{"id":13419,"date":"2013-06-21T08:23:18","date_gmt":"2013-06-21T08:23:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=13419"},"modified":"2013-06-21T08:23:44","modified_gmt":"2013-06-21T08:23:44","slug":"eleonora-bizovi-doina-lui-eminescu-plansa-si-scrisa-in-inima-noastra","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/06\/21\/eleonora-bizovi-doina-lui-eminescu-plansa-si-scrisa-in-inima-noastra\/","title":{"rendered":"Eleonora Bizovi: ,,Doina lui Eminescu &#8211; Pl\u00e2ns\u0103 \u015fi scris\u0103 \u00een inima noastr\u0103&#8221;"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><em><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/06\/b_300_472_16777215_0___images_stories_jurnalistica_Eminescu-Doina.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-13420 alignleft\" title=\"b_300_472_16777215_0___images_stories_jurnalistica_Eminescu-Doina\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/06\/b_300_472_16777215_0___images_stories_jurnalistica_Eminescu-Doina-190x300.jpg\" alt=\"\" width=\"190\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/06\/b_300_472_16777215_0___images_stories_jurnalistica_Eminescu-Doina-190x300.jpg 190w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/06\/b_300_472_16777215_0___images_stories_jurnalistica_Eminescu-Doina.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 190px) 100vw, 190px\" \/><\/a>\u201eDin Boian la Vatra Dornei&#8230;&#8221;.<\/em> Aceste cuvine, at\u00e2t de cunoscute din \u201eDoina&#8221; lui Eminescu, sunt cartea de vizit\u0103 a satului Boian. Deseori revin la aceast\u0103 \u201eEvanghelie a neamului rom\u00e2nesc&#8221;, \u015fi doresc s\u0103-mi \u00eempart emo\u0163iile \u015fi cu cititorii \u201eZorilor Bucovinei&#8221;, \u00eencep\u00e2nd de la p\u0103rerile \u015fi aprecierile unor eminescologi despre cea mai scump\u0103 \u201eDoin\u0103&#8221; a sufletului rom\u00e2nilor. To\u0163i istoricii literari noteaz\u0103 c\u0103 Eminescu trebuia s\u0103 citeasc\u0103 \u201eDoina&#8221; la festivitatea dezvelirii statuii lui \u015etefan cel Mare din Ia\u015fi, \u00een ziua de 17 iunie 1883. Astfel, anul acesta se \u00eemplinesc exact 130 de ani de la acel marcant eveniment. Exist\u0103 diferite p\u0103reri cu privire la lipsa lui Mihai Eminescu de la ceremonia inaugur\u0103rii monumentului. George C\u0103linescu, bun\u0103oar\u0103, balanseaz\u0103 \u00eentre p\u0103rerea c\u0103 Poetul preferase s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een tov\u0103r\u0103\u015fia lui Ion Creang\u0103, c\u0103ruia, probabil, i-a citit poezia. Al\u0163i contemporani cred c\u0103 Eminescu nu avea m\u0103car un costum adecvat situa\u0163iei festive \u015fi s-a retras, speriat de at\u00e2tea uniforme str\u0103lucitoare (regele \u015fi regina sosiser\u0103 escorta\u0163i de un convoi impun\u0103tor).