{"id":13600,"date":"2013-06-27T15:56:37","date_gmt":"2013-06-27T15:56:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=13600"},"modified":"2013-06-27T15:56:37","modified_gmt":"2013-06-27T15:56:37","slug":"natiune-nationalism-stat-national","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/06\/27\/natiune-nationalism-stat-national\/","title":{"rendered":"“Na\u0163iune, Na\u0163ionalism, Stat Na\u0163ional”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eRom\u00e2nia este stat na\u0163ional, suveran, unitar \u015fi indivizibil\u201d (Art. 1 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei).<\/strong><\/em><\/p>\n

Readucem \u00een discu\u0163ie aceast\u0103 chestiune fundamental\u0103 \u00eentr-un moment greu al na\u0163iunilor lumii, \u00een context \u015fi al na\u0163iunii noastre, azi, c\u00e2nd \u00eemp\u0103timi\u0163ii domina\u0163iei planetare pun deschis problema lichid\u0103rii acestei principale permanen\u0163e a istoriei \u2013 NA\u0162IUNEA, \u201epoporul istoric\u201d, cum i-a spus Eminescu. Readucem, am spus, c\u0103ci cercet\u00e2nd \u015fi reflect\u00e2nd \u00eendelung, valorific\u00e2nd \u015fi contribu\u0163ia \u00eenainta\u015filor, problema aceasta am abordat-o \u015fi am rezolvat-o \u015ftiin\u0163ific \u00eentr-o carte recent\u0103 \u015fi am reluat-o apoi, ca aten\u0163ionare, ca avertisment, ca semnal de alarm\u0103, \u00een c\u00e2teva studii publicate \u00een pres\u0103.<\/p>\n

Na\u0163iunea \u2013 \u201e\u00eentr\u00e2nsa ne-am n\u0103scut, ea este mama noastr\u0103 […] Sau punem pumnul \u00een pieptul furtunii, sau pierim!\u201d\u00a0<\/strong>(Simeon B\u0103rnu\u0163iu, 1848)<\/p>\n

Cum spuneam \u00een alt loc, \u00een ceasurile de mare cump\u0103n\u0103 istoric\u0103, cum este \u015fi cel pe care-l tr\u0103im azi la nivel planetar \u015fi la nivel na\u0163ional, tr\u0103itorii prezentului, pe l\u00e2ng\u0103 propria lor judecat\u0103 \u015fi decizie, pentru a ie\u015fi dintr-o situa\u0163ie limit\u0103 \u00eentreab\u0103 istoria \u2013 regina \u015ftiin\u0163elor umaniste, cum i s-a spus -, istoria Neamului lor \u015fi istoria lumii, iar din istorie pe cele mai reprezentative personalit\u0103\u0163i, cele mai ata\u015fate poporului istoric \u015fi, drept consecin\u0163\u0103, recunoscute de popoare ca st\u00e2lpi de lumin\u0103 \u015fi energie. Iar istoria \u015fi personalit\u0103\u0163ile ei emblematice care au g\u00e2ndit \u015fi s-au exprimat \u00een acest domeniu au concluzionat c\u0103 na\u0163iunea \u2013 na\u0163iunea etnic\u0103, singura accep\u0163iune \u015ftiin\u0163ific\u0103 a conceptului! \u2013 a fost este \u015fi va r\u0103m\u00e2ne principala permanen\u0163\u0103 a istoriei lumii. \u015ei astfel am \u00eenceput, din motto, cu cea mai ad\u00e2nc\u0103 \u015fi mai succint\u0103 cugetare asupra na\u0163iunii, spus\u0103 \u00eentr-un moment de r\u0103scruce pentru fiin\u0163a noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 de g\u00e2nditorul cel mai reprezentativ, al locului \u015fi al timpului, Simeon B\u0103rnu\u0163iu, atunci c\u00e2nd liderul emblematic al revolu\u0163iei de la 1848-1849, Avram Iancu, formula deviza:\u00a0\u201eSau punem pumnul \u00een pieptul furtunii, sau pierim!\u201d<\/em>\u00a0\u015fi d\u0103dea, \u00een stilul s\u0103u, ordinul de lupt\u0103:\u00a0\u201eNo, hai!\u201d<\/em><\/p>\n

Rom\u00e2nii s\u0103-n\u0163eleag\u0103 c\u0103 d-a tr\u0103i ca na\u0163ie e cea dint\u00e2i condi\u0163ie a unui popor.<\/strong><\/p>\n

