{"id":13487,"date":"2013-06-22T12:06:21","date_gmt":"2013-06-22T12:06:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=13487"},"modified":"2013-06-22T12:15:32","modified_gmt":"2013-06-22T12:15:32","slug":"predica-parintelui-ilie-cleopa-la-rusalii-pogorarea-sfantului-duh","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/06\/22\/predica-parintelui-ilie-cleopa-la-rusalii-pogorarea-sfantului-duh\/","title":{"rendered":"Predica P\u0103rintelui Ilie Cleopa la Rusalii – Pogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Darul limbilor va \u00eenceta (I Corinteni 13,8)<\/em><\/p>\n

Iubi\u0163i credincio\u015fi,<\/p>\n

“Pe c\u00eet ne va ajuta mila \u015fi \u00eendurarea lui Dumnezeu ast\u0103zi vom vorbi despre \u00eencetarea darului vorbirii \u00een limbi \u00een Biserica lui Hristos.
\nDarul vorbirii \u00een limbi a fost dat de Dumnezeu Sfin\u0163ilor Apostoli la Duminica pogor\u00eerii Duhului Sf\u00eent, dar numai pentru o vreme, cu scopul de a se converti mai u\u015for neamurile p\u0103g\u00eene la cre\u015ftinism.
\n\u00centr-adev\u0103r, la pogor\u00eerea Duhului Sf\u00eent, Dumnezeu a vorbit iudeilor prin gurile str\u0103inilor. C\u0103ci iudeii str\u0103ini, auzind pe apostoli vorbind \u00een limba lor despre faptele minunate ale lui Dumnezeu<\/em>, au crezut (Fapte 2, 11).Despre darul vorbirii \u00een limbi Apostolul Pavel a proorocit c\u0103 va \u00eenceta \u00een Biseric\u0103 (I Corinteni 13, 8 ) deoarece a fost un dar \u015fi un semn numai pentru \u00eenceputul cre\u015ftinismului ca s\u0103-i converteasc\u0103 mai u\u015for pe necredincio\u015fi (I Corinteni 14, 22-28). Despre \u00eencetarea darului vorbirii \u00een limbi \u00een Biseric\u0103, arat\u0103 luminat \u015fi marele dasc\u0103l \u015fi lumin\u0103tor a toat\u0103 lumea, Sf\u00eentul Ioan Gur\u0103 de Aur care zice: “Pentru care pricin\u0103 a fost dat \u015fi luat dintre oameni darul vorbirii \u00een limbi? Nu pentru c\u0103 Dumnezeu ne necinste\u015fte, ci pentru c\u0103 ne cinste\u015fte foarte mult. \u015ei iat\u0103 cum: Oamenii erau atunci mai nepreg\u0103ti\u0163i, deoarece erau de cur\u00eend izb\u0103vi\u0163i de idoli \u015fi mintea lor era \u00eenc\u0103 neascu\u0163it\u0103 \u015fi mai nesim\u0163itoare; erau atra\u015fi \u015fi \u00eenc\u00eenta\u0163i de toate cele trupe\u015fti, nu aveau \u00eenc\u0103 nici o idee despre darurile netrupe\u015fti \u015fi nu \u015ftiau ce este harul spiritual care se contempl\u0103 numai prin credin\u0163\u0103. Pentru aceea se f\u0103ceau atunci semne. Unele dintre harismele cele duhovnice\u015fti s\u00eent nev\u0103zute \u015fi se \u00een\u0163eleg numai prin credin\u0163\u0103. Iar altele se fac prin semne v\u0103zute pentru \u00eencredin\u0163area celor necredincio\u015fi.
