{"id":13170,"date":"2013-06-05T06:43:00","date_gmt":"2013-06-05T06:43:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=13170"},"modified":"2013-06-05T06:43:00","modified_gmt":"2013-06-05T06:43:00","slug":"vavila-popovici-%e2%80%9emunca-este-legea-lumii-moderne%e2%80%a6%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/06\/05\/vavila-popovici-%e2%80%9emunca-este-legea-lumii-moderne%e2%80%a6%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: \u201eMunca este legea lumii moderne\u2026\u201d"},"content":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\"\"<\/a> Munca este definit\u0103 ca o activitate fizic\u0103 sau intelectual\u0103, f\u0103cut\u0103 pentru a crea bunuri materiale \u0219i spirituale. Dintre toate tipurile de activit\u0103\u021bi, munca ocup\u0103 locul cel mai important \u00een via\u021ba omului. Ea trebuie exersat\u0103 din copil\u0103rie \u0219i mai departe pentru formarea personalit\u0103\u021bii \u0219i a identit\u0103\u021bii adultului. Munca este o condi\u021bie a existen\u021bei, dar \u0219i o dovad\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii noastre fizice \u0219i suflete\u0219ti. Rostim rug\u0103ciuni pentru s\u0103n\u0103tate, ne dorim s\u0103n\u0103tate pentru a putea munci. Omul harnic este preg\u0103tit \u00een orice moment pentru munc\u0103. Astfel el ajunge s\u0103 fie mul\u021bumit \u0219i s\u0103 se bucure de ceea ce a realizat, iar momentul cel mai fericit este tocmai cel al muncii \u00eemplinite. \u201ePl\u0103cerea serviciului aduce perfec\u021biune muncii\u201d<\/em>, spunea Aristotel, dup\u0103 cum, invers, perfec\u021biunea muncii aduce mul\u021bumire \u0219i pl\u0103cere.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Chiar dac\u0103 munca pretinde efort, ea nu constituie o povar\u0103 a vie\u021bii, fiindc\u0103 ea angajeaz\u0103 omul spre un scop creator, care pe m\u0103sur\u0103 ce este \u00eemplinit, aduce satisfac\u021bia material\u0103 dar \u0219i pe cea sufleteasc\u0103. Fiind condi\u021bia esen\u021bial\u0103 a vie\u021bii, munca este sf\u00e2nt\u0103 ca via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i, fiindc\u0103 ambele au origine divin\u0103, iar Dumnezeu binecuv\u00e2nteaz\u0103 totdeauna munca cinstit\u0103. Ea trebuie pornit\u0103 cu entuziasm, f\u0103cut\u0103 cu pl\u0103cere, nu \u00een zadar Confucius medita: \u201eDac\u0103 \u00ee\u021bi place ceea ce faci, niciodat\u0103 nu va fi o munc\u0103\u201d,<\/em> a se \u00een\u021belege \u2013 trud\u0103. Sau, \u00een exprimarea Academicianului Grigore C. Moisil: \u201eMunca este o pedeaps\u0103, numai dac\u0103 omul nu se afl\u0103 la locul potrivit, dac\u0103 face altceva dec\u00e2t \u00eei place\u201d.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Efortul fizic sau intelectual f\u0103cut \u00een vederea atingerii unui scop este virtutea ce d\u0103 sens \u0219i bucurie vie\u021bii, pe c\u00e2nd lenea este o patim\u0103 ce degradeaz\u0103 sufletul, considerat\u0103 a fi un simptom al patologiei psihice \u0219i spirituale. Munca \u00eens\u0103 trebuie f\u0103cut\u0103 cu cap, adic\u0103 f\u0103r\u0103 a ajunge la surmenaj, la robotizare; s\u0103 fie aleas\u0103 conform aptitudinilor fiec\u0103ruia, s\u0103 nu ocupe prea mult timp pentru a nu deveni \u201edin subiect obiect\u201d,<\/em> adic\u0103 o rutin\u0103 obositoare; dup\u0103 cum spunea filozoful \u0219i scriitorul Emil Cioran; s\u0103 nu ajungi la sf\u00e2r\u0219itul ei obosit \u00een a\u0219a hal \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu dore\u0219ti altceva dec\u00e2t s\u0103 dormi; s\u0103 existe \u0219i un timp liber pentru a ne pune \u00eentreb\u0103ri, a g\u00e2ndi, a contempla ceva, a iubi sau a ne \u00eendeletnici cu de-ale artei, a avea timp \u0219i pentru prieteni. \u00cen\u021beleptul Aristotel spunea: \u201eMuncim ca s\u0103 ne c\u00e2\u0219tigam timpul nostru liber\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Emil Cioran, c\u0103ruia nu to\u021bi \u00eei \u00een\u021beleg sau \u00eei accept\u0103 integrala analizei suflete\u0219ti, era con\u0219tient de necesitatea unei p\u0103r\u021bi a timpului atribuit \u021bie \u00eensu\u0219i \u0219i exprima p\u0103rerea sa: \u201eMunca sus\u0163inut\u0103 \u015fi ne\u00eencetat\u0103 