\u015ei atunci, dac\u0103 mama noastr\u0103 se afl\u0103, pentru fiecare, sub aura sacralit\u0103\u0163ii, na\u0163iunea noastr\u0103, \u00een care cu to\u0163ii ne-am n\u0103scut, cum poate fi? Tot atunci, \u00een 1848, \u201eomologul\u201d de peste Carpa\u0163i al lui B\u0103rnu\u0163iu, care ca \u015fi acesta \u00ee\u015fi \u00eenchinase \u0163\u0103rii sale via\u0163a, Nicolae B\u0103lcescu, t\u0103lm\u0103cea alor s\u0103i c\u0103 \u201ena\u0163ionalitatea (na\u0163iunea, n.n.) este forma cea mai dezvoltat\u0103 a raselor \u2026 Ea este legitimitatea popoarelor\u201d. Iar geniul nostru na\u0163ional, Mihai Eminescu \u2013 \u201eprima jertf\u0103 politic\u0103 pe altarul Daciei Mari\u201d, cum i s-a spus (dr. Aurel David) \u2013 pleda ferm pentru a se respecta \u201esuprema lege a conserv\u0103rii na\u0163ionalit\u0103\u0163ii \u015fi a \u0163\u0103rii, cu orice mijloc \u015fi pe orice cale\u201d, ad\u0103ug\u00e2nd: na\u0163iunea, \u201enoi o iubim a\u015fa cum este, cum a f\u0103cut-o Dumnezeu, cum a ajuns prin suferin\u0163ele seculare p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre \u2026 \u015ei chiar dac\u0103 amintirea noastr\u0103 ar pieri \u00een umbra vremilor \u015fi s-ar \u015fterge din memoria tuturor, tot pe aceea\u015fi cale a conserv\u0103rii na\u0163ionalit\u0103\u0163ii \u015fi a \u0163\u0103rii vom st\u0103rui \u2026\u201d.<\/p>\n

Foarte interesant\u0103 pentru contextul actual este vocea lui I.C. Br\u0103tianu, cel care, treptat, a devenit unul din cei mai importan\u0163i oameni de Stat ai Rom\u00e2niei. Preocupat \u2013 ca \u015fi Nicolae B\u0103lcescu, ca \u015fi genera\u0163ia lor pa\u015foptist\u0103 de altfel \u2013 de revolu\u0163ia viitoare \u00een contextul european, \u00een 1853, la c\u00e2\u0163iva ani dup\u0103 revolu\u0163ia pa\u015foptist\u0103 reprimat\u0103 de imperii, c\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu mul\u0163i \u201ec\u0103uza\u015fi\u201d m\u00e2nca p\u00e2inea neagr\u0103 a emigra\u0163iei, I.C. Br\u0103tianu dorea ca revolu\u0163ia viitoare\u00a0\u201es\u0103 fie rena\u015fterea Europei pentru o libertate statornic\u0103\u201d<\/em>. \u015ei, \u00een aceast\u0103 perspectiv\u0103 \u0163inea s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 problema na\u0163iunii ca fiind esen\u0163ial\u0103 \u00een viitorul context. Anume, dorea ca rom\u00e2nii \u201es\u0103-n\u0163eleag\u0103 c\u0103 d-a tr\u0103i ca na\u0163ie e cea dint\u00e2i condi\u0163ie a unui popor\u201d iar ap\u0103rarea na\u0163iunii \u201econtra celor care au nelegiuirea d-a voi s\u0103-i lipseasc\u0103 de d\u00e2nsa este nu numai un drept ci \u015fi o datorie sf\u00e2nt\u0103; crim\u0103 \u015fi sinucidere d-a nu o face.\u201d Ca \u015fi B\u0103rnu\u0163iu \u00een 1848 \u2013 findc\u0103 era un crez al \u201esecolului na\u0163iunilor\u201d! \u2013 \u015fi I.C. Br\u0103tianu considera na\u0163iunea drept \u201ecea dint\u00e2i condi\u0163ie a libert\u0103\u0163ii\u201d. De aceea, continua el, na\u0163iunea\u201enu se poate dob\u00e2ndi nici dezvolta subt steagul despotismului\u201d.<\/em>\u00a0\u00cen spiritul veacului era \u015fi convingerea lui I.C. Br\u0103tianu: c\u0103 na\u0163iunea, libertatea \u015fi democra\u0163ia erau valori supreme \u00eengem\u0103nate. \u015ei sublinia, adres\u00e2ndu-se atunci mai ales rom\u00e2nilor ardeleni: \u201eNu crede\u0163i c\u0103 na\u0163ionalitatea (na\u0163iunea \u2013 n.n.) se poate dezvolta subt suflare str\u0103in\u0103\u201d. Iar \u201ef\u0103c\u00e2nd pe mortul, nu vom re\u00eenvia na\u0163ionalitatea noastr\u0103\u201d. Invoc\u00e2nd, \u00een sf\u00e2r\u015fit, obiectivul major al unit\u0103\u0163ii politice, I.C. Br\u0103tianu spunea semenilor s\u0103i c\u0103\u00a0\u201esufletul Rom\u00e2niei nu se poate manifesta dec\u00e2t \u00een unitate na\u0163ional\u0103 […] pe c\u00e2t vom fi trunchia\u0163i, locul na\u0163iei noastre va fi gol \u00een corul cel mare al omenirei \u015fi omenirea va suferi \u015fi noi vom suferi mai tare\u201d.<\/em><\/p>\n

Deci, acest revolu\u0163ionar pa\u015foptist \u015fi apoi mare om de Stat rom\u00e2n, scrut\u00e2nd viitorul, se pronun\u0163a pentru o Europ\u0103 a na\u0163iunilor suverane cu Statele lor na\u0163ionale unitare \u015fi independente. Iar aceasta ar putea fi, cu adev\u0103rat, \u201erena\u015fterea Europei pentru o libertate statornic\u0103.\u201d Solu\u0163ie cu at\u00e2t mai mult valabil\u0103 azi.<\/p>\n