\nDeci, eu acum n-am nevoie de semne. Cel ce nu crede are nevoie de z\u0103log. Dar eu, care nu am nevoie de z\u0103log nici de semne, \u015ftiu c\u0103 am fost cur\u0103\u0163it de p\u0103cate, chiar dac\u0103 nu a\u015f vorbi \u00een limbi. Cei de atunci, \u00eens\u0103, nu credeau dac\u0103 nu aveau semn ca m\u0103rturie a adev\u0103rului \u00een care credeau. Prin urmare li se d\u0103deau semne nu ca unor credincio\u015fi, ci ca unor necredincio\u015fi, ca s\u0103 devin\u0103 credincio\u015fi”. \u00cen acest sens zice marele Apostol Pavel: Limbile s\u00eent spre semn, nu credincio\u015filor, ci necredincio\u015filor<\/em> (I Corinteni 14, 22).<\/p>\n

Iubi\u0163i credincio\u015fi,<\/p>\n

P\u00een\u0103 aici v-am ar\u0103tat, nu cu cuvintele mele, ci cu ale Sfintei \u015fi dumnezeie\u015ftii Scripturi, c\u0103 darul vorbirii \u00een limbi a \u00eencetat \u00een Biserica lui Hristos \u015fi totodat\u0103 v-am ar\u0103tat \u015fi pricina pentru care a \u00eencetat, ca s\u0103 \u015fti\u0163i \u015fi s\u0103 pute\u0163i spune \u015fi la cei r\u0103t\u0103ci\u0163i de la dreapta credin\u0163\u0103, care se laud\u0103 c\u0103 ei ar avea darul vorbirii \u00een limbi.
\nDar oare, fra\u0163ii mei, seam\u0103n\u0103 vorbirea lor \u00een limbi cu vorbirea cea adev\u0103rat\u0103 \u00een limbi care a fost la \u00eenceputul cre\u015ftinismului? Nicidecum. C\u0103ci ace\u015fti pretin\u015fi vorbitori \u00een limbi fac ni\u015fte bolboroseli \u015fi nimenea nu \u00een\u0163elege ce spun \u015fi a\u015fa \u00een\u015feal\u0103 pe cei ce nu cunosc ce spune Scriptura despre adev\u0103rata vorbire \u00een limbi. Noi \u015ftim c\u0103 glosolalia este vorbirea \u00een limbi, iar pronun\u0163area unui amestec ciudat de sunete nu poate fi numit\u0103 vorbire, ci bolborosire. \u00cen Sf\u00eenta Scriptur\u0103 este vorba de “limb\u0103” sau de “limbi”. Un amestec ciudat de sunete nu poate fi numit vorbire, iar sunetele \u00eenc\u00eelcite \u015fi g\u00eengave nu pot fi numite “limbi”, c\u00eet\u0103 vreme s\u00eent ne\u00een\u0163elese \u015fi f\u0103r\u0103 nici o r\u00eenduial\u0103.
\nPrin darul vorbirii \u00een limbi, Dumnezeu \u00ee\u015fi descoper\u0103 tainele Sale cele minunate (Fapte 2, 11; I Corinteni 14, 2), \u00eens\u0103 este de neconceput ca El s\u0103 fac\u0103 vreodat\u0103 vreo descoperire prin bolborosire. Dumnezeu ne-a dat fiec\u0103ruia la \u00eendem\u00een\u0103 limba noastr\u0103 matern\u0103, care este mijlocul cel mai bun \u015fi cel mai potrivit pentru a ne face s\u0103 \u00een\u0163elegem tot ce El ne descoper\u0103. Ori, prin mijlocirea bolboroselilor, Dumnezeu mai mult ne-ar \u00eencurca dec\u00eet ne-ar l\u0103muri.
