{"id":13238,"date":"2013-06-11T12:30:23","date_gmt":"2013-06-11T12:30:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=13238"},"modified":"2013-06-11T12:30:23","modified_gmt":"2013-06-11T12:30:23","slug":"colocviile-de-marti-the-tuesday-colloquiums","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/06\/11\/colocviile-de-marti-the-tuesday-colloquiums\/","title":{"rendered":"Colocviile de Mar\u021bi \/ The Tuesday Colloquiums"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

COLOCVIILE DE MAR\u021aI \/ The Tuesday Colloquiums <\/strong>25iunie 2013, 5 pm, Calderon 39<\/p>\n

Anul IV, nr. 6 (44). Addresses, Interven\u021bii, Teatru de poezie, (Re)lans\u0103ri de c\u0103r\u021bi, Proiecte, Portrete<\/em>, \u00cent\u00e2lniri<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Tema: Moarte \u00een iunie. Eminescu<\/em><\/p>\n

Death in June, grupul neofolk englez creat de Douglas Pierce \u00een 1981, a fost conexat speculativ cu Noaptea cu\u021bitelor lungi, Sturmabteilung, din 30 iunie 1934, sau cu asasinatul din Sarajevo la \u00eenceputul Primului R\u0103zboi Mondial. Douglas P., acum \u00een Australia, a m\u0103rturisit, \u00eens\u0103, c\u0103, \u00een fapt, a auzit gre\u0219it aceast\u0103 sintagm\u0103 \u0219i a f\u0103cut-o nume al trupei. Moarte \u00een iunie se aude, la noi, Mihai Eminescu.<\/p>\n

Intalnire cu scriitori de la Oglinda literara<\/p>\n

Amfitrion: Dr George Anca<\/p>\n

<\/div>\n
<\/div>\n

Interven\u021bii:<\/p>\n

Adrian Botez: Sfin\u021bi militari, genii protectoare de neam, mucenici \u0219i martiri: Mihai Eminescu <\/em><\/p>\n

Gheorghe Neagu: Eminescu \u00een Oglinda literar\u0103<\/em><\/p>\n

Pu\u0219i Dinulescu: Luna \u2013 Eminescu, Lorca<\/em><\/p>\n

George Anca: Doctorat coreean \u2013 Eminescu \u0219i Kim Sowol <\/em><\/p>\n

Nicolae Dr\u0103gul\u0103nescu: Comunism \u0219i societate informa\u021bional\u0103 \u00een Peninsula Coreean\u0103<\/em><\/p>\n

Mihai Teodorescu: Influen\u021ba religiei asupra politicii<\/em><\/p>\n

Viorel Speteanu: Traian \u0219i Decebal pe Column\u0103<\/em><\/p>\n

Marian Stroia: Cuza \u0219i Carol<\/em><\/p>\n

Tuor Nedelcea: Grup statuar alegoric Pap\u0103-Teoctist <\/em><\/p>\n

Lans\u0103ri<\/em>:<\/p>\n

Felix Sima: Album cu versuri \u0219i icoane<\/em>, Ruda-M\u0103gura, 2013<\/p>\n

George Toma Veseliu: Colonia<\/em>, Bibliotheca, 2013<\/p>\n

Mircea Monu: Nemateria, Ipoteza Smarandache \u0219i Fuziunea informa\u021biei<\/em>, Duran’s, 2013<\/p>\n

Teatru de poezie<\/em>:<\/p>\n

Memento mori<\/em> de Mihai Eminescu, interpreteaz\u0103 studen\u021bi UNATC<\/p>\n

Azalee <\/em>de Kim Sowol<\/p>\n

Portrete: <\/em>Radu Cristian Nema<\/p>\n

\n

***<\/strong><\/div>\n

\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mai am un singur dor<\/strong>
\nde Mihai Eminescu<\/a><\/em><\/strong><\/p>\n

\n


\n<\/strong><\/p>\n

Mai am un singur dor
\n\u00cen lini\u0219tea serii
\nS\u0103 m\u0103 l\u0103sa\u021bi s\u0103 mor
\nLa marginea m\u0103rii;
\nS\u0103-mi fie somnul lin
\n\u0218i codrul aproape,
\nPe-ntinsele ape
\nS\u0103 am un cer senin.
\nNu-mi trebuie flamuri,
\nNu voi sicriu bogat,
\nCi-mi \u00eempleti\u021bi un pat
\nDin tinere ramuri.<\/p>\n

\u0218i nime-n urma mea
\nNu-mi pl\u00e2ng\u0103 la cre\u0219tet,
\nDoar toamna glas s\u0103 dea
\nFrunzi\u0219ului ve\u0219ted.
\nPe c\u00e2nd cu zgomot cad
\nIsvoarele-ntr-una,
\nAlunece luna
\nPrin v\u00e2rfuri lungi de brad.
\nP\u0103trunz\u0103 talanga
\nAl serii rece v\u00e2nt,
\nDeasupr\u0103-mi teiul sf\u00e2nt,
\nS\u0103-\u0219i scuture creanga.<\/p>\n

Cum n-oi mai fi pribeag
\nDe-atunci \u00eenainte,
\nM-or troieni cu drag
\nAduceri aminte.
\nLuceferi, ce r\u0103sar
\nDin umbr\u0103 de cetini,
\nFiindu-mi prietini,
\nO s\u0103-mi z\u00e2mbeasc\u0103 iar.
\nVa geme de patemi
\nAl m\u0103rii aspru c\u00e2nt…
\nCi eu voi fi p\u0103m\u00e2nt
\n\u00cen singur\u0103tate-mi.<\/p>\n

<\/strong>
\n Nu voi morm\u00e2nt bogat
\n(variant\u0103)<\/strong>
\nde Mihai Eminescu<\/a><\/em><\/p>\n

<\/strong>Nu voi morm\u00e2nt bogat,
\nC\u00e2ntare \u0219i flamuri,
\nCi-mi \u00eempleti\u021bi un pat
\nDin tinere ramuri.
\n\u0218i nime-n urma mea
\nNu-mi pl\u00e2ng\u0103 la cre\u0219tet,
\nFrunzi\u0219ului ve\u0219ted
\nDoar v\u00e2ntul glas s\u0103-i dea.
\n\u00cen lini\u0219tea s\u0103rii
\nS\u0103 m\u0103-ngropa\u021bi, pe c\u00e2nd
\nTrec stoluri greu zbur\u00e2nd
\nLa marginea m\u0103rii.<\/p>\n

S\u0103-mi fie somnul lin
\n\u0218i codrul aproape,
\nLuceasc\u0103 cer senin
\nEternelor ape,
\nCare din v\u0103i ad\u00e2nci
\nSe-nal\u021b\u0103 la maluri,
\nCu bra\u021be de valuri
\nS-ar at\u00e2rna de st\u00e2nci –
\n\u0218i murmur\u0103-ntr-una
\nC\u00e2nd spumeg\u00e2nd recad,
\nIar pe p\u0103duri de brad
\nAlunece luna.<\/p>\n

Reverse dulci sc\u00e2ntei
\nAtot\u0219tiutoarea,
\nDeasupr\u0103-mi crengi de tei
\nS\u0103-\u0219i scuture floarea.
\nNemaifiind pribeag
\nDe-atunci \u00eenainte,
\nAduceri aminte
\nM-or coperi cu drag
\n\u0218i stinsele patemi
\nLe-or troieni c\u0103z\u00e2nd,
\nUitarea \u00eentinz\u00e2nd
\nPe singur\u0103tate-mi.
\nDe-oi adormi cur\u00e2nd
\n(variant\u0103)
\nde Mihai Eminescu<\/em><\/p>\n

De-oiu adormi cur\u0115nd
\n\u00cen noaptea uit\u0103rii,
\nS\u0103 m\u0103 duce\u0163i t\u0103c\u0115nd
\nLa marginea m\u0103rii.<\/p>\n

Nu voiu sicriu bogat,
\nF\u0103clie \u015fi flamuri,
\nCi-mi \u00eempleti\u0163i un pat
\nDin tinere ramuri.<\/p>\n

S\u0103\u2019mi fie somnul lin
\n\u015ei codrul aproape,
\nLuceasc\u2019 un cer senin
\nEternelor ape.<\/p>\n

Care\u2019n dureri ad\u0115nci
\nSe\u2019nal\u0163\u0103 la maluri,
\nS\u2019ar at\u0115rna de st\u0115nci
\nCu bra\u0163e de valuri,<\/p>\n

Se\u2019nal\u0163\u0103, dar recad
\n\u015ei murmur\u0103 \u2018ntr\u2019una,
\nC\u0115nd pe p\u0103duri de brad
\nAlunec\u0103 luna.<\/p>\n

\u015ei nime\u2019n urma mea
\nNu\u2019mi pl\u0115ng\u0103 la cre\u015ftet,
\nDoar moartea glas s\u0103 dea
\nFrunzi\u015fului ve\u015fted.<\/p>\n

S\u0103 treac\u0103 lin prin v\u0115nt
\nA tot \u015ftiutoarea,
\nDe-asupr\u0103-mi teiul sf\u0115nt
\nS\u0103\u2019\u015fi scuture floarea.<\/p>\n

Cum n\u2019oiu mai fi pribeag
\nDe atunci \u00eenainte,
\nM\u2019or troeni cu drag
\nAduceri aminte,<\/p>\n

Ce n\u2019or \u015fti c\u0103 privesc
\nO lume de patemi,
\nPe c\u0103nd liane cresc
\nPe singur\u0103tate-mi.<\/p>\n

Iar c\u00e2nd voi fi p\u0103m\u00e2nt<\/strong>
\n(variant\u0103)
\nde Mihai Eminescu<\/a><\/em><\/p>\n

\nIar c\u00e2nd voi fi p\u0103m\u00e2nt,
\n\u00cen lini\u0219tea serii,
\nS\u0103pa\u021bi-mi un morm\u00e2nt
\nLa marginea m\u0103rii.<\/p>\n