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">E cunoscut \u015fi faptul c\u0103 Eminescu, \u00een general, nu iubea festivit\u0103\u0163ile \u015fi, \u00een special, n-a avut o p\u0103rere bun\u0103 despre serbarea din 17 iunie 1883 de la Ia\u015fi. Despre aceasta se subliniaz\u0103 \u015fi \u00een d\u0103rile de seam\u0103, publicate la 18 iunie 1883 \u00een ziarul \u201eTimpul&#8221;: \u201e&#8230;\u015ei, Tu, Doamne \u015etefane, st\u0103teai rece asupra acestei adun\u0103ri de precupe\u0163i de hotare \u015fi n-ai izbit cu ghioaga Ta r\u0103fuitoare de erou \u00een capetele acestor reptile, acestor agen\u0163i provoc\u0103tori ai str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii&#8230; Tu, care de patruzeci de ani, \u00een patruzeci de b\u0103t\u0103lii, Te-ai aruncat \u00een r\u00e2ndul \u00eent\u00e2i al o\u015ftirii, c\u0103ut\u00e2nd martiriul pentru \u0162ar\u0103, ascul\u0163i oamenii pentru care patria \u015fi na\u0163ionalitatea sunt o marf\u0103 pe care o precupe\u0163esc?&#8221;.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eDoina&#8221; \u00eentruchipeaz\u0103 concep\u0163ia politic\u0103 a lui Mihai Eminescu \u015fi \u201eun pl\u00e2ns al neamului din \u0162ara Moldovei&#8221;. Se presupune c\u0103 unul din motivele cele mai sigure c\u0103 Eminescu n-a citit \u201eDoina&#8221; la festivitatea dezvelirii statuii lui \u015etefan cel Mare ar fi \u015fi sfaturile prietenilor junimi\u015fti, \u00een frunte cu Maiorescu, fiindc\u0103 la s\u0103rb\u0103toare asistau diploma\u0163i austro-ungari, germani, ru\u015fi&#8230; Totu\u015fi, poezia a fost citit\u0103 la cenaclul \u201eJunimii&#8221;, chiar \u00een acea sear\u0103. Despre efectul ei a r\u0103mas m\u0103rturie \u00eensemnarea lui Iacob Negruzzi, publicat\u0103 mai t\u00e2rziu, dup\u0103 moartea lui Eminescu, \u00een \u201eConvorbiri literare&#8221; din 1 iulie 1889: \u201eProfit\u00e2nd de \u00eemprejurarea c\u0103 un num\u0103r mare de membri vechi ai societ\u0103\u0163ii literare, printre care \u015fi Eminescu, se g\u0103sea cu aceast\u0103 ocazie la Ia\u015fi, \u00ab Junimea \u00bb \u0163inu o mare \u00eentrunire. \u00cen acea sear\u0103 Eminescu ne citi cunoscuta \u00ab Doin\u0103 \u00bb&#8230; Efectul acestor versuri pesimiste care contrastau a\u015fa de mult cu toate celelalte ode ce se compuse cu ocaziunea acelei str\u0103lucite serb\u0103ri, fi ad\u00e2nc &#8230; \u00cen contra obiceiului \u00ab Junimii\u00bb, c\u0103reia nu-i pl\u0103cea s\u0103-\u015fi manifeste entuziasmul, pentru \u00eent\u00e2ia dat\u0103 de c\u00e2nd exista societatea un tunet de aplausuri izbucni la sf\u00e2r\u015fitul citirii \u015fi mul\u0163i dintre numero\u015fi membri prezen\u0163i \u00eembr\u0103\u0163i\u015far\u0103 pe poet&#8221;. Iar Vasile Pogor l-a s\u0103rutat \u015fi i-a spus: \u201e&#8230;Eminescule! Ajunge c\u0103 ai scris o poezie care va dura c\u00e2t Moldova&#8230;&#8221;. Aceast\u0103 citire a fost cea de pe urm\u0103 a lui Eminescu, c\u0103ci, \u00eenc\u0103 \u00een acea lun\u0103 la \u00eentoarcerea \u00een Bucure\u015fti, boala i se agravase.