\nAce\u015fti oameni zic c\u0103 nu s\u00eent \u00een\u0163ele\u015fi c\u00eend vorbesc \u00een limbi, pentru c\u0103 nu vorbesc oamenilor, ci lui Dumnezeu \u015fi c\u0103 \u00een duh vorbesc taine (I Corinteni 14, 2). Noi \u00eens\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m c\u0103 cei insufla\u0163i vorbeau limpede, pe \u00een\u0163eles \u015fi oamenilor \u015fi lui Dumnezeu, uneori put\u00eend fi \u00een\u0163ele\u015fi, iar alteori nu, \u00een func\u0163ie de felul ascult\u0103torilor pe care \u00eei aveau, str\u0103ini sau localnici. \u00cen Ierusalim Apostolii au vorbit oamenilor \u015fi au fost \u00een\u0163ele\u015fi pentru c\u0103 ascult\u0103torii erau oameni str\u0103ini de alt\u0103 limb\u0103 (Fapte 2, 1-12).
\n\u00cen Corint \u00eens\u0103 cei insufla\u0163i nu vorbeau oamenilor ci lui Dumnezeu, pentru c\u0103 ei nu aveau \u00een fa\u0163\u0103 dec\u00eet localnici ne\u015ftiutori de alte limbi \u015fi de aceea nimenea nu putea \u00een\u0163elege. \u00cen aceste cazuri se poate spune, cu drept cuv\u00eent, c\u0103 cel ce vorbe\u015fte \u00een limbi (I Corinteni 14, 2) nu vorbe\u015fte oamenilor, ci lui Dumnezeu, deoarece pentru ascult\u0103tori cele vorbite de ei s\u00eent taine pe care nu le pot \u00een\u0163elege f\u0103r\u0103 t\u0103lm\u0103cire.
\nFiecare cre\u015ftin ar trebui s\u0103 dovedeasc\u0103 prezen\u0163a \u015fi lucrarea Duhului Sf\u00eent \u00een el. Dar prezen\u0163a Duhului Sf\u00eent nu se dovede\u015fte numai prin vorbirea \u00een limbi. Marele Apostol Pavel zicea c\u0103 roadele Duhului Sf\u00eent s\u00eent: dragostea, bucuria, pacea, \u00eendelunga r\u0103bdare, bun\u0103tatea, facerea de bine, credin\u0163a, bl\u00eende\u0163ele, \u00eenfr\u00eenarea, cur\u0103\u0163ia<\/em> (Galateni 5, 22-23). Iat\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103 printre roadele Duhului nu este pomenit\u0103 vorbirea \u00een limbi, deoarece a fost un dar al Bisericii numai pentru un anumit timp, nu cum s\u00eent cele enumerate mai sus, pe care trebuie s\u0103 le aib\u0103 cre\u015ftinul din toate timpurile. Cine se dovede\u015fte c\u0103 are aceste roade ale Duhului Sf\u00eent, acela are \u015fi pe Duhul Sf\u00eent.
\nOare noi ortodoc\u015fii nu avem deloc darul vorbirii \u00een limbi? Sau \u00eel avem mai pu\u0163in dec\u00eet al\u0163i cre\u015ftini? A spune a\u015fa ceva \u00eenseamn\u0103 a os\u00eendi pe al\u0163ii din m\u00eendrie \u015fi a judeca prea p\u0103rtinitor. Darul vorbirii \u00een limbi nu este un dar obi\u015fnuit, ci unul deosebit \u015fi nu este dat fiec\u0103ruia (I Corinteni 12, 10). De ce atunci unii sectan\u0163i l-au socotit drept o condi\u0163ie a m\u00eentuirii? Apostolul zice: Oare to\u0163i vorbesc \u00een limbi?<\/em> (I Corinteni 12, 30). Deci \u015fi cei ce nu vorbesc \u00een limbi pot s\u0103 fie buni cre\u015ftini \u00een comunitatea cre\u015ftinilor adev\u0103ra\u0163i \u00eentruc\u00eet nu to\u0163i cre\u015ftinii au acelea\u015fi daruri. Atunci cum se poate pretinde ca to\u0163i s\u0103 aib\u0103 darul vorbirii \u00een limbi? Apostolii nu l-au cerut, ba chiar au ar\u0103tat c\u0103 \u00eentre localnici e nefolositor. Nici ei \u00een\u015fi\u015fi nu au folosit darul vorbirii \u00een limbi, dec\u00eet \u00een cazuri extraordinare c\u00eend a avut un anumit rost, cum a fost pogor\u00eerea Duhului Sf\u00eent din Ierusalim. Altfel l-ar fi cerut \u015fi nou\u0103 tuturor.