\u201eCea mai fireasc\u0103 societate omeneasc\u0103 este na\u0163iunea\u201d \u2013 1912) […] \u201eNa\u0163iunea este o fiin\u0163\u0103 organic\u0103\u201d \u2013 1922)<\/strong>\u00a0(Nicolae Iorga)<\/p>\n

Marele istoric Nicolae Iorga, \u00een 1912 f\u0103cea aceast\u0103 remarc\u0103 important\u0103 asupra na\u0163iunii: \u201eCea mai fireasc\u0103 societate omeneasc\u0103 este na\u0163iunea\u201d. Iar \u00een 1922 ad\u0103uga: \u201eNa\u0163iunea este o fiin\u0163\u0103 organic\u0103\u201d, \u00een sensul c\u0103 \u201etot ce se g\u0103se\u015fte \u00eentr\u00e2nsa nu se desparte de d\u00e2nsa \u015fi colaboreaz\u0103 la via\u0163a ei\u201d. \u00cen 1940, cu c\u00e2teva luni \u00eenainte de a fi asasinat, c\u00e2nd Statele europene c\u0103deau sub agresiunea hitlerist\u0103, savantul, cu autoritatea \u015ftiin\u0163ei \u015fi clarviziunii sale \u00eencuraja na\u0163iunile aflate \u00een suferin\u0163\u0103 s\u0103 nu piard\u0103 speran\u0163a: \u201eMai e na\u0163iunea \u2013 le spunea el. Ea nu se poate umili pentru totdeauna \u015fi nu se poate nimici nici de-a lungul sutelor de ani. E lucrul primordial \u015fi plastic, De la d\u00e2nsa vine totul. Ea \u00eentinde Statul \u00een ceasurile bune, \u00een ceasurile rele \u00eel resoarbe, \u00eel ascunde \u00een misterul ei sacru p\u00e2n\u0103 la o alt\u0103 tres\u0103rire \u00een afar\u0103, ca arborele care-\u015fi \u00eentinde vlaga \u00een toamn\u0103 pentru o nou\u0103 prim\u0103var\u0103. Deci, orice ar fi, pentru cei mai mici \u015fi amenin\u0163a\u0163i, \u00eenapoi la na\u0163iune\u201d.<\/p>\n

Cel mai de seam\u0103 doctrinar al ortodoxiei rom\u00e2ne\u015fti, p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, \u00eentr-o \u00eendelungat\u0103 activitate publicistic\u0103 s-a oprit frecvent asupra conceptului fundamental de na\u0163iune.\u00a0\u201eNa\u0163iunile sunt comunt\u0103\u0163i de destin<\/em>\u00a0– scria el \u00een 1940 -,\u00a0comunit\u0103\u0163ile cele mai temeinice, mai statornice.\u201d<\/em>. Pentru doctrinarul ortodox care cu un an \u00eenainte \u00ee\u015fi publica antologia Ortodoxie \u015fi rom\u00e2nism, na\u0163iunea \u201eeste o condi\u0163ie fundamental\u0103 a m\u00e2ntuirii\u201d. Iar \u00een anii celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, c\u00e2nd na\u0163iunile au fost at\u00e2t de greu \u00eencercate, p\u0103rintele St\u0103niloae scria: \u201eNeamurile (na\u0163iunile, n.n.) sunt zone ontice ireductibile. Ele sunt unit\u0103\u0163i specifice ale omenirii\u201d. \u015ei continua: \u201eAceste \u00eentreguri etnice, vii organisme spiritual-biologice, nu pot fi sf\u0103r\u00e2mate pentru a se crea comunit\u0103\u0163i biserice\u015fti ana\u0163ionale\u201d.<\/em>\u00a0\u00cen alt articol, relu\u00e2nd ideea permanen\u0163ei na\u0163iunii de-a lungul istoriei, scria:\u201e\u00centre realit\u0103\u0163ile fundamentale care au r\u0103mas dup\u0103 furtunile istoriei au fost \u00een primul r\u00e2nd Neamurile<\/em>\u00a0(na\u0163iunile, n.n.),\u00a0c\u0103ci Neamurile au fost \u00eentotdeauna purt\u0103toarele istoriei \u015fi ale culturii.\u201d \u201eDrept aceea, continua autorul, oric\u00e2te nout\u0103\u0163i ar putea \u0163\u00e2\u015fni de pe urma r\u0103zboului actual, nu \u00eencape \u00eendoial\u0103 c\u0103 Neamurile vor continua s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ca realit\u0103\u0163i fundamentale \u2026\u201d.<\/em><\/p>\n