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">A\u015fadar, opera lui Eminescu, \u00eenceput\u0103 \u00een 1866, se \u00eencheie cu \u201eDoina&#8221; cea atotcuprinz\u0103toare, citit\u0103 \u00een cenaclul de la Ia\u015fi, la 17 iunie 1883. Este una din poeziile cele mai populare \u015fi mai cunoscute de oamenii simpli, \u00een ciuda cenzurii de aproape jum\u0103tate de veac. Doar \u201eDoina&#8221; eminescian\u0103 s-a aflat sub arestul comuni\u015ftilor. Se \u015ftie c\u0103 Poetul a scris mai multe doine, dar nici una n-a fost \u00eentitulat\u0103 la forma hot\u0103r\u00e2t\u0103, adic\u0103 \u201eDoina&#8221;. Dac\u0103 am uni pe harta Rom\u00e2niei punctele indicate \u00een \u201eDoina&#8221;, am ob\u0163ine Rom\u00e2nia \u00eentregit\u0103 de Mihai Eminescu, cu mult \u00eenainte de 1918. Prin aceast\u0103 poezie i s-a \u00een\u0103l\u0163at un monument lui \u015etefan cel Mare, care supravie\u0163uie\u015fte peste veacuri: \u201e\u015etefane, M\u0103ria Ta,\/ Tu la Putna nu mai sta,\/ Las-Arhimandritului\/ Toat\u0103 grija schitului,\/ Las\u0103 grija sfin\u0163ilor\/ \u00cen seama p\u0103rin\u0163ilor,\/ Clopotele s\u0103 le trag\u0103\/ Ziua-ntreag\u0103, noaptea-ntreag\u0103,\/ Doar s-a-ndura Dumnezeu,\/ Ca s\u0103-\u0163i m\u00e2ntui neamul t\u0103u!\/ Tu te-nal\u0163\u0103 din morm\u00e2nt,\/ S\u0103 te-aud din corn sun\u00e2nd\/ \u015ei Moldova adun\u00e2nd&#8221;&#8230;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eDoina&#8221; lui Eminescu nu \u015fi-a pierdut actualitatea nici \u00een zilele noastre. Revenind la faptul c\u0103 multe decenii poezia a fost arestat\u0103, o s\u0103 povestesc un caz din via\u0163a familiei mele. Aveam o bibliotec\u0103 destul de mare. Un \u201ebinevoitor&#8221; ne-a p\u00e2r\u00e2t la raion c\u0103 Vasile Bizovi \u0163ine \u00een cas\u0103 c\u0103r\u0163i rom\u00e2ne\u015fti interzise. \u00centr-adev\u0103r, aveam literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 de mare valoare, printre care \u015fi \u201eDoina&#8221; lui Eminescu. Noi le-am camuflat cu volume ruse\u015fti \u015fi \u201emoldovene\u015fti&#8221;. \u00centr-o zi ne pomenim cu doi in\u015fi din centrul raional, chipurile au venit (nepofti\u0163i) s\u0103 admire biblioteca noastr\u0103. Au scos c\u00e2teva c\u0103r\u0163i \u00een limba rus\u0103, le-au r\u0103sfoit&#8230; Apoi ne-au \u00eentrebat dac\u0103 avem c\u0103r\u0163i \u00een limba rom\u00e2n\u0103. So\u0163ul le-a r\u0103spuns c\u0103 avem traduceri din Tolstoi \u015fi al\u0163i scriitori ru\u015fi, cump\u0103rate de la magazinul \u201eDrujba&#8221;. Unul din ei a \u00eentrebat direct: \u201eDar \u201eDoina&#8221; lui Eminescu ave\u0163i, c\u0103ci vrem s-o citim&#8230;&#8221;. Foarte calm, so\u0163ul le-a r\u0103spuns c\u0103 n-o avem, deoarece e interzis\u0103 \u015fi nu face s-o cite\u015fti. De\u015fi purtau haine civile, am \u00een\u0163eles c\u0103 acei doi erau de la securitate. Dup\u0103 plecarea lor, am r\u0103suflat u\u015fura\u0163i \u015fi ne-am f\u0103cut cruce, mul\u0163umind lui Dumnezeu c\u0103 am sc\u0103pat de n\u0103past\u0103. Iar \u201eDoina&#8221;, \u00een pofida interdic\u0163iilor, era citit\u0103 \u015fi memorizat\u0103 de boinceni, ea fiind cartea scris\u0103 \u00een inimile noastre.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Doina<\/strong><strong> &#8211; Mihai Eminescu<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>De la Nistru p\u00e2n&#8217; la Tisa\/ Tot Rom\u00e2nul pl\u00e2nsu-mi-s&#8217;a,\/ C\u0103 nu mai poate str\u0103bate\/ De-at\u00e2ta str\u0103in\u0103tate.