\nIat\u0103 acum care s\u00eent condi\u0163iile principale prin care se poate cunoa\u015fte adev\u0103rata glosolalie sau vorbirea \u00een limbi:
\n1. Cel care vorbe\u015fte \u00eentr-o limb\u0103 insuflat\u0103 s\u0103 fie \u00een\u0163eles de to\u0163i cei str\u0103ini care s\u00eent de fa\u0163\u0103 (Fapte 2, 1-13).
\n2. C\u00eend cineva vorbe\u015fte \u00eentr-o limb\u0103 insuflat\u0103 \u00eentre localnici, care nu cunosc lucruri str\u0103ine, cum a fost cazul din Corint, este nevoie de un alt dar, de acela al t\u0103lm\u0103cirii, f\u0103r\u0103 de care vorbirea \u00een limbi este o vorbire \u00een v\u00eent \u015fi o nebunie (I Corinteni 14, 23).
\n3. Darul vorbirii \u00een limbi nu a fost dat Bisericii pentru totdeauna, cum am ar\u0103tat, ci a fost dat numai la \u00eenceputul cre\u015ftinismului spre a trezi pe p\u0103g\u00eeni \u015fi pe iudei ca s\u0103 cread\u0103 \u00een Hristos. De aceea Marele Apostol Pavel a ar\u0103tat c\u0103 darul vorbirii \u00een limbi va \u00eenceta \u00een Biseric\u0103 (I Corinteni 13, 8).
\n4. Dup\u0103 ce am crezut \u00een Hristos c\u0103 este Dumnezeu adev\u0103rat, nu mai avem nevoie de vorbirea \u00een limbi, deoarece limbile s\u00eent semn, nu pentru credincio\u015fi, ci pentru cei necredincio\u015fi (I Corinteni 14, 22).
\n5. Chiar la \u00eenceputul cre\u015ftinismului darul vorbirii \u00een limbi a fost unul din darurile cele mai mici \u00een Biseric\u0103 fa\u0163\u0103 de cel al proorociei (predicii), al t\u0103lm\u0103cirii, al dragostei \u015fi altele care erau superioare. Despre aceasta zice Sf\u00eentul Apostol Pavel: De a\u015f gr\u0103i \u00een limbile oamenilor \u015fi ale \u00eengerilor, iar dragoste nu am, f\u0103cutu-m-am aram\u0103 sun\u0103toare \u015fi chimval r\u0103sun\u0103tor<\/em> (I Corinteni 13, 1).
\nEste cu totul exclus s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 vorbirea \u00een limbi prin darul Sf\u00eentului Duh ar \u00eensemna o bolborosire de vorbe \u00eentr-o limb\u0103 neexistent\u0103 sau numai conceput\u0103, deoarece atunci nu s-ar mai vorbi de limbi (Marcu 16, 17) \u015fi mai presus de toate ar fi de ne\u00eenl\u0103turat contrazicerea din Faptele Apostolilor, la capitolul 2. Bolborosirile \u015fi sunetele nearticulate precum \u015fi cuvintele \u00eenc\u00eelcite pe care le auzim la vorbitorii \u00een limbi \u00een ziua de azi se aseam\u0103n\u0103 foarte mult cu manifest\u0103rile p\u0103g\u00eene \u00een fa\u0163a zeului Dionisos \u015fi cu ale ereticilor montani\u015fti, gnostici \u015fi \u0163uackeri de mai t\u00eerziu, pe care Biserica lui Hristos cea dreptm\u0103ritoare i-a dat anatema pentru totdeauna.