t\u00e2mpe\u015fte, trivializeaz\u0103 \u015fi impersonalizeaz\u0103. Ea deplaseaz\u0103 centrul de preocupare \u015fi interes din zona subiectiv\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 obiectiv\u0103 a lucrurilor, \u00eentr-un plan fad de obiectivitate. Omul nu se intereseaz\u0103 atunci de destinul s\u0103u personal, de educa\u0163ia lui l\u0103untric\u0103, de intensitatea unor fosforescen\u0163e interne \u015fi de realizarea unei prezen\u0163e iradiante, ci de fapte, de lucruri. Munca adev\u0103rat\u0103, care ar fi o activitate de continu\u0103 transfigurare, a devenit o activitate de exteriorizare, de ie\u015fire din centrul fiin\u0163ei. Este caracteristic c\u0103 \u00een lumea modern\u0103 munca indic\u0103 o activitate exclusiv exterioar\u0103. De aceea, prin ea omul nu se realizeaz\u0103, ci realizeaz\u0103.\u201d<\/em> A se \u00een\u021belege c\u0103 munca adev\u0103rat\u0103 ar necesita nu numai munca \u201eexterioar\u0103\u201d ci \u0219i cea din interiorul fiin\u021bei noastre.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Munca nu trebuie s\u0103 fie monoton\u0103 \u0219i pentru aceasta trebuie f\u0103cut\u0103 cu capul \u0219i cu inima, deopotriv\u0103. Un exemplu edificator a dat cineva cu de\u021binu\u021bii din romanul lui F.M. Dostoievski – Amintiri din cartea mor\u021bilor<\/em> – care \u00ee\u0219i isp\u0103\u0219eau pedeapsa, mut\u00e2nd stereotip, f\u0103r\u0103 nici un rost, nisipul dintr-o parte \u00een alta\u2026 Monotonia, const\u00e2nd \u00een executarea unui gest inutil, repetitiv, f\u0103r\u0103 pl\u0103cere, poate ucide fiin\u021ba. Un romancier american spunea: \u201eFeri\u021bi-v\u0103 de monotonie, este mama tuturor p\u0103catelor mortale\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cioran mai afirma – \u0219i pe unii i-a speriat formularea – c\u0103 \u201eMunca este un blestem\u201d.<\/em> Cu adev\u0103rat, munca este blestemul divinit\u0103\u021bii, fiindc\u0103 omul ar fi putut tr\u0103i \u0219i altfel, f\u0103r\u0103 efortul de a-\u0219i produce cele necesare; Dumnezeu ar fi putut face ca omul s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 munceasc\u0103, \u00eens\u0103 a considerat c\u0103 nu i-ar fi folosit o astfel de via\u021b\u0103. Dumnezeu, cu judecata Sa, a l\u0103sat ca bucuria s\u0103 vin\u0103 \u00een urma ostenelii. Canonul primit de Adam de la Dumnezeu, atunci c\u00e2nd a c\u0103zut \u00een p\u0103cat a fost: \u201eBlestemat va fi p\u0103m\u00e2ntul pentru tine! Cu osteneal\u0103 s\u0103 te hr\u0103ne\u0219ti din el \u00een toate zilele vie\u021bii tale\u201d<\/em> (cf. Facerea 3,17).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen\u021beleptul Solomon spune c\u0103 \u201ecea mai scump\u0103 comoar\u0103 pentru un om este munca\u201d<\/em> (cf. Pilde 12, 27), iar h\u0103rnicia este socotit\u0103 o virtute, fiindc\u0103 odat\u0103 pus \u00een aceast\u0103 stare, omul trebuie s\u0103 se osteneasc\u0103 muncind, f\u0103r\u0103 a ajunge la surmenaj. Munca f\u0103cut\u0103 ra\u021bional \u0219i cu tragere de inim\u0103 nu \u00eemboln\u0103ve\u0219te niciodat\u0103, ci din contr\u0103, mi\u0219care fiind, ea contribuie la s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unii oamenii \u00eens\u0103, gre\u0219esc neglij\u00e2nd odihna. \u00a0\u00cen Facerea lumii se spune: \u201e\u2026\u0218i a sf\u00e2r\u0219it Dumnezeu \u00een ziua a \u0219asea lucrarea Sa, pe care a f\u0103cut-o; iar \u00een ziua a \u0219aptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale pe care le-a f\u0103cut. \u0218i a binecuv\u00e2ntat Dumnezeu ziua a \u0219aptea \u0219i a sfin\u021bit-o, pentru c\u0103 \u00eentr-\u00eensa S-a odihnit de toate lucrurile Sale pe care le-a f\u0103cut \u0219i le-a pus \u00een r\u00e2nduial\u0103\u201d<\/em>(Fac. 2, 1-3). Al\u021bii se z\u0103p\u0103cesc, mintea li se \u00eempr\u0103\u0219tie, o iau razna cum se spune, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 mai multe lucruri deodat\u0103, c\u00e2nd normal ar fi s\u0103 termini lucrul \u00eenceput, astfel mintea se cur\u0103\u021b\u0103, se odihne\u0219te \u0219i omul poate \u00eencepe altceva.