00eentr-o unitate, dou\u0103 aspecte simultan opuse. Florenski constat\u0103 c\u0103 \u201c\u00een noi \u00een\u015fine via\u0163a, \u00een aspectele ei v\u0103zute, alterneaz\u0103 cu aspectele ei nev\u0103zute\u201d \u015fi c\u0103, \u00een anumite momente, \u201cextrem de comprimate, (…) \u00eenveli\u015ful v\u0103zutului pare a se destr\u0103ma \u00een noi \u00eentr-o clipit\u0103 \u015fi, printr-\u00eensul, prin ruptura produs\u0103, \u00eencepe s\u0103 adie \u201cnev\u0103zutul\u201d.\u201d<\/p>\n

Apoi urmeaz\u0103 o punere \u00een tem\u0103 mai exact\u0103: somnul \u201ceste prima \u015fi cea mai simpl\u0103 treapt\u0103 a vie\u0163ii \u00een nev\u0103zut. (…) El d\u0103 sufletului o stare extatic\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een nev\u0103zut\u201d \u015fi ne ofer\u0103 \u201cpresentimentul existen\u0163ei unei alte vie\u0163i dec\u00e2t cea pe care \u00eenclin\u0103m s\u0103 o consider\u0103m singura.\u201d Acest presentiment este sugerat de viziunile onirice ce cuprind sufletul la frontiera dintre somn \u015fi veghe, l\u0103mure\u015fte Pavel Florenski.<\/p>\n

Cred c\u0103, pentru moment, s-a spus destul ca s\u0103 se motiveze considerarea de c\u0103tre mine a visului drept o form\u0103 a Chem\u0103rii la Credin\u0163\u0103, c\u0103ci ce altceva reprezint\u0103 acest presentiment al unei alte vie\u0163i dec\u00e2t o invita\u0163ie la a cerceta acea alt\u0103 via\u0163\u0103, iar numele mijlocului prin care cercetarea se poate \u00eentocmi este Credin\u0163a. Va s\u0103 zic\u0103, o Chemare tainic\u0103 \u015fi eminamente l\u0103untric\u0103.<\/p>\n

R\u0103m\u00e2ne ca, sub \u00eendrumarea preotului profesor Pavel Florenski, s\u0103 revenim la exemplele de vise date \u00een \u00eent\u00e2lnirile noastre anterioare, pentru a le descifra \u00een modalitatea lor de Chemare individual\u0103, \u0163in\u00e2nd seama de explica\u0163iile sale suplimentare: \u201cVisele sunt (…) acele imagini care despart lumea v\u0103zut\u0103 de cea nev\u0103zut\u0103, separ\u0103 \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, unesc aceste lumi. (…) [Visul] este impregnat de sensul altei lumi, nev\u0103zute, imateriale, non-tranzitorie, de\u015fi manifestat\u0103 vizibil \u015fi, \u00een aparen\u0163\u0103, material. (…) Viziunea oniric\u0103 este hotarul comun al unui \u015fir de st\u0103ri ce \u0163in de lumea de-aici \u015fi de emo\u0163ii care \u0163in de lumea de dincolo, hotarul prin care se fixeaz\u0103 ceea ce este aici \u015fi prin care prinde contur ceea ce este dincolo. (…) Visul poate ap\u0103rea atunci c\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a accede la ambele maluri ale vie\u0163ii, de\u015fi aflate fiecare pe trepte diferite de perceptibilitate.\u201d<\/p>\n

Pentru a \u00een\u0163elege visul lui Arthur Koestler, \u00een care ziaristul britanic s-a v\u0103zut executat, vom \u0163ine seama de remarca preotului Pavel: \u201cPare deci corect\u0103 acea explica\u0163ie dat\u0103 viselor, dup\u0103 care ele se suprapun, \u00een sensul cel mai exact al cuv\u00e2ntului, trecerii instantanee dintr-o sfer\u0103 a vie\u0163ii psihice \u00een alta \u015fi abia mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd trec \u00een amintire, adic\u0103 atunci c\u00e2nd are loc transpunerea lor \u00een con\u015ftiin\u0163a diurn\u0103, \u00eencep s\u0103 se deruleze \u00eentr-o ordine temporal\u0103 proprie lumii noastre v\u0103zute, de\u015fi continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 propria lor m\u0103sur\u0103 cronologic\u0103, \u201ctranscendental\u0103\u201d, care nu poate fi comparat\u0103 cu cea diurn\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00cen cadrul dezvolt\u0103rii, Florenski recurge la exemplificarea cu unele vise produse, ca \u015fi cel prezentat de mine, de cauze exterioare. \u00cen privin\u0163a visului \u00een discu\u0163ie, cauza exterioar\u0103 fusese pr\u0103bu\u015firea patului lui Koestler \u00een timpul somnului acestuia. Florenski arat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 cauz\u0103 exterioar\u0103 \u201cdevine un impuls pentru declan\u015farea pl\u0103smuirilor fanteziei\u201d, \u00een termenii s\u0103i. Acela\u015fi lucru dedusese \u00eensu\u015fi Arthur Koestler, cu o foarte precis\u0103 diagnosticare a celor petrecute \u00een mintea lui, anume execu\u0163ia sa, prin \u00eempu\u015fcare, visat\u0103. Ceea ce aduce nou logica lui Florenski, fa\u0163\u0103 de deduc\u0163iile autorului, \u015fi ceea ce \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte mult analiza, este faptul c\u0103 aceast\u0103 cauz\u0103 extern\u0103, pr\u0103bu\u015firea patului, prilejuind o echivalen\u0163\u0103 imaginar\u0103, \u00eempu\u015fcarea, determin\u0103 un \u00eentreg \u015fir cauzal de evenimente imaginare, con\u015ftientizate \u00een vis, ce culmineaz\u0103 cu echivalen\u0163a imaginar\u0103 de la care s-a plecat \u00een compozi\u0163ia visului.<\/p>\n

Drept care el trage concluzia: \u201cUnul \u015fi acela\u015fi eveniment real este perceput prin dou\u0103 con\u015ftiin\u0163e: con\u015ftiin\u0163a diurn\u0103\u00a0 \u015fi cea nocturn\u0103.\u201d Deci efectul unei cauze externe este un eveniment imaginar ce nu are nimic comun cu ea, care efect imaginar, \u00een modul cel mai curios, este \u015fi efectul unui \u00eentreg lan\u0163 de cauze \u015fi efecte tot imaginare. De unde, explic\u0103 Pavel Florenski: \u201cvisul este\u00a0 structurat teleologic; toate evenimentele sale se deruleaz\u0103 \u00een preg\u0103tirea deznod\u0103m\u00e2ntului, astfel ca acesta (…) s\u0103 aib\u0103 o profund\u0103 motiva\u0163ie pragmatic\u0103.\u201d<\/p>\n

Mai departe, Pavel Florenski p\u0103trunde \u015fi mai ad\u00e2nc \u00een structura con\u015ftiin\u0163ei. El spune: \u201c\u00cen vis, timpul \u201cfuge\u201d, \u015fi \u00eenc\u0103 \u00eentr-un ritm foarte rapid, \u00een \u00eent\u00e2mpinarea prezentului, \u00een direc\u0163ia opus\u0103 mi\u015fc\u0103rii temporale a con\u015ftiin\u0163ei \u00een stare de veghe (lucide). El este \u00eentors spre sine \u015fi aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, odat\u0103 cu el, sunt \u00eentoarse toate imaginile sale concrete. \u015ei mai \u00eenseamn\u0103 c\u0103 am trecut \u00een domeniul spa\u0163iului imaginar. Atunci acela\u015fi fenomen perceput aici, \u00een spa\u0163iul imaginar, ca un fenomen real, apare v\u0103zut de dincolo, dinspre spa\u0163iul real, ca unul imaginar, adic\u0103 desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se \u00eentr-un timp teleologic, ca un\u00a0 scop, ca un obiect c\u0103tre care se tinde.\u201d<\/p>\n

Socotesc suficiente acestea pentru demonstra\u0163ia pe care \u015fi-o ofer\u0103 ra\u0163iunea analistului \u2013 prin \u2018analist\u2019 \u00eel \u00een\u0163eleg pe oricare dintre noi doritor s\u0103-\u015fi priceap\u0103 structura min\u0163ii \u015fi a con\u015ftiin\u0163ei \u2013 demonstra\u0163ia cu privire la straturile de percepere a realit\u0103\u0163ii puse la dispozi\u0163ia noastr\u0103 \u015fi de care, \u00een diurn, nu suntem con\u015ftien\u0163i. Mai mult, \u00een cele pomenite, g\u0103sim \u015fi dovezi asupra structurii universului, a spa\u0163iului \u015fi timpului, mult mai complexe dec\u00e2t le \u00een\u0163elegem cu ra\u0163iunea.<\/p>\n

Dar cele expuse ne \u00eeng\u0103duie s\u0103 purcedem \u015fi spre o l\u0103murire asupra calit\u0103\u0163ii profetice a st\u0103rii onirice sau a celei at\u00e2t de intrigante a perceperii la distan\u0163\u0103 sau \u00een timpi deosebi\u0163i \u015fi, \u00een cadrul unui scenariu simbolic, a recept\u0103rii acestor mesaje \u2013 nera\u0163ionale \u2013 de c\u0103tre con\u015ftiin\u0163\u0103. G\u00e2ndul m\u0103 duce la visul Agafiei Bogdanovici \u2013 ultimul! \u2013, acela c\u00e2nd \u015fi-a v\u0103zut fiul prunc, bolnav de diaree, afirm\u00e2nd, ca un adult, c\u0103 s-a n\u0103scut pentru a fi cuminte (o form\u0103 de denumire a st\u0103rii decedatului), pe c\u00e2nd ar\u0103ta ca un mort viu; visul, o reamintesc, avea loc la aproximativ doi ani de c\u00e2nd feciorul, despre care mama nu \u015ftia dec\u00e2t c\u0103 era \u00eenchis, era mort din pricina dizenteriei \u015fi a torturilor perpetue, deoarece \u2013 pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een limbajul visului \u2013 \u2018nu fusese cuminte \u015fi ascult\u0103tor\u2019, dup\u0103 ce-i f\u0103g\u0103duise mamei sale, revenind din deten\u0163ia precedent\u0103, c\u0103 nu se va mai ocupa \u00een veci de politic\u0103… Subcon\u015ftientul Agafiei Bogdanovici, folosindu-se de reversibilitatea timpului, p\u0103trunz\u00e2nd \u00een alt spa\u0163iu dec\u00e2t cel diurn, cu mijloace posibile dar ne\u00een\u0163elese de ra\u0163iune, ajunsese p\u00e2n\u0103 la situa\u0163ia, p\u00e2n\u0103 la scena mor\u0163ii fiului \u015fi o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fase con\u015ftiin\u0163ei \u00eentr-un limbaj stilistic.<\/p>\n

Aceea\u015fi alergare cu viteze inimaginabile de-a lungul vectorului reversibil al timpului (ceea ce fizica refuz\u0103) a \u00eeng\u0103duit visul lui Liviu B\u0103ru\u0163\u0103, privitor la mutarea lui Eugen M\u0103girescu \u00eentr-o celul\u0103 unde cel din urm\u0103 avea s\u0103 fie torturat de moarte, ceea ce s-a \u015fi petrecut \u00een reeduc\u0103rile despre care cei doi nu aveau cuno\u015ftin\u0163\u0103 c\u0103 se desf\u0103\u015furau, \u00een acele momente, \u00een penitenciarul unde se aflau. Iar alergarea cu viteze inimaginabile pe vectorul reversibil al spa\u0163iului a \u00eeng\u0103duit visul comunicat de Ioan Munteanu, de care probabil v\u0103 aminti\u0163i, visul unei mame care \u015fi-a v\u0103zut feciorul de pe front \u201cadun\u00e2ndu-\u015fi ma\u0163ele \u015fi b\u0103g\u00e2ndu-\u015fi-le \u00een burt\u0103\u201d, ceea ce urma s\u0103-i fie confirmat ca adev\u0103rul-adev\u0103rat asupra mor\u0163ii lui, de c\u0103tre un camarad de lupt\u0103 venit mult mai t\u00e2rziu s\u0103-i povesteasc\u0103 respectivei mame despre \u00eemprejur\u0103rile dispari\u0163iei fiului ei.<\/p>\n

Va s\u0103 zic\u0103, f\u0103r\u0103 a mai insista nici asupra viselor pe care vi le-am comunicat cu prilejul convorbirilor noastre anterioare, nici asupra teoriei preotului Pavel Florenski, accept\u0103m c\u0103 mul\u0163i dintre semenii no\u015ftri recunosc \u00een visele lor, fie vestiri ale viitorului personal, ori ale altei persoane, cunoscut\u0103 de ei sau nu, fie ale unui grup uman.<\/p>\n

\u00cen alt tip de vise, ei atest\u0103 a cunoa\u015fte, pe aceast\u0103 cale, evenimente petrecute la distan\u0163\u0103, despre care, altfel, nu ar fi putut avea cuno\u015ftin\u0163\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 \u015fi o alt\u0103 categorie de vise: acelea \u00een care problematica perioadei c\u00e2nd are loc visul este metamorfozat\u0103 \u00eentr-o structur\u0103 ce o simbolizeaz\u0103 \u015fi prime\u015fte, \u00een cadrul ei, o rezolvare pragmatic\u0103 indic\u00e2nd o cale de ie\u015fire din dilem\u0103 sau doar sentimentul c\u0103 ea poate fi rezolvat\u0103. Cel din urm\u0103 sim\u0163\u0103m\u00e2nt se degaj\u0103 din acel vis al lui Onisifor Ghibu, \u00een care al\u0103turi de fostul s\u0103u coleg universitar, cu care se afla \u00eenchis la Caracal, escalada o pant\u0103 foarte abrupt\u0103, dispus\u0103 aproape pe vertical\u0103, cum ar sta un zid. Totul era de un alb orbitor. Vis\u0103torul \u015fi tovar\u0103\u015ful s\u0103u urcau, \u0163in\u00e2ndu-se de m\u00e2n\u0103, cuprin\u015fi de groaza pericolului de a c\u0103dea \u015fi abia f\u0103c\u00e2nd fa\u0163\u0103 dificult\u0103\u0163ilor c\u0103\u0163\u0103r\u0103rii. Aproape de culme, lipsindu-le puterile de a mai continua, fur\u0103 pe punctul s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103. Re\u00eennoindu-\u015fi for\u0163ele, printr-un efort ultim al \u00eencord\u0103rii, au atins v\u00e2rful, ce trebuia \u00eenconjurat, pentru a fi cucerit definitiv, ceea ce nu mic\u015fora vr\u0103jm\u0103\u015fia terenului. Dep\u0103\u015fir\u0103 \u015fi ultima \u00eencercare. Cu ce a r\u0103mas vis\u0103torul, \u00een urma visului s\u0103u? El a r\u0103mas cu siguran\u0163a c\u0103, oric\u00e2t de grea era proba la care existen\u0163a \u00eel supunea, exista o ie\u015fire din acel impas, ce se dovedea a fi numai momentan.<\/p>\n

Unele vise au o structur\u0103 extrem de complicat\u0103. La cl\u0103direa ei particip\u0103 at\u00e2t pre\u015ftiin\u0163a, c\u00e2t \u015fi clarviziunea, c\u00e2t \u015fi simbolizarea, precum \u015fi rezolvarea evenimentelor din vis, care const\u0103, de fapt, \u00een rezolvarea realit\u0103\u0163ii intuite cu prilejul visului, cu alte cuvinte e vorba despre puterea de a influen\u0163a via\u0163a \u00eens\u0103\u015fi, prin cele visate. Ne amintim de visul lui Ioan Munteanu al c\u0103rui frate era \u015fi el arestat, ba fuseser\u0103 \u00een acela\u015fi penitenciar dar, de o bucat\u0103 de vreme, disp\u0103ruse de acolo. Naratorul nu aflase c\u0103 fr\u0103\u0163\u00e2ne-su fusese condus la Bucure\u015fti pentru o nou\u0103 anchet\u0103. L-a v\u0103zut \u00een vis cum str\u0103b\u0103tea un cimitir, pe c\u00e2nd vis\u0103torul p\u0103\u015fea dincolo de incinta lui, pe l\u00e2ng\u0103 gard. La un moment dat Ioan Munteanu a auzit un glas strig\u00e2ndu-l pe fratele s\u0103u. \u00cencerc\u0103 s\u0103-l acopere cu propriu-i r\u0103gnet, prin care-i cerea fratelui s\u0103 nu se lase am\u0103git de asem\u0103narea vocii ap\u0103rute din senin cu aceea a mamei lor \u015fi s\u0103 nu-i r\u0103spund\u0103. \u00cei ceru s\u0103 o \u0163in\u0103 drept \u00eenainte, pentru a se \u00eent\u00e2lni \u00eempreun\u0103 c\u00e2nd se va ispr\u0103vi gardul ce-i desp\u0103r\u0163ea. Istorisitorul comenteaz\u0103: \u201cEra de fapt povestea noastr\u0103, dac\u0103 r\u0103spundea la ancheta aceea era implicat pe nedrept \u00eentr-o cauz\u0103 grea. (…) \u015fi ne-am \u00eent\u00e2lnit dincolo de gardul \u00eenchisorii, c\u00e2nd ne-am eliberat, \u00een 1963\u201d. Ioan Munteanu l-a considerat un vis premonitor. Str\u0103baterea cimitirului simboliza ancheta fratelui s\u0103u, al c\u0103rei presentiment l-a avut vis\u0103torul. A avut \u015fi \u015ftiin\u0163a con\u0163inutului anchetei, dar ea nu s-a manifestat \u00een vis. \u00cen schimb, a intervenit \u2013 \u00een temeiul acestei \u015ftiin\u0163e \u2013 \u00een anchet\u0103, cer\u00e2ndu-i fratelui s\u0103u s\u0103 nu r\u0103spund\u0103. Asem\u0103narea cu glasul mamei a vocii care punea \u00eentreb\u0103ri zugr\u0103ve\u015fte situa\u0163ia anchetatului, transformat de condi\u0163iile speciale ale anchetelor \u00eentr-un copil dator s\u0103 r\u0103spund\u0103 la orice \u00eentrebare, dup\u0103 cum la fel de dator te sim\u0163i s\u0103 dai r\u0103spuns \u00eentreb\u0103rilor p\u0103rin\u0163ilor. Gardul ce-i desp\u0103r\u0163ea unul de cel\u0103lalt, simboliza metonimic temni\u0163a, situa\u0163ia unor oameni lipsi\u0163i de libertatea de a se mi\u015fca dup\u0103 cum voiau.<\/p>\n

Alteori visele dau satisfac\u0163ie nevoilor suflete\u015fti, av\u00e2nd \u00een acest caz, un rol m\u00e2ng\u00e2ietor. Astfel au fost majoritatea viselor Agafiei Bogdanovici, ce nu mai putea suporta s\u0103 nu-i fie permis s\u0103-\u015fi vad\u0103 fiul, s\u0103-l s\u0103rute, s\u0103 vorbeasc\u0103 cu el; inima ei, lu\u00e2ndu-\u015fi acest drept \u00een vis, izbutea s\u0103 continue a bate c\u00e2t de c\u00e2t normal \u015fi de a nu se opri, din prea mult\u0103 \u015fi de nesuferit durere.<\/p>\n

Aceste tr\u0103s\u0103turi ale viselor, faptul c\u0103 sunt m\u00e2ng\u00e2ietoare, c\u0103 \u00ee\u0163i dau pre\u015ftiin\u0163\u0103, vedere la distan\u0163\u0103, participare la existen\u0163a ce-\u0163i este interzis\u0103 de \u00eemprejur\u0103ri, c\u0103 \u00ee\u0163i explic\u0103, \u00eentr-un mod parara\u0163ional, via\u0163a \u015fi te explic\u0103 \u015fi pe tine \u0163ie \u00eensu\u0163i, le recomand\u0103 drept ni\u015fte por\u0163i spre o alt\u0103 lume, hotarul dintre dou\u0103 lumi, cum le-a numit Pavel Florenski. Iat\u0103 un argument suficient ca s\u0103 le consider\u0103m drept o Chemare, m\u0103car formal\u0103, a lui Dumnezeu.<\/p>\n

C\u00e2nd, la sf\u00e2r\u015fitul iernii, v\u00e2ntul aspru \u015fi \u00eenghe\u0163at se schimb\u0103, peste noapte, \u00eentr-o boare, p\u0103truns\u0103 de o umezeala pl\u0103cut\u0103, de temperatur\u0103 mai ridicat\u0103, aduc\u00e2nd aminte de z\u0103ri mai calde, \u015ftim c\u0103 Terra ne conduce c\u0103tre \u0163inuturile peste cari \u00eemp\u0103r\u0103\u0163e\u015fte prim\u0103vara. La fel, sunt unele vise de pe gurile c\u0103rora respir\u0103m adieri din cealalt\u0103 lume; ele ne amintesc c\u0103 ea exist\u0103 \u015fi prin aceasta ne cheam\u0103 c\u0103tre un alt fel de tr\u0103ire, \u00een consonan\u0163\u0103 cu legile ei. \u00cen urma unor atari \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de noapte, la de\u015fteptare, r\u0103m\u00e2nem cu obrajii ar\u015fi de str\u0103luminarea unui soare necunoscut, mai bun, mai lumin\u0103tor dec\u00e2t steaua ce ne privegheaz\u0103 zilele impar\u0163ial, mai str\u0103pung\u0103tor prin ce\u0163urile \u00eenc\u00e2lcelilor diurne dureroase, mai generos; r\u0103m\u00e2nem cu obrajii ar\u015fi de str\u0103luminarea unui soare de rai, ce ne-a \u00eendemnat pa\u015fii cale doar de un vis.<\/p>\n