\nA\u015fadar, fra\u0163ilor, s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 este cu totul str\u0103in\u0103 de Duhul lui Dumnezeu vorbirea \u00een limbi a acelor ce li se pare c\u0103 o au azi, \u015fi \u00eendr\u0103znesc f\u0103r\u0103 de Dumnezeu s\u0103 r\u0103st\u0103lm\u0103ceasc\u0103 adev\u0103rata glosolalie, care a fost cu adev\u0103rat un dar harismatic la \u00eenceputul cre\u015ftinismului.<\/p>\n

Iubi\u0163i credincio\u015fi,<\/p>\n

Ast\u0103zi este Duminica Cincizecimii, numit\u0103 \u015fi Duminica Rusaliilor sau Duminica Mare. Ast\u0103zi, la 50 de zile de la \u00cenviere \u015fi la zece zile de la \u00cen\u0103l\u0163area Domnului la cer, a fost trimis pe p\u0103m\u00eent \u00een chip de limbi de foc Duhul Sf\u00eent M\u00eeng\u00eeietorul, a treia persoan\u0103 a Preasfintei Treimi, “Care din Tat\u0103l purcede”, cum m\u0103rturisim \u00een Crez. El a fost trimis de c\u0103tre Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pentru a des\u0103v\u00eer\u015fi opera de r\u0103scump\u0103rare \u015fi m\u00eentuire a neamului omenesc prin jertfa Sa de pe Cruce. Mai \u00eenainte de patima Sa, M\u00eentuitorul spunea ucenicilor S\u0103i: De m\u0103 iubi\u0163i, p\u0103zi\u0163i poruncile Mele \u015fi Eu voi ruga pe Tat\u0103l \u015fi alt M\u00eeng\u00eeietor v\u0103 va da vou\u0103 ca s\u0103 fie cu voi \u00een veac, Duhul Adev\u0103rului, pe Care lumea nu poate s\u0103-L primeasc\u0103, pentru c\u0103 nu-L vede, nici nu-L cunoa\u015fte. Voi \u00eel cunoa\u015fte\u0163i, c\u0103 r\u0103m\u00eene la voi \u015fi va fi \u00een voi va fi. Nu v\u0103 voi l\u0103sa orfani. Voi veni la voi…<\/em> (Ioan 14, 15-18).
\n\u00cen alt loc M\u00eentuitorul iar f\u0103g\u0103duie\u015fte Apostolilor, \u015fi prin ei tuturor celor ce vor crede \u00een El, pe Duhul Sf\u00eent, zic\u00eend: Iar c\u00eend va veni M\u00eeng\u00eeietorul, pe Care Eu \u00cel voi trimite vou\u0103 de Tat\u0103l, Duhul Adev\u0103rului, Care de la Tat\u0103l purcede, Acela va m\u0103rturisi despre Mine<\/em> (Ioan 15, 26). Iar scopul trimiterii Sf\u00eentului Duh pe p\u0103m\u00eent ni-l descoper\u0103 Domnul nostru Iisus Hristos, zic\u00eend: Iar c\u00eend va veni Acela, Duhul Adev\u0103rului, v\u0103 va c\u0103l\u0103uzi la tot adev\u0103rul; c\u0103ci nu va vorbi de la Sine, ci c\u00eete va auzi va vorbi \u015fi cele viitoare v\u0103 va vesti. Acela M\u0103 va sl\u0103vi pentru c\u0103 din al Meu ia \u015fi v\u0103 veste\u015fte vou\u0103<\/em> (Ioan 16, 13-14).
