{"id":13305,"date":"2013-06-15T19:39:28","date_gmt":"2013-06-15T19:39:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=13305"},"modified":"2013-06-15T19:58:53","modified_gmt":"2013-06-15T19:58:53","slug":"singuratatea-academicianului-dimitrie-vatamaniuc-un-interviu-tulburator-despre-viata-si-moartea-lui-eminescu-si-soarta-operei-sale-sub-comunisti-si-postmodernisti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/06\/15\/singuratatea-academicianului-dimitrie-vatamaniuc-un-interviu-tulburator-despre-viata-si-moartea-lui-eminescu-si-soarta-operei-sale-sub-comunisti-si-postmodernisti\/","title":{"rendered":",,Singuratatea Academicianului Dimitrie Vatamaniuc. Un interviu tulbur\u0103tor despre via\u021ba \u0219i moartea lui Eminescu \u0219i soarta operei sale sub comuni\u0219ti \u0219i postmoderni\u0219ti”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Publicistica lui Mihai Eminescu, incomod\u0103 \u00een fostul regim dar si in cele de dupa 1989<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

,,Interviu \u00een exclusivitate cu cel mai mare eminescolog \u00een via\u0163\u0103, academicianul Dimitrie Vatamaniuc, realizat de Maria Stanciu, membra a UZPR Gala\u021bi. Eminescologul<\/em><\/strong><\/em> trude\u015fte din 1972 la\u00a0 publicarea Operei Integrale Eminescu, oper\u0103 reeditat\u0103 \u00een anul 2011<\/em>. Interviul a fost publicat \u00een ianuarie \u2013 februarie 2012 \u00een cotidianul \u201dVia\u021ba liber\u0103\u201d Gala\u021bi si preluat de portalul Ziaristi Online la 15 iunie 2013, cu sprijinul Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania (UZPR).”<\/strong>
\n<\/em><\/p>\n

“Anul 2011 i-a adus cititorului rom\u00e2n \u201eOpera Integral\u0103 Eminescu\u201d, demers sus\u0163inut \u00een timpul vie\u0163ii de T. Maiorescu, preluat de G. C\u0103linescu, apoi a\u015fezat pe baze \u015ftiin\u0163ifice de criticul literar Perpessicius, care \u00eentre anii 1939-1963 a adunat poezia \u015fi literatura popular\u0103 eminescian\u0103. Demersul a fost continuat, dup\u0103 anul 1972,\u00a0 de eminescologii Petre Cre\u0163ia \u015fi Dimitrie Vatamaniuc\u2026 Acesta este motivul pentru care, \u00een ianuarie 2012, am fost oaspe\u0163ii academicianului Dimitrie Vatamaniuc, bucovinean ce locuie\u015fte \u00een sectorul I din Bucure\u015fti. Deun\u0103zi, pe o imaginar\u0103 strad\u0103\u2026 Eminescu, am poposit \u00een \u201ecasa care poart\u0103 pe acoperi\u015f steagul Rom\u00e2niei\u201d, unde am discutat cu eminescologul rom\u00e2n despre zbaterile sale pentru ca \u201eOpera Integral\u0103 Eminescu\u201d s\u0103 vad\u0103 lumina tiparului, sub egida Editurii Academiei Rom\u00e2ne.”<\/strong><\/p>\n

– Domnule academician Dimitrie Vatamaniuc, v\u0103 mul\u0163umim c\u0103 ne-a\u0163i deschis u\u015fa casei \u015fi a sufletului dumneavoastr\u0103, pentru ca astfel s\u0103-i bucur\u0103m pe cititorii no\u015ftri m\u0103car cu o fr\u00e2ntur\u0103 din munca de cercetare pe care a\u0163i depus-o. V\u0103 rug\u0103m s\u0103 ne spune\u0163i c\u00e2nd a \u00eenceput \u00eent\u00e2lnirea cu cercetarea manuscriselor eminesciene, pentru completarea, adunarea \u015fi publicarea\u00a0 operei complete Eminescu?<\/em><\/p>\n

– Efectiv, am \u00eenceput s\u0103-l studiez pe Mihai Eminescu din anul 1972, c\u00e2nd am ajuns la Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne \u015fi c\u00e2nd Alexandru Oprea, directorul muzeului, a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 continue editarea operei lui Eminescu. \u00cens\u0103 acest demers de cercetare literar\u0103 a fost ini\u0163iat \u015fi urmat de academicianul Perpessicius \u00eentre 1939 \u015fi 1963, timp \u00een care a reu\u015fit s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 \u015fase volume.<\/p>\n

– Eminescologul Perpessicius, pe numele adev\u0103rat D. Panaitescu, a \u00eencetat cercetarea constr\u00e2ns de motive de s\u0103n\u0103tate, dar a l\u0103sat \u015fi o\u00a0 scrisoare pentru urma\u015fi\u2026 Ce con\u0163ine aceast\u0103 \u201escrisoare deschis\u0103\u201d?<\/em><\/p>\n

– Perpessicius p\u0103r\u0103sise \u201e\u015fantierul\u201d de cercetare a operei lui Eminescu, cum el \u00eensu\u015fi \u00eel numea, pentru c\u0103 \u00ee\u015fi pierduse vederea la descifrarea manuscriselor. \u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri, el a adresat o \u201escrisoare deschis\u0103 c\u0103tre editorul de la anul 2000\u201d. Aici le aduce laude predecesorilor s\u0103i care au contribuit \u2013 dup\u0103 posibilit\u0103\u0163i \u015fi \u00eemprejur\u0103ri \u2013 la punerea \u00een circula\u0163ie a operei lui Eminescu; totodat\u0103 el f\u0103cea previziuni pentru viitor. Perpessicius se \u00eendoia, afirm\u00e2nd c\u0103 \u201enu sunt semne ca la anul 2000 s\u0103 fie posibil\u0103 publicarea operei integrale a lui Mihai Eminescu\u201d. Previziunile nu s-au \u00eemplinit, astfel c\u0103 \u00een 2011 am reu\u015fit, sub obl\u0103duirea Academiei Rom\u00e2ne, s\u0103 public\u0103m \u201eOpera Integral\u0103 Eminescu\u201d.<\/p>\n

– Cum a\u0163i ajuns coordonatorul \u201ecolectivului\u201d de cercetare a operei lui Mihai\u00a0 Eminescu?<\/em><\/p>\n

– \u00cen 1972, la un an de la moartea lui Perpessicius, Alexandru Oprea care era directorul Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne, institu\u0163ie fondat\u0103 de Perpessicius, \u015fi director al Revistei \u201eManuscriptum\u201d \u2013 \u00eentemeiat\u0103 tot de Perpessicius –\u00a0 a considerat c\u0103 era de datoria sa s\u0103 duc\u0103 mai departe aceast\u0103 activitate. A fost atunci, \u00een anii \u201970, o \u00eemprejurare deosebit\u0103, c\u00e2nd cercetarea trebuia s\u0103 se uneasc\u0103 cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul; se punea problema ca to\u0163i cercet\u0103torii de la institute s\u0103 treac\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. A fost un proces lung, demarat \u00een 1972, \u00een urma c\u0103ruia a fost stabilit un colectiv din care f\u0103ceam parte eu, Petru Cre\u0163ia \u015fi alte dou\u0103 colege\u2026<\/p>\n

– A\u0163i primit misiunea s\u0103 face\u0163i coordonarea general\u0103 a Integralei Eminescu \u015fi, \u00een mod special, s\u0103 v\u0103 ocupa\u0163i de partea de publicistic\u0103 eminescian\u0103. \u015etim c\u0103 la apari\u0163ia volumelor IX \u015fi X, Publicistic\u0103, au fost multe ispite, de\u015fi Eminescu trecuse la ceruri de aproape un secol. Cum a fost \u00eent\u00e2mpinat volumul IX, \u00een plin\u0103 perioad\u0103 comunist\u0103?<\/em><\/p>\n

– Volumul IX, ap\u0103rut \u00een 1980, cuprindea publicistica lui Eminescu din perioada studiilor universitare \u015fi din perioada c\u00e2nd a publicat la \u201eCurierul de Ia\u015fi\u201d, respectiv, mai 1876 \u015fi octombrie 1877. Volumul a fost privit drept unul care aduce noutate pentru publicul larg, fiindc\u0103 nu se cuno\u015fteau dec\u00e2t c\u00e2teva articole din aceast\u0103 perioad\u0103, restul era contribu\u0163ie nou\u0103. Acest volum IX a st\u00e2rnit \u00eens\u0103 reac\u0163ii din partea cercurilor interesate. Unul dintre cei foarte sup\u0103ra\u0163i s-a ar\u0103tat Moses Rosen, rabinul \u015fef al Cultului Mozaic din Rom\u00e2nia, care a atacat volumul \u00een repetate r\u00e2nduri, pentru c\u0103 se vorbe\u015fte aici \u015fi despre evrei.<\/p>\n