Marele sociolog Dimitrie Gusti, referindu-se la ponderea na\u0163iunii la nivel palnetar, nota: \u201eNa\u0163iunea este realitatea central\u0103 care \u00eensumeaz\u0103 toate aspira\u0163iile fire\u015fti ale indivizilor \u015fi de la care pornesc nu spre alt\u0103 fiin\u0163\u0103 ci spre un nou plan de rela\u0163ii toate manifest\u0103rile interna\u0163ionale \u2026\u201d. \u00cen ce ne prive\u015fte, valorific\u00e2nd contribu\u0163iile \u00eenainta\u015filor \u015fi pornind de la ei, am sintetizat \u00een defini\u0163ii \u015fi caracteriz\u0103ri succinte conceptul de na\u0163iune \u2013 na\u0163iunea etnic\u0103! \u2013, de Stat na\u0163ional, precum \u015fi blindajul lor de o\u0163el special, na\u0163ionalismul.<\/p>\n

Na\u0163iunea este o comunitate uman\u0103 etno-lingvistic\u0103, sedentarizat\u0103 pe un teritoriu al ei, cristalizat\u0103 \u00eentr-un \u00eendelungat \u015fi complex proces istoric \u00een care \u015fi-a constituit un specific na\u0163ional, \u201ecodul\u201d s\u0103u etic, spiritualitatea sa, \u015fi-a afirmat identitatea \u015fi suveranitatea na\u0163ional\u0103 \u2013 atributele ei supreme \u015fi inalienabile -, voin\u0163a politic\u0103 \u015fi ob\u0163iunea religioas\u0103 \u2013 toate materializate \u00een Statul na\u0163ional -, devenind astfel principala permanen\u0163\u0103 a istoriei.<\/p>\n

La nivel planetar a prevalat \u015fi prevaleaz\u0103 dreptul na\u0163iunii \u00eenaintea tuturor.<\/strong><\/p>\n

Na\u0163iunea traco-geto-dacilor \u2013 str\u0103mo\u015fii no\u015ftri reali, descenden\u0163i ai poporului primordial al Europei (arienii\/pelasgii) -, creatoarea primelor civiliza\u0163ii europene, \u00een Neolitic, a fost prima na\u0163iune constituit\u0103 pe \u201eb\u0103tr\u00e2nul continent\u201d, cu primele State na\u0163ionale. Statul na\u0163ional, fiu natural al na\u0163iunii, coordonatorul dezvolt\u0103rii ei optime \u015fi al ap\u0103r\u0103rii ei \u00een fa\u0163a oric\u0103ror provoc\u0103ri \u015fi primejdii, este un ansamblu organic de institu\u0163ii continuu perfectibile \u00een dinamica vie\u0163ii, acreditat de istorie ca forma\u0163iune politic\u0103 ideal\u0103, devenit expresia politic\u0103 a poporului suveran \u00een epoca modern\u0103 \u2013 epoca suveranit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u2013 \u00een care egalitatea \u00een datorii \u015fi drepturi s-a impus ca un bun comun al tuturor cet\u0103\u0163enilor s\u0103i. \u015ei red\u0103m aici cea mai reprezentativ\u0103 \u015fi mai ferm\u0103 apreciere asupra specificului na\u0163ional \u015fi a Statului na\u0163ional pe care i-o dator\u0103m geniului nostru na\u0163ional, Mihai Eminescu:\u201eCestiunea de c\u0103petenie pentru istoria \u015fi continuitatea de dezvoltare a acestei \u0163\u0103ri este ca elementul rom\u00e2nesc s\u0103 r\u0103m\u00e2ie cel determinant, ca el s\u0103 dea tiparul acestei forme de Stat, ca limba lui, \u00eenclin\u0103rile lui oneste \u015fi generoase, bunul lui sim\u0163, c-un cuv\u00e2nt geniul lui s\u0103 r\u0103m\u00e2ie \u015fi pe viitor norma de dezvoltare a \u0163\u0103rii \u015fi s\u0103 p\u0103trund\u0103 pururea aceast\u0103 dezvoltare\u201d.<\/em>\u00a0\u015ei Eminescu concluziona:\u00a0\u201eVoim Statul na\u0163ional, nu Statul cosmopolit, nu America dun\u0103rean\u0103. Voim ca stejarul stejari s\u0103 produc\u0103, nu meri p\u0103dure\u0163i\u201d.<\/em><\/p>\n

Na\u0163ionalismul \u2013 at\u00e2t de deformat \u015fi de hulit de propaganda For\u0163elor de domina\u0163ie! \u2013 este sentimentul sacru al oric\u0103rui nativ ce se revendic\u0103 de la o na\u0163iune \u015fi, deopotriv\u0103, datoria lui sacr\u0103 de a contribui la dezvoltarea optim\u0103 a acesteia \u015fi de a o ap\u0103ra p\u00e2n\u0103 la sacrificiul suprem. Totodat\u0103, na\u0163ionalismul implic\u0103 sentimente similare pentru toate na\u0163iunile lumii \u2013 surorile bune ale na\u0163iunii sale \u00een florilegiul planetar al na\u0163iunilor.<\/p>\n