18.\u00a0 PRESENTIMENTUL<\/strong><\/p>\n

Aceste convorbiri privitoare la Chemarea lui Dumnezeu \u00een temni\u0163ele comuniste nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 epuizeze toate tipurile de Chemare, ce variaz\u0103 de la om la om \u015fi de la situa\u0163ie la situa\u0163ie. Totu\u015fi, deoarece am atacat timp de patru \u00eent\u00e2lniri Chemarea ca deductibil\u0103 din starea oniric\u0103, \u00een anumite \u00eemprejur\u0103ri speciale, nu g\u0103sesc a fi str\u0103in\u0103 de tema noastr\u0103 nici discutarea presentimentului, \u00eenrudit cu unele dintre visele comentate pentru dumneavoastr\u0103; \u015fi, deci, nu o voi evita.<\/p>\n

Iau presim\u0163irea ca pe o modalitate a dialogului dintre om \u015fi Dumnezeu, cu prilejul c\u0103ruia P\u0103rintele nostru ceresc, folosind glasul nostru l\u0103untric, ne preg\u0103te\u015fte pentru anumite \u00eencerc\u0103ri la care urmeaz\u0103 s\u0103 fim supu\u015fi.<\/p>\n

Cazul ales pentru aceast\u0103 cercetare \u00eempreun\u0103 este al unuia dintre cei mai zelo\u015fi anali\u015fti de sine \u00eensu\u015fi, din domeniul memorialisticii rom\u00e2ne, dintre fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici, pe nume Andrei \u015eerbulescu. Pentru scopurile noastre, el prezint\u0103 avantajul de a fi fost un comunist convins, de religie mozaic\u0103, dar cu convingeri atee, \u00een urma celei mai \u00eenr\u0103ite educa\u0163ii materialist dialectice marxist-leniniste, \u00eenainte de arestarea ce l-a condus la colaborarea cu Securitatea \u00eentr-un chip at\u00e2t de odios \u00eenc\u00e2t, \u00een temeiul inven\u0163iilor sale din timpul anchetei, cel mai bun prieten al lui, Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu, a fost executat, Andrei \u015eerbulescu devenind martorul acuz\u0103rii lui, cu o suit\u0103 de minciuni ucig\u0103toare, sugerate de anchetatori, la cererea lui Gheorghiu-Dej.<\/p>\n

Materialul l-am cules din volumul s\u0103u postum \u201cMONARHIA DE DREPT DIALECTIC\u201d, din care, dac\u0103 v\u0103 aminti\u0163i, am avut ocazia, \u00eentr-una dintre primele emisiuni aflate sub genericul CRED, DOAMNE, AJUT\u0102 NECREDIN\u0162EI MELE, s\u0103 analiz\u0103m personajul lui Mucegai, un criminal ie\u015fit din comun prin confuziile de judecat\u0103 f\u0103cute.<\/p>\n

Distinc\u0163ia existent\u0103 \u00een limb\u0103 \u00eentre verbele a sim\u0163i \u015fi a presim\u0163i este ilustrat\u0103 cu deosebit\u0103 claritate de capacitatea de a se autoanaliza a autorului; nu c\u0103 ar fi stat \u00een inten\u0163ia lui s\u0103 ofere o atare incursiune psiholingvistic\u0103, ci deoarece are o memorie foarte sensibil\u0103 la mi\u015fc\u0103rile suflete\u015fti. C\u00e2nd am numit verbul a sim\u0163i, nu l-am luat cu \u00een\u0163elesul propriu, referitor la activitatea sim\u0163urilor, ci \u00een acela figurativ, referitor la sentimentul a ce plute\u015fte \u00een suflet, dup\u0103 cum reiese din urm\u0103toarea m\u0103rturisire:<\/p>\n

\u201cCine nu a purtat pe piept pata galben\u0103\u201d (aluzie la \u2018steaua galben\u0103\u2019, obligatoriu a fi ornat, \u00een public, reverul vestonului \u00eembr\u0103cat de evrei, sub dictatura hitlerist\u0103) \u201ca unei excluderi publicate \u00een \u201cSc\u00e2nteia\u201d nu \u015ftie ce \u00eenseamn\u0103 a fi lepros. Nu mai sunt necesare gluga \u015fi clopo\u0163elul care s\u0103 anun\u0163e trec\u0103torilor cine trece. Cei care m\u0103 cuno\u015fteau, prieteni sau du\u015fmani, m\u0103 vedeau ca \u015fi cum a\u015f fi fost din aer, \u00eentorceau capul sau treceau pe alt trotuar. At\u00e2t eram de cople\u015fit, c\u0103 \u00eencepeam s\u0103 m\u0103 simt vinovat. Mi se p\u0103rea c\u0103 orice trec\u0103tor m\u0103 recunoa\u015fte, \u00eens\u0103 nu \u015ftie c\u00e2t sunt de criminal. Uneori \u00eemi venea s\u0103 iu\u0163esc pasul, s\u0103 fug de to\u0163i ace\u015fti oameni pa\u015fnici ori s\u0103 le strig vina mea imaginar\u0103. Pentru vechii comuni\u015fti, presiunea moral\u0103 a partidului este extraordinar\u0103. To\u0163i \u015ftiu ce este \u00een\u0103untru, dar odat\u0103 arunca\u0163i la gunoi se simt gunoi, un fel de mort care \u015ftie c\u0103 este iremediabil ie\u015fit dintre cei vii \u015fi trebuie s\u0103 se obi\u015fnuiasc\u0103 cu viermii, p\u00e2n\u0103 devine vierme.\u201d<\/p>\n

Va s\u0103 zic\u0103, atitudinea cunoscu\u0163ilor \u00eent\u00e2lni\u0163i \u00eent\u00e2mpl\u0103tor pe strad\u0103 impunea sim\u0163\u0103m\u00e2ntul vinei. Din acesta se n\u0103\u015ftea \u2018p\u0103rerea\u2019 c\u0103 pecetea impus\u0103 de descoperirea, prin presa central\u0103, a excluderii din partidul comuni\u015ftilor era pip\u0103ibil\u0103, prin v\u0103z, tuturora. Ambele st\u0103ri derivau din presiunea moral\u0103. Asta \u00een\u0163elege Belu Zilber, al c\u0103rui pseudonim este Andrei \u015eerbulescu, asta \u00een\u0163elege el, \u00een acest context, prin a sim\u0163i.<\/p>\n

Pasajul ne permite \u015fi o citire \u00een ad\u00e2ncime a ce sim\u0163ea un membru de partid privitor la muritorii de r\u00e2nd, la cei care nu erau membri de partid: \u00een afara partidului nu exista dec\u00e2t \u201cgunoiul\u201d societ\u0103\u0163ii, compus din \u201ccei mor\u0163i\u201d, metaforiza\u0163i prin \u201cviermi\u201d. Ce \u00eenseamn\u0103 \u201cmort\u201d, adic\u0103 acela care nu este viu? Mortul nu particip\u0103 la via\u0163\u0103. Cei vii \u00eel arunc\u0103 la co\u015ful de gunoi, pentru c\u0103 \u00eei \u00eencurc\u0103, le pute, \u00eei poate \u00eemboln\u0103vi cu miasmele \u015fi descompunerea sa; \u00eengropat, s\u0103 nu mai stea \u00een calea nici unuia dintre cei vii, e asimilat viermilor, prin aceea c\u0103 nu are alt de f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 se t\u00e2reasc\u0103 departe de lumina apreciat\u0103 de cei vii \u015fi folositoare lor, \u00eentre\u0163in\u00e2ndu-\u015fi amarnica existen\u0163\u0103 din putreziciuni, abia intuite de orbirea sa, lep\u0103date de to\u0163i cei vii; el este oric\u00e2nd la \u00eendem\u00e2na c\u0103lc\u0103rii \u00een picioare, a zdrobirii de c\u0103tre cei vii.<\/p>\n

\u00cens\u0103 Herbert Zilber, alintat, cum s-a v\u0103zut, cu numele Belu, nu se opre\u015fte la ce sim\u0163ea odinioar\u0103. El mai tr\u0103ia, la ceasurile de cump\u0103n\u0103, \u015fi altceva ce, pentru moment, nu eticheteaz\u0103 psihologic dec\u00e2t cu acela\u015fi verb, a sim\u0163i, dup\u0103 cum urmeaz\u0103 \u00een fraza aceasta: \u201cC\u00e2nd m-am urcat \u00een tren, am sim\u0163it avertismentele bine cunoscute mie: anxietatea \u015fi setea.\u201d Este ne\u00eendoielnic alt tip de mi\u015fcare sufleteasc\u0103; sunt semnele presentimentului. Naratorul se str\u0103duie\u015fte s\u0103-\u015fi priceap\u0103 \u2013 sau s\u0103-\u015fi fac\u0103 cititorul a \u00een\u0163elege \u2013 de unde \u00eei putea veni subtila boare a ceva r\u0103u ce se apropia de el: \u201cPoate fiindc\u0103 func\u0163ionara care-mi liberase pa\u015faportul s-a uitat altfel la mine dec\u00e2t ar fi fost normal s\u0103 se uite la un solicitant care o gratificase cu cadoul necesar urgent\u0103rii formalit\u0103\u0163ilor, poate fiindc\u0103 avusesem impresia c\u0103 fusesem urm\u0103rit la Bucure\u015fti, nu \u015ftiu de ce, dar clopotul de alarm\u0103 a sunat odat\u0103 cu plecarea mea din \u0163ar\u0103\u201d ; trebuie \u015ftiut c\u0103 scopul c\u0103l\u0103toriei sale era unul subversiv \u2013 de spionaj antirom\u00e2nesc.<\/p>\n

El \u0163ine s\u0103-\u015fi confirme intui\u0163ia. Aceast\u0103 nevoie ne dezv\u0103luie c\u0103, oric\u00e2t de educat era de spiritul dialectic, a\u015fa-zis \u015ftiin\u0163ific, nu numai c\u0103 \u00ee\u015fi con\u015ftientiza, ca orice alt ins dintre aceia neprelucra\u0163i \u00een forja g\u00e2ndirii marxist-leniniste, acele presentimente, f\u0103r\u0103 defini\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi rizibile pentru ni\u015fte a\u015fa-zi\u015fi \u2018reali\u015fti\u2019 ca cei forma\u0163i de partidul comunist, nu numai c\u0103 le con\u015ftientiza ca prezen\u0163e \u00een sine, ci se str\u0103duia s\u0103 le \u015fi fundamenteze, prin proba realit\u0103\u0163ii. Aceasta este dovada c\u0103 nici m\u0103car cei din v\u00e2rful noii piramide ideologice ce se forma \u00een acea perioad\u0103 nu izbutiser\u0103 s\u0103 scape de \u2018supersti\u0163ii\u2019 \u2013 a\u015fa le numeau, nu? \u2013 care nici vorb\u0103 s\u0103 fi fost supersti\u0163ii; ele erau fenomene psihice \u00eenc\u0103 neexplicate (\u00een cazul de fa\u0163\u0103: psihosomatice, din domeniul neelucidat \u00eenc\u0103 al parapsihologiei), f\u0103ceau parte din sistemul uman de cunoa\u015ftere a realit\u0103\u0163ii, cu care suntem to\u0163i dota\u0163i \u015fi de care voiau s\u0103 \u015ftirbeasc\u0103 omul comuni\u015ftii, \u00een tentativa lor de creare a \u201comului nou\u201d, mult inferior celui cu care \u00eei confrunta natura.<\/p>\n

Belu Zilber nu este mul\u0163umit de proba avansat\u0103 p\u00e2n\u0103 aici; continu\u0103: \u201cLa Paris am aflat din ziare c\u0103 la Bucure\u015fti se descoperise o vast\u0103 organiza\u0163ie de spionaj sovietic\u0103 \u015fi c\u0103 printre aresta\u0163i se afla \u015fi Victor Aradi\u201d. Era superiorul s\u0103u, c\u0103ci Zilber, \u00eenainte de r\u0103zboi fusese spion sovietic, precum majoritatea comuni\u015ftilor de v\u00e2rf din perioad\u0103. El constat\u0103 o nefunc\u0163ionare a mijloacelor personale de cunoa\u015ftere dinainte \u015fi de la distan\u0163\u0103 a viitorului; mai precis, o func\u0163ionare \u00eentr-un cod pe care-l \u00eenv\u0103\u0163ase par\u0163ial doar \u2013 anxietatea \u015fi setea \u2013 cifru pe care nu era \u00een stare s\u0103-l foloseasc\u0103 \u00een traducerea p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t a mesajului: \u201cEram departe de Bucure\u015fti, la ad\u0103post de orice pericol. Nici un moment nu mi-a trecut prin minte c\u0103 misteriosul nr.16, despre care ziarele rom\u00e2ne\u015fti anun\u0163au c\u0103 este disp\u0103rut, eram chiar eu. Din coresponden\u0163a cu familia mea \u015fi \u00eentreprinderea la care lucram nu rezulta c\u0103 a\u015f fi fost c\u0103utat sau cel pu\u0163in suspectat, dar nu puteam sc\u0103pa de anxietate \u015fi sete\u201d. Dore\u015fte cu orice chip s\u0103-\u015fi conving\u0103 cititorul de avertismentele pe care le primea, deloc deosebindu-se de orice bab\u0103 care-\u015fi poveste\u015fte \u015fi dezleag\u0103 visele premonitorii, de care partidul hohotea \u015fi cu care bab\u0103 lupta s-o fac\u0103 nenociv\u0103 \u2018s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii clasei muncitoare\u2019: \u201cLucram f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, ca un automat, nu m\u00e2ncam, continuam s\u0103 tr\u0103iesc din iner\u0163ie, uscat de pustiitoarea mea sete, descompus de anxietate.<\/p>\n

\u201c\u00cen trenul care m\u0103 aducea \u00een \u0163ar\u0103 aveam impresia c\u0103 sunt singurul pasager, poate \u015fi de pe glob. Dac\u0103 ar fi vrut, conduc\u0103torul m-ar fi putut arunca pe geam sau pune \u00een geanta lui. Nici ast\u0103zi nu-mi amintesc s\u0103 fi v\u0103zut alt c\u0103l\u0103tor. Eram sigur c\u0103 mi se va \u00eent\u00e2mpla ceva grav, dar n-am rezistat hipnozei. Ajuns acas\u0103, am avut timp s\u0103 distrug h\u00e2rtiile compromi\u0163\u0103toare. A doua zi am fost arestat.\u201d Cu adev\u0103rat era singurul pasager. Autorul nu acord\u0103 \u00eensemn\u0103tatea necesar\u0103 acestui sentiment de tip hiperbolic. El se izolase de to\u0163i ceilal\u0163i, prin senza\u0163ia c\u0103 se \u00eendrepta c\u0103tre \u00eemplinirea destinului s\u0103u, c\u0103 ceva ineluctabil \u00eel atr\u0103gea spre acea \u00eemplinire \u2013 hipnoza pomenit\u0103. Ceilal\u0163i, mut\u00e2ndu-se de ici-colo, c\u0103l\u0103toreau, pur \u015fi simplu. El era C\u0103l\u0103torul. El p\u0103trundea \u00eentr-o paralume, \u00eentr-o pararealitate. El urma s\u0103 se priveasc\u0103 \u00een Oglinda \u00cencerc\u0103rilor. Acesta este izvorul izol\u0103rii resim\u0163ite, distingerii sale de to\u0163i. Iar izolarea, distingerea de to\u0163i, erau \u015fi ele semne ale presentimentului.<\/p>\n

Cele de mai sus \u00eemi amintesc de s\u0103pt\u0103m\u00e2nile ce au urmat cr\u0103p\u0103rii catapetesmei din Biserica Sf\u00e2ntul Spiridon, \u00eentr-o noapte a Vinerii Mari sau a \u00cenvierii, mai demult. Fisurarea se datora lucr\u0103rilor subterane din zon\u0103, necesitate de metrou. Totu\u015fi, nevoia de ap\u0103rare a bucure\u015ftenilor, \u00een fa\u0163a a tot mai asprei vie\u0163i impuse de tirania demolatorului Ceau\u015fescu, lansase zvonul c\u0103 era un semn dumnezeiesc. Nu era propriu-zis o lansare de zvon, era credin\u0163a popula\u0163iei c\u0103 avea, \u00een sf\u00e2r\u015fit, s\u0103 coboare r\u0103zbunarea Domnului, c\u0103 suferin\u0163ele neamului erau v\u0103zute \u015fi c\u0103 li se d\u0103dea un r\u0103spuns, echivalent cu pustiirea comunismului ateu. \u015ei nici n-a \u00eent\u00e2rziat prea mul\u0163i ani \u2018r\u0103spunsul lui Dumnezeu\u2019: Nicolae Ceau\u015fescu a c\u0103zut victima plutonului de execu\u0163ie comandat de tovar\u0103\u015fii s\u0103i din conducerea partidului, care i-au luat locul, pref\u0103c\u00e2ndu-se c\u0103 usturoi nu m\u00e2ncaser\u0103 \u015fi gura nu le mirosea, iar comunismul a c\u0103zut \u00een urletele fericite ale poporului. M-a oprit pe strad\u0103 v\u0103duva unui fost membru al c.c.-ului, evreic\u0103, femeie de mare \u00eencredere a conducerii, dar cumsecade, care \u015ftia c\u0103 lucram \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior al Bisericii, de unde deducea, biata de ea, c\u0103 eram mai aproape de planurile Creatorului dec\u00e2t ei, comuni\u015ftii.<\/p>\n

\u2013 \u201cTovar\u0103\u015fe R\u0103dulescu, fata mea este foarte \u00eengrijorat\u0103 de ce se vorbe\u015fte; s-a dus la biserica Sf\u00e2ntul Spiridon, unde se adun\u0103 at\u00e2ta lume s\u0103 vad\u0103 catapeteasma despicat\u0103; se zice c\u0103… Dumneavoastr\u0103 ce p\u0103rere ave\u0163i?\u201d<\/p>\n

Privirile sale cer\u015feau o desmin\u0163ire a m\u00e2niei lui Dumnezeu ce \u00eenfiora toate inimile. Accepta p\u00e2n\u0103 \u015fi o autoritate s\u0103rac\u0103 precum a mea, investit\u0103 numai de d\u00e2nsa, \u015ei de nimeni altcineva (m\u0103 investise probabil pentru ceea ce socotea curajul meu nebun de a lucra, ca mirean, pentru Biseric\u0103 \u00eentr-o lume \u00een care Biserica era ultimul vr\u0103jma\u015f r\u0103mas \u00een picioare \u015fi trebuia f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate distrus\u0103 \u015fi Ea). Privirile sale implorau, umile, ca ale unui c\u00e2ine vagabond care te-a adoptat st\u0103p\u00e2n \u015fi te roag\u0103, pe mute\u015fte, s\u0103-l iei acas\u0103. Dac\u0103 a\u015f fi fost un \u00een\u015fel\u0103tor, \u00een clipa aceea o trimiteam s\u0103 se boteze \u015fi s\u0103 se poc\u0103iasc\u0103; \u015fi m-ar fi ascultat. Dar n-aveam anxietatea, nici setea lui Belu Zilber, prin care s\u0103 comunic cu Incomunicabilul, deci \u00eemi lipseau chiar \u015fi aceste extrem de modeste semne ale adierii Harului, pe care un ateu bol\u015fevic ca Herbert Zilber era at\u00e2t de convins c\u0103 le putea sesiza dialog\u00e2nd cu el.<\/p>\n

\u201cDup\u0103 excluderea mea definitiv\u0103 din partid\u201d, continu\u0103 el, \u201c\u00een 1947, odat\u0103 cu h\u0103ituiala celor care \u015ftiau c\u0103 un exclus nu poate fi l\u0103sat \u00een pace, vechii mei tovar\u0103\u015fi \u2013 anxietatea \u015fi setea \u2013 au re\u00eenceput s\u0103 m\u0103 b\u00e2ntuie. Mergeam pe strad\u0103 \u00eembr\u0103cat corect, dar aveam sentimentul c\u0103 sunt gol, urm\u0103rit de mii de ochi\u201d. Constat\u0103m c\u0103, exprimat \u00eentr-o alt\u0103 metaforizare, acela\u015fi sim\u0163\u0103m\u00e2nt al distingerii de to\u0163i \u015fi al izol\u0103rii, \u00eei \u00eenso\u0163este \u2018semnele\u2019. \u015ei, \u00een sf\u00e2r\u015fit, termenul ce p\u0103rea s\u0103 fug\u0103 de sub condeiul lui Andrei \u015eerbulescu, dintr-o normal\u0103 team\u0103 de \u2018vocabularul mistic\u2019, irumpe \u00een text: \u201cSo\u0163ia mea nu credea \u00een presim\u0163irile mele, cu at\u00e2t mai pu\u0163in \u00een seara aceea.<\/p>\n

\u201cC\u00e2nd am ie\u015fit am\u00e2ndoi din bloc, pasagerii automobilului\u201d (\u00eei observase de mult timp, p\u0103ianjeni a\u015ftept\u00e2ndu-\u015fi victima la oarece distan\u0163\u0103 de intrarea \u00een bloc) \u201cne-au invitat la Ministerul Afacerilor Interne, pentru o declara\u0163ie.\u201d<\/p>\n

N-a mai c\u0103lcat pe strad\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1964.<\/p>\n

Este interesant de remarcat c\u0103 \u00eentre sim\u0163ire, cu \u00een\u0163elesul cercetat de noi, \u015fi presim\u0163ire exist\u0103 o capacitate de conformare la realitate, invers\u0103 dec\u00e2t ne-am a\u015ftepta.<\/p>\n