\nDeci ce trebuie s\u0103 \u015ftim noi despre Sf\u00eentul Duh? C\u0103 este a treia persoan\u0103 a Preasfintei Treimi, c\u0103 purcede de la Tat\u0103l \u015fi c\u0103 a fost trimis \u00een lume prin Fiul, dup\u0103 \u00een\u0103l\u0163area Sa la cer. Dar de ce a venit pe p\u0103m\u00eent la zece zile dup\u0103 \u00cen\u0103l\u0163area Domnului? Pentru c\u0103 Fiul lui Dumnezeu, c\u00eend S-a \u00een\u0103l\u0163at la cer, a z\u0103bovit c\u00eete o zi la fiecare din cele nou\u0103 cete \u00eengere\u015fti pentru a le \u00eennoi \u015fi bucura prin \u00cenvierea Sa. A zecea zi, spun unii Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i, dup\u0103 ce Fiul S-a a\u015fezat de-a dreapta Tat\u0103lui pe tronul slavei Sale, a trimis pe Duhul Sf\u00eent \u00een lume.
\nDe ce se nume\u015fte Sf\u00eentul Duh “M\u00eeng\u00eeietorul” \u015fi “Duhul Adev\u0103rului”? Pentru c\u0103 Duhul Sf\u00eent m\u00eeng\u00eeie pe cre\u015ftini c\u00eet s\u00eent pe p\u0103m\u00eent. El m\u00eeng\u00eeie mamele care nasc \u015fi cresc copii, m\u00eeng\u00eeie pe copiii orfani, pe s\u0103raci, pe infirmi, pe v\u0103duve \u015fi pe cei bolnavi \u015fi pe b\u0103tr\u00eeni. Duhul Sf\u00eent m\u00eeng\u00eeie \u015fi \u00eent\u0103re\u015fte \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi \u00een r\u0103bdare pe mucenicii care rabd\u0103 grele chinuri \u015fi \u00ee\u015fi dau via\u0163a pentru Hristos. Duhul Sf\u00eent m\u00eeng\u00eeie pe credincio\u015fi, pe c\u0103lug\u0103ri \u015fi pe slujitorii Bisericii \u00een timpul rug\u0103ciunii \u015fi al grelelor ispite care vin asupra lor de la diavol, de la oamenii r\u0103i \u015fi din firea lor \u00eenclinat\u0103 spre p\u0103cat. Duhul Sf\u00eent m\u00eeng\u00eeie inimile celor smeri\u0163i \u015fi r\u00eevnitori pentru Hristos \u015fi mustr\u0103 prin con\u015ftiin\u0163\u0103 pe cei p\u0103c\u0103to\u015fi care nu se poc\u0103iesc.
\nDuhul Sf\u00eent se nume\u015fte “Duhul Adev\u0103rului” pentru c\u0103 prin El se m\u0103rturise\u015fte \u015fi se ap\u0103r\u0103 dreapta credin\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00eent, se \u00eent\u0103resc dogmele ortodoxe, se veste\u015fte Sf\u00eenta Evanghelie \u00een lume, se inspir\u0103 sfin\u0163ii, proorocii, ierarhii, preo\u0163ii \u015fi cuvio\u015fii care p\u0103storesc Biserica lui Hristos, care vestesc cele viitoare \u015fi pov\u0103\u0163uiesc sufletele pe calea m\u00eentuirii. Pe toate le sfin\u0163e\u015fte, le \u00eendrepteaz\u0103 \u015fi le c\u0103l\u0103uze\u015fte “la tot adev\u0103rul” Duhul Sf\u00eent, care r\u0103m\u00eene cu noi “\u00een veac”, adic\u0103 \u015fi pe p\u0103m\u00eent \u015fi \u00een cer, dup\u0103 mutarea noastr\u0103 la cele ve\u015fnice. Duhul Sf\u00eent “va m\u0103rturisi” despre Hristos c\u0103 este Fiul lui Dumnezeu M\u00eentuitorul \u015fi Judec\u0103torul lumii \u015fi “va vesti”, adic\u0103 va descoperi celor ale\u015fi tainele Sale cele viitoare. Tot Duhul Sf\u00eent va mustra \u015fi va v\u0103di necredin\u0163a celor lep\u0103da\u0163i de Dumnezeu, eresul \u015fi reaua credin\u0163\u0103 a sectelor rupte din s\u00eenul Bisericii, ca \u015fi r\u0103utatea p\u0103c\u0103to\u015filor robi\u0163i de p\u0103cate \u015fi nepoc\u0103i\u0163i.