Nu voi sicriu bogat,
\nPodoabe \u0219i flamuri,
\nCi-mi \u00eempleti\u021bi un pat
\nDin ve\u0219tede ramuri.<\/p>\n

S\u0103-mi fie somnul lin
\n\u0218i codrul aproape,
\nS\u0103 am un cer senin
\nPe-ad\u00e2ncile ape.<\/p>\n

S-aud cum bl\u00e2nde cad
\nIsvoarele-ntr-una,
\nPe v\u00e2rfuri lungi de brad
\nAlunece luna.<\/p>\n

S-aud pe valuri v\u00e2nt,
\nDin munte talanga,
\nDeasupra-mi teiul sf\u00e2nt
\nS\u0103-\u0219i scuture creanga.<\/p>\n

\u0218i cum n-oi suferi
\nDe-atuncea-nainte,
\nCu flori m-or troieni
\nAduceri aminte.<\/p>\n

\u0218i cum va \u00eenceta
\nAl inimii zbucium,
\nCe dulce-mi va suna
\nC\u00e2ntarea de bucium!<\/p>\n

Vor arde-n preajma mea
\nLuminile-n dealuri,
\nIzbind s-or fr\u0103m\u00e2nta
\nEternele valuri<\/p>\n

\u0218i nime-n urma mea
\nNu-mi pl\u00e2ng\u0103 la cre\u0219tet,
\nCi codrul v\u00e2nt s\u0103 dea
\nFrunzi\u0219ului ve\u0219ted.<\/p>\n

Luceferii de foc
\nPrivi-vor din cetini
\nMorm\u00e2nt f\u0103r’ de noroc
\n\u0218i f\u0103r\u0103 prieteni. <\/em><\/p>\n

\nMemento mori<\/strong>
\nde Mihai Eminescu<\/p>\n

\nS\u00e2mburele crud al mor\u021bii e-n via\u021b\u0103… \u0218i-n m\u0103rire
\nAfli germenii c\u0103derei. Astfel toate sunt \u00een fire,
\nAstfel au c\u0103zut romanii, mari \u00een bine, mari \u00een r\u0103u.
\nDa-i cumplit s\u0103 vezi un popol os\u00e2ndit s\u0103 fie mare
\nChiar \u00een r\u0103u, c\u0103 mereu cre\u0219te ru\u0219inoasa-i degradare
\n\u0218i nici moartea nu-i trimite nenduratul Dumnezeu.<\/p>\n

C\u0103ci a mor\u021bii bra\u021b puternic, c\u00e2nd st\u0103 via\u021ba s-o despart\u0103,
\nNu se-ndur\u0103 s\u0103 ridice s\u00e2ngeroasa-i lung\u0103 bard\u0103,
\nCum c\u0103l\u0103ul greu se-ndeamn\u0103 la un cap d-imperator:
\nZeii preget\u0103 s\u0103-\u0219i deie-a lor sentin\u021b\u0103… \u0218i-n uimire
\nCuget\u0103 \u00ad de au fost popol destinat spre nemurire,
\nAu fost ei \u00ad \u0219i dac\u0103 mor ei \u00ad suntem noi nemuritori?…
\n….
\n\u0218i de-aceea beau p\u0103harul poeziei \u00eenfocate.
\nNu-mi mai chinui cugetarea cu-ntreb\u0103ri nedezlegate
\nS\u0103 citesc din cartea lumii semne, ce noi nu le-am scris.
\nLa nimic reduce moartea cifra vie\u021bii cea obscur\u0103 \u00ad
\n\u00cen z\u0103dar o m\u0103sur\u0103m noi cu-a g\u00e2ndirilor m\u0103sur\u0103,
\nC\u0103ci g\u00e2ndirile-s fantome, c\u00e2nd via\u021ba este vis.
\n <\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/div>\n

\u00a0 <\/strong><\/p>\n

Cezara<\/strong>
\nde Mihai Eminescu
\n….<\/p>\n

St\u00e2nci urie\u0219e\u0219ti \u0219i cenu\u0219ii erau zidite de jur \u00eemprejur una peste alta p\u00e2n-\u00een ceruri \u0219i-n mijlocul lor se ad\u00e2ncea o vale, o gr\u0103din\u0103 de vale cu izvoare, \u00een mijloc c-un lac \u0219i-n mijlocul lacului o insul\u0103 pe care st\u0103teau \u00een \u0219iruri lungi stupii unei pris\u0103ci mari.<\/p>\n

\u2014 E insula lui Euthanasius, g\u00e2ndi el uimit \u0219i p\u0103\u0219ea \u00eencet, minun\u00e2ndu-se la fiecare pas. P\u00e2n\u0103 \u0219i insectele erau \u00eembl\u00e2nzite \u00een acest rai. Fluturi curio\u0219i, alba\u0219tri, auri\u021bi, ro\u0219ii \u00eei acoperir\u0103 p\u0103rul lui lung \u0219i negru, \u00eenc\u00e2t capul lui p\u0103rea pres\u0103rat cu flori. Aerul acestei insule era plin de s\u0103rb\u0103tori murmuitoare ale albinelor, bondarilor, fluturilor, iarba \u00eei ajungea p\u00e2n\u0103 la piept, m\u0103z\u0103richea punea la\u021buri \u00eenflorite picioarelor… o c\u0103ldur\u0103, un miros voluptos p\u0103trundea raiul. El s-apropie de lac \u0219i, trec\u00e2ndu-l pe unde era vad, veni \u00een insul\u0103. Albinele \u00eenconjurar\u0103 b\u00e2z\u00e2ind pe noul \u0219i t\u00e2n\u0103rul \u00eemp\u0103rat al raiului. S-apropie de pe\u0219tera ce \u0219tia c\u0103 trebuie s\u0103 fie pe aceast\u0103 insul\u0103; o g\u0103si \u00eentr-adev\u0103r sculptat\u0103-n piatr\u0103, g\u0103si dalta \u0219i uneltele de sculptur\u0103, patul, un ulcior cu ap\u0103; dar b\u0103tr\u00e2nul lipsea. Pe o mescioar\u0103 era o foaie scris\u0103.<\/p>\n

“Simt c\u0103 m\u0103duva mea devine p\u0103m\u00e2nt, c\u0103 s\u00e2ngele meu e \u00eenghe\u021bat \u0219i f\u0103r\u0103 cuprins ca apa, c\u0103 ochii mei abia mai reflecteaz\u0103 lumea-n care tr\u0103iesc. M\u0103 sting. \u0218i nu r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t urciorul de lut \u00een care au ars lumina unei vie\u021bi bogate. M\u0103 voi a\u0219eza sub cascada unui p\u00e2r\u00e2u; liane \u0219i flori de ap\u0103 s\u0103 \u00eencunjure cu vegeta\u021bia lor corpul meu \u0219i s\u0103-mi str\u0103\u021bese p\u0103rul \u0219i barba cu firele lor… \u0219i-n palmele-mi \u00eentoarse spre izvorul etern al vie\u021bii, “soarele”, viespii s\u0103-\u0219i zideasc\u0103 fagurii, cetatea lor de cear\u0103. R\u00e2ul curg\u00e2nd \u00een veci proasp\u0103t s\u0103 m\u0103 dizolve \u0219i s\u0103 m\u0103 uneasc\u0103 cu \u00eentregul naturii, dar s\u0103 m\u0103 fereasc\u0103 de putrejune. Astfel cadavrul meu va sta ani \u00eentregi sub torentul curg\u0103tor, ca un b\u0103tr\u00e2n rege din basme, adormit pe sute de ani \u00eentr-o insul\u0103 fermecat\u0103”. <\/em><\/p>\n

\n

Gemenii<\/em><\/strong>
\nde Mihai Eminescu<\/p>\n

\n…..
\nDe-aceea-n codri negri m\u0103-ntorc s\u0103 r\u0103t\u0103cesc.<\/p>\n

\u00cen umbra lor etern\u0103 eu umbra-mi mistuiesc,
\nPrivesc cum peste frunze uscate f\u0103r\u0103 urme
\nAlearg\u0103 zimbrii negri \u0219i cerbii fug \u00een turme,
\nIar l\u00e2ng\u0103 vechi f\u00e2nt\u00e2ne de lume date-uit\u0103rii
\nPrivesc \u00een iarba-nalt\u0103 sirepii albi ai m\u0103rii.
\nSe clatin vis\u0103torii copaci de chiparos
\nCu ramurile negre uit\u00e2ndu-se \u00een jos,
\nIar tei cu frunz\u0103 lat\u0103, cu flori p\u00e2n-\u00een p\u0103m\u00e2nt,
\nSpre marea-ntunecat\u0103 se scutur\u0103 de v\u00e2nt.”<\/p>\n

III<\/strong><\/p>\n

Prin salele pustie un om \u00een neagr\u0103 hain\u0103
\nTem\u00e2ndu-se de pa\u0219ii-i, se strecur\u0103 \u00een tain\u0103.
\nSub mantia lui lung\u0103 ascunde un pumnar,
\nTot \u00eend\u0103r\u0103t prive\u0219te cu spaim\u0103 \u0219i amar
\nEl r\u00e2de… Se repede spre umbra-i … umbra sare.
\nDin dreptul unor ziduri, \u00eencet ea iar apare…
\nAsupr\u0103-i se repede \u0219i iar se d\u0103-napoi:
\n\u201eO, Sarmis, lupt\u0103 lung\u0103, grozav\u0103 e-ntre noi!
\nCe fugi? Ce fugi? Nu vezi tu la lupt\u0103 c\u0103 te chem?
\nNu crede cum c\u0103 tremur, nu crede c\u0103 m\u0103 tem!”
\n\u0218-atuncea iar r\u0103sare \u0219i fa\u021ba-i slab\u0103 piere,
\n\u0218i ochiul fix se uit\u0103 cu spaim\u0103 \u0219i durere:
\n\u201eO, inima mea la\u0219\u0103, de ce-nlemne\u0219ti \u00een s\u00e2n,
\nSf\u00e2r\u0219e\u0219te! \u0218i pumnarul \u00eemi scap-acum din m\u00e2ni…
\nDar \u00eel voi str\u00e2nge bine… Stai… stai, nebun mi\u0219el…”<\/p>\n