\u201cBrusc u\u015fa celulei se deschise \u015fi \u00een\u0103untru d\u0103dur\u0103 buzna Marin Jianu \u015fi Nikolski. \u00cen timp ce gardianul \u00eemi lumina fa\u0163a cu o lantern\u0103, Nikolski \u00ee\u015fi str\u00e2mba \u015fi mai mult ochii sa\u015fii, ca s\u0103 m\u0103 poat\u0103 privi drept \u00een ochi. Marin Jianu \u00eemi spuse: \u201cAvem dovezi c\u0103 e\u015fti vinovat. \u00ce\u0163i dau o or\u0103 ca s\u0103 recuno\u015fti\u201d. Dup\u0103 ce i-am r\u0103spuns c\u0103 nu mai are nimic de a\u015fteptat de la mine, fiindc\u0103 spusesem la anchet\u0103 tot [ce] aveam de spus, au plecat am\u00e2ndoi, tr\u00e2ntind u\u015fa.<\/p>\n

\u201cPentru prima oar\u0103 de la arestarea mea eram fericit. \u00cemi \u00eenchipuiam c\u0103 este ultima prob\u0103 la care sunt supus \u00eenainte de a fi pus \u00een libertate. Dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni am a\u015fteptat eliberarea.\u201d Bine\u00een\u0163eles c\u0103 ancheta s-a ab\u0103tut \u015fi mai n\u0103praznic asupra sa; va s\u0103 zic\u0103, cele sim\u0163ite (umplerea de fericire) au fost mincinoase. Pe c\u00e2nd presim\u0163irile nu mint niciodat\u0103. \u201cTrebuie s\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103, de\u015fi nu aveam nimic pe con\u015ftiin\u0163\u0103, sim\u0163eam c\u0103 de undeva bat v\u00e2nturi rele.\u201d Pentru prima dat\u0103 \u00eencepur\u0103 investiga\u0163iile cu privire la un alt tip de spionaj (dec\u00e2t cel \u00een favoarea U.R.S.S.-ului, de odinioar\u0103), practicat pas\u0103-mi-te de el, \u00een favoarea puterilor capitaliste occidentale.<\/p>\n

Ascult\u0103torul va spune c\u0103 m\u0103 str\u0103duiesc s\u0103 demonstrez ceva ce, \u00een mod evident, este for\u0163at, anume r\u0103d\u0103cinile unei g\u00e2ndiri religioase la Belu Zilber. Or, ca s\u0103 vin \u00een \u00eent\u00e2mpinarea acestei afirma\u0163ii, voi atrage aten\u0163ia c\u0103 exist\u0103 un fragment \u00een aceste memorii, din care contrariul poate fi dedus f\u0103r\u0103 prea mari eforturi.<\/p>\n

\u201c\u00centr-o sear\u0103, Lajos a fost luat la anchet\u0103. S-a \u00eentors dup\u0103 cinci zile. Se dublase \u00een l\u0103\u0163ime la trup \u015fi la fa\u0163\u0103. Ca s\u0103-l dezbr\u0103c\u0103m a trebuit s\u0103 rupem hainele de pe d\u00e2nsul. Ne-a povestit c\u0103, \u00een seara anchetei, fusese b\u0103tut cu \u201cpumnele\u201d \u2013 cum spunea el \u2013 pe fa\u0163\u0103 \u015fi trimis la carcera \u00eengust\u0103, adic\u0103 un sicriu vertical, \u00een care nimeni nu poate sta dec\u00e2t \u00een pozi\u0163ia de drep\u0163i. Dup\u0103 c\u00e2teva ore, oricine se umfl\u0103. Mai t\u00e2rziu, dup\u0103 ce am fost \u015fi eu b\u0103tut la t\u0103lpi, singurul chin de care aveam groaz\u0103 era carcera \u00eengust\u0103. Sim\u0163eam cum m\u0103 sufoc numai la g\u00e2ndul de a fi \u00eenchis \u00een sarcofag. C\u00e2nd l-am \u00eentrebat pe Lajos cum de a rezistat mi-a r\u0103spuns simplu: \u201cM-am rugat…\u201d<\/p>\n

\u201c\u00cemi pare \u015fi ast\u0103zi r\u0103u c\u0103 sunt v\u0103duvit de puterea credin\u0163ei. Este, probabil, o aptitudine cu care te na\u015fti. N-am nici un fel de rezonan\u0163\u0103 pentru acest fel de muzic\u0103.\u201d R\u0103m\u00e2ne regretul a ceva presim\u0163it \u015fi, din p\u0103cate, gustat niciodat\u0103. Dar presim\u0163irea, dup\u0103 cum am v\u0103zut, te pune \u00een contact direct cu realitatea.<\/p>\n

Andrei \u015eerbulescu descrie am\u0103nun\u0163it starea sa c\u00e2nd are presentimente \u2013 \u00een termenii no\u015ftri: c\u00e2nd aude Chemarea lui Dumnezeu \u015foptindu-i c\u0103 tr\u0103ie\u015fte anapoda \u015fi nu dup\u0103 legile divine. \u201cPresimt c\u00e2nd undeva s-a hot\u0103r\u00e2t ceva r\u0103u pentru mine, \u015ftiu c\u00e2nd s-a ap\u0103sat butonul ghilotinei, v\u0103d t\u0103i\u015ful lamei \u015fi a\u015ftept s\u0103-mi cad\u0103 pe grumaz, \u00eens\u0103 nu fug. Hipnotizat de ochii nenorocirii, nu mai pot face altceva dec\u00e2t s\u0103 a\u015ftept.\u201d Aceast\u0103 a\u015fteptare a \u00eemplinirii r\u0103ului putea fi evitat\u0103 dac\u0103 autorul s-ar fi apropiat din timp de Dumnezeu, i-ar fi \u00een\u0163eles glasul, ar fi tr\u0103it dup\u0103 canoanele Iubirii \u015fi nu dup\u0103 cele ale urii de om.<\/p>\n

C\u0103, Andrei \u015eerbulescu, avea canavaua religioas\u0103 \u00eenscris\u0103 \u00een inim\u0103, de\u015fi n-o izbutea recunoa\u015fte, este \u015fi mai clar dintr-aceea c\u0103 sim\u0163ea cel mai profund fior religios, acela al p\u0103catului (bine\u00een\u0163eles, fa\u0163\u0103 de alt\u0103 putere dec\u00e2t \u00een cadrul credin\u0163ei, pentru c\u0103 marxism-leninismul deformase toate cele naturale din sine \u015fi \u00eenlocuise sentimentul existen\u0163ei lui Dumnezeu cu certitudinea for\u0163ei f\u0103r\u0103 egal a partidului). \u201cStrigoiul vinov\u0103\u0163iei ne \u00eenso\u0163e\u015fte \u00een via\u0163\u0103. Spovedania nu-l omoar\u0103. Sc\u0103p\u0103m prin uitare. P\u0103catul exist\u0103 undeva \u00een noi, cancerul, poate mediul natural al sufletului. Dac\u0103 ar disp\u0103rea, am exista ca \u015fi cristalele, dar n-am tr\u0103i. Suntem ve\u015fnic vinova\u0163i fa\u0163\u0103 de cineva: o femeie, un prieten, un frate.\u201d El se sim\u0163ea vinovat c\u0103 p\u0103c\u0103tuise fa\u0163\u0103 de partid, prin nem\u0103rturisire! Culmea vicierii g\u00e2ndirii st\u0103 \u00een aceea c\u0103 nu concepe via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 p\u0103cat, ca \u015fi cum acesta ar fi fermentul, sc\u00e2nteia, bob\u00e2rnacul dat existen\u0163ei personale. Suntem martori ai unei \u00eensc\u0103un\u0103ri a p\u0103catului \u00een centrul fiin\u0163ei noastre, a unei feti\u015fiz\u0103ri a lui.<\/p>\n

Iar pe temelia derog\u0103rii vinovate de la spovedanie, pe care o men\u0163ioneaz\u0103 Belu Zilber s-a aburcat nevoia de a m\u0103rturisi nu numai ce era adev\u0103rat, ci, mai ales, ceea ce dorea partidul c\u0103-l aud\u0103 confes\u00e2nd, de\u015fi nu corespundea realit\u0103\u0163ii; \u00eens\u0103 st\u0103p\u00e2nirea partidului, identificat\u0103 cu aceea a Dumnezeului cel Atotputernic, avea mai mult\u0103 priz\u0103 asupra sl\u0103biciunii lui dec\u00e2t realitatea \u00eens\u0103\u015fi, refuzat\u0103 de partid, oric\u00e2t de adev\u0103rat\u0103 era: o realitate, deci, ce putea disp\u0103rea f\u0103r\u0103 s\u0103 sufere nimeni \u015fi s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103 cu o fic\u0163iune, devenit\u0103 adev\u0103r, prin aceea c\u0103, i se spunea anchetatului, era necesar\u0103. Toate acestea deoarece \u00eendumnezeirea p\u0103catului te face pe vecie robul minciunii \u015fi al servilor ei.<\/p>\n

\u00a0 CHEMAREA\u00a0 PRIN\u00a0 POEZIE<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Am l\u0103sat pentru final un eseu ce s-ar putea intitula: \u2018Poezia – mijloc de recuperare a sinelui\u2019, de o mare \u00eensemn\u0103tate pentru orice cre\u015ftin preocupat de formele variate ale Chem\u0103rii lui Dumnezeu, pentru c\u0103 el lumineaz\u0103 splendid locul poeziei \u00een via\u0163a de zi de zi a condamnatului politic sub comunism, \u00een orice loc de isp\u0103\u015fire s-ar fi g\u0103sit el, \u015fi cu c\u00e2t mai mult a oric\u0103rui om \u00eenecat sub stivuirile \u00eembeznate ale materiei, ce-l fac s\u0103 uite de sorgintea sa cereasc\u0103. \u00cen cele ce urmeaz\u0103, ve\u0163i afla despre o fa\u0163\u0103 inedit\u0103 a poeziei, dup\u0103 trecerea multor milenii de creare a ei \u015fi de exultare prin ea.<\/p>\n

\u201cEu nu \u015ftiu, \u015fi apoi, la ce bun \u2013 poe\u0163ii \u00een vremi de restri\u015fte?\u201d, citeaz\u0103 Viorel Gheorghi\u0163\u0103, \u00een memoriile sale, un stih de H\u00f6lderlin, din poemul P\u00e2ine \u015fi Vin. \u201cPentru mine, acest celebru vers\u201d, p\u0103trunde el \u00een tr\u0103irea sa spiritual\u0103, \u201cacest celebru vers, de o actualitate evident\u0103, e o mai veche obsesie a mea \u015fi, nu mai pu\u0163in, o grav\u0103 nedumerire. C\u00e2t\u0103 interoga\u0163ie, c\u00e2te \u00eendoieli, c\u00e2t\u0103 afirma\u0163ie \u015fi c\u00e2te incertitudini se afl\u0103 condensate \u00een el? La ce bun poe\u0163ii, c\u00e2nd c\u0103r\u0163ile lor nu pot s\u0103 apar\u0103 sau, dac\u0103 apar, nu se citesc? La ce bun poe\u0163ii, c\u00e2nd interesul pentru poezie e cople\u015fit, \u00een occident de huzur, la noi de s\u0103r\u0103cie, pretutindeni de isteria muzicii pop sau rock? Aser\u0163iunea c\u0103 poezia, cultura \u00een general, e un apanaj al ale\u015filor, nu mi se pare de acceptat. Dimpotriv\u0103. Statutul ei e unul ontologic, dovad\u0103 amploarea la care a ajuns fenomenul \u00een pu\u015fc\u0103rii. Iat\u0103, fac o afirma\u0163ie scandaloas\u0103: nu omul face cultura, cultura \u00eel face pe om; nu poetul isc\u0103 poezia, poezia \u00ee\u015fi z\u0103misle\u015fte poe\u0163ii, a\u015fa dup\u0103 cum adev\u0103rul z\u0103misle\u015fte libertatea, a\u015fa dup\u0103 cum p\u00e2inea cea de toate zilele ne condi\u0163ioneaz\u0103 \u015fi ne sus\u0163ine trupe\u015fte.\u201d<\/p>\n

M\u0103 voi opri o clip\u0103 asupra acestui termen de compara\u0163ie propus de memorialist, deoarece el preg\u0103te\u015fte o muta\u0163ie calitativ\u0103 c\u0103tre ceea ce reprezint\u0103 cu adev\u0103rat \u201cp\u00e2inea noastr\u0103 cea de toate zilele\u201d la care se refer\u0103 textul rug\u0103ciunii sugerat de aluzia scriitorului. Dac\u0103 \u00eel vom denumi pe \u00eensu\u015fi Iisus Hristos prin acea \u201cP\u00e2ine\u201d, ne va fi mult mai u\u015for s\u0103 \u00een\u0163elegem afirma\u0163ia c\u0103 Poezia este aceea care \u00ee\u015fi z\u0103misle\u015fte poe\u0163ii. C\u0103ci Dumnezeu este acela care-\u015fi z\u0103misle\u015fte credincio\u015fii, prin Chemarea Sa despre care vorbim \u00eempreun\u0103 de at\u00e2tea luni de zile prin mijlocirea undelor.<\/p>\n

Plec\u00e2nd de la aceast\u0103 afirma\u0163ie, v\u0103 voi \u00eentreba: putem oare s\u0103-L desp\u0103r\u0163im pe Hristos Dumnezeu de Poezie? Discut\u00e2nd despre forma de adresare lui Dumnezeu a omului, constat\u0103m c\u0103 ea a fost conceput\u0103, \u00een vederea ritualului, dar \u015fi a contactului personal de diminea\u0163\u0103, seara, \u00een preg\u0103tirea hr\u0103nirii \u015fi dup\u0103 \u00eencheierea ei, de poe\u0163ii Bisericii, \u00een poezii sau texte pentru c\u00e2nt\u0103ri, care corespund unor forme fixe ale timpurilor c\u00e2nd au fost create. Ast\u0103zi, dac\u0103 se compun acatiste noi sau paraclise sau alte forme fixe, Biserica se adreseaz\u0103 tot unor poe\u0163i, pentru alc\u0103tuirea lor, dup\u0103 cum pentru zugr\u0103virea incintelor cultice ea apeleaz\u0103 la pictori, pentru \u00eenflorarea catapetesmelor la sculptori \u015fi a\u015fa mai departe. \u015ei \u00eentr-un caz \u015fi \u00een celelalte este vorba despre profesioni\u015fti, c\u0103 sunt ai plaivazului, ai penelului, ai d\u0103l\u0163ii. Urc\u00e2nd \u00een ani, c\u0103tre clipa c\u00e2nd ei au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se specializeze \u00eentr-o direc\u0163ie sau cealalt\u0103, vom constata c\u0103 descoperim la ei, cu regularitate, o Chemare spre crea\u0163ia plastic\u0103 sau literar\u0103, o chemare cu neputin\u0163\u0103 de evitat, arz\u0103toare, ce nu le \u00eeng\u0103duie somnul, dac\u0103 nu este dus\u0103 la \u00eemplinire, ce nu le \u00eeng\u0103duie preocup\u0103ri str\u0103ine, ce nu le \u00eeng\u0103duie fericire str\u0103in\u0103 procesului crea\u0163iei artistice. Cred c\u0103, \u015fi \u00eentr-un caz, al poetului, dar la fel \u015fi \u00een celelalte cazuri, al pictorilor, al sculptorilor, al tuturor creatorilor, \u00een orice domeniu al artelor s-ar manifesta for\u0163a lor creatoare, sunt chema\u0163i tot de Poezia Existen\u0163ei, acel mesaj indicibil ce permeaz\u0103 de pretutindeni din cele ie\u015fite din Cuv\u00e2ntul Domnului cu ocazia Facerii \u015fi reflect\u0103, ca \u00een oglind\u0103, constatarea Sa final\u0103, de dup\u0103 fiecare zi, anume c\u0103 toate erau bine f\u0103cute \u015fi c\u0103-L mul\u0163umeau. Va s\u0103 zic\u0103, acesta este primul sens al termenului \u2018poezie\u2019; abia la urm\u0103 vine acela de gen literar (dramaturgia, romanul, poezia \u015fi celelalte), ori acela de crea\u0163ie cu form\u0103 dat\u0103, din domeniul literaturii (un poem, o poezie). Deosebirea dintre mul\u0163umirea P\u0103rintelui a toate, dup\u0103 \u00eencheierea fiec\u0103rei etape a Crea\u0163iei, este alta dec\u00e2t aceea a omului ce p\u0103trunde \u00een sfera poetic\u0103 a Cosmosului: cel din urm\u0103 se umple de o mirare exultant\u0103 a bucuriei, prin aceea c\u0103 are acces la frumuse\u0163ile echilibrate \u00een chip uluitor \u00een Facere. At\u00e2t de plin este el de vibranta admira\u0163ie a universului \u00eenc\u00e2t laudele sale trec \u00eentr-un limbaj specific, prin care p\u00e2n\u0103 \u015fi t\u0103cerile dintre cuvinte \u2013 dac\u0103 nu \u00een mod special acelea \u2013 devin gr\u0103itoare, prin asemuirea cu imperceptibila muzic\u0103 a sferelor.<\/p>\n

\u201cExperien\u0163a anilor de deten\u0163ie\u201d, scrie mai departe Viorel Gheorghi\u0163\u0103, \u201cmi-a revelat aceast\u0103 tain\u0103 a m\u00e2ntuirii prin poezie, a m\u00e2ntuirii prin cuv\u00e2nt, prin cuv\u00e2ntul rostit. Nu e vorba de vreo retoric\u0103 sau de figuri de stil, menite s\u0103 impresioneze. Cum ar putea-o face? E vorba de o realitate existen\u0163ial\u0103, \u00een ce m\u0103 prive\u015fte, de net\u0103g\u0103duit. \u00cen urma demasc\u0103rilor de la Pite\u015fti \u015fi Gherla, retras \u00een mine \u00eensumi ca \u00eentr-o inexpugnabil\u0103 carapace, ca \u00eentr-o cript\u0103, mi-am acceptat condi\u0163ia de morm\u00e2nt \u00eenc\u0103 viu. Clinic, nu eram mort. Antropologic, av\u00e2nd \u00een vedere refuzul\u00a0 devenit funciar, de a comunica, at\u00e2t cu exteriorul, presupus a fi irefutabil primejdios, ostil, saturat, ca un burete ud, de violen\u0163\u0103 \u015fi dela\u0163iune, c\u00e2t \u015fi cu propriile mele amintiri, cu propriul meu trecut, da! Nu e, prin urmare, deplasat\u0103 afirma\u0163ia c\u0103 \u00een ziua \u00een care, somat de nu \u015ftiu ce demon, la Aiud fiind, am \u00eencropit primul meu vers arestat, m-am n\u0103scut a doua oar\u0103, prin poezie, eu care, liber fiind, nu am slujit poezia, mai mult am tr\u0103dat-o. Primele lan\u0163uri care au cedat au fost acelea care m\u0103 \u0163ineau r\u0103stignit, pe crucea f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103 a unui prezent perpetuu, \u00eempiedic\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103-mi simt r\u0103d\u0103cinile \u015fi s\u0103-mi asum trecutul. Efectul: introspec\u0163ia liric\u0103, prin mijlocirea poemului scurt, de form\u0103 fix\u0103, sau evaziunea, aparent epic\u0103, prin intermediul baladei extrapolate. Treptat, treptat, \u00een interiorul universului concentra\u0163ionar, pe de o parte, \u00een \u00eentunericul \u00een care vegetam, pe de alta, prindea consisten\u0163\u0103 un alt univers, cel poetic, pe c\u00e2t de inefabil, pe at\u00e2t de reconfortant. Reconfortant \u00eentruc\u00e2t nu era nici artificios, nici de \u00eemprumut; \u00eemi apar\u0163inea \u00een totalitate, fiindu-mi consubstan\u0163ial. At\u00e2ta doar c\u0103, pentru a-l descoperi au fost necesare suferin\u0163a \u015fi timpul \u015fi ispita Satanei.\u201d<\/p>\n