– \u00cen ce au constat aceste greut\u0103\u0163i, la tip\u0103rirea volumului X?<\/em><\/p>\n

– Dup\u0103 nemul\u0163umirile amintite legate de acel text publicistic din volumul IX, ni s-a impus, special pentru Eminescu, ca toate textele din urm\u0103toarele volume s\u0103 primeasc\u0103 avizele celor dou\u0103 cabinete ale familiei Ceau\u015fescu! Mai direct, s-a introdus cenzura\u2026 Cu toate restric\u0163iile pe care le-am \u00eent\u00e2mpinat, noi am mers mai departe \u015fi am adunat materialele \u015fi pentru volumul X. Acesta cuprinde publicistica lui Mihai Eminescu de la ziarul \u201eTimpul\u201d, din perioada octombrie 1877 \u2013 februarie 1880. \u00cen paralel, am lucrat \u015fi la volumul XIV, care con\u0163ine studii \u015ftiin\u0163ifice, traduceri. Am terminat am\u00e2ndou\u0103 volumele \u00een acela\u015fi timp, \u00eens\u0103 am tip\u0103rit doar volumul XIV, care nu ridica nicio problem\u0103 fostului regim \u015fi care a ap\u0103rut \u00een 1983. Volumul X \u00eens\u0103 nu l-am putut tip\u0103ri \u015fi a a\u015fteptat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1989\u2026<\/p>\n

– Care a fost motivul pentru care a fost interzis\u0103 tip\u0103rirea volumului X, Publicistic\u0103?<\/em><\/p>\n

– Acest volum are dou\u0103 studii fundamentale; unul era studiul \u00een chestiunea evreiasc\u0103 \u015fi un alt studiu despre Basarabia. Cu chestiunea evreiasc\u0103 era a\u015fa \u015fi a\u015fa, fiindc\u0103 Eminescu face aici un studiu statistic; se ocup\u0103 de num\u0103rul evreilor de la noi care lucrau \u00een comer\u0163, c\u00e2\u0163i erau \u00een \u0163ar\u0103\u2026 \u00cens\u0103, deranja foarte tare studiul cu Basarabia, nu aveam voie s\u0103 vorbim despre acest subiect.<\/p>\n

– Motivele nu sunt greu de intuit\u2026<\/em><\/p>\n

– Aveam interdic\u0163ie, era ordin peste tot s\u0103 nu se vorbeasc\u0103 de Basarabia. \u015ei asta a durat mult. Era interzis s\u0103 apar\u0103 \u00een pres\u0103 ceva despre Basarabia. Basarabia era cedat\u0103 ru\u015filor \u015fi era o tem\u0103 terminat\u0103, iar acest volum nu trebuie s\u0103 apar\u0103! Atunci, eu am f\u0103cut demersuri \u015fi a\u015fa a ajuns volumul X la \u015etefan Andrei, care era secretar la Comitetul Central\u00a0 \u00eentre cele dou\u0103\u00a0 cabinete, al lui Nicolae Ceau\u015fescu \u015fi al Elenei Ceau\u015fescu. \u00cen acest context, \u015etefan Andrei mi-a spus c\u0103 dac\u0103 era la un singur cabinet, \u201e\u00eenc\u0103 mai \u00eencercam, dar a\u015fa, s\u0103 merg la ambele cabinete, nu pot s\u0103 fac nimic. Deci, nu mai insista asupra acestei chestiuni\u201d, mi s-a recomandat.<\/p>\n

– \u015ei totu\u015fi, volumul X s-a tip\u0103rit \u00eenainte de evenimentele din 22 decembrie 1989, printr-un act de eroism, am spune\u2026<\/em><\/p>\n

– \u00cen cursul anului 1989, s-a \u00eent\u00e2mplat un lucru foarte interesant. Cercet\u0103tori din Basarabia au venit la mine, chiar acas\u0103, \u015fi m-au rugat, zice\u2026 \u201eHaide\u0163i, s\u0103 ne da\u0163i \u015fi nou\u0103 studiul lui Eminescu cu Basarabia c\u0103 ne trebuie! Noi avem acum o oarecare libertate, ne-am desp\u0103r\u0163it \u00eentr-un fel de ru\u015fi \u015fi trebuie s\u0103-l public\u0103m, c\u0103 ne-ar servi foarte mult\u201d. Eu le-am spus c\u0103 nu le dau nimic, pentru c\u0103 dac\u0103 eu v\u0103 dau acest volum nu vom mai reu\u015fi \u00een veci s\u0103 tip\u0103rim\u00a0 volumul X. Volum care a\u015ftepta din anul 1983!\u2026\u015ei ce au f\u0103cut ei, ce au dres\u2026 S-au dus \u00een tipografie, la Bucure\u015fti, au tratat\u2026 cre\u015ftine\u015fte cu tipografii \u015fi au scos un num\u0103r de exemplare din volumul X, cu publicistica lui Eminescu. \u015ei \u00een drum spre Chi\u015fin\u0103u iar\u0103\u015fi au revenit la mine, acas\u0103\u2026<\/p>\n

– \u00cen c\u00e2te exemplare a fost tip\u0103rit atunci volumul X?<\/em><\/p>\n

– Cred c\u0103 \u00een o sut\u0103 dou\u0103zeci de exemplare. C\u0103 au ajuns cu volumul X la Chi\u015fin\u0103u nu-i nicio problem\u0103, dar au mai f\u0103cut o \u201egre\u015feal\u0103\u201d foarte mare, pentru acea vreme, anume, au trimis un volum \u015fi la Paris, \u00een Fran\u0163a. Cartea a\u00a0 c\u0103zut \u00een m\u00e2na lui Ierunca de la Radio \u201eEuropa Liber\u0103\u201d, care a f\u0103cut o emisiune de o or\u0103, \u00een care se spunea despre acest volum c\u0103 a ap\u0103rut \u00een Rom\u00e2nia lui Ceau\u015fescu\u2026 \u201e\u015ei iat\u0103 c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se pot tip\u0103ri \u015fi lucr\u0103ri \u015fi opere fundamentale \u00een care nu se vorbe\u015fte de Ceau\u015fescu \u015fi nu se aduce nicio laud\u0103 regimului comunist\u201d. \u00centr-adev\u0103r, nu ve\u0163i g\u0103si nicio laud\u0103 adus\u0103 regimului comunist, nu ve\u0163i g\u0103si \u00een toat\u0103 edi\u0163ia nicio laud\u0103 la adresa lui Ceau\u015fescu\u201d. Dar\u2026<\/p>\n

– Dar?!\u2026<\/em><\/p>\n

– Reac\u0163ia a fost c\u0103 am intrat \u00eentr-o cercetare foarte sever\u0103; m-au pus s\u0103 dau raport despre leg\u0103turile mele cu \u201eEuropa Liber\u0103\u201d! \u00cen sf\u00e2r\u015fit, m-am descurcat, cum m-am descurcat, dar\u00a0 soarta acestui volum era \u00eenc\u0103 o dat\u0103 pecetluit\u0103. \u00cenainte cu c\u00e2teva luni de evenimentele din decembrie 1989 se hot\u0103r\u00e2se s\u0103 nu mai apar\u0103 deloc, iar exemplarele care se tip\u0103riser\u0103 s\u0103 fie trimise f\u0103r\u0103 discu\u0163ie la topit\u2026 \u00cens\u0103, Dumnezeu a avut\u00a0 oamenii Lui care au avut mare grij\u0103 ca volumul X s\u0103 nu dispar\u0103. De altfel, a \u015fi fost distribuit \u00een libr\u0103rii chiar \u00een zilele revolu\u0163iei din 1989\u2026<\/p>\n

– Publicistul Mihai Eminescu a pus probleme oric\u0103rui regim. C\u00e2t de actual\u0103 este ast\u0103zi publicistica lui Eminescu?<\/em><\/p>\n

– Eminescu are o publicistic\u0103 \u00een care pune probleme fundamentale. El se identific\u0103 cu poporul rom\u00e2n p\u00e2n\u0103 la sacrificiul de sine. Drama sa moral\u0103 este \u015fi a noastr\u0103. Amenin\u0163area fiin\u0163ei na\u0163ionale a poporului rom\u00e2n nu este \u00eenl\u0103turat\u0103, \u015fi relele de care suferea societatea rom\u00e2neasc\u0103 din vremea sa sunt \u015fi ale zilelor noastre, \u00een forme nu mai pu\u0163in grave. Publicistica lui Eminescu o tr\u0103im ast\u0103zi dureros de actual\u2026<\/p>\n