Love\u0219te crud o dat\u0103 \u0219i cate mort Brigbel.<\/p>\n

Kim Sowol<\/p>\n

Azalee<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd nepl\u0103c\u00e2ndu-\u021bi felul meu te-ai duce<\/p>\n

F\u0103r\u0103 o vorb\u0103, m-a\u0219 resemna \u0219i eu<\/p>\n

Cu drag la \u00eendrept\u0103\u021bita-\u021bi plecare.<\/p>\n

Voi smulge un bra\u021b de azalee Yaksan,<\/p>\n

la Yong-Byun, le voi aduce<\/p>\n

S\u0103 le presar pe drumul t\u0103u de duc\u0103.<\/p>\n

Pas dup\u0103 pas \u00een calea ta<\/p>\n

P\u0103\u0219e\u0219te bl\u00e2nd \u0219i ginga\u0219<\/p>\n

pe risipitele flori.<\/p>\n

C\u00e2nd nepl\u0103c\u00e2ndu-\u021bi felul meu te-ai duce,<\/p>\n

Nicic\u00e2nd vre-o lacrim\u0103 nu-mi pice<\/p>\n

Nici \u00eentru palida-mi moarte.<\/p>\n

demult \u00eentr-un vis<\/em><\/strong><\/p>\n

ninge afar\u0103 \u2013 doar ninge.
\ndoar lumina lunii trece prin geam.
\ndoar femeia apropiindu-se cu amurgul
\n\u00eemi intr\u0103 \u00een vis \u2013 s\u0103 m\u0103 \u021bin\u0103, s\u0103 stea.<\/p>\n

ea a venit \u0219i a plecat.<\/p>\n

O stea taie cerul \u2013 numai o stea.
\nun singur punct de lumin\u0103 luce\u0219te, numai unul,
\ndoar \u00een cr\u0103p\u0103tura geamului
\n\u0219i numai \u00een zorile mute.<\/p>\n

m\u00e2ini \u00eempreunate<\/em><\/strong><\/p>\n

o plimbare \u2013 doar noi doi –
\nlumina stelei e negrul nop\u021bii lin scufund\u00e2ndu-se –
\nuite: luna \u0219erpuie printre arbori –
\nnoi p\u0103\u0219im convers\u00e2nd pe unde v\u00e2ntul se st\u00e2rne\u0219te –<\/p>\n

str\u0103zile sunt t\u0103cute, departe, vest –
\ne locul umbrelor mute, bezn\u0103 parc\u0103 \u00eencins\u0103 –
\nud p\u00e2lp\u00e2ind, ca roua \u00een c\u00e2mpuri de aproape –<\/p>\n

noaptea se ad\u00e2nce\u0219te, cele patru cardinale se alin\u0103 –
\nuite: luna \u0219erpuie printre ramuri –
\ntocmai aici, niciun cuv\u00e2nt, niciun pas –
\nst\u0103m pierdu\u021bi pe strad\u0103, ochi \u00eenchi\u0219i, fa\u021b\u0103 la fa\u021b\u0103 –<\/p>\n

lumina stelei e negrul nop\u021bii cr\u0103p\u00e2ndu-se –
\n\u00een dep\u0103rtare luna apune, vine ziua,
\ncloputul t\u0103u de munte sun\u0103 zorii.<\/p>\n

una care a venit<\/em><\/strong><\/p>\n

de cum \u00eemb\u0103tr\u00e2nii
\nneie\u0219ind la lumin\u0103,
\nascunz\u00e2ndu-m\u0103 \u00een vise –
\nea veni iar.<\/p>\n

fa\u021ba i-era rumen\u0103, ca \u00eenainte,
\ndegetele i-erau lungi \u0219i sub\u021biri,
\n\u0219i-mi st\u0103tea \u00een bra\u021be ca totdeauna,
\ncalm\u0103 \u0219i nemi\u0219cat\u0103.<\/p>\n

\u00eentre noi este doar t\u0103cere.<\/p>\n

deodat\u0103 se ridic\u0103
\nprecum sunetul f\u00e2lf\u00e2indelor aripi de p\u0103s\u0103ri,
\n\u0219i o zb\u00e2rlit\u0103 trezvie de sine
\n\u00eei ia locul.<\/p>\n

\u00een str\u0103lucirea zilei
\nr\u0103m\u00e2n cu gre\u0219elile mele.
\noricine de pe strad\u0103 \u2013 chiar tu –
\npoate fi ea.<\/p>\n

marea<\/em><\/strong><\/p>\n

unde e marea
\ncu pulsul undelor cresc\u00e2nd, c\u0103z\u00e2nd, umfl\u00e2ndu-se –
\n\u00een timp ce algele se \u00eenro\u0219esc?<\/p>\n

unde e marea
\ncu pescarii tol\u0103ni\u021bi \u00een b\u0103rcile lor –
\nmurmur\u00e2nd c\u00e2ntece de iubire \u0219i noroc?<\/p>\n

unde e marea
\ncu cerurile murind bl\u00e2nd la chindie –
\ncobalt din sur din rece \u00eentuneric?<\/p>\n

unde e marea
\ncu p\u0103s\u0103ri c\u0103l\u0103toare dur\u00e2ndu-\u0219i stoluri –
\nmai vaste cu c\u00e2t se topesc \u00een dep\u0103rt\u0103ri?<\/p>\n

unde e marea
\nde-a\u0219 trce-o f\u0103r\u0103 niciun g\u00e2nd –
\nmarea ultim\u0103 f\u0103r\u0103 uscat \u00een partea cealalt\u0103?
\nVersiuni de George Anca\n<\/p>\n

*<\/p>\n

\n

Kim Sowol (1902 \u2013 1934), poetul na\u021bional al Coreei. Singura carte publicat\u0103 \u00een timpul vie\u021bii, Azalee<\/em>,a ap\u0103rut \u00een 1925<\/p>\n

*<\/p>\n

Mihai Eminescu und So-W\u00f3l Kim \/ Song-Ki Kim<\/p>\n

Kim, Song-Kim <\/strong>(f\u00f6rfattare)<\/p>\n

ISBN 3-89085-118-5<\/p>\n

Pfaffenweiler : Centaurus-Verlagsgesellschaft, 1986<\/p>\n

Tyska 230 s.<\/p>\n

Serie: <\/em>Reihe Sprach- und Literaturwissenschaft, 0177-2821 ; 11<\/p>\n

BokAvhandling(Diss Freiburg i. Br. : Albert-Ludwigs-Universit\u00e4t, 1985)<\/p>\n

<\/div>\n
*<\/div>\n

\nEminescu \u2013 dor, young, suntet, So Wol \u2013 han, yin, lini\u0219te (Sub clopot<\/em>, Majadahonda, 1998, p. 211; Mantra Eminescu<\/em>, Bibliotheca, 2011, p.36 \u2013 de George Anca)\n<\/p>\n