F\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eencerc o gre\u015fit\u0103 confundare a planurilor, al celui ascetic \u015fi al aceluia \u00een care vie\u0163uie\u015fte condamnatul politic, constat c\u0103 exist\u0103 apropieri posibile \u00eentre ele. Ascetul elimin\u0103 din existen\u0163a sa tot ce apar\u0163ine lumii. El evit\u0103 cvasicomplet comer\u0163ul cu ceilal\u0163i oameni, at\u00e2t din punctul de vedere al convorbirilor, al \u00eentrevederilor, al contactelor fizice sau senzoriale. Evit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi amintirea lor, contra c\u0103reia duce o lupta acerb\u0103 \u015fi permanent\u0103. El \u00ee\u015fi reduce nevoile vitale la minimum. \u00ce\u015fi a\u0163inte\u015fte ochii cugetului \u015fi inima c\u0103tre Tat\u0103l ceresc; tot g\u00e2ndul s\u0103u se \u00eendreapt\u0103, pe toate c\u0103ile cu putin\u0163\u0103, c\u0103tre Dumnezeu \u015fi alterneaz\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u0103ritoare contemplare cu investigarea propriei sl\u0103biciuni, din ce \u00een ce mai ad\u00e2nc cobor\u00e2t\u0103. Legile biologice devin vr\u0103jma\u015ful s\u0103u de zi de zi \u015fi de ceas de ceas. Iar la asumarea legilor cere\u015fti aspir\u0103 permanent. Lupt\u0103 cu strig\u0103tele c\u0103rnii \u015fi se preschimb\u0103 \u00eentr-o flac\u0103r\u0103 ce arde de dorul \u00eent\u00e2lnirii cu St\u0103p\u00e2nul. \u00ce\u015fi tempereaz\u0103, p\u00e2n\u0103 la anulare, personalitatea \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat\u0103, prin t\u0103ierea voii \u015fi \u00eentreruperea contactului cu omul vechi din sine. Caut\u0103 ne\u00eencetat o c\u00e2t mai deplin\u0103 smerire \u015fi canonul trupului. Condamnatul politic, mai ales acela care a trecut prin\u00a0 reeduc\u0103ri, cum este cazul lui Viorel Gheorghi\u0163\u0103, \u00ee\u015fi duce zilele cu o m\u00e2ncare ne\u00eenchipuit de lipsit\u0103 de vlag\u0103 hr\u0103nitoare, \u00een interdic\u0163ia mi\u015fc\u0103rii libere \u00een afara locului (celulei) de deten\u0163ie, \u00een interdic\u0163ia comer\u0163ului cu oamenii (cu at\u00e2t mai mult dac\u0103 este aruncat \u00een izolare, ori dac\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o camer\u0103 cu reeduca\u0163i, adic\u0103 colegi de ai s\u0103i preschimba\u0163i \u00een turn\u0103tori, prin b\u0103taie continu\u0103, sau \u00een b\u0103t\u0103u\u015fi ai propriilor camarazi), neav\u00e2nd dreptul la lectur\u0103, iar conversa\u0163ia, chiar dac\u0103 se \u00eencumet\u0103 s\u0103 se av\u00e2nte \u00een ea, trebuie purtat\u0103 \u015foptit \u015fi cu risc, \u00ee\u015fi va \u00eentoarce mintea asupra ei \u00eense\u015fi, alung\u00e2nd de la sine evocarea bucuriilor libert\u0103\u0163ii, ca prea st\u00e2rnitoare de durere, \u015fi aprofund\u00e2nd condi\u0163ia umil\u0103, extrem de umil\u0103, a omului permanent amenin\u0163at \u015fi f\u0103r\u0103 nici o putere de a-\u015fi schimba soarta. Nu mai are dec\u00e2t \u00een\u0103l\u0163area min\u0163ii \u00een rug\u0103ciune, c\u0103tre singurul ap\u0103r\u0103tor care i-a r\u0103mas, c\u0103tre singura lui \u015fi ultim\u0103 n\u0103dejde, c\u0103tre Dumnezeu. Autorul m\u0103rturisirilor din care citez l\u0103mure\u015fte foarte simplu condi\u0163ia ascetic\u0103 a condamnatului politic, \u00een care condi\u0163ie insul este preg\u0103tit s\u0103 ia contact cu Poezia cerurilor.<\/p>\n

\u201cNevoia de a comunica versurile, \u00een circumstan\u0163ele date\u201d \u2013 este vorba despre circumstan\u0163ele deten\u0163iei, la care se refer\u0103 continuu Viorel Gheorghi\u0163\u0103 \u2013, \u201cun impuls cu totul nou, nu doar pentru a fi memorate, c\u00e2t pentru a fi confirmate, a re\u00eentemeiat apoi \u00eencrederea \u00een semeni, \u00een buna lor credin\u0163\u0103. Cu fiecare strof\u0103 \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 de omul de l\u00e2ng\u0103 mine, cu fiecare lovitur\u0103 de piatr\u0103, \u00een \u0163eava caloriferului, prin intermediul c\u0103ruia versurile, cu sutele, ajungeau la urechile altor \u015fi altor camarazi, teama se risipea, ca ceara \u00een para focului, iar eu redeveneam om capabil s\u0103 m\u0103 bucur, capabil s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndesc bucurie (uneori \u015fi invidie), \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, capabil s\u0103 \u00eemi asum riscuri, \u015fi nu pu\u0163ine.\u201d<\/p>\n

\u015ei iat\u0103 cum rodul cre\u015ftinesc al crea\u0163iei poetice iese \u00een eviden\u0163\u0103: ea te face s\u0103-\u0163i iube\u015fti iar\u0103\u015fi semenii, s\u0103-\u0163i redob\u00e2nde\u015fti \u00eencrederea \u00een ei, s\u0103-i ier\u0163i, s\u0103-i socote\u015fti din nou asemenea \u0163ie. Cum are loc aceast\u0103 transformare sufleteasc\u0103, de la starea celui \u00eengrozit de aproape \u015fi vr\u0103jm\u0103\u015findu-l, la cel deschis spre el, dorindu-l p\u0103rta\u015f al bucuriei tale \u015fi dorindu-te s\u0103 devii canalul prin care se transmite dragostea spre el? Ea este \u00eeng\u0103duit\u0103 prin propriul t\u0103u contact cu Iubirea Dumnezeiasc\u0103, cu Iertarea Divin\u0103, cu Adev\u0103rul. Acestea metamorfozeaz\u0103 omul c\u0103zut, \u00eel \u00eenal\u0163\u0103, \u00eel ajut\u0103 s\u0103 fie reprimit \u00eentre fiii lui Dumnezeu. Apoi toate sunt la \u00eendem\u00e2n\u0103, c\u0103ci f\u0103ptura ac\u0163ioneaz\u0103 iar\u0103\u015fi ca o f\u0103ptur\u0103 a dragostei Tat\u0103lui ceresc, ca un frate cu to\u0163i fra\u0163ii.<\/p>\n

Unde \u00eel conduce pe poet noul s\u0103u statut? Afl\u0103m urm\u0103toarele:<\/p>\n

\u201c\u00cen temni\u0163\u0103, poezia \u015fi-a r\u0103scump\u0103rat dreptul de a exista, nu o dat\u0103, cu s\u00e2ngele credincio\u015filor ei, urm\u0103rirea vinova\u0163ilor cutez\u0103tori\u201d (adic\u0103 a poe\u0163ilor) \u201cprelungindu-se p\u00e2n\u0103 \u00een zilele revolu\u0163iei din 1989 \u015fi, \u00eentr-o anume m\u0103sur\u0103, \u015fi dup\u0103. La interval de peste un deceniu, anchete, tracas\u0103ri, confisc\u0103ri de manuscrise \u015fi, poate, chiar ruguri. C\u00e2te din manuscrisele confiscate vor mai fi exist\u00e2nd, cine \u015ftie?\u201d<\/p>\n

Voi aminti ascult\u0103torilor mei de Justin Paven, autorul memoriilor \u201cDUMNEZEUL MEU, DE CE M-AI P\u0102R\u0102SIT?\u201d, publicate chiar de mine, \u00een Editura Ramida. C\u00e2nd am vorbit \u00eempreun\u0103 despre el, nu am men\u0163ionat motivul celei de-a doua condamn\u0103ri a sale. Bolnav de tbc, a conlocuit la T\u00e2rgu-Ocna, \u00eenchisoarea destinat\u0103 de\u0163inu\u0163ilor pedepsi\u0163i de soart\u0103 \u015fi cu aceast\u0103 nenorocire, cu poetul Constantin Aurel Dragodan. Entuziasmat de versurile acestuia, create pe parcursul unei lungi deten\u0163ii, treptat i-a \u00eenv\u0103\u0163at pe de rost \u00eentreaga oper\u0103. A \u015fti pe dinafar\u0103 stihuri, \u00een \u00eenchisoare, \u00eenseamn\u0103 a avea permanent o preocupare intelectual\u0103: aceea de a le repeta, pentru a nu le uita. Pe l\u00e2ng\u0103 acest exerci\u0163iu de memorie, extrem de util, deoarece func\u0163ia respectiv\u0103 a psihicului se toce\u015fte cu mare grab\u0103 \u00een condi\u0163iile claustr\u0103rii, repetarea aducea cu sine \u015fi o rafinare a sentimentelor, c\u0103ci poeziile constituie condens\u0103rile celor mai intense tr\u0103iri umane \u015fi a celor mai subtile. Astfel, contactul cu poezia reprezenta pentru noi to\u0163i o adev\u0103rat\u0103 s\u0103rb\u0103toare. Cum studentul Justin Paven mai avea pu\u0163in timp de petrecut \u00een pu\u015fc\u0103rie, bucur\u00e2ndu-se de o condamnare mic\u0103, fu eliberat la termen \u015fi, odat\u0103 ajuns \u00een familie, transcrise \u00een dou\u0103 caiete, mi se pare, crea\u0163ia prietenului Dragodan. Securitatea nu era deloc satisf\u0103cut\u0103 c\u0103 la destui dintre tebeci\u015ftii de la T\u00e2rgu-Ocna le venise sorocul repunerii \u00een libertate. Hot\u0103r\u00ee s\u0103-i arunce iar\u0103\u015fi \u00een gherl\u0103. Li se \u00eenscen\u0103 un nou proces, motivat, de pild\u0103, c\u0103 s-au \u00eent\u00e2lnit \u015fi \u015fi-au mai povestit, ca omul, p\u0103\u0163aniile petrecute de c\u00e2nd nu se v\u0103zuser\u0103, c\u0103 \u015fi-au f\u0103cut daruri amicale (p\u0103rintele Constantin Voicescu, fie-i \u0163\u0103r\u00e2na u\u015foar\u0103, a fost acuzat c\u0103 a primit, la na\u015fterea fiului s\u0103u, actualul preot Mihai Voicescu, un c\u0103rucior de copil, de la un fost coleg de temni\u0163\u0103), c\u0103 au mers \u00eempreun\u0103 la m\u0103n\u0103stirea Cernica, cu prilejul slujbei ce consacra recunoa\u015fterea Sf\u00e2ntului Calinic de a se num\u0103ra printre Cei cu daruri cere\u015fti, c\u0103 cineva (o domni\u015foar\u0103 care nu mai fusese condamnat\u0103) a insistat ca fratele ei s\u0103 primeasc\u0103, prin oficialit\u0103\u0163ile \u00eenchisorii, penicilina at\u00e2t de scump\u0103 atunci, dar at\u00e2t de eficient\u0103 \u00een cazurile de tuberculoz\u0103; \u015fi pentru altele asemenea. S-a alc\u0103tuit un nou lot, cum l-am numit \u00een titlul unei povestiri publicate \u00een volumul \u201cRUGUL APRINS. DUHOVNICII ORTODOXIEI, SUB LESPEZI, \u00ceN GHERLELE COMUNISTE\u201d, \u201clotul tuberculo\u015filor\u201d. Ei bine, o t\u00e2n\u0103r\u0103 informatoare p\u0103truns\u0103 \u00een casa lui Justin Paven \u015fi d\u00e2nd peste caietele cu pricina, l-a t\u00e2r\u00e2t iar\u0103\u015fi \u00een fa\u0163a justi\u0163iei militare, al\u0103turi de cei pomeni\u0163i, drept care a primit al\u0163i dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani …pentru dragostea sa de poezie.<\/p>\n

\u201cCeea ce \u015ftiu \u00eens\u0103\u201d, ne asigur\u0103 Viorel Gheorghi\u0163\u0103, de la care am plecat, \u201ce faptul c\u0103 ne g\u0103sim \u00een fa\u0163a unui mister ce nu poate fi \u00een nici un fel z\u0103d\u0103rnicit, \u00eentruc\u00e2t ra\u0163iunea de a fi a poeziei universului concentra\u0163ionar rezid\u0103, nu \u00een obiect, ci \u00een act. Faptul de a o fi scris \u2013 impropriu spus, despre creion \u015fi h\u00e2rtie neput\u00e2nd fi vorba \u2013, ca \u015fi acela de a o fi memorizat, e relevant, nu poemul ca atare. Actul modific\u0103 sufletul. Poemul poate fi confiscat, poate fi tezaurizat, poate fi ars; actul, odat\u0103 produs, nu. Subzist\u0103 \u00een aceast\u0103 stare de lucruri paradoxul oric\u0103rei taine, \u00een spe\u0163\u0103 acela de a scrie \u015fi de a \u00eenv\u0103\u0163a, f\u0103r\u0103 speran\u0163a explicit\u0103 de a-\u0163i vedea poemele \u00een situa\u0163ia de a putea fi \u015fi publicate. (…) \u201cScris este: Nu numai cu p\u00e2ine va tr\u0103i omul, ci cu tot cuv\u00e2ntul care iese din gura lui Dumnezeu\u201d (Mat. Cap. 4, 1-4). \u00cen umbra celulei, sub bolta f\u0103r\u0103 lumin\u0103 a minelor de plumb, al\u0103turi de lib\u0103rci \u015fi trupuri schiloade, ne\u00eensufle\u0163ite uneori, \u00eempreun\u0103 cu rug\u0103ciunea, poezia a fost un asemenea cuv\u00e2nt, nu m\u00e2ntuit, prin rostire, cum spune Lucian Blaga, ci m\u00e2ntuitor. Un omagiu mai deplin dec\u00e2t acesta, adus poeziei, consider c\u0103 nu e cu putin\u0163\u0103. Poe\u0163ii, \u015fi vechi \u015fi noi, \u00een chiar aceste vremi de restri\u015fte, pot s\u0103 se bucure cum, la timpul s\u0103u, nu s-a putut bucura H\u00f6lderlin. \u00cen temni\u0163ele comuniste din Rom\u00e2nia, poezia a fost convertit\u0103 \u2013 \u00een intimitatea lui, procesul \u00eemi scap\u0103 \u2013 \u00een p\u00e2ine \u015fi vin, \u00een trup \u015fi s\u00e2nge sacru. \u015ei c\u00e2t de bine \u015fi frumos ar fi ca aceast\u0103 convertire s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un bun c\u00e2\u015ftigat.\u201d<\/p>\n

Nici o alt\u0103 vorb\u0103 nu se cuvine ad\u0103ugat\u0103. Repet\u00e2nd o propozi\u0163ie \u00eenscris\u0103 \u00een sufletele noastre, ale tuturora, r\u0103mas\u0103 nou\u0103 de la William Shakespeare: \u201cRestul este t\u0103cere\u201d, ne lu\u0103m r\u0103mas bun de la acest mare c\u00e2nt\u0103re\u0163 al poeziei de temni\u0163\u0103, Viorel Gheorghi\u0163\u0103.<\/p>\n

20.\u00a0 CHEMAREA\u00a0 PRIN\u00a0 SUFERIN\u0162A CELORLALTE\u00a0 F\u0102PTURI ALE\u00a0 LUI\u00a0 DUMNEZEU<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Exist\u0103 unele chem\u0103ri menite numai pentru \u00eent\u0103rirea curajului \u015fi a speran\u0163ei, prin aducerea aminte de Dumnezeu; ele reprezint\u0103 o \u2018vitaminizare\u2019 \u2013 dac\u0103 \u00eemi este \u00eeng\u0103duit s\u0103 folosesc acest termen medical \u2013 o vitaminizare a spiritualit\u0103\u0163ii noastre, dintr-o pricin\u0103 ori alta vl\u0103guit\u0103. \u015ei de ce n-a\u015f utiliza un termen medical, c\u00e2nd Iisus Hristos s-a ocupat at\u00e2t de \u00eendeaproape de t\u0103m\u0103duirea trupurilor \u015fi a sufletelor?<\/p>\n

Atari chem\u0103ri am cunoscut cu to\u0163ii; atunci c\u00e2nd, d\u0103r\u00e2ma\u0163i l\u0103untric de e\u015fec, de neg\u0103sirea nici unei ultime porti\u0163e de sc\u0103pare dintr-un labirint de piedici \u015fi din plasa unor \u00eenc\u00e2lceli f\u0103r\u0103 ie\u015fire, trec\u00e2nd prin dreptul unei biserici \u2013 noi care n-am mai p\u0103\u015fit demult pragul uneia \u2013 hot\u0103r\u00e2m brusc s\u0103 ne uit\u0103m c\u00e2teva minute disperarea ap\u0103s\u0103toare \u015fi s\u0103 ne ad\u00e2ncim \u00een atmosfera unde Domnul este mereu prezent, chiar de nu se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte nici o slujb\u0103. De cele mai multe ori, f\u0103c\u00e2nd aceasta, suntem con\u015ftien\u0163i a c\u0103uta o lini\u015ftire, a\u015fa cum un pahar de ap\u0103 rece istove\u015fte ar\u015fi\u0163a l\u0103untric\u0103 a celui dogor\u00e2t de razele piezi\u015fe \u015fi necru\u0163\u0103toare ale unui soare str\u0103in \u015fi orb fa\u0163\u0103 de sl\u0103biciunea noastr\u0103. Nu ne d\u0103m seama nici m\u0103car a avea nevoie de ajutorul lui Dumnezeu, fiindc\u0103 ritmul vie\u0163ii moderne \u015fi felul \u00eencr\u00e2ncenat \u00een care ne-am obi\u015fnuit s\u0103 ne ducem zilele ne-au dep\u0103rtat de fericitele clipe ale copil\u0103riei c\u00e2nd ne ridicam cugetele c\u0103tre Dumnezeu cu smerit\u0103 dragoste \u015fi \u00eencredere.<\/p>\n

\u015ei intr\u0103m. T\u0103cerea cucernic\u0103 \u2013 nu pentru c\u0103 cineva ar sta \u00eengenunchiat \u00een dreptul vreunei icoane, ci cucernic\u0103 datorit\u0103 tuturor sfin\u0163ilor care ne privesc din zugr\u0103veala lor \u2013 cade pe timpane ca un balsam. R\u0103coarea, dac\u0103 e zi de var\u0103, ne m\u00e2ng\u00e2ie t\u00e2mplele ce ard de zumzetul g\u00e2ndurilor necru\u0163\u0103toare. Mirosul vag de t\u0103m\u00e2ie r\u0103mas \u00een aer, de la ultima c\u0103dire s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een incint\u0103, ne gr\u0103ie\u015fte despre bl\u00e2nde\u0163ea \u015fi dulcea\u0163a duhovniceasc\u0103. Penumbra, deloc str\u0103in\u0103, ne este familiar\u0103 \u015fi ne putem deschide inima \u00een siguran\u0163\u0103 pe genunchii ei: acolo pare a-i fi cuibul.<\/p>\n

Rea\u015feza\u0163i \u00een noi \u00een\u015fine de acestea, ne ad\u00e2ncim \u00een sinea noastr\u0103, dar nu \u00eentr-una a fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor de p\u00e2n\u0103 atunci, ci \u00eentr-una unde nu se petrece nimic, aparent; dar ne sim\u0163im ap\u0103ra\u0163i. Este c\u0103mara l\u0103untric\u0103 despre care ne vorbea Iisus. \u015ei, f\u0103r\u0103 s-o fi dorit, f\u0103r\u0103 a ne fi a\u015fteptat la asta, ne pomenim rug\u00e2ndu-ne aproape f\u0103r\u0103 cuvinte. \u015ei de\u015fi cererile ne sunt imperios necesare \u2013 presupunem c\u0103 este timpul unei mari nevoi \u2013 rug\u0103ciunea ne este doar o stare de iubire \u015fi de predare \u00een m\u00e2inile P\u0103rintelui Ceresc.<\/p>\n

C\u00e2nd starea binecuv\u00e2ntat\u0103 se stinge f\u0103r\u0103 interven\u0163ia noastr\u0103, ne ridic\u0103m din strana unde ne-am odihnit sau din genunchi, dac\u0103 pe ei am c\u0103zut, \u015fi ie\u015fim alt om: suntem at\u00e2t de departe de necazuri… Le putem scruta oarecum la rece, cu o nou\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u015fi cu \u00eencredin\u0163area c\u0103 nu ele sunt mai puternice dec\u00e2t noi, ci c\u0103 mai avem n\u0103dejde de izb\u00e2nd\u0103.<\/p>\n

Dar am\u0103r\u00e2tul de \u00eentemni\u0163at, c\u0103 despre el vorbim de at\u00e2ta timp, nu are la \u00eendem\u00e2n\u0103, mai bine spus nu avea la \u00eendem\u00e2n\u0103, \u00een temni\u0163ele comuniste, biseric\u0103, s-o cerceteze, la timpul de cump\u0103n\u0103 al sec\u0103tuirii duhovnice\u015fti. N-avea icoan\u0103. N-avea preot s\u0103 se spovedeasc\u0103 \u015fi s\u0103-i cear\u0103 a fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit. N-avea alt frate cre\u015ftin, s\u0103 se roage dimpreun\u0103 cu el (de fapt, avea pe to\u0163i colegii de deten\u0163ie, numai c\u0103 rug\u0103ciunea laolalt\u0103, oric\u00e2t de deseori se rostea, aducea, \u00een cele din urm\u0103, c\u00e2nd era dat\u0103 pe fa\u0163\u0103, c\u00e2nd era descoperit\u0103 de gardieni, pedepse cutremur\u0103toare. Va s\u0103 zic\u0103, pu\u015fc\u0103ria\u015fului nu-i r\u0103m\u00e2nea nici o m\u00e2ng\u00e2iere, dec\u00e2t rug\u0103ciunea personal\u0103, bine t\u0103inuit\u0103.<\/p>\n