\nDar de ce a venit Sf\u00eentul Duh Duminica \u015fi \u00een chip de limbi de foc s-a a\u015fezat pe capetele Sfin\u0163ilor Apostoli afla\u0163i \u00een foi\u015forul Cinei din Ierusalim? Domnul a \u00eenviat Duminica, \u00een ziua cea dint\u00eei a s\u0103pt\u0103m\u00eenii, \u015fi tot Duminica pe la orele nou\u0103 diminea\u0163a S-a cobor\u00eet Duhul Sf\u00eent peste Apostoli, ca s\u0103 sfin\u0163easc\u0103 aceast\u0103 zi, ca zi de odihn\u0103 ve\u015fnic\u0103 a cre\u015ftinilor \u00een locul sabatului Legii Vechi \u015fi s\u0103 ne \u00eendemne Duminica diminea\u0163a, mai ales la biseric\u0103, pentru a asculta Sf\u00eenta Liturghie \u015fi cuv\u00eentul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 din Evanghelie.
\nLimbile de foc ce s-au a\u015fezat peste Apostoli ca un vuiet \u015fi suflare de v\u00eent ce vine repede<\/em> (Fapte 2, 1-4) simbolizau focul Duhului Sf\u00eent ce avea s\u0103 ard\u0103 toat\u0103 necredin\u0163a, tot eresul \u015fi p\u0103catul \u00een lume.
\nPrin limbile de foc ale Duhului Sf\u00eent s-au sfin\u0163it cei doisprezece Apostoli, s-a \u00eentemeiat \u00een lume Biserica \u015fi urma s\u0103 se hirotoneasc\u0103 diaconi, preo\u0163i \u015fi episcopi. Prin acest foc dumnezeiesc urmau s\u0103 se s\u0103v\u00eer\u015feasc\u0103 cele \u015fapte Taine ale Bisericii \u015fi s\u0103 se reverse peste cre\u015ftini harul m\u00eentuitor al Duhului Sf\u00eent.<\/p>\n

Iubi\u0163i credincio\u015fi,<\/p>\n

Iat\u0103 c\u00eet de mare este praznicul de ast\u0103zi! S-a \u00een\u0103l\u0163at Hristos la cer de-a dreapta Tat\u0103lui, dar a venit la noi Duhul Sf\u00eent M\u00eeng\u00eeietorul, ca s\u0103 ne sfin\u0163easc\u0103, s\u0103 ne c\u0103l\u0103uzeasc\u0103, \u015fi s\u0103 lucreze m\u00eentuirea sufletelor noastre. Noi to\u0163i care ne \u00eenchin\u0103m cu dreapt\u0103 credin\u0163\u0103 Preasfintei Treimi, ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim cu harul Duhului Sf\u00eent prin cele \u015fapte Sfinte Taine \u00eentemeiate de Hristos. Prin botez devenim fii ai lui Dumnezeu dup\u0103 dar \u015fi fii ai Bisericii Ortodoxe. Prin taina Ungerii cu Sf\u00eentul Mir primim pecetea harului Duhului Sf\u00eent.
\nPrin spovedanie ne sp\u0103l\u0103m \u015fi ne dezleg\u0103m de p\u0103catele f\u0103cute dup\u0103 botez, tot cu puterea harului dumnezeiesc, care \u00eempreun\u0103 cu Botezul \u015fi Mirungerea revars\u0103 peste noi cel mai mult harul m\u00eentuitor al Duhului Sf\u00eent. La fel \u015fi ultimele trei Taine \u015fi mai ales Preo\u0163ia, ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc \u00een via\u0163\u0103 harul m\u00eentuirii, prin care ne cur\u0103\u0163im, ne ilumin\u0103m \u015fi ne sfin\u0163im \u00een Hristos.