***<\/div>\n
<\/div>\n

\n

<\/div>\n

SFIN\u0162I MILITARI, GENII PROTECTOARE DE NEAM, MUCENICI \u015eI MARTIRI AI CREDIN\u0162EI:\u00a0<\/strong><\/p>\n

MIHAI EMINESCU (1850-1889)<\/strong><\/p>\n

\n

Evident, nu e \u00een inten\u0163ia noastr\u0103 \u015fi nici nu ne dorim a avea vreo \u015fans\u0103 minim\u0103, de a schimba, total, viziunea rom\u00e2nilor asupra geniului POETIC<\/strong> al lor \u2013 MIHAI EMINESCU<\/strong> (de la a c\u0103rui moarte fizic\u0103 se \u00eemplinesc, la 15 iunie 2013, 124 de ani) \u2013 dar vrem s-o complet\u0103m, spre Adev\u0103r: nu a fost “nebun”, dec\u00e2t prin “decret” masonic, n-a fost “sifilitic”, nici “paralizat general”, cum sunau acelea\u015fi “decret\u0103ri” masonice de “asasinare civil\u0103” a lui Eminescu\u2026 A scris (genial, cum altfel?), p\u00e2n\u0103-n ultima clip\u0103 (at\u00e2t poezie, c\u00e2t \u015fi jurnalistic\u0103 fierbinte, de atitudine!). Dar, aproape p\u00e2n\u0103-n ultima clip\u0103 a vie\u0163ii sale terestre, “a fost b\u0103tut cu funia ud\u0103 <\/em><\/strong>(precum Hristos la curtea lui Pilat\u2026), pentru\u2026a-l <<calma>>”<\/em><\/strong>\u2026!!! (cf. re\u0163eaua cultural\u0103<\/strong>). Suntem \u00een deplin dezacord cu mercenari culturali, de tipul lui Andrei Ple\u015fu, Gabriel Liiceanu ori Horia Roman Patapievici (revista noastr\u0103, Contraatac<\/em><\/strong>, care, la primul ei num\u0103r, de exact acum 10 ani, s-a numit MANIFESTUL EMINESCU<\/em><\/strong>, a ap\u0103rut TOCMAI ca reac\u0163ie\/”contraatac”, fa\u0163\u0103 de infamia\/blasfemia comis\u0103, \u00een 1998, de Dilema<\/em><\/strong> lui Andrei Ple\u015fu!), care, prin instigarea la iconoclastie, nu reu\u015fesc dec\u00e2t “sa \u00eent\u0103r\u00e2te”, \u00eentru deplin\u0103 fiin\u0163are, miturile rom\u00e2ne\u015fti, printre care cel eminescian ocup\u0103 un loc de frunte (aici, nu vom pierde vreme \u015fi h\u00e2rtie, cu oligofreni isteroizi, de tipul consilierului prezidential Cristi Preda\u2026!) – \u015fi suntem \u00een deplin acord at\u00e2t cu, s\u0103 zicem, Rosa del Conte, care, \u00een lucrarea Eminescu sau despre Absolut<\/em><\/strong>, Ed. Dacia, Buc., 1990, pp. 385-386, afirma, cu referire direct\u0103 la Eminescu: “Fiecare gnostic repet\u0103 \u00een sine, \u00een limitele posibilit\u0103\u0163ilor sale de \u00een\u0163elegere, experien\u0163a unui Zoroastru, a unui Buddha, a lui Christos: momente ale unei revela\u0163ii ce se arat\u0103, sclipindu-\u015fi lumina, \u00een mintea opac\u0103 \u015fi \u00eentunecat\u0103 a oamenilor, c\u0103rora adev\u0103rul li se comunic\u0103 \u00eentr-o tradi\u0163ie discontinu\u0103, ce cunoa\u015fte \u00eentreruperi, eclipse. Ace\u015fti de\u015ftept\u0103tori, ace\u015fti revelatori ai unui adev\u0103r pe care ei \u00eel \u00eencredinteaz\u0103 unei lumi impermeabile la lumina lor, apar \u00een istorie, se insereaz\u0103 \u00een ea, dar nu se prelungesc \u00een ea, nu \u00eei modific\u0103, \u00een chip substan\u0163ial, radical, direc\u0163ia \u015fi sensul. Totu\u015fi, nici ei nu se identific\u0103 cu Absolutul, care este ABSOLUT transcendent<\/em>” – dar, \u00een primul r\u00e2nd, cu apostolul eminescian, Perpessicius, care da smerit\u0103 m\u0103rturie, \u00een articolul Cultul lui Eminescu<\/em><\/strong> (din vol. Eminesciana<\/em><\/strong>, Junimea, Iasi, 1983, p.574): “Cei ce g\u00e2ndesc astfel (av\u00e2nd reticen\u0163e asupra cultului lui Eminescu), fac o \u00eendoit\u0103 eroare. Int\u00e2i, c\u0103 nu iau seam\u0103 la exemplele altor literaturi \u015fi mai vechi \u015fi mai a\u015fezate dec\u00e2t a noastr\u0103, unde cultul marilor creatori na\u0163ionali, ba chiar universali, nu cunoa\u015fte r\u0103gaz \u015fi unde se poate vorbi de \u00eentregi biblioteci, \u00eenchinate nu numai marilor genii, dar \u015fi \u00eenc\u0103 celor de al doilea raft. \u015ei gre\u015fesc, dup\u0103 aceea, pentru c\u0103 nu sunt \u00eenc\u0103 p\u0103trun\u015fi de vastitatea operei eminesciene \u015fi de culmile la care s-a ridicat, \u00een at\u00e2t de scurta lui via\u0163\u0103, cel mai des\u0103v\u00e2r\u015fit dintre creatorii no\u015ftri<\/em>“.<\/p>\n

Ins\u0103 nici nu putem eluda adev\u0103rul istorico-sacral al rom\u00e2nilor, \u00eentru care, dup\u0103 1989, au \u00eenceput a da tot mai viguros m\u0103rturie at\u00e2t erudi\u0163i, precum N. Georgescu (A doua via\u0163\u0103 a lui Eminescu<\/em><\/strong>, Cercul str\u00e2mt<\/em><\/strong>, Boala \u015fi moartea lui Eminescu<\/em><\/strong>), Theodor Codreanu (Eminescu \u2013 drama sacrific\u0103rii<\/em><\/strong>), Ion Sp\u00e2nu (Asasinarea lui Eminescu<\/em><\/strong>) \u2013 c\u00e2t \u015fi ziari\u015fti de onestitate spiritual\u0103, precum George Roncea \u015fi Victor Roncea\u2026 – sau, m\u0103rturisitori \u00eentru Adev\u0103r, cu aplecare spre expertize \u015ftiin\u0163ific-medicale, precum Ovidiu Vuia (Misterul mor\u0163ii lui Eminescu<\/em><\/strong>) sau Vladimir Beli\u015f, fostul director al Institutului de Medicin\u0103 Legal\u0103 din Bucure\u015fti\u2026<\/p>\n

Voim a se \u015fti, \u015fi prin verbul nostru scris, precum ca Eminescu <\/strong>a fost, precum geniile protectoare ale sacralit\u0103\u0163ii CET\u0102\u0162II, din antichitatea eroic\u0103, de semizei (Eschil<\/strong>, participant la epopeile de la Maraton \u015fi Salamina, sau Socrate<\/strong>, cel lupt\u00e2nd, cu av\u00e2nt semi-zeiesc, cu ne\u00eentrecut\u0103 bravur\u0103, \u00een Potidea, Delion \u015fi Amphipolis\u2026 – am\u00e2ndoi av\u00e2nd \u00een suflet, ca scop al luptei lor, icoana Cet\u0103\u0163ii Sfinte a Athenei\u2026 – care icoan\u0103, fa\u0163\u0103 de ultimul, s-a ar\u0103tat extrem de nerecunosc\u0103toare\u2026!) \u2013 nu doar un devot al muzelor, ci, \u00eenainte de orice, un iubitor, p\u00e2n\u0103 la mucenicie\/martiriu, al CET\u0102\u0162II \u2013 adic\u0103, \u00een lumea modern\u0103: al Rom\u00e2niei \u015fi al Neamului Rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Ca urmare, d\u0103m m\u0103rturie c\u0103 Eminescu a luptat “\u015fi cu spiritul, \u015fi cu spada<\/em><\/strong>” (“Militat spiritu, militat gladio<\/em><\/strong>“\u2026!), pentru Cetatea Rom\u00e2n\u0103! – \u015fi a crezut NEAB\u0102TUT, \u00ceN SFIN\u0162ENIA CAUZEI PATRIEI-MOC\u015e\u0102-MOSIE\/NEAMULUI SALE\/S\u0102U!!! Din p\u0103cate, trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 oamenii CET\u0102\u0162II au fost la fel de nerecunosc\u0103tori cu semi-zeul Eminescu, pe c\u00e2t au fost cu semi-zeul Socrate\u2026\u015fi unul, \u015fi altul, au c\u0103zut victime nu s\u0103biei, pe c\u00e2mpul unei lupte “pe fa\u0163\u0103”, cavalere\u015fti \u2013 ci victime ale unor cabale oribile \u015fi ale unor tr\u0103d\u0103ri incredibil de extinse, precum pecinginea! Lui Eminescu nu i-a r\u0103mas, deplin credincios, dintre prieteni, dec\u00e2t sufletistul \u0163\u0103ran, rafinat ini\u0163iat, povesta\u015f genial, ION CREANG\u0102<\/strong>\u2026poate s-o socotim poc\u0103it\u0103, acum, \u015fi pe Veronica Micle (care-l tr\u0103dase, anterior, cu Caragiale\u2026) \u2026\u00een schimb, bucovinenii lui, Chibici-R\u00e2vneanu, fra\u0163ii Ioni\u0163\u0103 \u015fi Vasile Bumbac etc. nu numai c\u0103 se dezic, ca Petru de Hristos, de Crezul Ardealului, precum si de Apostolul Credin\u0163ei \u2013 AMINUL-EMINESCU<\/strong> \u2013 ci nu \u015ftiu cum s\u0103 tr\u0103deze mai cu zel, ca Iuda, at\u00e2t Crezul, c\u00e2t \u015fi pe Sacerdotul Credin\u0163ei: “Intimida\u0163i de aceste m\u0103suri, o parte din militan\u0163ii pentru Ardeal se dezic de ideile lor \u015fi \u00ee\u015fi tr\u0103deaz\u0103 confra\u0163ii, pentru a-\u015fi salva propria piele. Printre ei se afl\u0103 Sim\u0163ion \u015fi Chibici, pre\u015fedin\u0163ii Societ\u0103\u0163ii Carpa\u0163ii, Oc\u0103\u015feanu \u015fi Siderescu, membri \u00een conducerea aceleia\u015fi societ\u0103\u0163i, Grigore Ventura, ziarist la L\u2019Independance Roumaine, acela\u015fi pe care Caragiale \u00eel ridiculizase \u00een personajul Ric\u0103 Venturiano. In semn de obedien\u0163\u0103, to\u0163i ace\u015ftia se vor implica, plini de zel, \u00een ac\u0163iunea de internare for\u0163at\u0103 a lui Eminescu”. <\/em>(cf. <\/em>re\u0163eaua literar\u0103<\/strong>).<\/em><\/p>\n

\u2026De fapt, ce se \u00eent\u00e2mplase, \u00een (\u015fi \u00een jurul) acel (ui) an blestemat, 1883, anul decret\u0103rii “MOR\u0162II CIVILE<\/em><\/strong>” a lui Mihai Eminescu (nu doar “capturat” de poli\u0163iile secrete austro-rom\u00e2ne\u015fti, ci \u015fi interzic\u00e2ndu-i-se dreptul de “via\u0163\u0103 auctorial\u0103<\/em><\/strong>” \u2013 DREPTUL LA SEMNATUR\u0102\/PUBLICARE<\/span><\/strong>!)\u2013 \u015fi, mai ales, \u00een jurul zilei arest\u0103rii, de c\u0103tre poli\u0163ia secret\u0103 (“o combinat\u0103” austro-rom\u00e2n\u0103\u2026)? Multe\u2026 In primul r\u00e2nd, se preg\u0103tea, la Viena \u015fi Bucuresti, un TRATAT SECRET<\/strong>, prin care Rom\u00e2nia trebuia “s\u0103 uite”, pentru vecie, Ardealul \u2013 despre care Eminescu sim\u0163ea, clar, ca este “inima Rom\u00e2niei”, prin Cetatea Sacr\u0103 a Sarmizegetusei: “Intr-adev\u0103r, 28 iunie 1883 este o zi \u00een care se petrec mai multe evenimente importante. Austro-Ungaria rupe rela\u0163iile diplomatice cu Rom\u00e2nia timp de 48 de ore. Cancelarul Germaniei, Otto von Bismark, \u00eei trimite Regelui Carol I o telegram, prin care amenin\u0163a Rom\u00e2nia cu r\u0103zboiul. La Bucure\u015fti au loc descinderi \u015fi perchezi\u0163ii simultane la sediile mai multor organiza\u0163ii care luptau pentru Ardeal, printre care \u015fi SOCIETATEA CARPA\u0162II<\/strong>, \u00een care activa Eminescu. Este \u00eenchis ziarul lui L\u2019Independance Roumaine \u015fi directorul acestuia, Emil Galli, este expulzat din \u0163ar\u0103. La fel \u015fi Zamfir C.. Arbore. Societatea Carpa\u0163ii este pur \u015fi simplu desfiin\u0163at\u0103, \u00een urma unui raport al baronului von Mayr<\/strong>, agent al serviciilor secrete austro-ungare”<\/em>. (cf. re\u0163eaua literara<\/strong>).<\/p>\n

