{"id":13204,"date":"2013-06-10T15:43:00","date_gmt":"2013-06-10T15:43:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=13204"},"modified":"2013-06-10T20:24:26","modified_gmt":"2013-06-10T20:24:26","slug":"deschid-sfanta-carte-de-nicolae-balcescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/06\/10\/deschid-sfanta-carte-de-nicolae-balcescu\/","title":{"rendered":"“DESCHID SF\u00c2NTA CARTE” de Nicolae B\u0103lcescu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>“DESCHID SF\u00c2NTA carte unde se afl\u0103 \u00eenscris\u0103 gloria Rom\u00e2niei, ca s\u0103 pun \u00eenaintea ochilor fiilor ei c\u00e2teva pagine din viata eroic\u0103 a p\u0103rintilor lor. Voi ar\u0103ta acele lupte uriase pentru libertatea si unitatea national\u0103, cu care Rom\u00e2nii, sub povata celui mai vestit si mai mare din Voevozii lor, \u00eencheiar\u0103 veacul al XVI-lea. Povestirea mea va cuprinde numai opt ani (1593-1601), dar anii Istoriei Rom\u00e2nilor cei mai avuti \u00een fapte vitejesti, in pilde minunate de jertfire pentru Patrie. Timpuri de aducere aminte glorioase. Timpuri de credint\u0103 si de jertfire! c\u00e2nd p\u0103rintii nostrii, credinciosi sublimi, \u00eengenunchiar\u0103 pe c\u00e2mpul b\u0103t\u0103liilor, cer\u00e2nd dela Dumnezeul armatelor laurii biruintei sau cununa martirilor…
\nPe culmea cea mai \u00eenalt\u0103 a muntilor Carpati, se \u00eentinde o tar\u0103 m\u00e2ndr\u0103 si binecuv\u00e2ntat\u0103 \u00eentre toate t\u0103rile sem\u0103nate de Domnul pre p\u0103m\u00e2nt. Ea seam\u0103n\u0103 a fi un m\u0103ret si \u00eentins palat, cap d’oper\u0103 de arhitectur\u0103, unde sunt adunate si asezate cu m\u0103estrie toate frumusetile naturale ce \u00eempodobesc celelalte tinuturi ale Europei, pe care ea cu pl\u0103cere ni le aduce aminte…<\/p>\n

Rom\u00e2nii au trebuint\u0103 azi s\u0103 se \u00eentemeieze \u00een nationalism si \u00een curaj, si s\u0103 c\u00e2stige statornicie \u00een caracter. Aceste rezultate credem c\u0103 s’ar dod\u00e2ndi c\u00e2nd ei ar avea o bun\u0103 istorie national\u0103, si c\u00e2nd aceasta ar fi \u00eendestul r\u0103sp\u00e2ndit\u0103. Privind la acel sir de veacuri \u00een care p\u0103rintii nostri au tr\u0103it, si la chipul cu care ei s’au purtat \u00een viata lor social\u0103, noi am c\u0103uta s\u0103 dob\u00e2ndim virtutile lor si s\u0103 ne ferim de greselile \u00een care au picat. Am p\u0103r\u0103si prin urmare acel duh de partid\u0103, si de ambitie m\u00e2rsav\u0103. Am sc\u0103pa de acele temeiuri de nimic si de acele n\u0103dejdi desarte. Am dob\u0103ndi adev\u0103ratele principii, care trebue s\u0103 ne pov\u0103tuiasc\u0103 in viata noastr\u0103 social\u0103 ca s\u0103 ne putem m\u00e2ntui. Istoria \u00eenc\u0103 ne-ar ar\u0103ta ca p\u0103rintii nostri se aflar\u0103 in vremi cu mult mai grele dec\u00e2t acelea \u00een care ne afl\u0103m noi acum. C\u0103lcati dela \u00eenceputul lor de at\u00e2tea popoare barbare: Goti, Huni, Gepizi, Avari, Bulgari, Pecinegi, Cumani, T\u0103tari, \u00eenconjurati apoi de natii puternice, ca Ungurii, Polonii, si Turcii, care toti tineau a-i robi, ei \u00eesi p\u0103strar\u0103 nationalitatea lor. O m\u00e2n\u0103 providential\u0103 priveghea asupra-le si \u00eei strecur\u0103 minunat din toate primejdiile. Aceasta ne va aduce s\u0103 credem c\u0103 o natie care in miljocul at\u00e2tor nevoi si-a p\u0103strat nationalitatea ei in curgere de 18 veacuri, nu mai poate peri. Aceast\u0103 convinctie apoi, ne va face s\u0103 avem mai mult\u0103 \u00eencredere \u00een viitor si s\u0103 lucr\u0103m cu mai mult\u0103 inim\u0103 la o reform\u0103 politic\u0103 si social\u0103, care s\u0103 ne fac\u0103 vrednici a ne lua rangul ce ni se cuvine \u00een marea familie a natiilor europene. Dar ca o istorie s\u0103 poat\u0103 aduce aceste foloase, nu trebue s\u0103 fie numai ca un sir de oarecare \u00eent\u00e2mpl\u0103ri politice sau militare uscate, f\u0103r\u0103 nici o culoare, f\u0103r\u0103 nici un adev\u0103r local; nu trebue s\u0103 se ocupe numai de oarecare persoane privilegiate; dar s\u0103 se ar\u0103te poporul rom\u00e2n cu institutiile, ideile, sentimentele, obiceiurile lui, \u00een deosebite veacuri. Noi credem c\u0103 o asemenea istorie este cu putint\u0103.<\/p>\n