\nDatoria noastr\u0103 principal\u0103 este s\u0103 nu \u00eentrist\u0103m pe Duhul Sf\u00eent care este \u00een noi de la botez, prin p\u0103cate.
\nNici s\u0103 alung\u0103m pe Sf\u00eentul Duh de la noi prin necredin\u0163\u0103, m\u00eendrie, desfr\u00eenare, ucidere \u015fi mai ales prin c\u0103derea \u00een cursele sectelor. Am gre\u015fit? S\u0103 ne poc\u0103im de \u00eendat\u0103 ca s\u0103 nu ne p\u0103r\u0103seasc\u0103 Duhul Sf\u00eent. Spovedania \u015fi Sf\u00eenta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie ne ajut\u0103 \u00een via\u0163\u0103 cel mai mult la m\u00eentuire. S\u0103 nu le am\u00een\u0103m la b\u0103tr\u00eene\u0163e, ca s\u0103 nu murim a\u015fa, c\u0103 nu ne putem m\u00eentui f\u0103r\u0103 dezlegarea p\u0103catelor \u015fi f\u0103r\u0103 Trupul \u015fi S\u00eengele lui Hristos.
\nS\u0103 fugim de p\u0103cate, c\u0103 p\u0103catul \u00eendep\u0103rteaz\u0103 Duhul Sf\u00eent de la noi. S\u0103 ne ferim de adun\u0103ri \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi sectare, c\u0103 acelea nu au Biseric\u0103 nici harul Duhului Sf\u00eent. Vrem s\u0103 \u015ftim tainele credin\u0163ei? S\u0103 citim c\u0103r\u0163i sfinte \u015fi s\u0103 cerem sfatul preo\u0163ilor. Vrem s\u0103 vorbim limba \u00eengerilor, care este cea mai frumoas\u0103? S\u0103 ne rug\u0103m din inim\u0103 cu smerenie \u015fi lacrimi \u015fi s\u0103 l\u0103ud\u0103m pe Dumnezeu acas\u0103 \u015fi \u00een Biseric\u0103.
\nPrin rug\u0103ciune vorbim cu Dumnezeu, cu Maica Domnului, cu Apostolii, cu sfin\u0163ii din cer \u015fi cu oamenii de pe p\u0103m\u00eent. Rug\u0103ciunea este cea mai pre\u0163ioas\u0103 vorbire duhovniceasc\u0103 \u00een limba Duhului Sf\u00eent. Vrem s\u0103 biruim r\u0103utatea lumii \u015fi a diavolului? S\u0103 iubim curat pe to\u0163i oamenii, s\u0103 iert\u0103m \u015fi s\u0103 ajut\u0103m dup\u0103 putere pe to\u0163i. Vrem s\u0103 l\u0103ud\u0103m pe Duhul Sf\u00eent? S\u0103 rostim zilnic rug\u0103ciunea “\u00cemp\u0103rate ceresc M\u00eeng\u00eeietorule”. Vrem s\u0103 l\u0103ud\u0103m cu to\u0163ii \u00eengerii \u015fi cu to\u0163i sfin\u0163ii pe Preasf\u00eenta Treime? S\u0103 c\u00eent\u0103m adesea “Sfinte Dumnezeule”, l\u0103ud\u00eend pe Tat\u0103l, pe Fiul \u015fi pe Duhul Sf\u00eent. Amin.”<\/p>\n

P\u0103rintele Ilie Cleopa<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Darul limbilor va \u00eenceta (I Corinteni 13,8) Iubi\u0163i credincio\u015fi, “Pe c\u00eet ne va ajuta mila \u015fi \u00eendurarea lui Dumnezeu ast\u0103zi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-13487","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13487","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13487"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13487\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13490,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13487\/revisions\/13490"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13487"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13487"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13487"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}