\u201dCestiunea evreiasc\u0103\u201d \u015fi socialismul condamant din publicistica lui Eminescu au dat de furc\u0103 regimului ateist<\/strong><\/p>\n

Am discutat cu academicianul Dimitrie Vatamaniuc despre importan\u0163a demersului f\u0103cut \u00een perioada interbelic\u0103 de eminescologul Perpessicius \u00een privin\u0163a cercet\u0103rii \u015fi public\u0103rii Operei Integrale Eminescu. Ast\u0103zi vom \u00eencerca s\u0103 creion\u0103m \u00een linii mari un portret prea pu\u0163in cunoscut al lui Mihai Eminescu, nu cel de antisemit, ci cel de Mare Rom\u00e2n. Dup\u0103 ani de cercetare, \u00a0academicianul Dimitrie Vatamaniuc a ajuns la concluzia c\u0103 \u00een contextul public\u0103rii \u201eOperei Integrale Eminescu\u201d, avem \u00een \u201ePoetul Nemuririi noastre\u201d nu numai \u201eLuceaf\u0103rul Poeziei Rom\u00e2ne\u015fti\u201d, ci \u015fi pe cel mai mare Gazetar, P\u0103rintele Publicisticii din spa\u0163iul rom\u00e2nesc.<\/strong><\/p>\n

Pe c\u00e2nd se \u00eemplinea aproape un veac de la moartea sa, \u00een plin\u0103 dictatur\u0103 comunist\u0103, publicistica eminescian\u0103 a stat \u00een a\u015fteptare pentru a vedea lumina tiparului vreme de trei decenii. \u00cen acest r\u0103stimp, a fost tip\u0103rit\u0103 doar \u201eo culegere modest\u0103, cu c\u00e2teva articole ciuruite de cro\u015fete\u201d, spune interlocutorul nostru \u00een prefa\u0163a acelei culegeri.<\/p>\n

– Domnule academician Dimitrie Vatamaniuc, \u00een anul 1977, colectivul pe care l-a\u0163i condus a dat cititorului mult a\u015fteptatul volum IX, cel care cuprindea publicistica lui Mihai Eminescu, publicat\u0103 \u00eenainte de a ajunge la ziarul \u201eTimpul\u201d, \u00een octombrie 1877. Ce perioad\u0103 are \u00een vedere? <\/em><\/p>\n

– Volumul IX cuprindea publicistica lui Eminescu din perioada studiilor universitare de la Viena \u015fi din perioada de la \u201eCurierul de Ia\u015fi\u201d, respectiv, mai 1876-octombrie 1877. El cuprinde articole ap\u0103rute \u00een gazete precum \u201eAlbina\u201d, \u201eFamilia\u201d, \u201eFedera\u0163iunea\u201d, \u201eConvorbiri literare\u201d \u015fi \u201eCurierul de Ia\u015fi\u201d. \u00cen 1977 c\u00e2nd a ap\u0103rut Volumul IX, de Publicistic\u0103, a fost privit drept unul care aduce noutate, fiindc\u0103 publicistica eminescian\u0103 nu era cunoscut\u0103. Nu se cuno\u015fteau dec\u00e2t c\u00e2teva articole din aceast\u0103 perioad\u0103, restul totul era contribu\u0163ie nou\u0103.<\/p>\n

– Ne spunea\u0163i c\u0103 trimiterea \u00een libr\u0103rii a volumului IX a fost \u00eent\u00e2mpinat\u0103 de marea sup\u0103rare a lui Moses Rosen, rabinul \u015fef al Cultului Mozaic. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ce era at\u00e2t de sup\u0103r\u0103tor \u00een publicistica lui Mihai Eminescu \u201e\u00een cestiunea evreiasc\u0103\u201d? De ce s-a produs at\u00e2ta necaz \u00een unele cercuri din Rom\u00e2nia anului 1977 \u015fi dup\u0103?\u2026<\/em><\/p>\n

– Acest volum (dar \u015fi urm\u0103torul, volumul X) \u00a0con\u0163ine \u015fi c\u00e2teva articole despre comunitatea evreiasc\u0103 din Rom\u00e2nia celei de-a doua jum\u0103t\u0103\u0163i a veacului al XIX-lea \u015fi, deci, publicistica lui Eminescu, c\u00e2nd este \u201ejudecat\u0103\u201d trebuie a\u015fezat\u0103 \u00een contextul celei de-a doua jum\u0103t\u0103\u0163i a veacului al XIX-lea. Eminescu nu a avut treab\u0103 cu evreii. Eminescu a avut treab\u0103 cu \u201eAlian\u0163a Israelit\u0103\u201d care era o organiza\u0163ie interna\u0163ional\u0103 ce func\u0163iona \u00een Germania \u015fi care intervenea \u00een treburile noastre interne. \u015ei atunci, ca orice gazetar care se respect\u0103 \u015fi care este preocupat de nealterarea fiin\u0163ei na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti, Eminescu a protestat \u00eempotriva Alian\u0163ei israelite sub diferite forme\u2026<\/p>\n

– S\u0103 revenim asupra contextului. Dup\u0103 terminarea R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103, \u00een mai 1877, marile puteri europene s-au \u00eentrunit \u00een mai multe r\u00e2nduri, pentru a recunoa\u015fte Independen\u0163a Rom\u00e2niei. \u00a0\u00cen iunie 1878, prin Tratatul de la Berlin, Germania impunea Principatelor Dun\u0103rene prin articolul 44 al amintitului tratat \u2013 (sub pretinsa masc\u0103 \u201ea umanitarismului \u015fi a lipsei de toleran\u0163\u0103 religioas\u0103\u201d invocat\u0103 de izraeli\u0163ii din Rom\u00e2nia) \u2013 acordarea cet\u0103\u0163eniei rom\u00e2ne evreilor care erau trimi\u015fi for\u0163at din Germania \u00een Rom\u00e2nia. Ba mai mult. La fel se propunea rezolvarea problemei \u015fi cu evreii persecuta\u0163i \u015fi trimi\u015fi la noi din Rusia \u015fi Polonia. Care a fost atitudinea gazetarului Mihai Eminescu, pe atunci, redactor la ziarul \u201eTimpul\u201d, cotidian al opozi\u0163iei conservatoare? \u00a0<\/em><\/p>\n

– Eminescu \u00a0a sus\u0163inut modificarea Articolului 7 din Constitu\u0163ie, cerere formulat\u0103 \u015fi de Germania, ca o condi\u0163ie la recunoa\u015fterea Independen\u0163ei, \u00eens\u0103 Eminescu a sus\u0163inut ca acordarea cet\u0103\u0163eniei rom\u00e2ne izraeli\u0163ilor s\u0103 se fac\u0103 individual, nu \u00een mas\u0103, cum propunea Germania. Eminescu, \u00een publicistica sa, combate cu vehemen\u0163\u0103 \u201eteoria umanitarist\u0103\u201d, \u201ecu des\u0103v\u00e2r\u015fire neadev\u0103rat\u0103\u201d sus\u0163inut\u0103 de Alian\u0163a israelit\u0103, care pretindea c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia ar exista \u201erom\u00e2ni izraeli\u0163i, rom\u00e2ni de confesiune mozaic\u0103\u201d.<\/p>\n

–\u00a0<\/em>\u015ei continu\u0103 gazetarul de la \u201eTimpul\u201d\u2026 \u201eNu voim a recunoa\u015fte, de vreme ce e neadev\u0103rat\u0103 \u015fi ni se impune vederea aceasta anormal\u0103 prin Tratatul de la Berlin. Nu exist\u0103 dar rom\u00e2ni izraeli\u0163i, pentru c\u0103 nu exist\u0103 izraeli\u0163i care s\u0103 vorbeasc\u0103 rom\u00e2ne\u015fte \u00een familiile lor \u015fi nu exist\u0103 izraeli\u0163i care s\u0103 intre \u00een rela\u0163ii de c\u0103s\u0103torie cu rom\u00e2nii\u201d\u2026<\/em><\/p>\n