\u2026Dac\u0103 subsemnatul, autorul articolului de fa\u0163\u0103, precum \u015fi erudi\u0163ii m\u0103rturisitori, am putea fi acuza\u0163i de “deviere mental\u0103<\/em><\/strong>” ori de “complotit\u0103<\/em><\/strong>“\u2026\u2013 apoi, ditamai Imperiul, cu tot cu serviciile sale secrete, nu pot fi supu\u015fi la acela\u015fi soi de termeni imbecili, precum “deviere mental\u0103<\/em><\/strong>” \u015fi “complotit\u0103<\/em><\/strong>“: “pe coada<\/em><\/strong>” lui Eminescu (socotit PERICOLUL NR. 1, la nivel de Imperiu Austro-Ungar!<\/span><\/strong> – fusese pus\u0103 o \u00eentreag\u0103 re\u0163ea de spionaj austriac\u0103, “ghidat\u0103”, \u00een plin Bucure\u015fti, de la Viena! \u2013 \u015fi condus\u0103 de catumai baronul: Von Mayr<\/strong>\u2026: “La 7 iunie 1882, baronul Von Mayr \u00eei trimitea contelui Kalnoky, ministrul Casei Imperiale austro-ungare, o not\u0103 informativ\u0103 \u00een care ar\u0103ta: \u201eSocietatea Carpa\u0163ii<\/strong> a \u0163inut \u00een 4 ale lunii \u00een curs, o \u00eentrunire public, cu un sens secret. Dintr-o surs\u0103 sigur\u0103, am fost informat despre aceast\u0103 intrunire <\/em>(n.n dup\u0103 toate probabilit\u0103\u0163ile sursa era chiar TITU MAIORESCU<\/strong>!!!). S-a stabilit c\u0103 lupta \u00eempotriva Austro-Ungariei s\u0103 fie continuat\u0103. Eminescu, redactor principal la Timpul, a f\u0103cut propunerea ca studen\u0163ii transilv\u0103neni de na\u0163ionalitate rom\u00e2n\u0103, care frecventeaz\u0103 institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163am\u00e2nt din Rom\u00e2nia pentru a se instrui, s\u0103 fie pu\u015fi s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een timpul vacan\u0163ei \u00een locurile natale, pentru a orienta opinia public, \u00een direc\u0163ia unei Dacii Mari”. Aceast\u0103 not\u0103 a dus, \u00een final, la desfiin\u0163area Societ\u0103\u0163ii Carpa\u0163ii. Activitatea sa <\/em>(n.n.: a lui Eminescu!) ca jurnalist \u00eel f\u0103cea cu at\u00e2t mai periculos, cu c\u00e2t avea \u015fi p\u00e2rghiile necesare pentru a ac\u0163iona: ideile sale erau exprimate \u00een mod magistral \u00eentr-un ziar, Timpul, pe care \u00eel transformase \u00een cotidian na\u0163ional”.<\/em><\/p>\n

\u2026Fire\u015fte, nou\u0103, celor \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i de \u015fcoala aproximativ\u0103, ba chiar par\u015fiv\u0103, a ultimului veac, precum \u015fi de profesorii, uneori la\u015fi, dar, de cele mai multe d\u0103\u0163i, ignoran\u0163i (dar, la r\u00e2ndul lor, poate nevinova\u0163i de ignoran\u0163\u0103, c\u00e2t doar de lene intelectual\u0103\/tembelism! \u2013 pentru c\u0103 secretul crimei\/r\u0103stignirii Aminului a fost p\u0103strat sub \u015fantaje cumplite \u015fi prin expulz\u0103ri \u015fi asasinate exemplare! \u2013 \u2026a se vedea cazul inginerului de drumuri si poduri, Nicolae F\u0103g\u0103r\u0103\u015fanu, cel t\u0103iat de ro\u0163ile “unui tren providen\u0163ial<\/em><\/strong>“, spre-o pild\u0103\u2026 – cf. N. Georgescu, op. cit., p. 43) \u2013 ne este cu totul peste m\u00e2n\u0103 s\u0103 ni-l \u00eenchipuim pe vis\u0103torul cu ochii mari, tr\u0103g\u00e2nd cu pu\u015fca\u2026s\u015f instruindu-i \u015fi pe al\u0163ii, MII MULTE<\/strong> (cel pu\u0163in vreo 40.000!!!), s-o fac\u0103\u2026! Dar Adev\u0103rul ne spune c\u0103 patria \u0163i-o aperi din toate puterile pe care le-a s\u0103dit Dumnezeu \u00een tine: cu “pana” muiat\u0103 \u00een foc \u015fi amar, a Scrisorii III<\/em><\/strong>, partea a II-a, sau a Doinei<\/em><\/strong> scr\u00e2\u015fnite, printre blesteme \u015fi fulgere \u2013 sau \u00een articole incendiare de ziar, documentate cu o acribie incredibil\u0103! – \u2026dar, c\u00e2nd cuv\u00e2ntul nu mai este ascultat, ba chiar \u00ee\u0163i este dispre\u0163uit, iar patria, vorba revolu\u0163ionarului-mason Danton, “este \u00een primejdie<\/em>” \u2013 p\u0103i, pui m\u00e2na pe arm\u0103, a\u015fa cum au f\u0103cut-o voievozii \u015fi “cr\u0103i\u015forii<\/em><\/strong>” acestui Neam!: fa\u0163\u0103 de patrie nu exist\u0103 scuze, dac\u0103 \u015fi c\u00e2nd o tr\u0103dezi – PENTRU C\u0102 EA\/PATRIA ESTE DARUL DE LUMIN\u0102 \u015eI DE M\u00c2NTUIRE AL LUI DUMNEZEU<\/strong>!<\/p>\n

\u2026Eminescu ne-a fost trimis de Ceruri, Eminescu a fost pogor\u00e2t de Arhanghelul Duhului\/MIK\u00c4EL<\/strong>, precum s-a fost pogor\u00e2t Hristosul, \u00een mijlocul iudeilor, al celor ce nu L-au recunoscut nici m\u0103car prin minuni!… nici m\u0103car prin SUPREMA MINUNE<\/strong>, cea a \u00cenvierii\u2026 \u00cen economia divin\u0103, \u00eens\u0103, p\u00e2n\u0103 \u015fi Iuda are rost, \u00een Drumul spre Golgota M\u00e2ntuirii noastre (de aceea \u00eei \u015fi zice Iisus, Cel din EVANGHELIA IOANIC\u0102<\/em><\/strong>: “Du-te \u015fi f\u0103 mai repede ce ai de f\u0103cut<\/em>!”<\/strong>), de aceea, nu ne mir\u0103 c\u00e2\u0163i diavoli au roit \u00een jurul lui\/AMINULUI: “Au existat tentative ca Eminescu s\u0103 fie \u00eenrolat \u00een masonerie. F\u0103r\u0103 succes. Eminescu lucra \u00eens\u0103 la crearea unei organiza\u0163ii rom\u00e2nesti \u015fi pro-rom\u00e2nesti, numit\u0103 Societatea MATEI BASARAB \u015fi aflat\u0103 \u00een afara controlului \u015fi influen\u0163elor francmasoneriei, care masonerie se afla \u015fi atunci \u00een slujba unor interese suprana\u0163ionale. <<O organizare \u00eentre romani>>, scria el. <<Pretutindea oameni care s\u0103 \u0163ie registru de tot sufletul rom\u00e2nesc. Cel slab trebuie \u00eencurajat \u015fi l\u0103udat pentru ca s\u0103 devie bun. S\u0103 se simt\u0103 ca Societatea Matei Basarab reprezint\u0103 o putere enorm\u0103. \u0162inta? Unirea tuturor rom\u00e2nilor, emanciparea economic\u0103 \u015fi intelectual\u0103 a \u00eentregului popor rom\u00e2nesc>><\/em>.” <\/strong>Da, a face DACIA MARE<\/strong> (chiar mai mult dec\u00e2t Rom\u00e2nia Mare\u2026!!!) este un scop at\u00e2t de sf\u00e2nt pentru rom\u00e2ni, \u00eenc\u00e2t numai Mihai Viteazul<\/strong> ori Cr\u0103i\u015forul Horia<\/strong> au mai putut s\u0103 viseze \u015fi s\u0103-\u015fi pun\u0103 visul pe firul t\u0103i\u015fului spadei\u2026 Dar, fireste, Diavolul te va umple de bale, ca m\u0103car s\u0103 te spurce, dac\u0103 nu-\u0163i poate opri lucrarea cereasc\u0103: “nebunul”<\/em>,<\/strong> “sifiliticul<\/em><\/strong>“\u2026 – \u015fi asta pentru dezv\u0103luirea afacerii “regale” (“AFACEREA STROUSSBERG<\/em><\/strong>“, cu c\u0103ile ferate\u2026), pentru dezv\u0103luirea “c\u00e2rpelilor” liberale, cu “steagul Domnului Tudor<\/em><\/strong>“: “\u0163in\u2019te p\u00e2nz\u0103, s\u0103 nu te rupi<\/em><\/strong>!” \u2026 – PENTRU TR\u0102DAREA (LA ORDIN EUROPEANO-MASONIC\u2026) A DUHULUI ROM\u00c2NIEI<\/strong>!!! Deh, orice martir \u00ee\u015fi asum\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, cununa de spini<\/strong> a martirajului, altfel n-ar exista martiri\u2026 – or, ROM\u00c2NII CEI MULT PREA MODE\u015eTI \u015eI PROSTI\u0162I AU CEI MAI MUL\u0162I MARTIRI, DIN TOAT\u0102 EUROPA CRE\u015eTIN\u0102<\/strong>!<\/p>\n