\/ Din Hotin \u015fi p\u00e2n&#8217; la Mare\/ Vin Muscalii de-a c\u0103lare,\/ De la Mare la Hotin\/ Mereu calea ne-o a\u0163in;\/ Din Boian la Vatra-Dornii\/ Au umplut omida cornii,\/ \u015ei str\u0103inul te tot pa\u015fte\/ De nu te mai po\u0163i cunoa\u015fte.\/ Sus la munte, jos pe vale\/ \u015ei-au facut du\u015fmanii cale,\/ Din S\u0103tmar p\u00e2n\u0103-n S\u0103cele\/ Numai vaduri ca acele.\/ Vai de biet Rom\u00e2n s\u0103racul! \u00cend\u0103rat tot d\u0103 ca racul,\/ Nici \u00eei merge, nici se &#8216;ndeamn\u0103,\/ Nici \u00eei este toamna, toamn\u0103,\/ Nici e var\u0103, vara lui,\/ \u015ei-i str\u0103in \u00een \u0163ara lui.\/ De la Turnu &#8216;n Dorohoi\/ Curg du\u015fmanii \u00een puhoi\/ \u015ei s&#8217;a\u015feaz\u0103 pe la noi;\/ Toate c\u00e2ntecele pier,\/ Sboar\u0103 paserile toate\/ De neagra str\u0103in\u0103tate;\/ Numai umbra spinului\/ La u\u015fa cre\u015ftinului.\/ \u00ce\u015fi desbrac\u0103 \u0163ara sinul,\/ Codrul, frate cu Rom\u00e2nul,\/ De secure se tot pleac\u0103\/ \u015ei isvoarele \u00eei seac\u0103\/ S\u0103rac \u00een \u0163ara s\u0103rac\u0103!\/\/<\/em><br \/>\n<em>Cine-au \u00eendr\u0103git str\u0103inii,\/ M\u00e2nca-i-ar inima c\u00e2inii,\/ M\u00e2nca-i-ar casa pustia,\/ \u015ei neamul nemernicia!\/\/ \u015etefane Maria Ta,\/ Tu la Putna nu mai sta,\/ Las&#8217; Arhimandritului\/ Toata grija schitului,\/ Lasa grija Sfin\u0163ilor\/ \u00cen seama p\u0103rin\u0163ilor,\/ Clopotele s\u0103 le trag\u0103\/ Ziua &#8216;ntreag\u0103, noaptea &#8216;ntreag\u0103,\/ Doar s-o &#8216;ndura Dumnezeu,\/ Ca s\u0103-\u0163i m\u00e2ntui neamul t\u0103u!\/Tu te &#8216;nal\u0163\u0103 din morm\u00e2nt,\/ S\u0103 te aud din corn sun\u00e2nd\/ \u015ei Moldova adun\u00e2nd.\/ De-i suna din corn o dat\u0103,\/ Ai s&#8217;aduni Moldova toat\u0103,\/ De-i suna de dou\u0103 ori,\/ \u00ce\u0163i vin codri&#8217;n ajutor,\/ De-i suna a treia oar\u0103\/ Toti du\u015fmanii or s\u0103 piar\u0103\/ Din hotar\u0103 \u00een hotar\u0103\/ \u00cendr\u0103gi-i-ar ciorile\/<\/em><br \/>\n<em>\u015ei sp\u00e2nzur\u0103torile!<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Eleonora Bizovi, Bucovina de Nord, Ucraina<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sursa: Zorile Bucovinei<strong>[1]<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eDin Boian la Vatra Dornei&#8230;&#8221;. Aceste cuvine, at\u00e2t de cunoscute din \u201eDoina&#8221; lui Eminescu, sunt cartea de vizit\u0103 a satului [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-13419","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13419","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13419"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13419\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13422,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13419\/revisions\/13422"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13419"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13419"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13419"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}