– Cine are r\u0103bdare s\u0103 citeasc\u0103 toate aceste articole, \u015fi un ziarist are aceast\u0103 datorie, va \u00een\u0163elege c\u0103 Eminescu a \u0163inut piept cu fruntea sus \u00een fa\u0163a presiunilor\u00a0 Alian\u0163ei izraelite din Germania, subliniind c\u0103 este \u201eciudat \u00een a vedea sus\u0163in\u00e2ndu-se\u201d, \u00een mod fals, c\u0103 \u201ePrincipatele rom\u00e2ne\u015fti \u00eencetaser\u0103 ca din senin (de c\u00e2nd cu Tratatul de la Berlin) a mai fi ceea ce au fost sute de ani de-a r\u00e2ndul, adic\u0103 un azil de toleran\u0163\u0103, \u015fi deveniser\u0103 deodat\u0103 vatra zelotismului religios \u015fi a unei \u00eenver\u015funate discu\u0163iuni asupra marginelor \u00een cari trebuie admis\u0103 sau nu legea lui Moisi\u201d. Acesta este un r\u0103spuns pe care Mihai Eminescu \u00eel d\u0103 (\u00een 10 iulie 1879) ziarului \u201eFremdenblatt, un oficios din Viena\u201d, care se ocupa de \u201ecestiunea izraelit\u0103 din Rom\u00e2nia\u201d \u015fi care dezinforma frecvent, f\u0103c\u00e2nd ca lumea diplomatic\u0103 a Europei \u201es\u0103 fie at\u00e2t de r\u0103u informat\u0103\u201d, \u00een numele unui fals umanitarism. Dezinformarea Alian\u0163ei izraelite din Germania contribuie, scrie Eminescu, \u201ea \u00eent\u0103ri fabula despre persecu\u0163iunile religioase din Rom\u00e2nia\u201d, \u015fi \u201ea ne face jertfa unei false mistifica\u0163iuni \u015fi a unei minciuni etnologice\u201d. Deci, Eminescu gazetarul nu a f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 cear\u0103 marilor puteri europene s\u0103 priveasc\u0103 \u201ecestiunea izraelit\u0103\u201d din Principatele Dun\u0103rene asemenea celorlalte state din Peninsula Balcanic\u0103. De altfel, a\u015fa a \u015fi fost solu\u0163ionat\u0103 \u201echestiunea evreiasc\u0103\u201d, iar Articolul 7 din Constitu\u0163ie a c\u0103p\u0103tat forma \u00een care fusese propus\u0103 de Eminescu \u00een cadrul dezbaterilor din ziarul \u201eTimpul\u201d, f\u0103r\u0103 a face din poporul rom\u00e2n \u201ejertfa unei mistifica\u0163iuni\u201d.<\/p>\n

– Ce r\u0103spuns da\u0163i celor care scot publicistica lui Eminescu din contextul vremii\u00a0 \u015fi \u00eel v\u0103d pe Gazetar drept un antisemit?<\/em><\/p>\n

– Antisemitismul lui Eminescu este o \u201evin\u0103 de d\u00e2n\u015fii inventat\u0103\u201d, ca s\u0103 r\u0103spund cu \u201darmele\u201d lui\u00a0 Eminescu. Cine are r\u0103bdare s\u0103 citeasc\u0103 nenum\u0103ratele articole pe care le-a scris Eminescu la ziarul Timpul (\u00eentre octombrie 1877 \u015fi iunie 1883) \u2013 ca reac\u0163ie la preten\u0163iile Germaniei \u015fi ale \u201eAlian\u0163ei izraelite\u201d (cu sediul \u00een Germania\u201d) \u2013 va \u00een\u0163elege c\u0103 Eminescu este un Mare Rom\u00e2n \u015fi un gazetar care s-a documentat meticulos \u015fi care nu a \u00eenclinat balan\u0163a \u015fi condeiul \u00een func\u0163ie de preten\u0163iile \u015fi presiunile regimurilor care s-au perindat \u00een timpul s\u0103u. Publicistica lui Eminescu are ponderea cea mai mare ca extindere \u015fi relev\u0103 un lupt\u0103tor pe t\u0103r\u00e2m social \u015fi politic, el este un Gazetar cu o \u00eenalt\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 civic\u0103. Dar, dincolo de cantitate, r\u0103m\u00e2ne\u00a0 cuv\u00e2ntul cu putere al gazetarului Eminescu, care a dat frisoane nu numai contemporanilor s\u0103u, neiubitori de p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc \u015fi de valorile cultural \u2013 spirituale rom\u00e2ne\u015fti, ci i-a deranjat \u015fi pe exponen\u0163ilor fostului regim comunist.<\/p>\n

– O alt\u0103 \u201emistifica\u0163ie\u201d este cea legat\u0103 de faptul c\u0103 Eminescu ar fi cochetat cu ideile socialiste \u015fi c\u0103 ar fi fost chiar \u201eprecursorul\u201d socialismului?!, dup\u0103 unele min\u0163i\u2026 Domnule academician, dup\u0103 o via\u0163\u0103 de cercetare a manuscriselor \u015fi a articolelor publicate de Eminescu, la ce concluzie a\u0163i ajuns?<\/em><\/p>\n

– Cum bine a\u0163i observat \u015fi aici avem de-a face cu o mistifica\u0163ie. Ca publicist la \u201eTimpul\u201d, unde o vreme a fost chiar redactor \u015fef, fire\u015fte Eminescu a scris despre toate aspectele vie\u0163ii social politice din vremea sa. Nimeni \u00eenaintea sa \u015fi dup\u0103 el nu a criticat cu mai mult\u0103 vehemen\u0163\u0103 corup\u0163ia, ignoran\u0163a, nepotismul, lipsa de merit \u00een promovarea ierarhic\u0103 social\u0103\u2026 \u00cen privin\u0163a socialismului, Eminescu are c\u00e2teva articole \u00een care face referire la socialism, dar situa\u0163ia nu este deloc cum o prezint\u0103 mistificatorii din ultimele decenii; este exact invers.<\/p>\n

– V\u0103 rug\u0103m s\u0103 exemplifica\u0163i\u2026<\/em><\/p>\n

– Este, de pild\u0103, un articol despre fra\u0163ii N\u0103dejde \u2013 ace\u015ftia erau sociali\u015fti \u2013 dar aici Eminescu spune clar: \u201eSocialismul este o mare nenorocire pentru \u0163ar\u0103. Socialismul \u00eenseamn\u0103 moartea cultului, \u00eentoarcerea \u00een primitivism\u201d<\/strong>. La tip\u0103rirea publicisticii eminesciene \u00een vremea fostului regim, acest articol mi-a fost respins \u00een repetate r\u00e2nduri, p\u00e2n\u0103 ce cineva –\u00a0 tot din cei de sus din vremea perioadei comuniste \u2013 mi-a sugerat s\u0103 g\u0103sesc ceva\u2026 imaginar \u015fi s\u0103 nu mai vorbim despre socialism \u00een ace\u015fti termeni negativi. \u201eVorbe\u015fte despre socialismul utopic!\u201d, mi-a recomandat acea persoan\u0103. \u201eA\u015fa c\u0103 la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul politic \u0103\u015ftia mai afl\u0103 c\u00e2te ceva despre socialismul\u00a0 utopic. Zice: G\u0103se\u015fte ceva din Marx, din Lenin, ca s\u0103 blindezi acest articol \u015fi s\u0103 apar\u0103!\u2026\u201d<\/p>\n

– S\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 aceasta este explica\u0163ia parantezelor de la c\u00e2teva articole eminesciene, cu referite la socialism, din\u00a0 volumele tip\u0103rite p\u00e2n\u0103 \u00een 1989?<\/em><\/p>\n

– Da\u2026 Numai acord\u00e2nd un anumit spa\u0163iu socialismului utopic, dar care nu avea nicio leg\u0103tur\u0103 cu amintitul articol semnat de Eminescu, am putut salva \u015fi tip\u0103ri publicistica lui Mihai Eminescu. \u015ei neav\u00e2nd alt\u0103 solu\u0163ie \u00een fa\u0163a cenzurii celor dou\u0103 cabinete, am scos articolul din contextul de atunci (cel \u00een care era vorba despre socialism, despre care Eminescu spune c\u0103 \u201e\u00eenseamn\u0103 moartea cultului, \u00eentoarcerea \u00een primitivism\u201d) \u015fi l-am plasat undeva \u00een trecut. A\u015fa am putut salva \u015fi publica miile de articole din publicistica eminescian\u0103 din volumele care au urmat volumului IX.<\/p>\n

– \u00cens\u0103 Dumnezeu v-a dat timp ca s\u0103 reveni\u0163i, s\u0103 revizui\u0163i edi\u0163ia \u015fi s\u0103\u00a0 retip\u0103ri\u0163i Integrala Eminescu \u00een 2011\u2026<\/em><\/p>\n