\u015ei, totu\u015fi, c\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd ap\u0103rea, un semn de la Dumnezeu, c\u00e2nd \u0163i-era via\u0163a mai grea, un semn de dragoste, fie prin mijlocirea unui semen, fie, mult mai arareori, cum stau lucrurile \u00een cazul urm\u0103tor, printr-o alt\u0103 f\u0103ptur\u0103 a Domnului. Asculta\u0163i m\u0103rturia aceluia\u015fi Viorel Gheorghi\u0163\u0103 care, s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 ne-a l\u0103murit asupra rosturilor poeziei ca mijloc de chemare a lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u201cC\u0103ru\u0163e \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti aduceau, \u00een acea prim\u0103var\u0103, trunchiuri de copaci, materie prim\u0103 pentru fabrica Aiudului. Atelajele erau preluate de mili\u0163ieni \u015fi conduse p\u00e2n\u0103 la locul de depozitare, pentru a fi desc\u0103rcate de noi. Lipsa unui drum, c\u00e2t de c\u00e2t practicabil, umezeala, lipsa unor unelte specifice, ca \u015fi lipsa de experien\u0163\u0103 a oamenilor, f\u0103ceau munca acestora grea \u015fi riscant\u0103. Subzista, \u00eendeosebi, primejdia accident\u0103rii, ca urmare a rostogolirii bu\u015ftenilor peste ne\u00eendem\u00e2naticii \u015fi firavii lor manipulatori. \u00cen cele din urm\u0103, un prim transport a fost desc\u0103rcat. Cu cel de al doilea, lucrurile s-au complicat. La intrarea \u00een depozit, ro\u0163ile c\u0103ru\u0163ei au intrat \u00een glod, p\u00e2n\u0103 aproape de butuc, iar caii, cu toate \u00eenjur\u0103turile \u015fi \u015ffichiuirile de bici ale mili\u0163ianului, nu voiau s\u0103 mai trag\u0103. Suntem chema\u0163i de ajutor, noi. \u00cencerc\u0103m s\u0103 degaj\u0103m ro\u0163ile, s\u0103 ridic\u0103m osia din spate, s\u0103 \u00eempingem. Degeaba. Caii nu mai vor s\u0103 colaboreze. Suntem \u00eenjura\u0163i \u015fi noi, suntem f\u0103cu\u0163i bo\u015forogi, incapabili, m\u0103 rog, tot tac\u00e2mul. Tot degeaba. O nou\u0103 \u00eencercare \u015fi \u00eenc\u0103 una. \u00cen disperare de cauz\u0103, mili\u0163ianul abandoneaz\u0103. \u201cDomnule mili\u0163ian, permite\u0163i-mi s\u0103 \u00eencerc \u015fi eu.\u201d M\u0103 prive\u015fte, la \u00eenceput cu ur\u0103, apoi cu n\u0103duf. \u201c\u00cencearc\u0103!\u201d M\u0103 adresez apoi oamenilor, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eemi fac prea multe iluzii. Erau \u015fi sl\u0103bi\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 o elementar\u0103 dorin\u0163\u0103 de a rezolva situa\u0163ia. Totu\u015fi. \u201cC\u00e2nd v\u0103 voi spune, v\u0103 rog s\u0103 \u00eempinge\u0163i. Doar at\u00e2t.\u201d M\u0103 apropii apoi de cai. Mili\u0163ianul \u00eemi \u00eentinde biciul. \u201cMul\u0163umesc. Nu e nevoie.\u201d M\u00e2ng\u00e2i caii pe frunte, \u00eei \u00eembr\u0103\u0163i\u015fez, le spun c\u00e2teva vorbe, a\u015fa, la \u00eent\u00e2mplare, le str\u00e2ng pe r\u00e2nd, v\u00e2rful urechilor. M\u0103 privesc, de bun\u0103 seam\u0103 surprin\u015fi, \u015fi r\u0103spund afec\u0163iunii mele \u00eenchiz\u00e2nd ochii \u015fi \u00eenclin\u00e2nd din capete. \u015ei acum, la treab\u0103. Apuc d\u00e2rlogii \u015fi rostesc moale: \u201cNoa, hai!\u201d Nu exagerez. Caii se opintesc de parc\u0103 mi-ar fi \u00een\u0163eles vorbele \u015fi mai ales g\u00e2ndul, \u015fi \u00eentr-un efort suprem de solidaritate a robilor \u00eentre ei, mu\u015fc\u0103 z\u0103bala, \u00ee\u015fi \u00eencoard\u0103 mu\u015fchii \u015fi urnesc din loc \u00eentreaga povar\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een dreptul stivei nu s-au oprit. \u00cei \u00eembr\u0103\u0163i\u015fez \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00een semn de mul\u0163umire. Respir \u015fi eu, respir\u0103 \u015fi ei, greu. O bucat\u0103 de zah\u0103r, ori un pumn de ov\u0103z li s-ar cuveni, dar de unde? Sau, \u015ftiu eu, poate c\u0103 m\u00e2ng\u00e2ierea mea, \u00een cazul robilor, \u015fi ei sunt tot ni\u015fte robi, la un st\u0103p\u00e2n mai mult sau mai pu\u0163in cumsecade, e mai de pre\u0163. Oricum, \u00een timp ce patrupedele \u00eenchideau ochii a \u00een\u0163elegere \u015fi complicitate, din ochii mei se prelingeau lacrimi, \u015fterse pe furi\u015f. Clipa a fost una de evadare.\u201d A fost o clip\u0103 de evadare pentru c\u0103 Viorel Gheorghi\u0163\u0103 \u00ee\u015fi retr\u0103ia copil\u0103ria \u00eendulcit\u0103 de comuniunea cu toate creaturile P\u0103rintelui nostru. Fragmentul relev\u0103 de c\u00e2t de pu\u0163in are nevoie sufletul obiditului: dac\u0103 dragostea omului \u00eei lipse\u015fte, aceea a dobitocului \u00eei este rai. Ea \u00eei aminte\u015fte de starea paradisiac\u0103, \u00eei aminte\u015fte c\u0103 r\u0103spunz\u0103tori ne-a l\u0103sat Dumnezeu de \u00eentreaga Crea\u0163iune. Iar omul, atunci c\u00e2nd nici un alt g\u00e2nd, dec\u00e2t acela al supravie\u0163uirii, n-ar fi normal s\u0103-l m\u00e2ne de la o zi la alta, \u00een tenta\u0163ia lui de a-\u015fi salva via\u0163a, aude \u00een inim\u0103 poruncile lui Dumnezeu \u015fi, dac\u0103 a fost ispitit s\u0103-\u015fi uite omenia, ea se rede\u015fteapt\u0103 \u00een sine, la chemarea lui Dumnezeu c\u0103tre bun\u0103tate, dragoste \u015fi \u00een\u0163elegerea a toat\u0103 f\u0103ptura.<\/p>\n

Dar c\u00e2nd este vorba despre suferin\u0163a oamenilor, cu c\u00e2t mai profund\u0103 este chemarea de a ne \u00eenvinge pe noi \u00een\u015fine, pentru a u\u015fura durerea celorlal\u0163i, oric\u00e2t de mare jertf\u0103 ni s-ar cere pentru aceasta…<\/p>\n

Ne vom \u00eentoarce din drum \u00eentr-o camer\u0103 unde a fost depus Dumitru Bordeianu \u00een penitenciarul Pite\u015fti, la celula 18; acolo a vie\u0163uit al\u0103turi de Costache Opri\u015fan, un eminent t\u00e2n\u0103r care, ca student l\u0103sase o d\u00e2r\u0103 de lumin\u0103, dup\u0103 absolvire, \u00een sufletele profesorilor \u015fi colegilor s\u0103i, drept care fusese ales conduc\u0103tor al tineretului, \u015fi de Alexandru Munteanu, \u015feful unei grup\u0103ri studen\u0163e\u015fti de la Facultatea de Teologie din Sibiu. Pentru a \u00een\u0163elege cele ce au urmat, este necesar s\u0103 afl\u0103m c\u0103 Opri\u015fan, care studiase la Facultatea de Litere \u015fi Filosofie din Cluj, fusese ulterior \u00een Germania, unde \u00ee\u015fi dedicase timpul perfec\u0163ion\u0103rii intelectuale, \u015fi reprezenta o capacitate rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 la tinerii de v\u00e2rsta sa. Cei doi colegi de celul\u0103, al doilea fiind autorul memoriilor, Dumitru Bordeianu, cum am spus-o, l-au rugat s\u0103 atace pentru ei o introducere \u00een istoria filosofiei. \u201cExpunerile sale erau f\u0103cute de la suflet la suflet \u015fi at\u00e2t de pl\u0103cute \u015fi atr\u0103g\u0103toare, \u00eenc\u00e2t opt ore pe zi, parc\u0103 uitam de foame \u015fi de lumea de afar\u0103\u201d, m\u0103rturise\u015fte naratorul.<\/p>\n

\u201cCele 11 luni, c\u00e2t am stat cu Opri\u015fan \u00een celul\u0103, au fost pentru mine lunile cele mai pl\u0103cute din \u00eenchisoare\u201d, deci din toat\u0103 deten\u0163ia, recunoa\u015fte el cu c\u0103ldur\u0103 \u015fi sinceritate \u00eenduio\u015fat\u0103.<\/p>\n

Condu\u015fi \u00een camera demasc\u0103rilor, supu\u015fi unei torturi permanente timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, de c\u0103tre studen\u0163ii ce acceptaser\u0103 s\u0103-\u015fi bat\u0103 fra\u0163ii de suferin\u0163\u0103, pentru a oferi Securit\u0103\u0163ii noi dovezi de vinov\u0103\u0163ie a victimelor lor, fa\u0163\u0103 de comunism, preschimba\u0163i \u00een carne h\u0103cuit\u0103 \u015fi zoi de s\u00e2nge, \u201c\u00een s\u00e2mb\u0103ta care a urmat s-a produs \u015fi inevitabila c\u0103dere\u201d,\u00a0 se poveste\u015fte \u00een continuare. Prin \u201cc\u0103dere\u201d se \u00een\u0163elege, dup\u0103 cum se va vedea, ascultarea cumplit de dureroas\u0103 de ordinul de a-\u0163i tortura propriul tovar\u0103\u015f de suferin\u0163\u0103, sub amenin\u0163area uciderii tale \u00een b\u0103taie, dac\u0103 nu te supuneai cerin\u0163elor ciom\u0103garilor. Costache Opri\u015fan fu legat de picioare cu o funie. Munteanu primi un ciomag \u015fi, la porunc\u0103, izbi \u00een t\u0103lpile celui \u00eentins \u2013 acestea \u00eei fuseser\u0103 indicate, restul corpului nemaiput\u00e2nd primi nici o lovitur\u0103 \u2013, izbi f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 vlag\u0103, deoarece nu mai avea putere. Iosub urm\u0103 la r\u00e2nd s\u0103-\u015fi loveasc\u0103 prietenul. O f\u0103cu \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri, Bordeianu istorise\u015fte cu sufletul la gur\u0103: \u201cDup\u0103 aceea a sc\u0103pat ciomagul din m\u00e2n\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 el nu mai poate lovi. Atunci s-a repezit la el Cantemir, l-a lovit cu un centiron peste cap \u015fi cu pumnul \u00een burt\u0103. Iosub s-a pr\u0103bu\u015fit \u015fi a fost dus \u00een lovituri de picior p\u00e2n\u0103 \u00een col\u0163 (…).<\/p>\n

\u201cAcum \u00eemi venea r\u00e2ndul mie. C\u00e2nd mi s-a dat ciomagul \u00een m\u00e2ini (nici atunci \u015fi nici alt\u0103 dat\u0103 nu mi-am amintit ce am g\u00e2ndit \u015fi judecat \u00een acea clip\u0103) l-am auzit pe Pris\u0103caru strig\u00e2nd: \u201cLove\u015fte-\u0163i mentorul, banditule, c\u0103 te-a \u00eenv\u0103\u0163at filosofie, c\u0103 este un mare \u015fef \u201d. (…) Lunguleac s-a apropiat de mine \u015fi m-a izbit \u00een fa\u0163\u0103 cu at\u00e2ta putere, c\u0103 din c\u00e2teva lovituri m-a dobor\u00e2t la p\u0103m\u00e2nt. Apoi tot el mi-a pus ciomagul \u00een m\u00e2n\u0103, zic\u00e2ndu-mi: \u201cLove\u015fte-\u0163i profesorul, banditule, c\u0103 de nu, te omor eu aici\u201d.<\/p>\n

\u201c\u015etiu c\u0103 am lovit dar nu \u00een fa\u0163a amenin\u0163\u0103rii ci a confuziei care m\u0103 \u00eenv\u0103luise, incapabil fiind de a mai g\u00e2ndi \u015fi ra\u0163iona. (…) Am lovit omul pentru care a\u015f fi fost capabil s\u0103 merg la moarte. Cu voie sau f\u0103r\u0103 voie, \u00eencet sau tare, nu mai are importan\u0163\u0103, ci faptul c\u0103 am lovit conteaz\u0103 \u015fi de aici a \u00eenceput c\u0103derea.\u201d Crearea acelei \u201cconfuzii\u201d speciale, bine numit\u0103 de autor, duce la formarea \u2018mediului ra\u0163ional\u2019 \u00een care se poate na\u015fte \u2018obedien\u0163a\u2019 de robot, pe care urm\u0103reau a o infiltra \u00een cei supu\u015fi la cazn\u0103, reeducatorii. Asist\u0103m, datorit\u0103 preciziei analizei la care s-a supus Dumitru Bordeianu ulterior, la frac\u0163iunea de secund\u0103 c\u00e2nd omul e deposedat de sine \u00eensu\u015fi \u015fi devine unealt\u0103 perfect\u0103 o voii potrivnice, apar\u0163in\u00e2nd altcuiva.<\/p>\n

Veni momentul s\u0103 loveasc\u0103 \u015fi Com\u015fa. Refuz\u0103! Dumitru Bordeianu \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu groaz\u0103: \u201cRefuzul lui de a-\u015fi lovi \u015feful \u015fi camaradul i-a zguduit pe to\u0163i (…). Atunci i s-a ordonat lui Opri\u015fan s\u0103-l loveasc\u0103 pe Com\u015fa. Acesta a zis c\u0103 nu este capabil nici s\u0103 ridice bra\u0163ele \u015fi deci nu putea s\u0103-l loveasc\u0103. \u00cen urma acestui dublu refuz, Com\u015fa a fost legat de picioare \u015fi au fost chema\u0163i unii dintre elevii de liceu (…) s\u0103-l loveasc\u0103. \u00cen urma gestului de mai \u00eenainte al lui Com\u015fa, doi dintre elevi au refuzat ordinul.\u201d Nu voi insista, pe urmele naratorului, dec\u00e2t afirm\u00e2nd c\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Com\u015fa, suferir\u0103 purgatoriul.<\/p>\n

Important pentru ceea ce urm\u0103rim este reac\u0163ia lui Bordeianu, \u00een ea c\u0103ut\u00e2nd tr\u0103irile sutelor de tineri care s-au v\u0103zut arunca\u0163i afar\u0103 din ei \u00een\u015fi\u015fi, \u00een h\u0103ul descompunerii morale, de care suntem ap\u0163i to\u0163i, f\u0103r\u0103 a fi con\u015ftien\u0163i de aceasta:<\/p>\n

\u201cNu \u015ftiam ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 m\u0103 revolt \u00eempotriva mea \u00eensumi, dar v\u0103z\u00e2nd gestul lui Com\u015fa \u015fi al lui Opri\u015fan, \u015fi mai ales al celor doi elevi, m-am revoltat pentru prima oar\u0103 \u00eempotriva mea \u015fi m-am desconsiderat ca nimeni altul; fusese de fapt \u00eenceputul c\u0103derii mele.(…) Dac\u0103 n-ar fi fost atitudinea […lor], a\u015f fi putut crede c\u0103 to\u0163i studen\u0163ii au fost ni\u015fte criminali. Com\u015fa, Opri\u015fan \u015fi cei doi elevi m-au trezit la cea mai crud\u0103 realitate.\u201d<\/p>\n

\u015ecoala caracterului (ce cumplit\u0103 era ea \u00een acele condi\u0163ii, pe buza mor\u0163ii!) nu se \u00eencheiase. S\u0103 ascult\u0103m gr\u0103irea memorialistului duc\u00e2ndu-\u015fi mai departe m\u0103rturisirile: \u201cSe zice c\u0103 prima gre\u015feal\u0103 este cel mai greu de f\u0103cut, pentru c\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd ai f\u0103cut-o, lan\u0163ul gre\u015felilor a fost declan\u015fat \u015fi c\u0103derea nu mai poate fi oprit\u0103.<\/p>\n

\u201c\u00cen mintea mea se desf\u0103\u015fura un proces, al c\u0103rui con\u0163inut era urm\u0103torul: dac\u0103 Ieronim Com\u015fa, Costache Opri\u015fan, precum \u015fi cei doi elevi, au avut curajul \u015fi t\u0103ria s\u0103 refuze de a lovi, iar eu m-am supus ordinului din sl\u0103biciune \u015fi neputin\u0163\u0103, \u00eensemna c\u0103 eu voi ajunge chiar mai r\u0103u dec\u00e2t Virgil Bordeianu\u201d (este vorba despre tizul s\u0103u, unul dintre c\u0103l\u0103ii notorii). \u201c\u015ei \u00een acele momente de descump\u0103nire am jurat, \u00een sinea mea, s\u0103 \u00eencerc \u015fi iar\u0103\u015fi s\u0103 \u00eencerc, c\u00e2t timp voi mai putea, s\u0103 nu mai lovesc \u015fi s\u0103 cer numai ajutorul lui Dumnezeu, s\u0103 m\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 \u015fi s\u0103-mi dea putin\u0163a de a r\u0103bda.\u201d<\/p>\n

Una este decizia nobil\u0103 luat\u0103 de el de a r\u0103bda \u015fi alta este s\u0103 …te mai po\u0163i r\u0103bda dup\u0103 cele s\u0103v\u00e2r\u015fite! \u201cM-am \u00eent\u00e2lnit\u201d, ne \u00eencredin\u0163eaz\u0103, \u201ccu Opri\u015fan la Gherla, c\u00e2nd lucram la ateliere. \u00cel salutam, cu un deosebit respect, dar nu m-am mai putut uita \u00een ochii lui. \u00cen momentul c\u00e2nd \u00eel salutam \u015fi el \u00eemi r\u0103spundea, nu am avut t\u0103ria, nici curajul, s\u0103 m\u0103 duc \u015fi s\u0103-i cer iertare.\u201d<\/p>\n

\u015ei pasul imens de reapropiere de acel sine \u00eensu\u015fi ce \u00eel reprezenta cu adev\u0103rat a fost str\u0103b\u0103tut. C\u00e2nd un alt de\u0163inut, Str\u0103chinaru, a fost pus s\u0103-l bat\u0103 pe Dumitru Bordeianu \u015fi a refuzat, i s-a cerut, drept urmare, acestuia s\u0103-l bat\u0103 pe el. Iar Bordeianu s-a \u00eenvins, \u00een sf\u00e2r\u015fit,\u00a0 \u015fi a refuzat la r\u00e2ndul s\u0103u s\u0103 fie obedient. Ambii fur\u0103 da\u0163i pe m\u00e2na ter\u0163ilor \u015fi-\u015fi \u00eencasar\u0103 plata demnit\u0103\u0163ii. \u00centre timp, avusese exemplul a cinci elevi ce nu cedaser\u0103 \u00eendemnului de a sc\u0103pa de tortur\u0103 prin torturarea altora. \u201cFiecare s-a comportat \u015fi ac\u0163ionat \u00een func\u0163ie de \u201cgenele\u201d lui suflete\u015fti, de zestrea lui moral\u0103 \u015fi \u00een primul r\u00e2nd de credin\u0163a lui \u00een Dumnezeu, de dragostea fa\u0163\u0103 de El \u015fi fa\u0163\u0103 de semenul s\u0103u.\u201d Observa\u0163ia este capital\u0103, fiindc\u0103 vine nu de la cineva care habar n-are ce au \u00eensemnat torturile reeduc\u0103rilor, ci de la omul care a c\u0103zut \u015fi s-a redresat, care a v\u0103zut sute de in\u015fi c\u0103z\u00e2nd \u015fi zeci care n-au b\u0103tut \u015fi i-au devenit exemplu! Evolu\u0163ia tr\u0103irii poruncii lui Hristos, pentru Dumitru Bordeianu, \u00een aceast\u0103 rela\u0163ie, este at\u00e2t de spectaculoas\u0103 \u00eenc\u00e2t, mai t\u00e2rziu, printre altele, a trecut \u015fi prin urm\u0103toarea cump\u0103n\u0103.<\/p>\n