Deci, dup\u0103 at\u00e2tea opinii ale unor \u00eenainta\u015fi de \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi patriotic\u0103, concluzii pertinente la care ace\u015ftia au ajuns prin \u00eendelungate reflec\u0163ii asupra surselor studiate \u015fi dup\u0103 propria experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103, ce trebuie s\u0103 facem noi pentru a nu gre\u015fi fa\u0163\u0103 de \u00eenainta\u015fii no\u015ftri, fa\u0163\u0103 de noi \u00een\u015fine, fa\u0163\u0103 de contemporanii \u015fi urma\u015fii no\u015ftri, pentru a g\u0103si \u00eentotdeauna \u201ecuv\u00e2ntul ce exprim\u0103 adev\u0103rul\u201d?<\/p>\n

Himera \u201eImperiului universal\u201d.<\/strong><\/p>\n

Ne afl\u0103m, \u00eentr-adev\u0103r, sub greutatea axiomatic\u0103 a realit\u0103\u0163ii istorice, re\u0163inut\u0103 \u015fi \u00een opiniile citate, privitoare la na\u0163iunea etnic\u0103 \u015fi la Statul ei na\u0163ional \u2013 valori supreme aflate acum la o r\u0103scruce a istoriei \u2013 iar pe de alt\u0103 parte suntem \u015foca\u0163i de o a\u015fazis\u0103 \u201eviziune nou\u0103\u201d care, ignor\u00e2nd datele \u015fi legitatea istoric\u0103, \u201epostuleaz\u0103\u201d schimbarea, la comand\u0103, a ceea ce este statornicit ca permanen\u0163\u0103 istoric\u0103 \u015fi direc\u0163ie de evolu\u0163ie spre mai bine, \u201epostuleaz\u0103\u201d o schimbare \u00een acest mod \u00een \u00eens\u0103\u015fi natura uman\u0103.<\/p>\n

Spuneam la \u00eenceput c\u0103 lumea \u2013 \u015fi noi, cu lumea! \u2013 se afl\u0103, azi, \u00eentr-un moment greu, ca urmare , \u00een fond, a unor sl\u0103biciuni \u015fi erori ale \u00eens\u0103\u015fi Societ\u0103\u0163ii umane, perpetuate \u00een timp. Societatea modern\u0103, ajuns\u0103 \u2013 prin lupta milenar\u0103 a na\u0163iunilor \u2013 \u00een aceast\u0103 epoc\u0103 a suveranit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, epoc\u0103 \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 asigure, \u00een sf\u00e2r\u015fit, armonia social\u0103 \u015fi democra\u0163ia real\u0103 \u2013 idealul tuturor timpurilor istorice \u2013 a fost \u015fi ea deturnat\u0103 de la mersul s\u0103u firesc de c\u0103tre For\u0163ele de domina\u0163ie planetar\u0103. Acestea, prelu\u00e2nd de la defunctele imperii \u201eistorice\u201d himera \u201eImperiului universal\u201d, pl\u0103nuiesc constituirea unui, la fel de himeric, \u201eImperiu global\u201d \u2013 condus de un Guvern mondial, \u00eentr-o a\u015fazis\u0103 \u201eNou\u0103 Ordine Mondial\u0103\u201d -, cu trecerea printr-o \u201efaz\u0103 intermediar\u0103\u201d, preg\u0103titoare, de a\u015fazise \u201eUniuni\u201d \u2013 superstate zonale \u00een care s\u0103 se \u201etopeasc\u0103\u201d na\u0163iunile etnice re\u00eencarcerate, cu Statele lor na\u0163ionale \u00eentr-un superstat \u201ecivic \u015fi multicultural\u201d, f\u0103r\u0103 culoare na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

Prima \u201eUniune\u201d de acest fel \u2013 intitulat\u0103, semnificativ, \u201eUniunea Statelor Americane\u201d (U.S.A.) \u2013 a fost creat\u0103 c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea, cu g\u00e2ndul de a cuprinde \u00een viitor cele dou\u0103 Americi iar altele dou\u0103, p\u00e2n\u0103 acum, au fost create \u00een secolul al XX-lea: celebra U.R.S.S. iar mai nou \u201eUniunea European\u0103\u201d (U.E.). Mai sunt \u201eplanificate\u201d \u015fi altele. Corifeii acestor For\u0163e \u015fi ai acestor entit\u0103\u0163i au elaborat \u015fi au promovat \u201enoua viziune\u201d asupra na\u0163iunii \u015fi a Statului ei na\u0163ional. Prima \u201evariant\u0103\u201d a acestei \u201enoi viziuni\u201d a fost cea leninist-stalinist\u0103\/masono-comunist\u0103 (bol\u015fevic\u0103) \u015fi pe baza ei s-a constituit \u00een 1922 prima mare \u00eenchisoare modern\u0103 a na\u0163iunilor deja \u00eencarcerate \u00een imperiul \u201eistoric\u201d anterior, autocrat, al \u0163arilor, numit acum \u201eUniune\u201d (U.R.S.S.), cu dezastruoasele rezultate cunoscute. Varianta \u201epostula\u201d dispari\u0163ia previzibil\u0103 a na\u0163iunilor, dar nu g\u0103sise \u00eenc\u0103 \u201eformula magic\u0103\u201d a dispari\u0163iei iar corifeii au trecut la aplicarea for\u0163ei, cu lichid\u0103ri masive \u00eempotriva \u201edu\u015fmanilor poporului\u201d, hot\u0103r\u00e2\u0163i s\u0103 construiasc\u0103 o mare \u201ena\u0163iune sovietic\u0103\u201d. Era noua inven\u0163ie \u201e\u00een materie\u201d, \u00een plan euro-asiatic, dup\u0103 sintagma \u201ena\u0163iune politic\u0103\u201d a nobilimii din Evul mediu \u015fi sintagma \u201ena\u0163iune american\u0103\u201d, nume care \u00eencepea s\u0103 fie folosit pentru mozaicul etnic ce popula U.S.A.<\/p>\n