– Da. \u00cen ultima edi\u0163ie revizuit\u0103 \u015fi ap\u0103rut\u0103 \u00een 2011, am scos acest balast despre socialismul utopic.\u00a0 Mai este un articol despre socialism \u00een care se spune c\u0103 cine \u201ese ocup\u0103 de problemele sociale este neap\u0103rat\u00a0 numit socialist\u201d. Fals! A te ocupa de partea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a socialismului nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e\u015fti socialist!\u2026 Dar, a\u015fa au trecut toate textele eminesciene de cenzura comunist\u0103. \u00cens\u0103 lucrul acesta nu a stat numai \u00een puterea mea, ci s-au g\u0103sit oameni care au dorit cu adev\u0103rat s\u0103 se tip\u0103reasc\u0103 \u201dOpera Integral\u0103 Eminescu\u201d \u015fi pentru asta \u00cei mul\u0163umesc lui Dumnezeu. Eu am fost doar un executant\u2026 C\u00e2nd \u00eens\u0103 am preluat retip\u0103rirea edi\u0163iei din 2011, am eliminat acele anomalii.<\/p>\n

Lumini \u015fi umbre \u00een rela\u0163ia Eminescu-Maiorescu <\/strong><\/p>\n

\n

\u201eTitu Maiorescu \u015fi-a \u00eensu\u015fit manuscrisele lui Eminescu\u201d\u2026 *\u00a0 Poetul a fost tratat vreme \u00eendelungat\u0103 cu mercur * Nu a fost\u00a0 \u201dnebun\u201d * Eminescu a murit de inim\u0103, sus\u021bine eminescologul Dimitrie Vatamaniuc*<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00cen primele dou\u0103 p\u0103r\u0163i ale interviului nostru cu academicianul Dimitrie Vatamaniuc, am adus \u00een aten\u0163ie aspecte despre cercetarea \u015fi publicarea \u201dOperei Integrale Eminescu\u201d. \u00cen linii mari am abordat \u201dcestiunea evreiasc\u0103\u201d, dar \u015fi aspecte care \u0163in de concep\u0163ia lui Eminescu privitoare la socialism, ideologie a unei or\u00e2nduiri sociale \u00a0despre care zice c\u0103 \u201eeste o mare nenorocire pentru \u0163ar\u0103. Socialismul \u00eenseamn\u0103 moartea cultului, \u00eentoarcerea \u00een primitivism\u201d.<\/strong><\/p>\n

Pentru a sublinia complexitatea problematicii despre care a scris\u00a0 Eminescu \u015fi contextul na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional, amintim despre pozi\u0163ia franc\u0103 a Gazetarului fa\u0163\u0103 de retrocedarea Basarabiei f\u0103r\u0103 arme, despre \u00a0afacerea Stroussberg, unde Eminescu demasca afacerile oneroase ale unor \u201ebaroni\u201d ai speculei \u015fi p\u0103gubirea Statului Rom\u00e2n, cu complicitatea unor politicieni rom\u00e2ni \u0219i a regelui Carol. Apoi, diferen\u021bele pe care le-a exprimat-o Eminescu \u00een privin\u021ba \u201dcestiunii evreie\u0219ti\u201d, dar \u0219i a naturii Statului, \u00een contradic\u021bie cu avocatul \u0219i omul politic Titu Maiorescu, au gr\u0103bit sf\u00e2r\u0219itul s\u0103u p\u0103m\u00e2ntesc\u2026 Vom relata despre luminile \u015fi umbrele \u00een rela\u0163ia dintre Mihai Eminescu \u015fi Titu Maiorescu \u0219i pe c\u00e2t se poate vom creiona conjunctura socio-politic\u0103 din a doua parte a veacului al XIX.<\/strong><\/p>\n

Pe fondul unor nel\u0103muriri legate de cauzele care au determinat moartea \u201ePoetului nepereche\u201d, am cerut academicianului Dimitrie Vatamaniuc l\u0103muriri legate de ultima parte a vie\u0163ii lui Eminescu. E vorba de perioada dintre anii 1883 \u015fi iunie 1889, ani \u00een care \u2013 prin concursul unor contemporani \u2013 Eminescu a fost internat \u015fi tratat abuziv, fiind diagnosticat cu un diagnostic imaginar \u2013 cel \u201ede \u201enebun\u201d. Cercet\u0103rile din ultimii ani dovedesc c\u0103 \u201enebunia\u201d Poetului Nepereche a fost inventat\u0103 de prima so\u0163ie a lui Ioan Slavici care a avut complicitatea lui Titu Maiorescu \u015fi \u00a0de \u201etratamentul\u201d inadecvat cu mercur, la clinica\u00a0 doctorului \u015eu\u0163u \u0219i apoi a doctorului Isac, de la Ia\u0219i. Interlocutorul nostru, pe marginea cercet\u0103rilor de peste patru decenii spune c\u0103 Eminescu \u201ea murit de inim\u0103\u2026\u201d<\/strong><\/p>\n

– Domnule academician Dimitrie Vatamaniuc, \u00een 16 februarie 1880, Partidul Conservator s-a scindat, iar \u00een fruntea conservatorilor ajunge Emanoil Costache Epureanu. Care a fost atitudinea gazetarului Eminescu \u00een compara\u0163ie cu a politicianului \u015fi avocatului Maiorescu?<\/em><\/p>\n

– Epureanu \u00eentocme\u015fte noul Program al partidului care viza \u00eendeosebi rezolvarea \u201ecestiunii evreie\u015fti\u201d, problem\u0103 de care Titu Maiorescu (\u015fi P.P. Carp) se distan\u0163eaz\u0103, justific\u00e2ndu-\u015fi atitudinea cum c\u0103 \u201dEpureanu nu era persoana cea mai indicat\u0103 s\u0103-i reprezinte\u2026\u201d Din presa vremii reiese c\u0103 cei doi \u201dstau \u00een expectativ\u0103\u201d, \u00een vreme ce Th. Rosetti, dar \u015fi Eminescu \u2013 care \u00een calitate de redactor trebuia s\u0103 editeze cotidianul \u201dTimpul\u201d \u2013 se al\u0103tur\u0103 lui Epureanu. Se observ\u0103 din presa vremii, dar \u015fi din alte surse c\u0103 atitudinea lui Epureanu \u015fi pozi\u021bia lui Eminescu veneau s\u0103 clarifice pozi\u0163ia Partidului Conservator \u00een problema recunoa\u015fterii Independen\u0163ei de Stat a Rom\u00e2niei de c\u0103tre marile puteri. De altfel, acum i se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 lui Eminescu conducerea cotidianului \u201dTimpul\u201d, c\u00e2nd \u00eencepe cea de-a doua perioad\u0103 a activit\u0103\u0163ii lui Mihai Eminescu ca gazetar.<\/p>\n

– Cum l-a\u0163i perceput pe Mihai Eminescu \u00een rela\u0163ia cu Titu Maiorescu, dup\u0103 mai bine de patru decenii de cercet\u0103ri?<\/em><\/p>\n

– \u00cen primul r\u00e2nd trebuie s\u0103 ne raport\u0103m la rela\u0163ia dintre cei doi a\u015fez\u00e2ndu-o \u00een contextul vremii. Maiorescu a avut concep\u0163ia c\u0103 \u201estatuia\u201d\u00a0 unei personalit\u0103\u0163i este mai bine pus\u0103 \u00een lumin\u0103 dac\u0103 este \u00eenconjurat\u0103 de alte statui, spre deosebire de ast\u0103zi c\u00e2nd fiecare cercet\u0103tor \u2013 poeta\u015f sau scriitor \u2013 se consider\u0103 c\u0103 poate fi mare, dac\u0103-i pustiu \u00een jurul lui!\u2026 Aceasta era concep\u0163ia lui Titu Maiorescu \u015fi eu asta v\u0103 spun\u2026\u00a0 La acea vreme, Maiorescu a adunat \u00een jurul lui pe scriitorul Ioan Slavici, pe Mihai Eminescu (care a ajuns la ziarul \u201eTimpul\u201d \u00een octombrie 1877), pe Ion Luca Caragiale \u015fi al\u0163ii de mai mic\u0103 importan\u0163\u0103, dar care au fost \u00een jurul lui \u201estatui\u201d mai mari, \u201estatui\u201d mai mici. \u00cen acest context, Maiorescu joac\u0103 un rol esen\u0163ial \u00een via\u0163a lui Eminescu \u015fi din aceast\u0103 perspectiv\u0103 suntem \u00een urm\u0103toarea situa\u0163ie \u2013 via\u0163a lui Mihai Eminescu dureaz\u0103 din 15 ianuarie 1850 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 15 iunie 1889; at\u00e2ta este via\u0163a lui Eminescu.<\/p>\n

– Trebuie s\u0103 ai voca\u0163ia geniului ca \u00een timp relativ mic s\u0103 la\u015fi \u00een urma ta semne nemuritoare\u2026 Cine sunt apropia\u0163ii lui Eminescu care ne dau rela\u0163ii pertinente despre el?<\/em><\/p>\n