\u2026Deci, nu ne mir\u0103 nici tr\u0103darea cumplit\u0103 a lui Caragiale ori Maiorescu (poate \u015fi a lui Slavici, prin \u201cso\u0163ia\u201d lui Slavici, ECATERINA SZ\u00d6KE MAGYAROSY<\/strong>\u2026), Caragiale f\u0103c\u00e2nd-o pe agentul de leg\u0103tura, \u00eentre “Cartierul General Masonic<\/em><\/strong>” al lui Maiorescu – \u015fi Baia Mitra\u015fevschi, unde Eminescu era “preparat” pentru arestare de c\u0103tre Grigore Ventura\u2026 – nici parolele\/formulele criminale masonice, la adresa Aminului: “Mai potoli\u0163i-l pe Eminescu<\/em><\/strong>!”, a lui P.P. Carp, sau “Azv\u00e2rli\u0163i-l peste bord pe Eminescu<\/em><\/strong>” (a carei paternitate s-ar putea s\u0103-i apar\u0163in\u0103 lui “metru\u201d\/MAESTRU MASON – \u201cGHI\u0162\u0102, DE LA SINAIA<\/em><\/strong>“\u2026)\u2026: “Neav\u00e2nd \u00eencredere \u00een conservatori (masonii P.P.Carp \u015fi Titu Maiorescu) \u015fi mai ales \u00een liberali (I.C.Br<\/a>\u0103tianu, C.A.Rosetti, tot masoni), Eminescu observa cu luciditate mersul politic al vremii, critic\u00e2nd atitudinea inoportun\u0103 a celor de la conducere. In prim\u0103vara anului 1888, Eminescu se \u00eentoarce la Bucure\u015fti, influen\u0163at de Veronica Micle, \u015fi mai scrie o serie de articole, ultimul text, datat la 13 ianuarie 1889, zguduind din temelie guvernul, f\u0103c\u00e2ndu-l pentru o clip\u0103 pe Gun\u0103 Vernescu s\u0103 demisioneze. De\u015fi aceste articole sunt anonime, se afl\u0103 totu\u015fi c\u0103 e \u00een joc pana lui Eminescu, acesta fiind c\u0103utat \u015fi internat iar\u0103\u015fi la sanatoriu. Urmeaz\u0103 apoi interviul (\u2026) luat bine\u00een\u0163eles de c\u0103tre un maestru \u00een Francmasonerie, evreul GHEORGHE BRU\u015eAN (BURSEN<\/strong>), cunoscut ca “metru Ghi\u0163\u0103<\/strong>“, aceasta fiind ultima tragicomedie pus\u0103 la cale de c\u0103tre masoni lui Eminescu (in timpul vietii<\/em>)” (cf. reteaua literara<\/strong>).<\/p>\n

A\u015fa cum Lui Hristos nu ne mai mir\u0103 (cel mult ne revolt\u0103 \u015fi ne face, pe moment, ne\u00eencrezatori \u00een poten\u0163ialul soteriologic al spe\u0163ei umane\u2026) c\u0103 i s-a strigat, la Gavafta, de c\u0103tre leprosii sp\u0103la\u0163i, de orbii lumina\u0163i, de to\u0163i schilozii\/schilodi\u0163ii Duhului, schilodire prin “mintea mincinoas\u0103<\/em><\/strong>“, luciferizat\u0103 \u015fi la\u015f\u0103 \u015fi tr\u0103d\u0103toare de binefacere: “S\u0103 se rastigneasc\u0103 Hristosul<\/em><\/strong>!”<\/p>\n

\u2026R\u0103stignirea lui Eminescu-AMINUL M\u00c2NTUITOR \u015eI PROTECTOR DE NEAM<\/strong> a culminat, pe Golgota mizeriei umane, cu \u2026De\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne<\/em><\/strong>!”, ca un fel de hristic “Doamne, iart\u0103-i c\u0103 nu \u015ftiu ce fac<\/em><\/strong>!”), atunci c\u00e2nd, pe l\u00e2ng\u0103 otrava saturnismului mercurial, “oferit\u0103” de “medicul”<\/strong> ( – ???!!! – “comandat-teleghidat” de “metrul Ghi\u0163\u0103 de la Sinaia<\/strong>“\u2026), Isaac din Boto\u015fani, Eminescu a avut parte \u015fi de pietroiul \u00een cap, zv\u00e2rlit de ciudatul mason Petrache Poenaru (scriitor? actor? profesor?): “La fel de pu\u0163in\u0103 lume \u015ftie cum a fost ucis Eminescu, in urma cu 120 de ani: cantand <<DE\u015eTEAPT\u0102-TE, ROM\u00c2NE!!>>. Confesiunea martorului ocular, care a asistat la momentul mor\u0163ii lui Eminescu, FRIZERUL S\u0102U, a fost descoperit\u0103 de profesorul Nae Georgescu \u015fi introdus\u0103 \u00een volumul <<Boala \u015fi moartea lui Mihai Eminescu>>: “Ia ascult\u0103, Dumitrache, hai prin gr\u0103din\u0103, s\u0103 ne plimb\u0103m \u015fi s\u0103 te \u00eenv\u0103\u0163 s\u0103 c\u00e2n\u0163i << DE\u015eTEAPT\u0102-TE, ROM\u00c2NE!>>(\u2026) \u015ei a inceput s\u0103 c\u00e2nte << DE\u015eTEAPT\u0102-TE, ROM\u00c2NE!>>, \u015fi eu dup\u0103 el. C\u00e2nta frumos, avea voce. Cum mergeam am\u00e2ndoi, unul l\u00e2ng\u0103 altul, vine odat\u0103 pe la spate un alt bolnav d\u2019acolo, unu\u2019 furios care-a fost director sau profesor de liceu la Craiova \u015fi, pe la spate, \u00eei d\u0103 lui Eminescu \u00een cap cu o c\u0103r\u0103mid\u0103 pe care o avea \u00een m\u00e2n\u0103. Eminescu, lovit dup\u0103 ureche, a c\u0103zut jos cu osul capului sf\u0103r\u00e2mat \u015fi cu s\u00e2ngele \u015firuindu-i pe haine, spun\u00e2ndu-mi: <<…Asta m-a omor\u00e2t!>>”<\/em><\/strong>. (cf. Victor Roncea \u2013 R\u0103zboiul nev\u0103zut al lui Eminescu<\/em><\/strong>).<\/p>\n

\u2026Ce putem s\u0103 mai zicem despre orbii care-au dat cu piatra, care-au insinuat, par\u015fiv, otrava<\/strong>, \u00een trupul Hristosului Neamului Rom\u00e2nesc<\/strong>, atunci – \u2026dar si uitarea<\/strong>, in “trupul” c\u0103r\u0163ilor \u015fi manualelor de azi?! Doar vorbele Aminului mai conteaz\u0103:<\/p>\n

” (\u2026) Nu lumina<\/em><\/strong><\/p>\n

Ce \u00een lume-ai rev\u0103rsat-o, ci p\u0103catele \u015fi vina,<\/em><\/strong><\/p>\n


\nOboseala, sl\u0103biciunea, toate relele ce sunt <\/em><\/strong><\/p>\n


\n\u00centr-un mod fatal legate de o m\u00e2n\u0103 de p\u0103m\u00e2nt;<\/em><\/strong><\/p>\n


\nToate micile mizerii unui suflet chinuit<\/em><\/strong><\/p>\n


\nMult mai mult \u00eei vor atrage dec\u00e2t tot ce ai g\u00e2ndit<\/em><\/strong>“.<\/p>\n

\u2026\u015ei, c\u00e2nd se vor s\u0103tura\/plictisi de monotonul (pentru ei<\/strong>, fire\u015fte, nu \u015fi pentru mucenicul\/martir\u2026) spectacol al martirajului, “ei” vor da semnalul c\u0103tre c\u0103l\u0103u (semnal convenit dinainte de \u00eenceperea bachanalei criminale \u015fi iresponsabile\u2026 dinaintea de\u015fucherilor orgiasticei dezl\u0103n\u0163uiri a demonilor sabatici) s\u0103 curme suferin\u0163ele celui de pe Cruce\u2026 Numai c\u0103, pe Golgota, s-a folosit suli\u0163a, pe c\u00e2nd \u00een cazul lui Socrate \u015fi al Aminului \u2013 otrava<\/strong>\u2026Orbii \u015fi sminti\u0163ii de diavol! Ei nu-\u015fi dau seama c\u0103 abia MUCENICIA<\/strong>, care i-a distrat at\u00e2t de copios, este semnalul DIN CERURI al \u00eenceputului lucr\u0103rii mistice, de deasupra \u015fi de dedesubtul con\u015ftiin\u0163ei celor orbi\u0163i de jocul dement al lumii, aflate \u00een mijloc de Sabat! Aminul a fost confirmat, ca Sf\u00e2nt Militar, asem\u0103n\u0103tor Arhanghelilor \u015fi Sf\u00e2ntului Gheorghe, dar \u015fi ca mucenic\/martir, care prin Cununa Sa de Spini<\/strong> \u00ee\u015fi preg\u0103te\u015fte de Revela\u0163ie Neamul, deocamdat\u0103 Neam aflat sub influen\u0163a mahmurelii \u015fi sub aparen\u0163a idio\u0163eniei de nevindecat\u2026 DE LA 28 IUNIE 1883, VEGHETORUL VEGHEAZ\u0102 LA PLINIREA MISIUNII MIHAELICE, DE \u00ceNVIERE \u00ceNTRU DUH, A NEAMULUI S\u0102U ROM\u00c2NESC\u2026!!!<\/strong><\/p>\n