Transformarea na\u0163iunilor etnice \u00een a\u015fazise \u201ena\u0163iuni civice\u201d.<\/strong><\/p>\n

Trec\u00e2ndu-se, la \u00eenceputul secolului al XX-lea, la \u201efaza\u201d neoimperialist\u0103 \u015fi constituindu-se Conspira\u0163ia neoimperialist\u0103 mondial\u0103 pentru re\u00eencarcerarea na\u0163iunilor care, prin lupt\u0103 milenar\u0103, ob\u0163inuser\u0103 recunoa\u015fterea principiului suveranit\u0103\u0163ii, cu dreptul constituirii\/reconstituirii Statelor na\u0163ionale, corifeii For\u0163elor de domina\u0163ie au c\u0103utat continuu \u201eformula magic\u0103\u201d pentru am\u0103girea \u015fi re\u00eencarcerarea na\u0163iunilor europene, na\u0163iuni cu str\u0103vechi r\u0103d\u0103cini istorice \u015fi cu o civiliza\u0163ie avansat\u0103. Astfel, au relansat, \u00een etapa interbelic\u0103, ideea unor \u201efedera\u0163ii\u201d zonale \u015fi chiar ideea unor \u201eState Unite ale Europei\u201d, dar evenimetele s-au precipitat \u015fi ideile s-au stins. \u00centre timp se pornise \u2013 discret dar mai ales secret \u2013 \u201elucrarea\u201d unei noi \u201econstruc\u0163ii\u201d europene, c\u0103ut\u00e2ndu-se momentul potrivit pentru punerea \u00een oper\u0103 a \u201eproiectului\u201d. \u015ei \u201emomentul\u201d a venit dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, c\u00e2nd printr-o politic\u0103 a \u201epa\u015filor m\u0103run\u0163i\u201d s-a declan\u015fat ac\u0163iunea de constituire a \u201eUniunii Europene\u201d. \u00centre timp, marea \u201eUniune sovietic\u0103\u201d, datorit\u0103 represiunilor \u015fi contradic\u0163iilor interne, ca \u015fi agresivit\u0103\u0163ii \u00een plan extern, urca st\u0103ruitor c\u0103tre un prag al exploziei la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XX-lea, iar \u201euniunea\u201d de peste ocean avea \u201eprobleme\u201d; chiar un cunoscut ziarist al ei o numea \u201eimperiul s\u0103lb\u0103ticiei\u201d. \u00cen occident se afirma \u00eens\u0103 \u201eUniunea European\u0103\u201d. \u015ei \u00een timp ce U.R.S.S. \u201ec\u0103dea\u201d \u2013 de fapt se \u201emetamorfoza\u201d, cu chinuri inerente, \u00eentr-un mare \u201eCentru de Putere\u201d -, Uniunea European\u0103 lansa, \u00een ianuarie 2006, \u201evarianta a doua\u201d \u00een problema desfiin\u0163\u0103rii na\u0163iunilor etnice \u015fi a Statelor lor na\u0163ionale ai c\u0103ror lideri acceptaser\u0103 sau vor accepta, semn\u00e2nd, \u201eaderarea\u201d la U.E. -, variant\u0103 dat\u0103 sub forma unei \u201eRecomand\u0103ri\u201d, con\u0163in\u00e2nd \u015fi \u201eformula magic\u0103\u201d pentru aceasta: adic\u0103 transformarea na\u0163iunilor etnice \u00een a\u015fazise \u201ena\u0163iuni civice\u201d care, cu Statele lor na\u0163ionale, devenind \u015fi ele \u201ecivice \u015fi multiculturale\u201d s\u0103 se \u201etopeasc\u0103\u201d \u00een Superstatul U.E., condus dup\u0103 \u201eaquis-ul\u201d comunitar elaborat de speciali\u015ftii tehnocra\u0163i ai Centrului, condu\u015fi mult timp de Jean Monnet.<\/p>\n