\u201c\u00centr-o bun\u0103 sear\u0103, aproape de ora nou\u0103, s-a \u00eentors Zaharia de la camera 4 spital, fredon\u00e2nd c\u00e2teva c\u00e2ntece.\u201d Ascult\u0103torul trebuie s\u0103 \u015ftie c\u0103 aceast\u0103 camer\u0103, numit\u0103 \u201c4-spital\u201d, constituia, \u00een penitenciarul Pite\u015fti, \u00een perioada a\u015fa-numitelor reeduc\u0103ri, sediul comandoului format din cei ale\u015fi de Securitate s\u0103 conduc\u0103 torturarea de\u0163inu\u0163ilor. Iar ace\u015fti indivizi m\u00e2r\u015favi, printre care se num\u0103ra Zaharia, \u015feful comitetului de reeducare din camera unde z\u0103cea Bordeianu, aveau libertatea s\u0103 circule prin \u00eenchisoare, de la o celul\u0103 la alta, f\u0103r\u0103 a fi \u00eenso\u0163i\u0163i de gardieni, ei fiind admi\u015fi de conducerea militar\u0103 M.A.I. ca adev\u0103ra\u0163ii r\u0103spunz\u0103tori de cele ce se petreceau \u00een locul de deten\u0163ie. \u201cS-a oprit \u00een dreptul priciului meu \u015fi mi-a zis s\u0103-l urmez. M-a dus \u015fi m-a instalat pe priciul comitetului de tortur\u0103, m-a legat de m\u00e2ini \u015fi de picioare \u015fi s-a adresat celorlal\u0163i: \u201cVeni\u0163i s\u0103 v\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa\u0163i camaradul, care v-a fost \u015fef de camer\u0103 \u015fi nu a vrut s\u0103 bat\u0103\u201d. (…) M\u0103rturisesc \u00eens\u0103 cu frica lui Dumnezeu c\u0103 niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci nu m-am sim\u0163it totu\u015fi mai aproape de oameni \u015fi mai afectuos fa\u0163\u0103 de ei, ca \u00een acea noapte de neuitat. \u00cen loc s\u0103 tr\u0103iesc ura \u015fi r\u0103zbunarea, tr\u0103iam pl\u0103cerea \u015fi satisfac\u0163ia \u2013 s-ar p\u0103rea paradoxal \u2013 c\u0103 cei care m\u0103 loveau nu o f\u0103ceau din ur\u0103, ci pentru c\u0103 erau \u00eennebuni\u0163i, constr\u00e2n\u015fi \u015fi tortura\u0163i s\u0103 fac\u0103 ceea ce f\u0103ceau. \u00cen clipa aceea i-a\u015f fi str\u00e2ns \u00een bra\u0163e \u015fi le-a\u015f fi s\u0103rutat r\u0103nile \u015fi v\u00e2n\u0103t\u0103ile de pe corp. Nu m-am uitat \u015fi am \u00eenchis ochii, s\u0103 nu v\u0103d cine m\u0103 lovea, pentru c\u0103 \u00een acelea\u015fi \u00eemprejur\u0103ri \u015fi eu \u00eel lovisem pe cel mai drag \u015fi stimat camarad, pe Costache Opri\u015fan, la camera 2 parter. Dimpotriv\u0103, tr\u0103iam bucuria c\u0103 trebuia s\u0103-mi pl\u0103tesc sl\u0103biciunea, cum spunea Bogdanovici \u00eenainte: \u201cFrate, a\u015fa se pl\u0103tesc gre\u015felile\u201d. \u015ei martor mi-e Dumnezeu c\u0103 \u00een acele momente nu aveam \u00een sufletul meu nici cea mai mic\u0103 urm\u0103 de ur\u0103, de desconsiderare, de repulsie sau vreo dorin\u0163\u0103 de r\u0103zbunare fa\u0163\u0103 de camarazii mei; dimpotriv\u0103, to\u0163i \u00eemi erau dragi a\u015fa cum de pu\u0163ine ori mi-a fost dat s\u0103 simt.\u201d<\/p>\n

O s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a fost l\u0103sat s\u0103 i se vindece r\u0103nile, dup\u0103 care a fost b\u0103tut individual. S-au g\u0103sit iar\u0103\u015fi eroi ce au refuzat s-o fac\u0103. \u201cCei care au acceptat nu au lovit nici unul cum li se ordona, ci dimpotriv\u0103, eu \u00eei rugam s\u0103 loveasc\u0103 mai tare, iar ei, cu \u015firoaie de lacrimi pe obraz, executau ordinul ne\u00eentrec\u00e2nd \u00eens\u0103 nici unul m\u0103sura. Jum\u0103tate din camer\u0103, cei care refuzaser\u0103 s\u0103 m\u0103 loveasc\u0103, au fost \u015fi ei b\u0103tu\u0163i crunt dup\u0103 aceea. Dar durerea mea pentru suferin\u0163a lor \u00eentrecea cu mult suferin\u0163a pe care mi-o pricinuiser\u0103 cei care m\u0103 loviser\u0103. Cine ar putea crede sau \u00een\u0163elege c\u0103 po\u0163i iubi cu at\u00e2ta afec\u0163iune pe cel care \u0163i-a provocat at\u00e2ta durere? Cei care n-au trecut pe acolo nu vor crede \u015fi nu vor \u00een\u0163elege.\u201d<\/p>\n

Comentariul meu nu poate aduce nimic nou, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eentunece lumina tainic\u0103 degajat\u0103 din aceste r\u00e2nduri nep\u0103m\u00e2nte\u015fti, \u00een cari Chemarea lui Dumnezeu la dragoste \u00eentre fra\u0163i r\u0103sun\u0103 permanent, de\u015fi nerostit\u0103, r\u0103sun\u0103 ca un bas de org\u0103; ele \u015fi multe altele m\u0103rturisind despre temni\u0163ele de la Pite\u015fti \u015fi Gherla se cuvine s\u0103 intre \u00een \u201cVie\u0163ile Sfin\u0163ilor\u201d \u015fi \u00een orice scriere \u00eendrum\u0103toare pentru via\u0163a duhovniceasc\u0103. Dup\u0103 cum pe ele sunt datoare s\u0103 se \u00eentemeieze elogiile supreme ce le-ar mai aduce, pe viitor, literatura, \u00een veac, Omului!…<\/p>\n

21. CHEMAREA LA SUFERIN\u0162\u0102<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Ne afl\u0103m la penitenciarul Sucevei, \u00een anul 1948, \u00eentr-o camer\u0103 unde, ca \u015fi \u00een celelalte, nu exista nici un pat. De\u0163inu\u0163ii z\u0103ceau pe jos pe ni\u015fte rudimente de p\u0103turi. Foamea te rodea cumplit. Ziua nimeni nu deranja re\u0163inu\u0163ii. Nop\u0163ile, \u00een schimb, erau odioase, pentru c\u0103 le sf\u00e2\u015fiau urletele celor schingiui\u0163i. Eugen socoti c\u0103, \u00een mod premeditat, erau l\u0103sate deschise u\u015file camerelor de anchet\u0103, s\u0103 se aud\u0103 \u00een toat\u0103 \u00eenchisoarea ce se petrecea acolo.<\/p>\n

C\u00e2t st\u0103tu \u00een acea camer\u0103, Eugen Sahan cunoscu un ins mai \u00een v\u00e2rst\u0103 ca ceilal\u0163i colocatari \u2013, care-i impresion\u0103 pe to\u0163i prin bl\u00e2nde\u0163ea sa. Numele \u00eei era: Vasile Ungureanu. Student mai v\u00e2rstnic, f\u0103cea \u015fi pe dasc\u0103lul la o biseric\u0103. Ocupa o camer\u0103 a casei parohiale \u015fi tot acolo, prin mila lui, odihneau sum\u0103 de colegi care n-aveau unde pune capul. Aceasta fusese pricina arest\u0103rii sale: considerat gazd\u0103 de comploti\u015fti. Nea Vasile, cum i se zicea, te \u00eempresura cu o privire de culoarea v\u0103zduhului \u015fi cald\u0103 de te topea. To\u0163i se \u00eemprieteniser\u0103 cu el.<\/p>\n

\u00centr-una din seri, Vasile Ungureanu fu c\u0103rat la anchet\u0103, pe la \u015fapte-opt. Pe la unu noaptea, se deschise u\u015fa \u015fi fu aruncat \u00een camer\u0103 un trup inert. Era al lui nea Vasile. Fiecare r\u0103mase \u00eencremenit \u00een col\u0163ul s\u0103u. Nici un fir de praf din \u00eenc\u0103pere nu se clinti. Toat\u0103 suflarea era \u00eenghe\u0163at\u0103 de groaz\u0103.<\/p>\n

Speriat \u015fi el, Eugen, totu\u015fi, se \u00eendrept\u0103 c\u0103tre masa de carne \u015fi s\u00e2nge. Mai veni cineva al\u0103turi de el. \u00cel ridicar\u0103 \u00eempreun\u0103 cu b\u0103gare de seam\u0103. \u00cel c\u0103rar\u0103 la locul din camer\u0103 unde dormea pe jos deobicei cel ce ajunsese o ruin\u0103. Gemea.<\/p>\n

\u2013 \u201cNea Vasile, ce \u0163i s-a-nt\u00e2mplat?\u201d<\/p>\n

\u2013 \u201cLas\u0103, copii, c\u0103 trece, trece\u201d, abia auzit \u015fi cu mare dificultate, dar hot\u0103r\u00e2t s\u0103-i \u00eempiedice pe cei doi a face caz de necazurile lui.<\/p>\n

Era pl\u00e2ns; \u015fi \u00een ce hal se afla! C\u00e2nd l-au desf\u0103cut la c\u0103ma\u015f\u0103 \u015fi pantaloni, de la cap \u015fi p\u00e2n\u0103 la genunchi, numai urme negre, una l\u00e2ng\u0103 cealalt\u0103, parc\u0103 a\u015fezate cu pensula de un zugrav dibaci, \u00eencrust\u0103rile loviturilor de b\u00e2t\u0103; \u015fi pretutindeni ro\u015fu. Din el curgea s\u00e2nge, s\u00e2nge curat.<\/p>\n

Eugen \u015fi cu necunoscutul care-i s\u0103rise \u00eentr-ajutor trecur\u0103 la a-l \u00eengriji f\u0103r\u0103 nici o pricepere. Comprese pe picioare, pe spate, pe tors. \u00cel oblojeau pe c\u00e2t posibil.<\/p>\n

Eugen Sahan nu mai r\u0103mase \u00een \u00eenc\u0103pere dec\u00e2t trei-patru zile, cel mult, \u015fi fu dus la Bucure\u015fti, \u00een c\u0103tu\u015fe, pe tren.<\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

Prima vizit\u0103 f\u0103cut\u0103 de mine \u00een T\u00e2rgu-Neam\u0163 m-a \u00eendreptat spre biserica cea mai apropiat\u0103 de locul unde m\u0103 depuseser\u0103 ni\u015fte necunoscu\u0163i binevoitori. M\u0103 aduseser\u0103 aici \u00een automobilul lor, taman de pe la M\u0103n\u0103stirea Cozia, \u00eemi pare.<\/p>\n

Un b\u0103rbat usc\u0103\u0163iv, bl\u00e2nd \u015fi \u00eendatoritor, cu priviri ad\u00e2nci albastre, ce gr\u0103iau mai mult dec\u00e2t cuv\u00e2ntu-i smerit \u015fi lipsit de ini\u0163iativ\u0103, jenat parc\u0103 de a m\u0103 obosi cu r\u0103spunsurile modeste pe care le d\u0103dea \u00eentreb\u0103rilor mele entuziaste, curioase, dar \u015fi cu o evlavie evident\u0103 \u015fi plin\u0103 de bucuria c\u0103 m\u0103 aflam \u00een Moldova, socotit\u0103 de mine o Galilee a rom\u00e2nilor, m\u0103 \u00eent\u00e2mpin\u0103 \u00een pridvor, cu o cheie c\u00e2t toate zilele \u00een dreapta, tocmai c\u00e2nd inten\u0163iona s\u0103 \u00eencuie \u015fi s\u0103 ias\u0103. Doream s\u0103 \u015ftiu tot despre acea cl\u0103dire liturgic\u0103, dar \u015fi despre c\u00e2te altele mai aveam de cunoscut \u00een micu\u0163ul ora\u015f, precum \u015fi ce trasee m\u0103n\u0103stire\u015fti se r\u0103sp\u00e2ndeau de acolo prin jur, ce oameni deosebi\u0163i eram dator s\u0103 cunosc, ce preo\u0163i cu har \u015fi c\u00e2te \u015fi mai c\u00e2te altele, toate \u00eenghesuite \u00eentr-o clip\u0103, sub un singur semn de \u00eentrebare, atunci c\u00e2nd omul se g\u0103tea de plecare la treburile sale, un c\u00e2nt\u0103re\u0163 bisericesc, de bun\u0103 seam\u0103, \u00eemi spuneam, ori un paracliser sau un om de servici, dar fiu al altarului aceluia \u015fi …mai ales al Moldovei lui \u015etefan! G\u00e2ndeam c\u0103 pentru un iubitor ca mine al locurilor sale natale merita s\u0103 z\u0103boveasc\u0103, mare fiindu-mi setea de fiorul moldav al c\u0103rui cult \u00eel aveam…<\/p>\n

A\u015fa a \u015fi f\u0103cut, cu dragoste, cu d\u0103ruire de sine, cu \u015ftergere de sine, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015find exultarea mea, l\u0103s\u00e2ndu-se antrenat de \u00eent\u00e2rziata-mi adolescen\u0163\u0103 u\u015for de citit \u00een focul entuziasmului. Mi-a dat explica\u0163ii unde s-a priceput; pentru acelea ce-i lipseau \u00ee\u015fi tot cerea scuze; m\u0103 asigura c\u0103 voi g\u0103si al\u0163ii mai \u015ftiutori ca el; m\u0103 \u00eencuraja s\u0103 caut persoanele preg\u0103tite s\u0103-mi satisfac\u0103 nevoile culturale; m-a l\u0103murit cum s\u0103 ajung la Cetate \u015fi cum s\u0103 g\u0103sesc la poalele ei casa unui fost asistent universitar specializat \u00een medievalistic\u0103 \u015fi cel mai bun cunosc\u0103tor al respectivei Cet\u0103\u0163i, pe nume cred: Constantinescu, dat afar\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de regimul necru\u0163\u0103tor. C\u00e2nd i-am dat dezlegare, s-a suit pe biciclet\u0103 \u015fi s-a dep\u0103rtat ca un b\u0103tr\u00e2n copil cuminte ce a primit \u00eeng\u0103duin\u0163a profesorului s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 sala de clas\u0103.<\/p>\n

Am r\u0103mas \u00een Humule\u015fti, peste pod, dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. \u015ei at\u00e2t de \u00eendr\u0103gostit m-am sim\u0163it de zon\u0103 \u015fi de locuitorii ei \u00eenc\u00e2t, \u00een vacan\u0163a din vara urm\u0103toare, acolo am alergat f\u0103r\u0103 ezitare. M\u0103 \u00eemprietenisem cu dasc\u0103lul Vasile Cozma \u015fi cu so\u0163ia sa Jana \u015fi ani la r\u00e2nd am fost oaspetele lor. T\u00e2rgul a ajuns ora\u015ful meu de adop\u0163ie, c\u0103 mult l-am iubit \u015fi-l mai iubesc!…<\/p>\n

\u00centr-o sear\u0103, c\u00e2nd gustam noi un pahar de vorbe udat cu s\u00e2ngele viei dinapoia buc\u0103t\u0103riei unde z\u0103boveam, iaca intr\u0103 omul meu! L-am recunoscut pe dat\u0103 deoarece fusese cel dint\u00e2i moldovean care m\u0103 \u00eemb\u0103tase cu bun\u0103tatea lui, \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani, \u00eentr-acea biseric\u0103. M-am manifestat ca atare. \u015ei el ar\u0103ta tare bucuros c\u0103 m\u0103 revedea, de\u015fi acum, timpul trec\u00e2nd \u015fi fumurile mai risipindu-mi-se, \u00eemi dau seama c\u0103 buna lui cuviin\u0163\u0103 era aceea care-l \u00eendemna s\u0103 nu-mi strice cheful \u015fi s\u0103 se prefac\u0103 a m\u0103 fi \u0163inut minte \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103. Oricum, de atunci \u00eenainte s-ar fi spus c\u0103 se lumina v\u0103z\u00e2ndu-m\u0103, dup\u0103 cum \u015fi mie-mi b\u0103tea inima mai cu c\u0103ldur\u0103 c\u00e2nd \u00eel \u00eent\u00e2lneam.<\/p>\n

\u2013 \u201cDomnul Ungureanu \u015fi domnul profesor R\u0103dulescu\u201d, f\u0103cu prezent\u0103rile gazda.<\/p>\n

Am asistat, ca un om al casei ce ajunsesem, la convorbire. Noul venit se afla \u00eentr-o lung\u0103 \u015fi perseverent desf\u0103\u015furat\u0103 curte pe care i-o f\u0103cea prietenului meu, domnului Cozma, pentru ca acesta s\u0103 sus\u0163in\u0103, ca dasc\u0103l de vaz\u0103 \u00een zon\u0103, a fi \u015fi d\u00e2nsul numit c\u00e2nt\u0103re\u0163 la vreo biseric\u0103, nemaiav\u00e2nd cum tr\u0103i.<\/p>\n

\u00cei observam smerenia: nu sem\u0103na cu a unui credincios de r\u00e2nd, nici cu a unui c\u0103lug\u0103r. Avea un gust al unor indescriptibile umilin\u0163e \u00eendurate, acumulate \u00een ani, r\u0103bdate \u00eempotriva demnit\u0103\u0163ii revoltate \u00een t\u0103cere. Numai o victim\u0103 de o via\u0163\u0103, sub c\u0103lc\u00e2iul zdrobitor al comunismului, purta astfel de stigmate pe chip. Nu mi-a fost greu s\u0103-mi dau seama c\u0103 era un fost de\u0163inut politic, ca \u015fi mine, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t numai pentru noi a primi o slujb\u0103 pe plac constituia o cump\u0103n\u0103 de o dificultate f\u0103r\u0103 seam\u0103n. Dup\u0103 plecarea lui, l-am iscodit pe domnul Cozma, s\u0103-mi verific deduc\u0163ia. A\u015fa era: fost locotenent, fost prizonier \u00een Siberia, revenit cu divizia tr\u0103d\u0103torilor \u201cTudor Vladimirescu\u201d, a mai f\u0103cut \u015fi ceva \u00eenchisoare \u00een \u0163ar\u0103, cam multi\u015for, \u015fi se chinuia s\u0103-\u015fi trag\u0103 sufletul, de la o zi la alta, av\u00e2nd, dac\u0103-mi aduc bine aminte, \u015fi o mam\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u015fi neputincioas\u0103 \u00een sarcina sa. \u015ei-ar fi luat el un atestat de c\u00e2nt\u0103re\u0163 bisericesc, \u00eens\u0103 examenul de asimilare se d\u0103dea rar, la c\u00e2\u0163iva ani o dat\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 trecerea altor veri, am aflat c\u0103 primise postul r\u00e2vnit, c\u0103 mama \u00eei fusese \u00een\u0103l\u0163at\u0103 \u00eentr-o lume mai bun\u0103 \u015fi c\u0103 domnul Ungureanu se c\u0103s\u0103torise cu o \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare pensionat\u0103 medical, so\u0163ie cumsecade, dar ce-l ad\u00e2ncise \u00eentr-o lume a t\u0103cerii, lipsindu-i dumneaei complet auzul. \u00ce\u015fi t\u00e2rau zilele \u00een s\u0103r\u0103cie, mi se spunea, av\u00e2nd drept toat\u0103 avu\u0163ia credin\u0163a \u015fi demnitatea.<\/p>\n

Apoi domnul Ungureanu muri.<\/p>\n

L-am re\u00eent\u00e2lnit \u00een pragul altei biserici, \u00een fruntea unui sobor ciudat slujitor: \u00een cartea de amintiri din deten\u0163ie scris\u0103 de Dumitru Gh. Bordeianu.<\/p>\n

Mai \u00eent\u00e2i, iat\u0103-i portretul:<\/p>\n

\u201cSub acest nume, \u2018Maglavit\u2019, l-am cunoscut noi to\u0163i, cei aresta\u0163i de la Ia\u015fi \u015fi \u00eencarcera\u0163i la Suceava, apoi to\u0163i tinerii de la Pite\u015fti, de pe sec\u0163iile de munc\u0103 silnic\u0103 \u015fi \u00een special cei de la camera 3 subsol, pe b\u0103dia Ungureanu. I s-a dat aceast\u0103 porecl\u0103 pentru c\u0103 plecase pe jos, de la Ia\u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een sudul Olteniei, \u00een satul Maglavit, \u00een anii 1935-1936, ca s\u0103 vad\u0103 minunea acelui cioban, din acest sat, pe nume: Petrache Lupu. Vasile Ungureanu era din T\u00e2rgu-Neam\u0163, c\u00e2nt\u0103re\u0163 sau dasc\u0103l de biseric\u0103.<\/p>\n

\u201c(…)\u2019Maglavit\u2019 f\u0103cuse r\u0103zboiul \u015fi fiind talentat la muzic\u0103, s-a \u00eenscris ca student la Conservatorul de Muzic\u0103 din Ia\u015fi (…). A fost arestat \u00een 1948, la v\u00e2rsta de 46 ani, \u015fi a fost condamnat la 15 ani de munc\u0103 silnic\u0103.\u201d<\/p>\n

N-a\u015f fi crezut c\u0103 ne desp\u0103r\u0163eau chiar dou\u0103 decenii; fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i beneficiaz\u0103 de aceast\u0103 neobi\u015fnuit\u0103 caracteristic\u0103 biologic\u0103: \u00ee\u015fi \u00eent\u00e2rzie \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea, cu tot at\u00e2\u0163ia ani c\u00e2\u0163i au pierdut; p\u00e2n\u0103 la un timp; pe urm\u0103, ea parc\u0103 s-ar gr\u0103bi s\u0103 recupereze. Or, \u00een 1948, aveam 12 ani. Diferen\u0163a dintre noi era de 34 ani. Felul cum ar\u0103ta cuno\u015ftin\u0163a mea \u2013 at\u00e2t de t\u00e2n\u0103r p\u0103rea! \u2013 constituia o \u00eenc\u0103lcare flagrant\u0103 a legilor firii, ce merit\u0103 luat\u0103 \u00een seam\u0103 de geriatri, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t observa\u0163ia mea nu prive\u015fte un caz izolat, ci poate fi considerat\u0103 generalizabil\u0103. M\u0103car dac\u0103 s-ar ajunge la un rezultat cu implica\u0163ii \u00een existen\u0163a semenilor, am spune c\u0103 at\u00e2ta suferin\u0163\u0103 rom\u00e2n\u0103 inutil\u0103 devine o necesitate pentru perpetuarea tinere\u0163ii semenilor \u015fi astfel …ne-ar ajunge temni\u0163ele dragi!<\/p>\n