– Fizic, Eminescu nu mai este printre noi, dar \u2013 dincolo de opera sa \u2013 \u201eLuceaf\u0103rul Poeziei Rom\u00e2ne\u015fti\u201d, cum l-a numit Patriarhul Miron Cristea (Elie, pe numele de mirean), \u00a0este printre noi prin contemporanii lui. Unul dintre contemporanii lui este Titu Maiorescu care l-a avut \u00een preajma lui, l-a sus\u0163inut la studii,\u00a0 bine\u00een\u0163eles \u2013 p\u00e2n\u0103 la un punct. Deci, Maiorescu este acela care, \u00eentr-o prim\u0103 ipostaz\u0103, l-a sus\u0163inut pe Eminescu. Tot Maiorescu a preluat manuscrisele lui Eminescu\u2026<\/p>\n

– \u015ei le-a \u0163inut la el din 1889 \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul urm\u0103torului veac\u2026<\/em><\/p>\n

– Le-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1902. Aici vreau s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 Maiorescu s-a f\u0103cut vinovat c\u0103 \u015fi-a \u00eensu\u015fit manuscrisele lui Eminescu. \u015ei Matei, fratele lui Eminescu, avea dreptate s\u0103 reclame manuscrisele, dar Maiorescu era om politic \u015fi pe deasupra era \u015fi avocat\u2026<\/p>\n

– \u00cen\u0163elegem c\u0103 Maiorescu era un om influent cu diverse interese politice \u015fi cu un tat\u0103 care fusese (la Viena) \u00een slujba Imperiului Austro-Ungar\u2026<\/em><\/p>\n

– Maiorescu \u015ftia foarte bine s\u0103 se pun\u0103 la ad\u0103post \u015fi \u00een momentul \u00een care a donat manuscrisele la Academia Rom\u00e2n\u0103 a spus c\u0103 aceste manuscrise \u201ei-au fost donate lui de Eminescu, \u00een diferite timpuri\u201d. Dar nu exist\u0103 nici un document \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, de\u015fi avem un argument decisiv\u2026\u00a0\u00a0 \u015ei noi ast\u0103zi \u00eenchidem ochii pentru acest abuz de proprietate \u015fi spunem c\u0103 Maiorescu are marele merit de a fi p\u0103strat aceast\u0103 imens\u0103 mo\u015ftenire. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 manuscrisele ar fi intrat pe m\u00e2na lui Matei, fratele lui Eminescu, nu se \u015ftie ce se alegea cu ele. Deci, Maiorescu are meritul de a avea \u00een jurul lui pe Eminescu printre \u201dStatuile\u201d cu care s-a \u00eenconjurat. Maiorescu are meritul de a fi p\u0103strat \u015fi donat manuscrisele \u015fi mai are meritul de a fi elaborat prima edi\u0163ie a poeziilor lui Eminescu.<\/p>\n

– Se vindea bine Eminescu la acea vreme?<\/em><\/p>\n

– Din 1884 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1913, \u201ePoeziile\u201d lui Eminescu s-au tip\u0103rit \u00een unsprezece edi\u0163ii, cu unele complet\u0103ri de la un an la altul. Este edi\u0163ia din cultura rom\u00e2n\u0103 cu cea mai mare longevitate \u015fi care st\u0103 la baza tuturor textelor care s-au produs \u00een german\u0103, dar \u015fi \u00een alte limbi, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. Deci, iat\u0103 \u00eenc\u0103 un merit important al lui Maiorescu, dar \u00eentre aceste merite care aduc aceste contribu\u0163ii esen\u0163iale sunt \u015fi umbre\u2026<\/p>\n

– Ce alte personalit\u0103\u0163i ale vremii \u015fi ale culturii noastre na\u0163ionale l-au avut \u00een preajm\u0103 \u015fi au l\u0103sat m\u0103rturii despre Mihai Eminescu?<\/em><\/p>\n

– Pe l\u00e2ng\u0103 Titu Maiorescu mai sunt alte c\u00e2teva personalit\u0103\u0163i care sunt importante \u015fi care au scris despre Eminescu. Este Stefanelli\u00a0 care a fost coleg cu Eminescu la \u015ecoala de la Cern\u0103u\u0163i, dar \u015fi la Viena, \u00een vremea studen\u0163iei\u2026 Acest Stefanelli este cel care a g\u0103sit acel poem, singurul de altfel, semnat de Eminescu \u015fi ad\u0103ugat de Perpessicius \u00een volumul de poezii\u2026 Apoi este Veronica Micle care a avut leg\u0103turile pe care le-a avut cu Eminescu \u015fi care ne-a l\u0103sat coresponden\u0163a din prima parte a rela\u0163iei lor, publicat\u0103, \u015fi a doua parte care a v\u0103zut lumina tiparului \u00een ultimii ani. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, mai avem un contemporan care ne-a l\u0103sat m\u0103rturii \u015fi acesta este scriitorul Ioan Slavici. Slavici are ceva mai mult despre Eminescu, fiindc\u0103 au fost prieteni apropia\u0163i \u00eenc\u0103 din epoca studen\u0163iei \u015fi p\u00e2n\u0103 la moarte; el i-a fost unul dintre cei mai apropia\u0163i prieteni.<\/p>\n

– \u015ei c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 a fost idealizat\u0103 prietenia dintre Eminescu \u015fi Creang\u0103\u2026<\/em><\/p>\n

– Da, toat\u0103 lumea a r\u0103mas cu aceast\u0103 prietenie exemplar\u0103 \u00een memorie \u00eens\u0103 Ion Creang\u0103 nu are foarte multe informa\u0163ii despre Eminescu\u2026 De asemenea, mai g\u0103sim informa\u0163ii \u00een coresponden\u0163a dintre Negruzzi cu Maiorescu \u015fi avem informa\u0163ii privind biografia Poetului \u015fi \u00een arhivele \u015fi \u00een presa vremii. Astfel, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu via\u0163a lui, pun\u00e2nd m\u0103rturiile una peste alta, putem spune c\u0103 sunt pu\u0163ine \u00een raport cu opera eminescian\u0103 \u015fi cu personalitatea sa.\u00a0 Raport\u00e2ndu-ne la aceste informa\u0163ii, spunem c\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu via\u0163a lui Mihai Eminescu, mo\u015ftenirea ce o avem este foarte s\u0103rac\u0103, foarte restr\u00e2ns\u0103. Opera eminescian\u0103 e altceva \u015fi \u00een afara acestor m\u0103rturii ale contemporanilor lui, at\u00e2tea c\u00e2te sunt, s-a creat o literatur\u0103 memorialistic\u0103 fantastic\u0103 \u00een care fiecare a pus tot ce a crezut\u2026<\/p>\n

– Informa\u0163ii de la \u00eent\u00e2lnirile \u201eJunimii\u201d ne ofer\u0103 \u015fi Vasile Pogor, unde Maiorescu este prezentat \u00eentr-o lumin\u0103 nu tocmai favorabil\u0103 \u00een rela\u021bia cu Eminescu. Noi am publicat acestea \u00een Suplimentului Magazin VL, sub semn\u0103tura criticului literar Vasile I. Cataram\u0103, ucenic al lui George C\u0103linescu. Pentru a sublinia mai bine contextul \u00een care a fost \u201ediagnosticat\u201d Eminescu, \u00eentr-un mod empiric, s\u0103 mai subliniem \u015fi c\u00e2teva aspecte ce \u0163in de\u00a0 pozi\u0163ia lui Eminescu de la ziarul \u201eTimpul\u201d, cotidian care,\u00a0 reamintim, era al Partidului Conservator, partid aflat \u00een opozi\u0163ie \u00een toamna lui 1879.<\/em><\/p>\n

– Ca jurnalist, Eminescu \u00eei critic\u0103 at\u00e2t pe liberali, care erau la guvernare, \u00een frunte cu I.C. Br\u0103tianu, c\u00e2t \u015fi pe conservatori, pe care \u00eei acuz\u0103 de complicitate \u00een \u201dchestiunea evreiasca\u201d. Ioan Slavici ne relateaz\u0103 c\u0103 Eminescu nu-i cru\u0163a nici pe membrii Partidului Conservator pe care \u00eei critica dac\u0103 \u201dse nemerea ca ei s\u0103 cad\u0103 \u00een vreun p\u0103cat, ba era \u00een stare s\u0103 laude fapte bune \u015fi chiar dac\u0103 ele erau s\u0103v\u00e2r\u015fite de adversari politici\u201d.<\/p>\n

– V\u0103 rug\u0103m s\u0103 ne spune\u0163i de la ce a pornit aceast\u0103 mistifica\u0163ie \u015fi cine i-a pus diagnosticul de \u201enebun\u201d lui Eminescu?<\/em><\/p>\n