\u201eUniunea European\u0103 \u2013 marea am\u0103gire\u201d.<\/strong><\/p>\n

Cercet\u00e2nd constituirea \u015fi ascensiunea U.E., doi autori englezi \u2013 Cristopher Booker \u015fi Richard North -, cu o investiga\u0163ie la zi \u015fi o bibliografie impresionant\u0103, au elaborat iar \u00een 2003 au publicat o impresionant\u0103 carte \u015ftiin\u0163ific\u0103 purt\u00e2nd un titlu semnificativ: \u201eUniunea European\u0103 \u2013 marea am\u0103gire\u201d, tradus\u0103 imediat \u015fi editat\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dar t\u0103cut\u0103 de media noastr\u0103 intern\u0103 (prima valorificare \u2013 \u00een cartea citat\u0103 \u00een nota 1). Titlul exprim\u0103 demonstra\u0163ia conving\u0103toare din con\u0163inut iar finalul o rezum\u0103 succint \u015fi se constituie ca o previziune. \u00cel recproducem aici:\u00a0\u201eNumai c\u00e2nd oamenii au descoperit c\u0103 \u015fi-au pierdut democra\u0163ia \u015fi puterea propriilor lor \u0163\u0103ri de a se guverna singure, au \u00eenceput s\u0103 aprecieze \u00eentr-un fel nou c\u00e2t de pre\u0163ioase erau valorile care le-au fost luate f\u0103r\u0103 \u015ftirea lor. Deveniser\u0103 victimele uneia dintre cele mai mari pref\u0103c\u0103torii colective ale secolului XX care din acest punct de vedere merit\u0103 s\u0103 fie aliniat\u0103 l\u00e2ng\u0103 visele de autoam\u0103gire ale comunismului. Mai cur\u00e2nd poate, iar nu mai t\u00e2rziu, fantezia \u00ab marelui proiect european \u00bb se va destr\u0103ma, biruit\u0103 de realitate, distrus\u0103 de toate acele contradic\u0163ii pe care ambi\u0163iile ei demente n-au fost \u00een stare s\u0103 le prevad\u0103 \u015fi pe care n-ar fi putut niciodat\u0103 spera s\u0103 le rezolve. Dar va l\u0103sa \u00een urma ei distrugeri cumplite: un pustiu din care popoarele Europei vor avea nevoie de mul\u0163i ani ca s\u0103 se trezeasc\u0103 iar la via\u0163\u0103.\u201d<\/em>[1]<\/strong><\/p>\n

Au urmat \u015fi alte previziuni similare, c\u00e2teva aten\u0163ion\u0103ri \u00een pres\u0103, cotidianul \u201eZiua\u201d \u201emonitoriza\u201d inteligent evenimentele, dar factorul nostru politic intern \u00ee\u015fi urma \u201eprogramul\u201d. Astfel c\u0103 Rom\u00e2nia, abia ie\u015fit\u0103 de sub obedien\u0163a direct\u0103 a U.R.S.S. (aflat\u0103 \u00een curs de \u201emetamorfozare\u201d), a fost inclus\u0103 \u00een U.E. prin semn\u0103turile liderilor de atunci, cu de la ei putere, \u00een 2007 \u015fi, operativ, cu aprobarea Parlamentului. Semn\u00e2nd \u201eaderarea\u201d la U.E., liderii au cedat suveranitatea na\u0163ional\u0103 \u015fi au angajat \u0163ara s\u0103 urce \u015fi urm\u0103toarele dou\u0103 \u201etrepte\u201d numite, eufemistic, \u201eintegrare\u201d \u015fi \u201eglobalizare\u201d; la cap\u0103tul \u201esc\u0103rii\u201d, desigur, urma a se deschide larg por\u0163ile \u201eImperiului global\u201d.<\/p>\n

\u201e\u0162ine\u0163i cu poporul to\u0163i ca s\u0103 nu r\u0103t\u0103ci\u0163i pentru c\u0103 poporul nu se abate de la natur\u0103, nici nu-l trag str\u0103inii a\u015fa de u\u015for de partea lor\u2026\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00cenainta\u015fii no\u015ftri ne-au dat solu\u0163ia pentru a nu gre\u015fi \u00een asemenea ceasuri de cump\u0103n\u0103:\u00a0\u201e\u0162ine\u0163i cu poporul to\u0163i ca s\u0103 nu r\u0103t\u0103ci\u0163i \u2013 ne-a spus acela\u015fi Simeon B\u0103rnu\u0163iu -, pentru c\u0103 poporul nu se abate de la natur\u0103, nici nu-l trag str\u0103inii a\u015fa de u\u015for \u00een partea lor, cum \u00eei trag pe unii din celelalte clase, care url\u0103 \u00eempreun\u0103 cu lupii \u015fi sf\u00e2\u015fie pe popor dinpreun\u0103 cu ace\u015ftia; nu v\u0103 abate\u0163i de la cauza na\u0163ional\u0103 de frica luptei \u2026\u201d.<\/em><\/p>\n