\u201cCrescut \u00een duhul Ortodoxiei m\u0103n\u0103stirilor din regiunea Neam\u0163ului\u201d, gl\u0103suie\u015fte memorialistul mai departe, \u201cde unde era de ba\u015ftin\u0103, era un ad\u00e2nc cre\u015ftin, cu o tr\u0103ire care putea fi luat\u0103 ca model. Fiind un om bun \u015fi pa\u015fnic, care nu accepta violen\u0163a, r\u0103zboiul, cu toate atrocit\u0103\u0163ile lui, \u00eel \u00eengrozise. Era \u00eempotriva oric\u0103rei violen\u0163e \u015fi deaceea torturile care au fost aplicate aici\u201d, e vorba despre reeduc\u0103rile de la \u00eenchisoarea din Pite\u015fti, \u201cl-au \u00eensp\u0103im\u00e2ntat. (…) S-a impus prin bl\u00e2nde\u0163ea \u015fi bun\u0103tatea lui, dar mai ales prin tr\u0103irea lui mistic\u0103.\u201d<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 s\u0103 se declan\u015feze urgia b\u0103t\u0103u\u015filor reeducatori asupra noilor veni\u0163i \u00een \u00eenchisoare, b\u0103dia Vasile ini\u0163iase un grup de tr\u0103ire patristic\u0103. C\u00e2\u0163iva de\u0163inu\u0163i tineri, sub \u00eendrumarea sa, cercau rug\u0103ciunea necontenit\u0103, pe r\u00e2nd lu\u00e2ndu-\u015fi rug\u0103ciunea unul altuia, astfel ca niciodat\u0103 s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 camera f\u0103r\u0103 rug\u0103tor. \u00cen restul timpului vorbeau despre vie\u0163ile sfin\u0163ilor sau se retr\u0103geau de l\u00e2ng\u0103 ceilal\u0163i, s\u0103 practice rug\u0103ciunea inimii. \u00cendrumar \u00eei erau lui nea Vasile scrierile Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i, \u201cVie\u0163ile\u00a0 Sfin\u0163ilor\u201d, \u201cPatericul\u201d, citite \u015fi r\u0103scitite de el \u00eentreaga via\u0163\u0103 \u015fi de multe ori discutate \u015fi aprofundate cu c\u0103lug\u0103rii \u015fi ieromonahii. Al\u0103turi de prelegerile de filosofie ale lui Costache Opri\u015fan, cercul s\u0103u de studiu \u015fi practic\u0103 duhovniceasc\u0103 se instituia far pentru tineretul adunat \u00een acea camer\u0103 \u2013 3 subsol \u2013, o lumin\u0103 \u015fi o deschidere c\u0103tre un viitor nou, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it, mai apropiat de spiritul hristic.<\/p>\n

Greu i-a at\u00e2rnat pe umeri ini\u0163iativa sa cre\u015ftineasc\u0103! Zaharia, conduc\u0103torul caznelor din acea camer\u0103, c\u00e2nd se declan\u015f\u0103 furia studen\u0163ilor ce voiau s\u0103 se elibereze pe spezele colegilor lor, tortur\u00e2ndu-i pe ace\u015ftia s\u0103-\u015fi renege crezul, credin\u0163a, hot\u0103r\u00e2rea de a nu colabora cu ateismul comunist, Zaharia, ziceam, l-a luat drept \u0163int\u0103 special\u0103 pe b\u0103dia Vasile, cum explic\u0103 Dumitru Gh. Bordeianu, \u201c\u00een a-l batjocori, dispre\u0163ui, umili \u015fi tortura cu at\u00e2ta cruzime. A suportat tortura ca un martir; dar ceea ce \u00eel impresiona p\u00e2n\u0103 la lacrimi era atunci c\u00e2nd vedea pe unul din ace\u015fti tineri torturat \u015fi deaceea tres\u0103rea la fiecare lovitur\u0103 de ciomag, parc\u0103 l-ar fi lovit pe el.\u201d<\/p>\n

Spre lauda unuia dintre de\u0163inu\u0163ii \u00eentr-at\u00e2ta de c\u0103zu\u0163i \u00eenc\u00e2t se afla printre conduc\u0103torii reeduc\u0103rilor de la camera 3 subsol, pe nume Eugen M\u0103girescu, b\u0103dia Vasile, ne comunic\u0103 Bordeianu, \u201cnu a fost ucis. (…); \u00eei spunea c\u0103 era nebun de at\u00e2ta misticism; a fost l\u0103sat \u00een pace\u201d. M\u0103girescu, la r\u00e2ndul s\u0103u, fusese una dintre marile victime ale acelor c\u0103l\u0103i, afla\u0163i \u00een subordinea direct\u0103 a securit\u0103\u0163ii, \u015fi at\u00e2ta de chinuit se trezise \u00eenc\u00e2t acceptase s\u0103 devin\u0103 el \u00eensu\u015fi c\u0103l\u0103u, pentru a nu mai suporta cazna ce-i dep\u0103\u015fise puterile.<\/p>\n

E un fel de a vorbi c\u0103 b\u0103dia Vasile fusese l\u0103sat \u00een pace. Vom vedea \u00eendat\u0103 ce s-a \u00een\u0163eles prin aceasta. Ce e sigur e c\u0103 nu i s-a mai cerut s\u0103-\u015fi bat\u0103 confra\u0163ii, deoarece nu s-a ob\u0163inut absolut nici un rezultat \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Vasile Ungureanu l\u0103crima \u015fi spunea c\u0103 n-o putea face. M\u0103girescu, men\u0163ioneaz\u0103 memorialistul, \u201cavea un deosebit respect pentru acest om. Fiind mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t noi, c\u0103 putea s\u0103 ne fie tat\u0103, a fost ascultat, stimat \u015fi iubit \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t vedeam pe unii de pe priciuri pl\u00e2ng\u00e2nd de durerea b\u0103diei Vasile, atunci c\u00e2nd era torturat. Au fost aceia care n-au lovit niciodat\u0103 pe nimeni\u201d. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t calitatea sa cea mai impresionant\u0103 era, ne m\u0103rturise\u015fte Dumitru Bordeianu, c\u0103-l \u201cdurea durerea altuia\u201d.<\/p>\n

Portretul lui Vasile Ungureanu, de la care am plecat, \u00ee\u015fi atinge apogeul sub pana redactorului amintirilor din temni\u0163\u0103: \u201cB\u0103dia Ungureanu avea \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unui sf\u00e2nt bizantin din iconografia r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi a fost printre pu\u0163inii camarazi, pe care i-am \u00eent\u00e2lnit \u00een \u00eenchisoare, care postea miercurea \u015fi vinerea post negru, iar m\u00e2ncarea lui o d\u0103dea altora. Datorit\u0103 acestei tr\u0103iri, a fost printre pu\u0163inii (…) asce\u0163i, pe care i-am v\u0103zut cu ochii mei \u00een care foamea nu \u015fi-a \u00eenfipt col\u0163ii. Pentru ace\u015ftia tr\u0103irea teluric\u0103 avea mai pu\u0163in\u0103 importan\u0163\u0103, pentru c\u0103 ei tr\u0103iau \u00een alte sfere. Cum nu voi crede \u00een Vie\u0163ile Sfin\u0163ilor \u015fi ale martirilor mistici \u015fi asce\u0163i r\u0103s\u0103riteni, c\u00e2nd i-am cunoscut \u015fi v\u0103zut pe camarazii mei care duceau o via\u0163\u0103 dup\u0103 modelul lor, tr\u0103ind \u00een stare de sfin\u0163enie? Am redat atitudinea exemplar\u0103 a b\u0103diei Ungureanu pentru a nu trece cu vederea pilda acestui adev\u0103rat cre\u015ftin.\u201d<\/p>\n

Autorul din care citez relateaz\u0103 o alt\u0103 \u00eent\u00e2mplare cumplit\u0103:<\/p>\n

\u201cSe apropiau Pa\u015ftele anului 1951 \u015fi, \u00eentr-o sear\u0103, v\u0103z\u00e2ndu-l pe b\u0103dia Vasile pl\u00e2ng\u00e2nd de durerea fra\u0163ilor s\u0103i, a fost \u00eentrebat de ce pl\u00e2ngea. R\u0103spunsul lui a fost simplu: \u2018\u2018Pl\u00e2ng de durerea fra\u0163ilor\u2019\u2019. Fra\u0163ii lui erau cei b\u0103tu\u0163i. Zaharia, enervat, a intervenit brutal: \u2018\u2018Cum, m\u0103, bandit mistic, \u0103\u015ftia sunt fra\u0163i pentru tine, nu sunt ei bandi\u0163i ca \u015fi tine?\u2019\u2019. Cu naivitatea unui cre\u015ftin pios, Ungureanu i-a r\u0103spuns: \u2018\u2018Pentru mine ei nu sunt bandi\u0163i, pentru c\u0103 nu mi-au furat nimic \u015fi nu mi-au f\u0103cut nici un r\u0103u!\u2019\u2019<\/p>\n

\u201c\u2013 \u2018\u2018Cum, nu te-au b\u0103tut?\u2019\u2019<\/p>\n

\u201c\u2013 \u2018\u2018Nu ei m-au b\u0103tut!\u2019\u2019, fu r\u0103spunsul dat lui Zaharia.<\/p>\n

\u201c\u2013 \u2018\u2018Ia s\u0103-i faci tu o caracterizare \u015fi s\u0103 spui despre alt mistic \u00eenr\u0103it ca tine, de banditul Bordeianu, ce p\u0103rere ai despre el?\u2019\u2019<\/p>\n

\u201cTo\u0163i din camer\u0103 se a\u015fteptau ca Ungureanu s\u0103-mi fac\u0103 un portret \u00een tonul demasc\u0103rilor\u201d \u2013 adic\u0103 s\u0103-l acuze c\u0103 nu era comunist \u00eenc\u0103, asta se petrecea, printre altele, cu prilejul demasc\u0103rilor. \u201cUngureanu, cu simplitatea Sfin\u0163ilor\u201d, reiau povestirea lui Bordeianu, care rosteau adev\u0103rul \u201ccu cele mai simple cuvinte, a r\u0103spuns:<\/p>\n

\u201c\u2013 \u2018\u2018Fratele Bordeianu este un om blajin\u2019\u2019.<\/p>\n

\u201cA fost cea mai simpl\u0103 caracterizare pe care mi-a f\u0103cut-o vreodat\u0103 cineva. \u015ei acum, c\u00e2nd scriu aceste amintiri, \u00eemi sun\u0103 \u00een urechi aceste cuvinte.<\/p>\n

\u201cEnervat p\u00e2n\u0103 la nebunie, Zaharia s-a n\u0103pustit asupra bietului om, l-a c\u0103lcat \u00een picioare, l-a b\u0103tut, l-a zdrobit, \u00eenc\u00e2t nu mai \u015ftiai dac\u0103 era om sau o mas\u0103 de carne s\u00e2nger\u00e2nd\u0103. A\u015fa pl\u0103teau oamenii cinsti\u0163i.\u201d<\/p>\n

Vasile Ungureanu intrase \u00een temni\u0163\u0103 format de m\u0103n\u0103stirile moldovene: cu \u2018inim\u0103 bun\u0103\u2019. El n-a putut deveni c\u0103l\u0103ul fra\u0163ilor s\u0103i: era cre\u015ftin adev\u0103rat, acest student \u00eent\u00e2rziat.<\/p>\n

Acum suntem preg\u0103ti\u0163i s\u0103 \u00een\u0163elegem ce tortur\u0103, mai ales duhovniceasc\u0103, li se preg\u0103tea \u2018\u00eembun\u0103t\u0103\u0163itului lui Dumnezeu\u2019 poreclit \u201cMaglavit\u201d \u015fi celor din grupul lui de credincio\u015fi, numi\u0163i \u2018mistici\u2019 de c\u0103tre reeducatori, ce batjocur\u0103 li se preg\u0103tea cu prilejul Sfintelor Pa\u015fti din 1951.<\/p>\n

Noua n\u0103scocire a infernului \u00ee\u015fi \u00eencepu desf\u0103\u015furarea de luni, \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor. Zaharia aduse din alt\u0103 celul\u0103 ni\u015fte m\u0103turi cu coad\u0103, tocite, \u015fi un ghem de sfoar\u0103. Le \u00eenm\u00e2n\u0103 urm\u0103torilor studen\u0163i: zisul \u2018Maglavit\u2019, Nedelcu, Dumitru Bordeianu, Popescu Paul, Zelica Berza, Grigora\u015f, Hu\u0163uleac, S\u00e2ntimbreanu, Reus, Gheorghiu, Andri\u015fan, cu porunca s\u0103 lege cruci din ele, pentru Vasile Ungureanu cea mai mare. Ace\u015ftia erau izola\u0163i de restul de\u0163inu\u0163ilor. \u00cen dreptul lor, depuse ni\u015fte cutii de conserv\u0103 goale. Mai era acolo \u015fi o sticlu\u0163\u0103 cu dop, ce con\u0163inea un lichid. Pe de alt\u0103 parte, \u00eentinse la zece dintre cei ce se deziseser\u0103 de crezul \u015fi credin\u0163a lor ni\u015fte foi de h\u00e2rtie pe care erau \u00eenscrise tot felul de injurii, murd\u0103rii \u015fi ofense la adresa M\u00e2ntuitorului, \u00een\u015firate \u00een versuri cu m\u0103sura acelora din Prohod. Iat\u0103 descrierea lui Dumitru Bordeianu.<\/p>\n

\u201cDe dup\u0103 masa de luni \u015fi p\u00e2n\u0103-n Vinerea Mare, c\u00e2nd se c\u00e2nta Prohodul \u00een bisericile noastre, precum \u015fi \u00een cele trei zile de Pa\u015fti, s-a c\u00e2ntat pe melodia Prohodului, de c\u0103tre cei zece (…) tot acest repertoriu de pornografii, m\u0103sc\u0103ri \u015fi hule aduse \u00eempotriva Fiului lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u201cNoi, cei considera\u0163i ca \u2018mistici\u2019, am fost purta\u0163i timp de 8 zile, prin camer\u0103, de la un cap\u0103t la altul, \u00een frunte cu Ungureanu, \u00eenchipuind Patimile Domnului. Lui Ungureanu i-au f\u0103cut o coroan\u0103 de spini. Iar \u00een cutiile de conserve s-a pus mangal, stropit cu gaz lampant, i s-a dat foc, ca s\u0103 t\u0103m\u00e2iem cu ele. Iar noi mergeam \u00een genunchi, f\u0103c\u00e2nd m\u0103t\u0103nii.<\/p>\n

\u201cCa niciodat\u0103, l-am v\u0103zut pe Ungureanu pl\u00e2ng\u00e2nd, \u00eengrozit de ceea ce ne for\u0163au s\u0103 facem.<\/p>\n

\u201c(…) Dup\u0103 opt zile de mers \u00een genunchi, ni s-au rupt pantalonii, iar genunchii erau numai o ran\u0103.\u201d<\/p>\n

Unuia singur dintre cei ale\u015fi i s-a \u00eeng\u0103duit ie\u015firea din \u015fir, c\u00e2nd a s\u0103v\u00e2r\u015fit-o, dealtfel, el singur: \u00eennebunise mai demult, datorit\u0103 b\u0103t\u0103ilor, \u015fi i se acordau, c\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd, astfel de privilegii; era Nedelcu.<\/p>\n

Cum a spus, pe atunci copilul, Sergiu M\u0103ndinescu, un poet foarte dotat al pu\u015fc\u0103riilor pentru politici:<\/p>\n

\u201cDin cei ce au trecut pe acolo, numai mor\u0163ii tr\u0103iesc<\/p>\n

\u201casemenea lui, a\u015fijderea \u0163ie,<\/p>\n

\u201ciat\u0103, de pild\u0103 eu: umblu, vorbesc,<\/p>\n

\u201cdar via\u0163a mea nu-i, prietene, dec\u00e2t o moarte vie.\u201d<\/p>\n

Va s\u0103 zic\u0103, acesta era trecutul omului \u00eent\u00e2lnit de mine \u00een T\u00e2rgu-Neam\u0163. De aici proveneau bl\u00e2nde\u0163ea smerit\u0103 din privirile sale, gesturile lui pline de dragoste, firea sa gata s\u0103 uite de sine \u00een favoarea semenului, r\u0103bdarea lui cea mare fa\u0163\u0103 de greut\u0103\u0163ile traiului pe care-l ducea, prietenia acordat\u0103 tuturora \u015fi imensa-i dorin\u0163\u0103 de a participa la via\u0163a liturgic\u0103, m\u0103car \u00een calitate de c\u00e2nt\u0103re\u0163, dac\u0103 greut\u0103\u0163ile existen\u0163ei nu-l \u00eenvredniciser\u0103 s\u0103 fac\u0103 studii teologice \u015fi s\u0103 se preo\u0163easc\u0103. Din acele umiliri \u00ee\u015fi extrasese el \u00een\u0163elepciunea \u015fi omenia.<\/p>\n

Chemarea b\u0103diei Vasile avusese loc, de bun\u0103 seam\u0103, \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. Datorit\u0103 Ei, Vasile Ungureanu deprinsese, din vizitarea monahilor \u015fi din lectura c\u0103r\u0163ilor pioase \u015fi meditarea la ele, cum s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dup\u0103 pilda sfin\u0163ilor. Iar sus urc\u00e2nd cu sufletul, ajunsese la un prag de unde Chemarea \u00eel conducea mai departe c\u0103tre martiriu. A primit mucenicia ca cei mai drep\u0163i \u015fi ast\u0103zi, c\u00e2nd m\u0103 adresez dumneavostr\u0103 prin aceast\u0103 emisiune, am o cald\u0103 siguran\u0163\u0103 c\u0103 \u015fi el ne aude, pe mine gl\u0103suind, iar pe ascult\u0103torii mei t\u0103c\u00e2nd cu sufletele la gur\u0103, amu\u0163i\u0163i de prea sun\u0103toarele b\u0103t\u0103i ale inimii pripite, ne aude \u015fi se roag\u0103 pentru noi.<\/p>\n

B\u0103dia Vasile a fost fericit cu Chemarea la suferin\u0163a pentru Hristos.<\/p>\n

Cele c\u00e2te a\u0163i ascultat ast\u0103zi sunt \u00eenchinate mucenicilor din 16 Decembrie 1989 de la Timi\u015foara. S\u0103 nu uite rom\u00e2nii niciodat\u0103 ce a putut s\u0103v\u00e2r\u015fi dictatura comunist\u0103 \u00eempotriva poporului nostru, ce au s\u0103v\u00e2r\u015fit criminalii \u00een uniform\u0103 sau doar cu galoane \u00een partid \u00eempotriva acelora de pe urma c\u0103rora m\u00e2ncau, f\u0103r\u0103 a ridica un pai de pe p\u0103m\u00e2nt, ci doar poruncind, amenin\u0163\u00e2nd, umilind \u015fi ucig\u00e2nd. Fra\u0163i timi\u015foreni, c\u0103zni\u0163i p\u00e2n\u0103 la pierderea vie\u0163ii \u00een condi\u0163ii cumplite, ve\u0163i fi de-a pururi vii \u00een amintirea noastr\u0103! Voi a\u0163i dat semnalul r\u0103sturn\u0103rii comunismului, datorit\u0103 vou\u0103 ast\u0103zi suntem liberi p\u00e2n\u0103 \u015fi s\u0103 gr\u0103im ce ne apas\u0103 sufletele. Slav\u0103 vou\u0103, o slav\u0103 meritat\u0103, ca a tuturor eroilor ce au preg\u0103tit venirea voastr\u0103, suferind martiriul \u00een torturile Securit\u0103\u0163ii timp de patruzeci \u015fi cinci de ani \u00eembezna\u0163i de bol\u015fevism, slav\u0103 vou\u0103!<\/p>\n

O REVEDERE A CELOR AFLATE <\/strong><\/p>\n

DESPRE CHEMARE<\/strong><\/p>\n

– \u00een loc de \u00eencheiere –<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Am ajuns la cap\u0103tul acestei emisiuni despre Chemarea lui Dumnezeu, intitulat\u0103: CRED, DOAMNE, AJUT\u0102 NECREDIN\u0162EI MELE. Risipit\u0103 pe parcursul a jum\u0103tate de an, ea a fost hran\u0103 pentru mine, \u00een primul r\u00e2nd, potolindu-mi nevoia de a \u00een\u0163elege ceva din lucrarea Domnului cu o sum\u0103 de fra\u0163i ai mei care fie se socoteau pierdu\u0163i (oaia cea r\u0103t\u0103cit\u0103 de turm\u0103 sau fiul risipitor), fie nu mai aveau \u00eendr\u0103znire la n\u0103dejde, fie \u00eel uitaser\u0103 pe F\u0103c\u0103torul a toate, fie uitaser\u0103 de sine \u015fi de menirea omului de a sta al\u0103turi de P\u0103rintele s\u0103u \u015fi at\u00e2tea \u015fi at\u00e2tea alte \u00eemprejur\u0103ri \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri ale celui uit\u0103tor.<\/p>\n

De ce am ales pildele din via\u0163a de\u0163inu\u0163ilor politici sub comunism? v\u0103 pute\u0163i \u00eentreba pe bun\u0103 dreptate. Am f\u0103cut-o pentru mai multe ra\u0163iuni. S\u0103 vedem care sunt acelea.<\/p>\n

1. Ei au vie\u0163uit pe hotarul dintre ateismul celor \u00een puterea c\u0103rora se aflau \u015fi biata lor, aproape pierdut\u0103, de nu pierdut\u0103 definitiv, brum\u0103 de speran\u0163\u0103. Ateismul c\u0103l\u0103ului era agresiv \u015fi violent, aduc\u0103tor de mult\u0103 suferin\u0163\u0103 \u015fi primejdii de moarte at\u00e2t pentru suflet c\u00e2t \u015fi pentru trup. Acolo t\u00e2r\u00e2ndu-\u015fi zilele, oamenii aveau mai mult\u0103 nevoie ca oriunde \u015fi oric\u00e2nd s\u0103 aud\u0103 Chemarea lui Dumnezeu, singura lor \u00eent\u0103rire \u015fi salvare.<\/p>\n