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Exist\u0103 \u0219i aspectul tragic al zilelor noastre. Din cauza lipsei de ocupa\u021bie, adic\u0103 \u00een lipsa muncii, mul\u021bi ajung s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103, depresia fiind una dintre bolile des semnalate. Este situa\u021bia actual\u0103 a tinerilor care nu au locuri de munc\u0103. Despre \u201eo genera\u021bie pierdut\u0103, lipsit\u0103 de perspective\u201d<\/em> vorbe\u0219te un jurnalist, \u0219i \u00eenclin s\u0103-i dau dreptate. La ce mai folosesc diplomele de studii superioare c\u00e2nd nu te po\u021bi folosi de ele?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihai Eminescu, la vremea sa, scria: \u201eMunca este legea lumii moderne\u2026 temeiul unui stat e munca\u2026 bog\u0103\u021bia unui popor nu st\u0103 \u00een bani, ci iar\u0103\u0219i \u00een munc\u0103\u2026.Fiecare, \u0219i mare \u0219i mic, datore\u0219te un echivalent de munc\u0103 societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103ie\u0219te.\u201d <\/em>Da, munca a fost \u0219i r\u0103m\u00e2ne legea lumii, numai c\u0103 ast\u0103zi ai o diplom\u0103, ai mintea, sufletul \u0219i trupul preg\u0103tit pentru munc\u0103, pentru aceast\u0103 datorie, dar buzunarele celor care ar trebui s\u0103 o primeasc\u0103 sunt cusute. Tr\u0103im \u00eentr-o societate care ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 consum\u0103m permanent, consumul este evaluat \u00een bani, banii se ob\u021bin prin munc\u0103, munca ne hr\u0103ne\u0219te, munca ne \u00eembog\u0103\u021be\u0219te, munca ne ferice\u0219te, ca atare societatea datoreaz\u0103 omului posibilitatea de a munci. Dar, nici studiile superioare, nici supercalificarea nu le ofer\u0103 tinerilor aceast\u0103 posibilitate, nu ajut\u0103 la reducerea \u0219omajului. Unii tineri se angajeaz\u0103 pe posturi care nu corespund studiilor f\u0103cute, calific\u0103rii lor, al\u021bii nu g\u0103sesc nici astfel de posturi. Cuv\u00e2ntul \u201eJob<\/strong>\u201d s-a interna\u021bionalizat, a ajuns un cuv\u00e2nt pre\u021bios \u0219i este rostit ca o rug\u0103ciune de c\u0103tre tinerii ve\u0219nic \u00een c\u0103utarea lui.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poate ar fi momentul unei reevalu\u0103ri serioase \u0219i grabnice a situa\u021biei \u0219i g\u0103sirea tot at\u00e2t de grabnic\u0103 a solu\u021biei? Societatea modern\u0103 a suferit o mare schimbare \u0219i este necesar\u0103 g\u0103sirea solu\u021biilor, cu scopul ajungerii la un viitor umanizat \u0219i a nu l\u0103sa ca timpul s\u0103 sacrifice genera\u021bii \u00eentregi. S\u0103r\u0103cia, dar \u0219i l\u0103comia creeaz\u0103 pauze, pauzele duc la degradarea societ\u0103\u021bii. Poate oamenii aduna\u021bi pe specialit\u0103\u021bi vor putea g\u00e2ndi \u0219i g\u0103si solu\u021bii, dac\u0103 elitele politice ale lumii nu o pot face?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Via\u021ba tinerilor este prea pre\u021bioas\u0103 pentru a se permite cuiva a o neferici. Timpul este d\u0103ruit fiec\u0103ruia de Dumnezeu \u0219i timpul risipit \u00een zadar nu poate fi r\u0103scump\u0103rat niciodat\u0103. Iat\u0103 de ce m\u0103 trec fiorii g\u00e2ndind la aceast\u0103 \u201egenera\u021bia pierdut\u0103\u201d.<\/em> \u0218i cred c\u0103 ea va fi cu adev\u0103rat pierdut\u0103, \u00een cazul \u00een care nu se va g\u0103si o solu\u021bie salvatoare \u0219i aceasta c\u00e2t de cur\u00e2nd posibil.<\/p>\n

\n

\n

\u00a0 Vavila Popovici<\/em><\/p>\n

\u00a0 Raleigh, Carolina de Nord, SUA<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 Munca este definit\u0103 ca o activitate fizic\u0103 sau intelectual\u0103, f\u0103cut\u0103 pentru a crea bunuri materiale \u0219i spirituale. Dintre toate [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-13170","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13170","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13170"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13170\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13173,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13170\/revisions\/13173"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13170"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13170"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13170"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}