Una din faptele cele mai minunate ale acestui minunat al XIX-lea veac, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 e desteptarea nationalit\u0103tii rom\u00e2ne in Ardeal, dupa un somn greu \u00eentr’un jug ce de o mie de ani o \u00eempovar\u0103. Niciodat\u0103 o natie mai mult\u0103 vreme \u00een robie cumplit\u0103 nu zacu! Niciodat\u0103 o natie robit\u0103, mai repede si intr’un timp mai scurt nu se destept\u0103! Mai multe veacuri trebuise n\u0103v\u0103lirii unguresti ca s\u0103 poat\u0103 amorti si \u00eenjuga de tot pe Rom\u00e2ni. (Subjugarea completa a Romanilor din Ardeal se facu tocmai la 1438, c\u00e2nd Ungurii, Secuii si Sasii se unir\u0103 \u00een contra lor de le r\u0103pir\u0103 orice drept politic, ce le mai r\u0103m\u0103sese.) Mai putin de un veac fu de ajuns acestora spre a scutura greu si \u00eenvechit acel jug. Inviere de minune \u00eentr’adevar! dovad\u0103 puternic\u0103 cum c\u0103 nemuritor e sufletul natiilor si cum c\u0103 sf\u00e2nt, dumnezeesc si neperitor e dreptul lor.
\nDar n\u0103v\u0103lirea, \u00eempilarea si tirania str\u0103in\u0103 putu batjocori si chinui pe Rom\u00e2n \u00een dreptul lui si, \u00een timpul lor, putu a-l socoti afar\u0103 din legi si al privi in r\u00e2ndul dobitoacelor, dar nu-l putu atinge \u00een sufletul lui, nu putu stinge dintr’\u00eensul credinta national\u0103. Silit a \u00eenchide in ad\u00e2ncul inimii sale, f\u0103r\u0103 a pute\u0155 nici \u00eentr’un chip a o r\u0103sp\u00e2ndi in afar\u0103, aceast\u0103 credint\u0103 astfel \u00een\u0103busit\u0103 se \u00eenfierb\u00e2nt\u0103 din zi \u00een zi si creste\u0155 \u00een t\u0103rie, \u00eenc\u00e2t c\u00e2nd putu izbugni, izbugnirea-i fu puternic\u0103, \u00eenversunat\u0103, pustiitoare si roditoare \u00een fapte m\u0103rete si cumplite totdeodat\u0103.
\nStim toti cine fur\u0103 cei dint\u00e2i apostoli ai rom\u00e2nismului. Cine nu cunoaste numele glorioase ale lui Sincai, Petru Maior, Samuil Klein, Paul Iorgovici, George Laz\u0103r, cari prin scoli, prin cultivarea limbii si istoriei puser\u0103 st\u00e2lpii de temelie ai nationalit\u0103tii rom\u00e2ne si propagar\u0103 ideia unit\u0103tii sale?
\nIdeile r\u0103sp\u00e2ndite prin aceste lucr\u0103ri literare si istorice izbucnir\u0103 \u00eendat\u0103 in fapte. Horia lu\u0103 securea \u00een m\u00e2n\u0103 si, \u00eenmuind-o \u00een s\u00e2nge unguresc si nemtesc, scrise cu d\u00e2nsa drepturile natiei rom\u00e2ne si programa politic\u0103 si social\u0103 a revolutiilor ei viitoare. Muncitorii ce urmar\u0103, at\u00e2t \u00een Ardeal c\u00e2t si \u00een Principate, micsorar\u0103 chestia din proportiile m\u0103rete de unitate si de nationalitate ce-i dedeser\u0103 cei dinaintea lor si o m\u0103rginir\u0103 \u00eentru ap\u0103rarea intereselor rom\u00e2ne de provincie si de localitate. Lor li se p\u0103r\u016f c\u0103 deosebitele fr\u00e2ngeri ale natiei au nevoie de o lucrare asupra-le \u00een parte, spre a cur\u0103t\u011b mizeriile si spinii din cas\u0103, p\u00e2n\u0103 a nu se uni cu totii \u00eentr’acelas trup. Anul 1848, g\u0103si pe Rom\u00e2ni \u00eentr’aceste idei. Rom\u00e2nii din Ardeal fur\u0103 cei dint\u00e2i care salutar\u0103 cu \u00eenfocare falnicul soare de libertate ce lumina atunci omenirea. S\u00e2nt astazi trei ani, multi din noi au v\u0103zut cu ochii lor c\u00e2nd deputatii rom\u00e2ni din toat\u0103 tara Ardealului, \u00een num\u0103r de mai multi de cincizeci de mii, toti t\u0103rani si fii de t\u0103rani, se adunar\u0103 la Blaj \u00een c\u00e2mpul numit de atunci al libert\u0103tii, ca s\u0103 fac\u0103 \u00een numele natiei aceast\u0103 declaratie:<\/p>\n

Sunt aci \u00eentru drepturile mele!… “<\/p>\n

Nicolae B\u0102LCESCU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“DESCHID SF\u00c2NTA carte unde se afl\u0103 \u00eenscris\u0103 gloria Rom\u00e2niei, ca s\u0103 pun \u00eenaintea ochilor fiilor ei c\u00e2teva pagine din viata [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-13204","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13204","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13204"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13204\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13208,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13204\/revisions\/13208"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13204"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13204"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13204"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}