2. \u00cen temni\u0163\u0103, condi\u0163iile erau foarte apropiate de cele din pustie, at\u00e2t ca hran\u0103 \u015fi \u00eensetare, c\u00e2t \u015fi ca munc\u0103, singur\u0103tate, siluire a voii proprii, renun\u0163are la sine, necontenit\u0103 lupt\u0103 cu ispitele de tot soiul, \u015fcolire a ascult\u0103rii, a smeririi, a renun\u0163\u0103rii, a s\u0103r\u0103ciei \u015fi a \u00een\u0163elegerii \u015fi dragostei de aproape. Deci, cel c\u0103tre care pornea Chemarea era \u00een starea cea mai potrivit\u0103 s-o aud\u0103 \u015fi s\u0103 se plece \u00eenaintea Ei.<\/p>\n

3. Pe de alt\u0103 parte, \u00een gherlele numite au avut loc minuni mult mai des vizibile dec\u00e2t \u00een starea de libertate \u015fi c\u0103deri mult mai cumplite. De aceea socotesc c\u0103 istorisirile pe care le-a\u0163i ascultat sunt vrednice de un Pateric al \u00eenchisorilor rom\u00e2ne \u015fi, desigur, va bate ceasul \u015fi pentru rescrierea lor \u00een cea mai simpl\u0103 \u015fi direct\u0103 form\u0103, una ce s-o \u00eenscrie \u00een \u015firul Patericurilor existente, prin mijlocirea c\u0103rui ve\u015fm\u00e2nt de cuvinte \u00eenv\u0103luitor nara\u0163iunile s\u0103-\u015fi dezv\u0103luie mai de-a dreptul s\u00e2mburele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi de \u00eendemn cuprins \u00een ele. Am atras aten\u0163ia asupra acestui aspect al lor \u00eenc\u0103 din prefa\u0163a la primul volum al \u201cISTORIEI LITERATURII ROM\u00c2NE DE DETEN\u0162IE\u201d, purt\u00e2nd titlul: \u201cMEMORIALISTICA REEDUC\u0102RILOR\u201d, din care, dealtfel, multe din medita\u0163iile cuprinse \u00een aceast\u0103 emisiune au fost deduse.<\/p>\n

4. O alt\u0103 pricin\u0103 a alegerii mele este c\u0103 suferin\u0163a semenilor no\u015ftri nu se cade uitat\u0103; dimpotriv\u0103, trebuie cunoscut\u0103, prin aceasta \u00eembun\u0103t\u0103\u0163indu-ni-se sufletele \u015fi \u00eembog\u0103\u0163indu-ni-se cunoa\u015fterea \u015fi \u00eent\u0103rindu-ni-se curajul de a nu mai \u00eeng\u0103dui s\u0103 se ridice careva \u00eempotriva aproapelui pentru a-l n\u0103p\u0103stui. A deveni con\u015ftient de suferin\u0163a semenilor no\u015ftri constituie o treapt\u0103 spre des\u0103v\u00e2r\u015fire \u015fi de aceea e profitabil pentru oricine s\u0103 o urce. Astfel \u015fi eu \u015fi dumneavoastr\u0103.<\/p>\n

5. Cel care \u015ftie s\u0103 se foloseasc\u0103 de literatur\u0103, c\u0103 este ea beletristic\u0103 sau pioas\u0103, adaug\u0103 experien\u0163ei proprii de via\u0163\u0103 experien\u0163a autorilor \u015fi personajelor acestora. Pe ast\u0103 cale cititorul \u00ee\u015fi l\u0103rge\u015fte aria dreptei socotin\u0163e, a sensibilit\u0103\u0163ii, a ra\u0163iunii \u015fi-\u015fi cre\u015fte puterea de a se apropia de aproapele \u015fi de Dumnezeu. Or, dator\u0103m acelora care, din iubire de Biseric\u0103 \u015fi de Neam, au umplut \u00eenchisorile cu jertfa lor, le dator\u0103m, spuneam, m\u0103car prin \u00eemplinirea dorin\u0163ei de a le cunoa\u015fte clipele de \u00een\u0103l\u0163are \u015fi de c\u0103dere, s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim oric\u00e2t de pu\u0163in din triste\u0163ile lor strig\u0103toare la cer, ceea ce constituie o adev\u0103rat\u0103 comuniune \u015fi ne \u00eeng\u0103duie accesul la a deveni to\u0163i un trup, Hristos \u00eensu\u015fi, cel r\u0103stignit.<\/p>\n

Acum, la sf\u00e2r\u015fit de drum, voiesc s\u0103 or\u00e2nduiesc c\u00e2t voi putea cele c\u0103utate \u015fi aflate, pentru \u0163inerea de minte, pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi \u00eendreptare.<\/p>\n

Voi porni \u00eentr-aceast\u0103 revedere de la cele dou\u0103 c\u0103l\u0103uziri ale Prea Sfin\u0163itului Irineu Sl\u0103tineanu. Ce \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 de temelie ne-au d\u0103ruit ele? De la Prea Sfin\u0163ia Sa am aflat despre prima Chemare, aceea adresat\u0103 tuturor oamenilor. \u00cen cuvintele Sale: \u201cPrin Crea\u0163ie, omul este chemat de la nefiin\u0163\u0103 la fiin\u0163\u0103. Este chemat s\u0103 colaboreze cu Dumnezeu, s\u0103 coopereze, s\u0103 conlucreze, s\u0103 modeleze \u015fi s\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163easc\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Creatorul \u015fi St\u0103p\u00e2nul universului\u201d. Dup\u0103 cum am \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi ceva ce, pentru urechile noastre nerostuite s\u0103 preschimbe graiul Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i \u00eentr-unul ce t\u0103lm\u0103ce\u015fte adev\u0103rurile contemporane, ale oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103, sun\u0103 de o originalitate nea\u015fteptat\u0103. Cum? Iat\u0103: \u201cPrin actul creator, \u00eentreaga fiin\u0163\u0103 are un cod genetic. Are un Logos, are o Chemare, dup\u0103 care ea se identific\u0103 \u00een lume \u015fi \u00een acela\u015fi timp \u00ee\u015fi are ra\u0163iunea de a fi\u201d. A ad\u0103ugat ceva, Prea Sfin\u0163itul, pentru l\u0103murirea noastr\u0103? Da; ne-a spus c\u0103 \u201cDuhul Sf\u00e2nt este acela care d\u0103 via\u0163\u0103 \u2013 D\u0103t\u0103torul de Via\u0163\u0103 \u2013 \u015fi El men\u0163ine \u00eentreaga creatur\u0103 \u00eentr-o stare de Chemare, \u00eentr-o stare de voca\u0163ie, de apropriere de Dumnezeu\u201d. Din vorbe cutremur\u0103toare am \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 Moise a fost chemat pentru a primi Legile dup\u0103 care s\u0103 tr\u0103im, iar David, pentru a fi Rege, Prooroc \u015fi Poet.<\/p>\n

Am g\u0103sit, oare, undeva, o desp\u0103r\u0163ire a diverselor tipuri de Chemare? Le-am descoperit, \u00eentr-adev\u0103r, la un monah, cum se \u015fi potrivea, deoarece c\u0103lug\u0103rii sunt aceia care mediteaz\u0103 cel mai mult asupra lui Dumnezeu \u015fi a leg\u0103turii Lui cu omul, creatura Sa. O sum\u0103 de feluri de Chemare ne-a fost pus\u0103 la dispozi\u0163ie de ieromonahul Arsenie Boca:<\/p>\n

\u201c1. Chemarea l\u0103untric\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei;<\/p>\n

2. Chemarea dinafar\u0103 a cuv\u00e2ntului;<\/p>\n

3. Chemarea prin necazurile vie\u0163ii;<\/p>\n

4. Chemarea prin necazurile mor\u0163ii;<\/p>\n

5. Chemarea prin semnele mai presus de fire;<\/p>\n

6. Chemarea prin chinurile de pe urm\u0103 de la Antechrist;<\/p>\n

7. Chemarea la Judecat\u0103.\u201d<\/p>\n

Tot el a l\u0103murit locul Glasului Con\u015ftiin\u0163ei, prin care se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte uneori Chemarea.<\/p>\n

\u00cen continuare, unele dintre aceste categorii le-am ilustrat, pe altele le-am ad\u0103ugat, cum ar fi Chemarea prin vis, prin presentiment, prin starea poetic\u0103.<\/p>\n

Ce ajutor ne-a dat ilustrarea Chem\u0103rii cu \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din vie\u0163ile fra\u0163ilor no\u015ftri rom\u00e2ni care au c\u0103zut prad\u0103 determin\u0103rii ateismului de a zmulge din sufletul omului dragostea sa pentru Dumnezeu?<\/p>\n

P\u0103i, s\u0103 ne amintim de ele \u015fi vom reface, una dup\u0103 cealalt\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile cuprinse \u00een s\u00e2nul lor.<\/p>\n

Atunci c\u00e2nd omul nu mai are nici potec\u0103, nici \u00eendr\u0103zneal\u0103, Dumnezeu \u00eei trimite un necunoscut s\u0103-i vorbeasc\u0103 despre c\u00e2te speran\u0163e \u00eel mai a\u015fteapt\u0103, s\u0103-l \u00eent\u0103reasc\u0103 a r\u00e2vni s\u0103 ias\u0103 din cump\u0103na sufleteasc\u0103 \u015fi s\u0103 o porneasc\u0103 iar\u0103\u015fi la drum. Iar dac\u0103 cel \u00eentristat p\u00e2n\u0103 atunci alesese o c\u0103rare ce nu conducea nic\u0103iri, \u00eei arat\u0103, aidoma stelei Magilor, direc\u0163ia adev\u0103rat\u0103, pe care necunosc\u00e2nd-o, cel\u0103lalt se r\u0103t\u0103cise.<\/p>\n

Dumnezeu ne poate chema d\u00e2ndu-ne s\u0103-I purt\u0103m jugul cel dulce \u00eenainte ca noi s\u0103 pricepem despre ce este vorba. O face s\u0103 ne obi\u015fnuiasc\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se treze\u015fte \u00een noi nevoia con\u015ftientiz\u0103rii Chem\u0103rii Sale, pentru a ne \u00eendrepta c\u0103tre El cu toat\u0103 puterea sufletului.<\/p>\n

At\u00e2ta timp c\u00e2t nu suntem smeri\u0163i, geaba ne va striga Domnul: nu-L vom auzi. Atunci El recurge la o pild\u0103 de credin\u0163\u0103 ce s\u0103 ne dezv\u0103luie c\u00e2t suntem de jos, noi care afirm\u0103m cu seme\u0163ie c\u0103 suntem cineva; \u00een cazul nostru, credin\u0163a a fost redat\u0103 unui credincios ce \u015fi-o pierduse, tocmai printr-un fost ateu; acesta, cu toate riscurile, tr\u0103ia dup\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Dumnezeu.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00eentre \u201cumili\u0163i \u015fi obidi\u0163i\u201d, vorba titlului lui Dostoievschi, se afl\u0103 unul deloc mai r\u0103s\u0103rit ca noi, care nu-\u015fi uit\u0103 de Dumnezeu, el, prin exemplul s\u0103u, ne va \u00eent\u0103ri s\u0103 revenim la cumin\u0163enie \u015fi s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m iar\u0103\u015fi cugetul rug\u0103tor c\u0103tre singurul Ajutor, acela al F\u0103c\u0103torului nostru \u015fi P\u0103rinte. Mai mult, aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu aproapele poate deveni, \u00een lipsa unui duhovnic \u015fi sf\u0103tuitor, cel mai cald sfetnic \u00eentru reapropierea de Creator \u015fi ne poate ajuta s\u0103 revenim la Dumnezeu, lep\u0103d\u00e2nd tot r\u0103ul din noi; numai s\u0103 vrem s\u0103 ne deschidem urechile \u015fi sufletul la Chemarea ce se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte prin el.<\/p>\n

Dar chiar \u015fi omul cucernic resimte osteneala duhovniceasc\u0103 \u015fi r\u0103ceala sufletului uneori, c\u00e2nd \u015fi-a l\u0103sat g\u00e2ndul slobod s\u0103 zburde de ici-colo. Chemarea \u00eei va reveni prin lectura cu toate puterile min\u0163ii a\u0163intite la cele citite, glasul Domnului p\u0103trunz\u00e2nd \u00eentre literile tip\u0103rite \u015fi ademenindu-ne c\u0103tre dulce\u0163ile duhovnice\u015fti de acolo.<\/p>\n

S\u0103rind peste destul de numeroase pilde din tr\u0103irea schimnicilor din Nordul Indep\u0103rtat, v\u0103 voi reaminti un paradox folosit la vremea cuvenit\u0103, care, socotesc c\u0103, \u0163inut minte \u015fi aplicat de fiecare dintre necredincio\u015fi, poate, f\u0103c\u00e2ndu-ne s\u0103 z\u00e2mbim, s\u0103 devin\u0103 \u00eendrumar de via\u0163\u0103. El era: Sunt atei? Nu-i nimic; totul este s\u0103 fie cre\u015ftini. Spuneam aceasta pentru c\u0103 ateismul nu este o boal\u0103 incurabil\u0103 \u015fi mortal\u0103. Ateismul se vindec\u0103 pe calea cea mai scurt\u0103, adopt\u00e2nd purt\u0103rile fraterne ale cre\u015ftinului; or, cine este acela s\u0103 nu recunoasc\u0103 faptul c\u0103 aceste purt\u0103ri sunt singurele ce asigur\u0103 fericirea at\u00e2t a celui fa\u0163\u0103 de care suntem buni, iert\u0103tori \u015fi iubitori, c\u00e2t \u015fi a aceluia care se str\u0103duie\u015fte (f\u0103r\u0103 a fi din na\u015ftere) s\u0103 devin\u0103 bun, iert\u0103tor \u015fi iubitor fa\u0163\u0103 de toat\u0103 lumea. Nu trebuie s\u0103 ne \u00een\u015fel\u0103m c\u0103 ateismul, necredin\u0163a, ar echivala cu ura. Nici comuni\u015ftii n-au f\u0103cut aceast\u0103 confuzie. Ei au adoptat ateismul ca \u201creligie de stat\u201d deoarece numai accept\u00e2nd ideea c\u0103 nu exist\u0103 via\u0163\u0103 de Dincolo, nici Judecata Suprem\u0103 a faptelor \u015fi g\u00e2ndurilor noastre, puteau pune \u00een practic\u0103 \u201clupta de clas\u0103\u201d, \u00ee\u015fi puteau rev\u0103rsa du\u015fm\u0103nia fa\u0163\u0103 de oameni \u015fi activa ura ce-i umplea p\u00e2n\u0103 la refuz. Ateu nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu \u015ftii aprecia \u015fi practica adev\u0103ratele valori umane; iar cei mai numero\u015fi a\u015fa-zi\u015fi atei sunt deseori mai solvabili cre\u015ftini dec\u00e2t fariseii ce se numesc astfel, dar se poart\u0103 ca in\u015fi lipsi\u0163i de Dumnezeu. Ateilor, fi\u0163i cre\u015ftini prin faptele voastre \u015fi numi\u0163i-v\u0103 cum v\u0103 convine; Dumnezeu va avea grij\u0103 s\u0103 v\u0103 cheme \u015fi v\u0103 asigur c\u0103-l ve\u0163i auzi!<\/p>\n

Dintre ace\u015ftia ce v\u0103 numi\u0163i cu emfaz\u0103 atei, mul\u0163i sunte\u0163i necru\u0163\u0103tori cu aproapele, \u00eei provoca\u0163i suferin\u0163e ale sufletului \u015fi dureri fizice, \u00eel l\u0103sa\u0163i f\u0103r\u0103 p\u00e2ine, f\u0103r\u0103 cas\u0103, f\u0103r\u0103 prieteni, f\u0103r\u0103 familie; ajunge\u0163i la crim\u0103. \u015ei, totu\u015fi, fiindc\u0103 nu tr\u0103im singuri pe p\u0103m\u00e2nt, ave\u0163i \u015fi voi nevoie de sprijin, de al\u0163ii asemenea vou\u0103 \u00een\u015fiv\u0103 care s\u0103 v\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 v\u0103 ofere uneori um\u0103rul lor, s\u0103 v\u0103 ag\u0103\u0163a\u0163i de el. Iar pentru \u00eemplinirea acestei nevoi, sunte\u0163i datori s\u0103 adopta\u0163i \u201ccodul lor al bunelor maniere\u201d, codul \u201conoarei\u201d lor. E lucru bine \u015ftiut c\u0103 cinstea ho\u0163ilor, \u00een lumea lor, nu \u00eeng\u0103duie nici o \u00eenc\u0103lcare. C\u00e2nd ea este s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, pedeapsa cade pe capul \u00eenc\u0103lc\u0103torului cumplit\u0103. \u015ei ho\u0163ii, \u015fi uciga\u015fii au o con\u015ftiin\u0163\u0103, numai c\u0103 ea nu vrea s\u0103 ac\u0163ioneze dec\u00e2t \u00eentre limitele unei anumite grup\u0103ri precise \u015fi foarte limitate. Pu\u015fi \u00een situa\u0163ia de a avea nevoie de \u00een\u0163elegerea \u015fi ajutorul uneia dintre victimile lor, credin\u0163a \u00een dreptatea lor li se zguduie. Un prieten, \u015fi el fost de\u0163inut politic, mi-a povestit c\u0103 prime\u015fte din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd un telefon de la un tor\u0163ionar ce l-a chinuit cumplit. \u00centr-o lume \u00een care au \u00eenvins dreptatea \u015fi adev\u0103rul, c\u0103l\u0103ul zace ast\u0103zi paralizat; nu are pe nimeni; f\u0103r\u0103 apropia\u0163i de acela\u015fi s\u00e2nge, e lipsit \u015fi de amici\u0163ia celor de teapa lui. Absolut nimeni nu-i m\u00e2ng\u00e2ie singur\u0103tatea disperat\u0103. \u015ei c\u00e2nd nu mai poate r\u0103bda, formeaz\u0103 num\u0103rul de telefon al fostei sale mari victime \u015fi se m\u00e2ng\u00e2ie vorbind cu aceasta, cresc\u00e2nd \u00een sinea-i o brum\u0103 de sentiment c\u0103 este iertat, prin aceea c\u0103 i se r\u0103spunde omene\u015fte.<\/p>\n

Chemarea r\u0103sun\u0103 pentru to\u0163i, chiar l\u00e2ng\u0103 urechea noastr\u0103, dar nu o auzim mai niciodat\u0103. Iar c\u00e2nd o auzim, nu este sigur c\u0103 o \u015fi \u00een\u0163elegem. Iar dac\u0103 o \u015fi \u00een\u0163elegem, nu este sigur c\u0103 suntem preg\u0103ti\u0163i s-o \u015fi punem \u00een practic\u0103 \u015fi s\u0103-i d\u0103m ascultare. Fi\u0163i preg\u0103ti\u0163i! Acest vechi \u00eendemn al lui Iisus, vechi de dou\u0103 mii de ani, r\u0103m\u00e2ne extraordinar de actual. Altfel spus, \u00een termeni contemporani \u015fi descriind propria-ne experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103, cum m-a \u00eenv\u0103\u0163at un preot, \u00een \u00eenchisoare: \u201cTrenul vie\u0163ii nu trece dec\u00e2t o dat\u0103 prin gara fiec\u0103ruia; \u00eengrije\u015fte-te s\u0103 ai biletul \u00een buzunar; altfel po\u0163i pierde trenul vie\u0163ii tale…\u201d<\/p>\n

Dac\u0103 am fost vrednic s\u0103 v\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc oarecari lucruri noi \u015fi de trebuin\u0163\u0103 cre\u015fterii dumneavoastr\u0103 duhovnice\u015fti, sunt foarte c\u00e2\u015ftigat. Din miezul verii \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, \u00een a\u015fteptarea Anului Nou, am fost prieteni \u015fi ne-am str\u0103duit \u00eempreun\u0103 s\u0103 descifr\u0103m c\u00e2teva dintre c\u0103ile Domnului. Astfel a trecut a doua jum\u0103tate a anului 1997. Apoi a venit Na\u015fterea cea minunat\u0103 a pruncului Isus, Cuv\u00e2ntul \u00eentrupat. Ne preg\u0103tim de desp\u0103r\u0163irea de zilele vechi \u015fi trecute, de faptele noastre vechi \u015fi trecute, \u00een n\u0103dejdea c\u0103 vom apuca s\u0103 devenim oameni noi, oamenii lui Dumnezeu, trupul lui Hristos. S\u0103 alung\u0103m r\u0103ul dup\u0103 tradi\u0163ia poporan\u0103 rom\u00e2n\u0103, cu jocurile tradi\u0163ionale ce \u00eemprosp\u0103teaz\u0103 natura, \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-ne sufletele cu bucurie c\u0103tre Domnul Dumnezeu, purt\u0103torul nostru de grij\u0103.<\/p>\n

R\u0103m\u00e2ne\u0163i cu Domnul!<\/p>\n

MIHAI R\u0102DULESCU<\/strong> – Chemarea lui Dumnezeu \u00een temni\u0163ele comuniste.<\/em> Vol.I, Editura AGAPIS, BUCURE\u015eTI, 2002. Edi\u0163ia a doua revizuit\u0103<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

PREAMBUL M\u0103 g\u0103sesc \u00een prezen\u0163a Prea Sfin\u0163itului Ierarh Vicar P\u0103rintele Prof. Dr. Irineu Sl\u0103tineanu, pentru a afla un cuv\u00e2nt de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-13161","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13161","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13161"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13161\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13164,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13161\/revisions\/13164"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13161"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13161"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13161"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}