– Prima so\u0163ie a lui Ioan Slavici, o unguroaic\u0103 \u2013 catolic\u0103, cu vreo patru clase preg\u0103tire,\u00a0 i-a atribuit lui Eminescu diagnosticul de \u201ealienat mintal\u201d.<\/strong> Asta pentru c\u0103 Gazetarul obi\u015fnuia s\u0103 redacteze noaptea comentariile care defineau pozi\u0163ia cotidianului \u201eTimpul\u201d, s\u0103 discute cu adversarii lui, uneori chiar s\u0103-i mai \u00eenjure. \u015ei Slavici, la presiunea so\u0163iei lui, b\u0103tea cu palma \u00een perete ca s\u0103 tac\u0103. T\u0103cea ce t\u0103cea \u015fi iar \u00eencepea. Pentru ea manifest\u0103rile lui Eminescu erau ale unui alienat mintal\u2026 C\u00e2t a fost Slavici acas\u0103, so\u0163ia sa nu a putut face nimic, dar c\u00e2nd Slavici era plecat la Viena s\u0103 consulte ni\u015fte medici \u2013 fiindc\u0103 avea \u015fi el probleme medicale \u2013 prima sa so\u0163ie a luat \u015fi a trimis un bilet lui Titu Maiorescu \u00een care a scris: \u201eVino \u015fi ridic\u0103-l! Eminescu a \u00eennebunit!\u201d Deci, pentru ea aceste manifest\u0103ri ale lui Eminescu erau semne ale nebuniei.<\/p>\n

– Ce a f\u0103cut Titu Maiorescu \u00een aceste \u00eemprejur\u0103ri?\u2026<\/em><\/p>\n

– Nu ar fi fost mare lucru, \u00eens\u0103 aceast\u0103 femeie a primit concursul lui Titu Maiorescu, de\u015fi \u00eenainte cu c\u00e2teva zile acestui moment, de pild\u0103, \u00een 11 iunie 1883, Eminescu a fost la \u015fedin\u0163a \u201dJunimii\u201d \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest moment Maiorescu noteaz\u0103 \u00een jurnalul s\u0103u c\u0103 \u201ea fost o \u015fedin\u0163\u0103 foarte reu\u015fit\u0103 \u015fi cu veselie\u201d. \u015ei acum venim pu\u0163in \u015fi la partea \u00eentunecat\u0103 a lui Titu Maiorescu. Prima problem\u0103 care se pune \u0163ine de modul de existen\u0163\u0103 al lui Eminescu. Eminescu, \u00een perioada c\u00e2t a scris la cotidianul \u201eTimpul\u201d, a stat \u00een gazd\u0103 la Ioan Slavici \u015fi, \u00een lipsa sa,\u00a0 prima so\u0163ie a lui Slavici \u2013 unguroaic\u0103, ziceam, cu c\u00e2teva clase primare –\u00a0 i-a pus diagnosticul lui Eminescu de \u201dalienat mintal\u201d.\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ce a primit biletul de la so\u0163ia lui Slavici, Maiorescu se \u00eentoarce acas\u0103 \u015fi completeaz\u0103 \u00een jurnalul s\u0103u, la pozi\u0163iile respective, aten\u0163ie \u2013 cu creionul ro\u015fu: \u201esemne de aliena\u0163ie mintal\u0103 la Eminescu\u201d\u2026<\/p>\n

– Dup\u0103 cum relata\u0163i evenimentele reiese c\u0103 totul era premeditat\u2026<\/em><\/p>\n

– Desigur, Maiorescu nota despre imaginare semne de \u201ealiena\u0163ie\u201d pe care nu le v\u0103zuse cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte, la \u00eent\u00e2lnirea de la \u201eJunimea\u201d, c\u00e2nd Eminescu a fost acolo de fa\u0163\u0103 cu ei, au discutat. Atunci nu le-a v\u0103zut! Deci Maiorescu, iat\u0103 este vinovat c\u0103 a acceptat aceast\u0103 mistifica\u0163ie\u2026<\/p>\n

– Este doar Maiorescu vinovat? De regul\u0103 astfel de oameni vicleni nu lucreaz\u0103 singuri. Au \u015fi complici, \u015fantajabili, de regul\u0103.<\/em><\/p>\n

– Maiorescu este primul vinovat c\u0103 a acceptat \u201ejocul\u201d primei so\u0163ii a lui Slavici \u015fi a acceptat acest diagnostic f\u0103r\u0103 consultul unui medic. Dar mergem mai departe \u015fi vedem c\u0103 Maiorescu cu autoritatea lui a transmis acest diagnostic doctorului \u015eu\u0163u. Acum doctorul \u015eu\u0163u este \u015fi el vinovat la r\u00e2ndul lui c\u0103 a acceptat acest diagnostic f\u0103r\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare cercetarea lui de medic.<\/p>\n

– \u015ei de aici reies premeditarea \u015fi dorin\u0163a oarb\u0103 de a \u00eenl\u0103tura un om cu verticalitate\u2026<\/em><\/p>\n

– Aici se vede \u00eenc\u0103 o dat\u0103 acest lan\u0163 al sl\u0103biciunilor. Eminescu era incomod pentru c\u0103 prin concep\u0163ia lui despre Stat i-a atacat, deopotriv\u0103, \u015fi pe conservatori \u015fi pe liberali, care pentru el au fost totuna. Pentru Eminescu importante au fost\u00a0 Rom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2nii obidi\u0163i de o clas\u0103 politic\u0103 prea preocupat\u0103 de interese de grup sau individuale\u2026 Curajul \u0219i verticalitatea lui Eminescu sunt de admirat, de\u0219i \u015fi-a f\u0103cut at\u00e2\u0163ia \u201eprieteni\u201d. \u015ei autorit\u0103\u0163ile vremii au procedat a\u015fa cum au procedat; i-au retras activitatea de la ziarul \u201eTimpul\u201d \u015fi din redactor principal l-au retrogradat ca simplu redactor \u015fi apoi l-au scos de tot din redac\u0163ie. \u015ei apoi, P\u0103ucescu, cel care a venit la cotidianul \u201eTimpul\u201d a vorbit foarte ur\u00e2t despre activitatea lui Eminescu\u2026<\/p>\n

– La o distan\u021b\u0103 de 130 de ani, privind \u201dtimpul\u201d lui Eminescu, ce vedem? Un cotidian \u201eTimpul\u201d care \u015fi-a dob\u00e2ndit renumele datorit\u0103 \u00eent\u00e2i de toate lui Mihai Eminescu; apoi datorit\u0103 lui Slavici, Maiorescu, Caragiale, adus \u00een redac\u021bie tot de Eminescu. Domnule academician, cine are habar ast\u0103zi despre cine a fost P\u0103ucescu \u015fi ce a scris el?\u2026<\/em><\/p>\n

– Nu \u015ftiu\u2026 Cert este c\u0103 Eminescu a fost izolat \u015fi pe acest fond s-a constat c\u0103 a suferit o depresie mare. Eminescu nu a fost \u201enebun\u201d, ci a suferit o mare depresie\u2026 Prietenii l-au trimis la tratament \u0219i \u00a0dup\u0103 ce a fost internat la \u201dOber Dobling\u201d din Viena \u0219i tratat de puternica depresie de doctorul Obersteiner s-a ref\u0103cut \u00een c\u00e2teva luni.<\/p>\n

– V\u0103 rug\u0103m s\u0103 reface\u021bi drumul revenirii lui Mihai Eminescu?<\/em><\/p>\n

-Dup\u0103 ce iese ref\u0103cut de la clinica din Viena, Eminescu a mers \u00eentr-o\u00a0 c\u0103l\u0103torie \u00een Italia. Nu are nicio manifesta\u021bie de nebunie;\u00a0 revine \u00een \u021bar\u0103, dar nu se duce la cotidianul \u201dTimpul\u201d, nu se duce la Maiorescu, ci se duce la ziarul \u201dRom\u00e2nia liber\u0103\u201d, care erau adversarii lui Titu Maiorescu. \u0218i, pentru Titu Maiorescu exista o mare primejdie, c\u00e2t \u0219i pentru adversarii s\u0103i politici\u2026 \u0218i atunci, solu\u021bia imediat\u0103 a fost s\u0103 nu-i acorde nici un ajutor, ca s\u0103 accepte propunerea lor. \u0218i propunerea lor a fost ca s\u0103-l trimit\u0103 la Ia\u0219i. Acolo era \u0219i sora lui Maiorescu, care a fost \u00eempotriva \u201dtratamentului\u201d pe care fratele ei Titu Maiorescu l-a aplicat lui Eminescu\u2026 De altfel, Emilia Maiorescu a fost una dintre cei care \u2013 al\u0103turi de dr. Constantin Popazu, v\u0103rul lui Maiorescu \u2013 l-au dus pe Eminescu la Viena \u0219i l-au dezaprobat pe Titu Maiorescu\u2026<\/p>\n