\u2026VEGHEAZ\u0102 SUB CHIP DE LUCEAF\u0102R DE DIMINEA\u0162\u0102\/SOARE MISTIC\/ “SOARE\u00a0<\/strong><\/p>\n

prof. dr. Adrian Botez<\/em><\/strong>\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

***<\/strong><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n

Pentru unitatea lumii cre\u015ftine<\/strong> <\/strong><\/p>\n

\n


\n<\/strong><\/div>\n

La cump\u0103na ultimelor dou\u0103 milenii, la Bucure\u015fti s-a consumat, dup\u0103 aproape un mileniu, un eveniment considerat, \u00een unanimitate, istoric: vizita primului pap\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 majoritar ortodox\u0103. Este vorba despre Papa Ioan Paul al II-lea, care a efectuat o vizit\u0103 \u00een capitala Rom\u00e2niei, \u00eentre 7-9 mai 1999, la invita\u0163ia Patriarhului de ve\u015fnic\u0103 pomenire, Teoctist. \u00centre 7-14 octombrie 2002, Patriarhul Teoctist i-a \u00eentors vizita la Vatican, iar rela\u0163iile dintre cele dou\u0103 biserici au fost extrem de cordiale \u015fi pilduitoare. Atunci, la Bucure\u015fti s-a lansat ideea \u015fi s-au pus bazele pentru unitatea lumii cre\u015ftine, prin intermediul celor doi mari conduc\u0103tori ai celor dou\u0103 biserici \u015fi care exprim\u0103 voin\u0163a tuturor cre\u015ftinilor.<\/p>\n

Pentru a marca acest eveniment epocal \u015fi pentru a a\u015feza noi pietre la temelia unific\u0103rii celor dou\u0103 biserici, a\u015fa cum era p\u00e2n\u0103 la marea schism\u0103 din 1054, propunem construirea unui grup statuar alegoric care s\u0103-i reprezinte pe Suveranul Pontif \u015fi Patriarhul nostru, ca simbol al victoriei definitive a cre\u015ftinismului asupra bol\u015fevismului \u015fi ca o premiz\u0103 a unit\u0103\u0163ii lumii cre\u015ftine, mai necesar\u0103 azi ca oric\u00e2nd.<\/p>\n

Argumentele noastre sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n

1. Papa Ioan Paul al II-lea are r\u0103d\u0103cini rom\u00e2ne\u015fti \u015fi el a fost con\u015ftient de acest fapt. Documentele privind aceast\u0103 origine a str\u0103mo\u015filor s\u0103i sunt consemnate \u00een volumul Papa Ioan Paul al II-lea \u015fi Rom\u00e2nia<\/em> de N. Mare\u015f, biograful \u015fi traduc\u0103torul oficial al operei Papei \u00een limba rom\u00e2n\u0103, carte ap\u0103rut\u0103 \u00een 2000, deci \u00een timpul vie\u0163ii Suveranului Pontif. \u00censu\u015fi Mare\u015f m\u0103rturise\u015fte c\u0103 la audien\u0163a din februarie 1993, Suveranul Pontif l-a \u00eentrebat: \u201eCe se mai aude prin Rom\u00e2nia noastr\u0103?<\/em>\u201d (N. Mare\u015f, Ioan Paul al II-lea. Pap\u0103 pentru mileniul III<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Hiparion, 2001, p. 18), iar \u00een 20 dec. 1989, cu prilejul audien\u0163ei generale, Papa a transmis un mesaj \u00een care condamna represiunea de la Timi\u015foara, adres\u00e2ndu-se \u201etuturor cet\u0103\u0163enilor dragului popor rom\u00e2n<\/em>\u201d. Cei care au stabilit descenden\u0163a valah\u0103 a Papei sunt cercet\u0103torii polonezi care au demonstrat c\u0103, prin transhuman\u0163\u0103, p\u0103storii rom\u00e2ni din nord-vestul Transilvaniei \u015fi Moldovei s-au stabilit \u00een peste 500 localit\u0103\u0163i de pe teritoriul polonez, timp de trei secole, unde func\u0163ionau legile valahe (\u201eius valachicum<\/em>\u201d). \u00centre aceste sate fondate de ciobanii rom\u00e2ni dateaz\u0103 \u015fi satul Czaniec \u00een care s-a n\u0103scut str\u0103bunicul Papei, Bartolomei Wojtyla (\u00een 1788). Numele de Wojtyla este \u00eent\u00e2lnit \u00een documente medievale \u015fi provine din rom\u00e2nescul Voitil\u0103. \u015ei tot N. Mare\u015f afirm\u0103 c\u0103 Papa, fostul cardinal Carol Voityla, a recitat \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00een Pia\u0163a Sf. Petru, poezia Rug\u0103ciune<\/em> de M. Eminescu.<\/p>\n

2. Dup\u0103 aproape un mileniu de desp\u0103r\u0163ire nefireasc\u0103, Sanctitatea Sa Ioan Paul al II-lea este primul pap\u0103 care a efectuat o vizit\u0103 oficial\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 majoritar cre\u015ftin-ortodox\u0103 la invita\u0163ia P.F. Teoctist, a participat la o slujb\u0103 divin\u0103 la Catedrala Patriarhiei, a numit \u0163ara noastr\u0103, \u00een repetate r\u00e2nduri, cu sintagma \u00eenc\u0103rcat\u0103 de simbol \u015fi semnifica\u0163ie \u201eGr\u0103dina Maicii Domnului\u201d. La cobor\u00e2rea din avion, la Otopeni, Papa a s\u0103rutat p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii noastre, iar \u00een cuv\u00e2nt\u0103rile de la Bucure\u015fti, Papa a omagiat foarte multe personalit\u0103\u0163i de talie european\u0103 (din antichitate p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre), pe preo\u0163ii ortodoc\u015fi \u00eenchi\u015fi \u00een temni\u0163e comuniste, rolul civilizator \u015fi cre\u015ftin al \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne\u015fti, dovedind a fi un pertinent cunosc\u0103tor al istoriei rom\u00e2nilor: \u201eCu mare bucurie sosesc \u00een Rom\u00e2nia, na\u0163iune mult drag\u0103 mie \u015fi pe care de mult\u0103 vreme doream s\u0103 o vizitez. Cu profund\u0103 emo\u0163ie i-am s\u0103rutat p\u0103m\u00e2ntul\u201d<\/em>.<\/p>\n

3. \u00cen 19 ianuarie 1989, \u00een plin regim totalitar ateist, P.F. Teoctist, Patriarhul B.O.R., \u00eentorc\u00e2ndu-se dintr-o vizit\u0103 oficial\u0103 din India, a f\u0103cut a escal\u0103 neautorizat\u0103 la Roma spre a se \u00eent\u00e2lni cu Papa Ioan Paul al II-lea . \u00cen ciuda interdic\u0163iei oficiale de a se \u00eent\u00e2lni cu Papa (amasadorul Rom\u00e2niei de la Roma s-a postat \u00een dreptul u\u015fii apartamentului din hotelul \u00een care era cazat Patriarhul nostru spre a nu-i permite ie\u015firea), Teoctist l-a vizitat pe Papa. Prima \u00eentrebare a Papei : \u201eDe unde e\u015fti?<\/em> \u015ei c\u00e2nd a aflat c\u0103-i din Tocileni-Boto\u015fani, Papa a spus: \u201esuntem deci megie\u015fi <\/em>(vecini)\u201d aluzie la vecin\u0103tatea Moldovei cu Polonia \u00een Evul Mediu. Atunci, s-a pus la cale premisele intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een structurile euro-atlantice, fapt recunoscut public de Jose Manuel Durao Barroso, la 6 septembrie 2007, la cea de treia Adunare Ecumenic\u0103 European\u0103 de la Sibiu, c\u00e2nd a adus un omagiu Patriarhului Teoctist \u015fi i-a l\u0103udat meritele pentru integrarea Rom\u00e2niei \u00een structurile euro-atlantice. \u00cenainte de a se \u00eent\u00e2lni cu pre\u015fedin\u0163ii Gorbaciov \u015fi Buch, Papa a f\u0103cut o afirma\u0163ie capital\u0103: \u201eEuropa respir\u0103 prin doi pl\u0103m\u00e2ni\u201d <\/em>(aluzie la catolicism \u015fi ortodoxie). \u00cenainte de aceast\u0103 afirma\u0163ie, liderii politici preconizau o Europ\u0103 unit\u0103 doar sub auspiciile catolicismului. Ziarul \u201eDer Standard\u201d recunoa\u015fte c\u0103 Papa a cerut ajutor politic \u015fi financiar pentru Rom\u00e2nia din partea UE, deoarece \u201e\u0163ara<\/em> apar\u0163ine prin istorie \u015fi cultur\u0103 de Comunitatea European\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n

4. Cu prilejul vizitei la Bucure\u015fti din 7-9 mai 1999, rom\u00e2nii (majoritar ortodoc\u015fi) au scandat, spontan, \u201eUnitate, Unitate\u201d. Deci unitatea lumii cre\u015ftine este solicitat\u0103 la Bucure\u015fti \u015fi ea este expresia dorin\u0163ei poporului rom\u00e2n. Papa \u015fi-a amintit cu deosebit\u0103 satisfac\u0163ie despre aceast\u0103 cerin\u0163\u0103 a unit\u0103\u0163ii cre\u015ftinismului, la Roma, \u00een ianuarie 2000, cu prilejul deschiderii Por\u0163ii Sf. Petru. Dintre toate vizitele efectuate, Papa a amintit doar de vizita \u00een Rom\u00e2nia, anun\u0163\u00e2nd pelerinilor din Pia\u0163a Sf. Petru c\u0103 la Bucure\u015fti rom\u00e2nii au scandat \u201eUnitate, Unitate\u201d. \u00centreaga asisten\u0163\u0103 prezent\u0103 \u00een Pia\u0163\u0103 Sf. Petru din Roma au scandat, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u201eUnitate, Unitate!\u201d Deci, la Bucure\u015fti \u015fi la Roma s-a cerut unitatea cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