-Ce a f\u0103cut Eminescu la Ia\u0219i?<\/em><\/p>\n

-La Ia\u0219i a fost \u00eencadrat imediat la Biblioteca Universitar\u0103 \u0219i pe l\u00e2ng\u0103 asta, Eminescu a mai fost \u0219i profesor de german\u0103. Dar, acest \u201dnebun\u201d, la Ia\u0219i se apuc\u0103 s\u0103 traduc\u0103 Gramatica sanscrit\u0103\u201d!<\/p>\n

-Pentru a preda germana, pentru a traduce dintr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103 era nevoia de un cap limpede\u2026<\/em><\/p>\n

-\u0218i de un mare efort, calit\u0103\u021bi pe care Eminescu \u2013 cel calomniat de fel de fel de indivizi cu interese obscure \u2013 a reu\u0219it s\u0103 treac\u0103 \u00eentr-un mod admirabil. Nici ast\u0103zi, la aproximativ o sut\u0103 patruzeci de ani de la acele evenimente, \u201dGramatica sanscrit\u0103\u201d nu a fost tradus\u0103 \u00een condi\u021bii mai bune dec\u00e2t a f\u0103cut-o Eminescu. Deci, sanscrita necesita un efort extraordinar. De la Ia\u0219i, Eminescu a plecat la Boto\u0219ani la sora sa, unde a intrat iar\u0103\u0219i \u00een spital cu diagnosticul cel vechi \u0219i aici, doctorul Isac l-a tratat cu mercur\u2026 Injec\u021biile cu mercur i-au fost aplicate luni de zile, tratament care i-a infectat organismul. Mercurul otr\u0103ve\u0219te organismul, iar acest fapt i-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit starea de s\u0103n\u0103tate\u2026 P\u0103i dac\u0103 nou\u0103 ne d\u0103 cineva mercur, \u00een numai o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 ne-ar termina. Eminescu a rezista.<\/p>\n

Spune prietenul s\u0103u Slavici c\u0103 avea o constitu\u021bie fizic\u0103 foarte bun\u0103, foarte a\u0219ezat\u0103. El a rezistat. \u0218i de la Ia\u0219i, Eminescu vine iar\u0103\u0219i la Bucure\u0219ti \u0219i nu se duce la\u00a0 Maiorescu, el se duce direct la \u201dRom\u00e2nia liber\u0103\u201d \u0219i \u00eencepe colaborarea cu acest ziar\u2026 De la \u201dRom\u00e2nia liber\u0103\u201d, Eminescu trece la \u201dF\u00e2nt\u00e2na Blanduziei\u201d, unde este \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at de colegii lui din tinere\u021be, transilv\u0103neni. Aici public\u0103 editorialul de fond; fire\u0219te c\u0103 toate aceste eforturi pe care le face, drama pe care o tr\u0103ie\u0219te nu se putea s\u0103 nu aib\u0103 efecte, oric\u00e2t de robust ai fi. \u0218i a avut drept urmare intrarea iar\u0103\u0219i \u00een spital\u2026<\/p>\n

-E vorba de perioada premerg\u0103toare mor\u021bii care a survenit \u00een 15 iunie 1889.\u00a0 Domnule academician Dimitrie Vatamaniuc, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest aspect, sunt mai multe specula\u021bii. Una dintre ele sus\u021bine c\u0103 unul dintre bolnavii din spitalul \u00een care a fost internat i-a spart capul lui Eminescu cu o piatr\u0103\u2026 Dup\u0103 cercet\u0103rile pe care le-a\u021bi f\u0103cut, care a fost cauza mor\u021bii Poetului \u0219i Gazetarului Eminescu?<\/p>\n

-Nu e nicio piatr\u0103. Mihai Eminescu a murit de infarct\u2026<\/p>\n

-Exist\u0103 vreun act medical, \u00een acest sens?<\/em><\/p>\n

-Exist\u0103 actul medical pe care l-am publicat \u0219i eu \u00een ultima edi\u021bie a \u201dOperei Integrale Eminescu\u201d, dar este semnat prin punere de deget\u2026 Deci actul de moarte al celui mai \u00eensemnat om al Rom\u00e2niei este semnat prin punere de deget! Nu s-au g\u0103sit \u00een spitalul la care a murit doi oameni care s\u0103 \u0219tie carte \u0219i s\u0103 semneze \u0219i au pus degetul pe actul de deces\u2026<\/p>\n

Toate aceste specula\u021bii, despre comploturi, despre fel de fel de pove\u0219ti s\u0103 vorbeasc\u0103 cine ce vrea, eu nu pot dec\u00e2t s\u0103 relatez pe marginea a ceea ce reiese din documentele vremii. Eu nu pot s\u0103 merg mai departe, eu am discutat cu medici; \u0219i\u00a0 medicii au studiat pe baza contextului vremii \u00eemprejur\u0103rile \u00een care s-au \u00eent\u00e2mplat toate acestea. Desigur c\u0103 e posibil ca \u0219i medicii s\u0103 gre\u0219easc\u0103, dar eu cred, am convingerea c\u0103 nu au gre\u0219it \u0219i c\u0103 \u2013 \u021bin\u00e2nd cont de modul cum l-au izolat pe Eminescu, \u021bin\u00e2nd seama de natura suferin\u021bei lui, fiindc\u0103 de depresie suferim to\u021bi \u2013 acestea au fost \u00eemprejur\u0103rile\u00a0 mor\u021bii lui Eminescu. \u0218i apoi, uita\u021bi, toat\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103 este \u00een depresie psihologic\u0103 \u0219i pe m\u0103sur\u0103 ce mergem, depresia devine tot mai accentuat\u0103. Dar, noi ast\u0103zi suntem mai nesim\u021bi\u021bi \u0219i nu reac\u021bion\u0103m la fel.<\/p>\n

Pe baza cercet\u0103rilor, corobor\u00e2nd datele cu ceea ce a scris Eminescu,\u00a0 \u00eenainte de internarea lui for\u021bat\u0103 la sanatoriul doctorului \u0218u\u021bu, am dedus c\u0103 Eminescu a fost izolat \u015fi pe acest fond constat a suferit o depresie mare. Eminescu nu a fost \u201enebun\u201d, a avut o mare suferin\u021b\u0103 a sufletului. C\u00e2nd am ajuns la aceast\u0103 concluzie, am luat leg\u0103tura cu un psihiatru \u0219i acesta mi-a explicat c\u0103 depresia, spre deosebire de \u201daliena\u021bia\u201d mintal\u0103, este o stare psihic\u0103 din care \u00ee\u021bi po\u021bi reveni. Pe c\u00e2nd, din aliena\u021bie mintal\u0103, din nebunie, nu \u00ee\u021bi mai po\u021bi reveni. \u0218i dac\u0103 doctorul \u0218u\u021bu a procedat cum a procedat,\u00a0 nu a l\u0103sat nicio \u00eensemnare despre boala \u0219i internarea lui Eminescu.<\/p>\n

-Deci nu exist\u0103 nimic, nici o fi\u0219\u0103 medical\u0103 de observa\u021bie?<\/em><\/p>\n

-Nu g\u0103sim nimic! Mai departe, doctorul \u0218u\u021bu s-a f\u0103cut vinovat \u0219i el de alt lucru foarte grav; \u0218u\u021bu a f\u0103cut autopsia lui Eminescu \u0219i a luat creierul pentru studiu \u0219i l-a pus pe fereastr\u0103, \u00een plin\u0103 var\u0103, unde a stat la soare\u2026 Ce studiu mai po\u021bi s\u0103 faci pe un creier care a stat la fereastr\u0103, \u00een soare?\u2026 \u00a0Acestea sunt ni\u0219te lucruri de o gravitate extrem\u0103. Nu este doar Maiorescu vinovat, e un \u00eentreg cerc vicios.”<\/p>\n

Foto si text: Maria Stanciu, membra UZPR<\/a> \/ Gala\u021bi, via Ziaristi Online<\/a><\/strong><\/p>\n

Sursa: http:\/\/www.ziaristionline.ro\/2013\/06\/15\/singuratatea-academicianului-dimitrie-vatamaniuc-un-interviu-tulburator-despre-viata-si-moartea-lui-eminescu-si-soarta-operei-sale-sub-comunisti-si-postmodernisti\/<\/a><\/p>\n

\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Publicistica lui Mihai Eminescu, incomod\u0103 \u00een fostul regim dar si in cele de dupa 1989 ,,Interviu \u00een exclusivitate cu cel [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-13305","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13305","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13305"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13305\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13308,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13305\/revisions\/13308"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13305"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13305"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13305"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}