5. \u00cen 1986, Papa a recunoscut oficial c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 este biseric\u0103 apostolic\u0103, adic\u0103 fiin\u0163eaz\u0103 din timpul Sfin\u0163ilor Apostoli.<\/p>\n

6. Sanctitatea Sa este primul pap\u0103 care l-a trecut \u00een starea de beatitudine pe Ieremia Valahul (1556-1625) la 30 oct. 1983, la Catedrala Sf. Petru, singurul sf\u00e2nt rom\u00e2n \u00een calendarul catolic. Atunci, Papa a afirmat c\u0103 Ieremia este n\u0103scut \u00een \u201eGr\u0103dina Maicii Domnului\u201d, folosind pentru prima dat\u0103 aceast\u0103 sintagm\u0103 care se referea exclusiv la Rom\u00e2nia.<\/p>\n

7. A reeditat lucrarea Originea ceang\u0103ilor din Moldova<\/em> de D. M\u0103rtina\u015f \u015fi Vasile M. Ungureanu ap\u0103rut\u0103 la Editura Enciclopedic\u0103 \u00een 1985, la insisten\u0163ele scriitorului Adrian P\u0103unescu \u015fi prof. Ion Coja, lucrare ce demonstra originea rom\u00e2n\u0103 a ceang\u0103ilor catolici.<\/p>\n

8. A editat, ca dar al Sf\u00e2ntului Scaun, \u015fi a lansat la Vatican la 31 mai 2001 Biblia de la Blaj <\/em>(1795), \u00een prezen\u0163a \u00eengrijitorilor edi\u0163iei \u015fi a pre\u015fedintelui Academiei Rom\u00e2ne, acad. Eugen Simion. Cu acest prilej, Papa a m\u0103rturisit \u201ePort mereu \u00een inim\u0103 amintirea c\u0103l\u0103toriei \u00een \u0163ara voastr\u0103 \u015fi afec\u0163iunea ce mi-a fost ar\u0103tat\u0103 atunci, at\u00e2t de catolici, c\u00e2t \u015fi de ortodoc\u015fi. \u00cemi revine \u00een minte strig\u0103tul poporului \u00een timpul celebr\u0103rii euharistice din Parcul Izvor: \u201eUnitate, Unitate\u201d. Este n\u0103zuin\u0163a spiritual\u0103 a unui popor care cere unitate \u015fi vrea s\u0103 lucreze pentru unitate. Nu-mi va pieri niciodat\u0103 din amintire entuziasmul chipurilor \u015fi gesturile de fraternitate de la acea \u00eent\u00e2lnire istoric\u0103. Ele fac parte de acum din istorie. A\u015fa cum acea c\u0103l\u0103torie ne-a apropiat \u00een drumul spre unitate, sper c\u0103 retip\u0103rirea Bibliei de la Blaj va putea constitui un pas mai departe spre deplina comuniune a ucenicilor lui Christos\u201d<\/em>.<\/p>\n

9. \u00centr-una din cuv\u00e2nt\u0103rile sale la Bucure\u015fti, la 9 mai 1999, Papa a chemat deschis Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 (\u015fi nu bisericile ortodoxe ) \u015fi Biserica Catolic\u0103 s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 unitatea cre\u015ftin\u0103: \u201eS\u0103 izbucneasc\u0103 din Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u015fi din cea Catolic\u0103 o singur\u0103 c\u00e2ntare de pream\u0103rire a Numelui Domnului! S\u0103 formeze o simfonie de glasuri exprim\u00e2nd fr\u0103\u0163ietatea cordial\u0103 a tuturor credincio\u015filor. \u00centemeiate pe succesiunea apostolic\u0103, B.O.R. \u015fi cea Catolic\u0103 au acela\u015fi Cuv\u00e2nt al Domnului, p\u0103strat \u00een Sfintele Scripturi \u015fi acelea\u015fi Taine sau Sacramente. \u00cen special, conserv\u0103 aceea\u015fi Preo\u0163ie \u015fi celebreaz\u0103 unicul Sacrificiu al lui Christos, prin care El edific\u0103 \u015fi face s\u0103 creasc\u0103 Biserica Sa […]<\/em><\/p>\n

Marele Jubileu al anului 2000 solicit\u0103 cre\u015ftinii s\u0103 priveasc\u0103 spre viitor mai con\u015ftien\u0163i de provoc\u0103rile pe care le ridic\u0103 venirea noului mileniu. Printre acestea, se impune c\u0103utarea unit\u0103\u0163ii celor ce cred \u00een Christos. Exprim urarea ca al treilea mileniu cre\u015ftin s\u0103 ne g\u0103seasc\u0103 dac\u0103 nu total uni\u0163i, cel pu\u0163in mai aproape de comuniunea deplin\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n

10. Suveranul pontif a donat unele biserici catolice din Italia pentru Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u015fi a d\u0103ruit moa\u015ftele Sfin\u0163ilor Silvestru \u015fi Ambrosie pentru dou\u0103 din bisericile din Bucure\u015fti.<\/p>\n

11. \u00cen 2000, cu prilejul s\u0103rb\u0103toririi mondiale a Anului Domnului, Papa a invitat \u015fi Patriarhia, iar reprezentatul Patriarhiei, P.S. Vicen\u0163iu Ploe\u015fteanul, a fost singurul re\u0163inut s\u0103 serveasc\u0103 masa cu Papa (din cauza bolii, Papa avea probleme cu \u00eenghi\u0163itul m\u00e2nc\u0103rii \u015fi astfel evita s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u00een public).<\/p>\n

12. \u00centre 7-14 octombrie 2002, c\u00e2nd Teoctist i-a \u00eentors vizita Papei Ioan Paul al II-lea, \u0163intuit \u00een scaunul cu rotile, s-a ridicat, parc\u0103 \u00een zbor, din scaun, spre a-l \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa pe Patriarh. Fotografia a f\u0103cut \u00eenconjurul lumii \u201eReg\u0103sirea \u00eempreun\u0103 la morm\u00e2ntul Sfin\u0163ilor Apostoli Petru \u015fi Pavel este un semn al voin\u0163ei noastre comune de a dep\u0103\u015fi obstacolele care \u00eempiedic\u0103 \u00eenc\u0103 restabilirea deplinei comuniuni \u00eentre noi. Aceast\u0103 vizit\u0103 este un act purificator pentru memoria separ\u0103rii noastre. Totu\u015fi, viitorul nu este un tunel \u00eentunecat spre necunoscut\u201d<\/em> a spus, \u00een rom\u00e2ne\u015fte, Papa Ioan Paul al II-lea.<\/p>\n

13. Papa a acceptat la Vatican tradi\u0163ia bradului \u00eempodobit de Cr\u0103ciun, primul brad fiind oferit de Rom\u00e2nia.<\/p>\n

14. Sanctitatea Sa a avut o pozi\u0163ie cre\u015ftin\u0103, ra\u0163ional\u0103 \u00een conflictul artificial dintre ortodoc\u015fi \u015fi greco-catolici (Sanctitatea Sa i-a numit rom\u00e2no-catolici) \u00eendemn\u00e2nd pe ultimii (care apar\u0163in de jurisdic\u0163ia catolic\u0103) la dialog cu ortodoc\u015fii \u015fi nu la procese laice.<\/p>\n

15. At\u00e2t Sanctitatea Sa Ioan Paul al II-lea, c\u00e2t \u015fi P.F.Teoctist au fost membrii de onoare ai Academiei Rom\u00e2ne, sunt figuri carismatice, hristice, Papa refuz\u00e2nd alte propuneri din partea unor universit\u0103\u0163i vestite din \u0163\u0103ri catolice.<\/p>\n

16. Sanctitatea Sa a sprijinit moral \u015fi financiar construirea Catedralei M\u00e2ntuirii Neamului la Bucure\u015fti.<\/p>\n

17. Sanctitatea Sa a manifestat o atitudine de ecumenism real \u015fi activ, are opinii filo-rom\u00e2ne, dovedind o cunoa\u015ftere pertinent\u0103 a istoriei spirituale a neamului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Sunt doar c\u00e2teva temeiuri pe care le propun opiniei publice, la care, evident, se pot ad\u0103uga \u015fi altele. Principalul este c\u0103 ideea unit\u0103\u0163ii lumii cre\u015ftine, \u00eentrerupt\u0103 prin Marea Schism\u0103 din 1054 (necanonic\u0103), s\u0103 resuscite mintea tuturor rom\u00e2nilor de religie cre\u015ftin\u0103 \u015fi ea s\u0103 se materializeze prin crearea unui grup statuar alegoric, reprezent\u00e2ndu-i pe cei doi corifei contemporani ai ortodoxiei \u015fi catolicismului. Sper\u0103m c\u0103 se vor g\u0103si institu\u0163ii publice, oameni de afaceri sau buni cre\u015ftini care s\u0103 sprijine financiar acest proiect european.<\/p>\n

\n

TUDOR NEDELCEA<\/strong><\/div>\n

<\/strong>\u00a0 <\/strong><\/p>\n

http:\/\/georgeanca.blogspot.ro\/2013\/06\/colocviile-de-marti-moarte-in-iunie.html<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

COLOCVIILE DE MAR\u021aI \/ The Tuesday Colloquiums 25iunie 2013, 5 pm, Calderon 39 Anul IV, nr. 6 (44). Addresses, Interven\u021bii, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-13238","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13238","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13238"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13238\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13241,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13238\/revisions\/13241"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13238"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13238"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13238"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}