\u015ei cum trebuie procedat \u2013 \u00eenc\u0103 ne-a spus Mihai Eminescu: \u201eSchimba\u0163i opinia public\u0103, da\u0163i-i o alt\u0103 direc\u0163iune, r\u0103scoli\u0163i geniul na\u0163ional \u2013 spiritul propriu \u015fi caracteristic al poporului \u2013 din ad\u00e2ncurile \u00een care doarme, face\u0163i o uria\u015f\u0103 reac\u0163iune moral\u0103, o revolu\u0163iune de idei, \u00een care ideea rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 fie mai mare dec\u00e2t uman, genial, frumos. \u00cen fine, fi\u0163i rom\u00e2ni, rom\u00e2ni \u015fi iar rom\u00e2ni!\u201d. Nu din la\u015fitate ne vine \u00een minte zicala popular\u0103: \u201eU\u015for de spus, greu de f\u0103cut!\u201d. C\u0103ci factorul politic, autointitulata \u201eclas\u0103 politic\u0103\u201d, dup\u0103 \u201eaderarea\u201d la U.E., din 2007, \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 cu zel programul \u201epro-european\u201d, a\u015fa cum i se cere. Personal, at\u00e2t c\u00e2t am putut am atras aten\u0163ia asupra drumului gre\u015fit pe care se merge, cel mai important prin cartea din 2010. Apoi am continuat, cu posibilit\u0103\u0163ile \u015fi mai reduse ale pensionarului. Au procedat \u015fi al\u0163ii la fel, dar tot cu dezam\u0103giri. Citez cartea d-lui general (r) Gh. Dragomir, \u201eEuropa cu capul \u00een stele \u015fi trupul \u00eens\u00e2ngerat\u201d, Ed. Rom\u00e2nia \u00een lume, Bucure\u015fti, 2011, 331 p. sau cartea a doi sociologi, prof. dr. T.O.Bompa \u015fi prof. dr. D. Porojan, \u201eRom\u00e2nia \u2013 acum ori niciodat\u0103!\u201d, Ed. Irecson, Bucure\u015fti, 2010, 287 p. -, \u00een sf\u00e2r\u015fit cel mai important semnal de alarm\u0103, cartea omului politic prof. dr. Gheorghe Funar intitulat\u0103 \u201eHolocaustul \u00eempotriva rom\u00e2nilor, dou\u0103 volume masive\u201d, Ed. GEDO, Cluj-Napoca, 2011 \u015fi 2012, continuat\u0103 prin conferin\u0163e de pres\u0103 \u015fi articole, punct\u00e2nd derapajele \u015fi formul\u00e2nd solu\u0163ii de \u00eendreptare; (probabil va urma un nou volum).<\/p>\n

\u015ei t\u0103v\u0103lugul \u00ee\u015fi continu\u0103 rostogolirea iar megacriza din U.E. refuz\u0103 s\u0103 dea semne de vindecare<\/strong><\/p>\n

\u00centre timp, adeverindu-se previziunea celor doi autori englezi \u015fi alte previziuni similare, Uniunea European\u0103 a intrat \u00een criz\u0103, devenit\u0103 repede megacriz\u0103, cu perspectiva unei \u201eexplozii\u201d. Liderii \u015fi doctrinarii \u201eU.E.\u201d, alarma\u0163i \u015fi ei, s-au \u00eentrunit non-stop, dar nu s-au putut abate de la direc\u0163ia dat\u0103. Astfel c\u0103, dup\u0103 dezbateri au decis doar s\u0103 schimbe titulatura: \u00een loc de \u201eUniunea European\u0103\u201d, au re\u00eenviat \u201eformula american\u0103\u201d, de dou\u0103 ori e\u015fuat\u0103 \u00een Europa: \u201eStatele Unite ale Europei\u201d, absolut inadecvat\u0103 pentru \u201eb\u0103tr\u00e2nul continent\u201d cu na\u0163iuni av\u00e2nd r\u0103d\u0103cini istorice ad\u00e2nci \u015fi o civiliza\u0163ie recunoscut\u0103. \u00cen fond, cu aceast\u0103 \u201eschimbare\u201d U.E. r\u0103m\u00e2nea \u201eaceea\u015fi M\u0103rie cu alt\u0103 p\u0103l\u0103rie\u201d, cum am aten\u0163ionat \u00eentr-un studiu ap\u0103rut \u00een pres\u0103, \u00een care insistam asupra ideii unei Europe Unite dar o Europ\u0103 a na\u0163iunilor suverane \u015fi a Statelor lor na\u0163ionale independente. Au \u00eens\u0103 medicii o vorb\u0103 de duh: \u201eFrec\u0163ie la picior de lemn!\u201d.<\/p>\n

\u015ei t\u0103v\u0103lugul, pentru noi \u2013 dar nu numai pentru noi! \u2013 \u00ee\u015fi continu\u0103 rostogolirea iar megacriza din U.E. refuz\u0103 s\u0103 dea semne de vindecare. Noi r\u0103m\u00e2nem cu Suveranitatea cedat\u0103, cu falsificarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale reale reconfirmat\u0103 guvernamental \u00een varianta cea mai dur\u0103. \u00cen paralel se resimte acut efectul \u00eenstr\u0103in\u0103rii de p\u00e2n\u0103 acum a activelor economice \u015fi a resurselor na\u0163ionale strategice \u015fi se \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 \u00een continuare ce a mai r\u0103mas ne\u00eenstr\u0103inat.<\/p>\n

P\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii, conform Constitu\u0163iei revizuite, continu\u0103 s\u0103 se v\u00e2nd\u0103 \u201e\u00eentr-o veselie\u201d, la str\u0103ini \u015fi la apatrizi. Ministerul educa\u0163iei r\u0103m\u00e2ne cu obiectivul principal, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul, c\u0103zut din titulatur\u0103, S\u0103n\u0103tatea se \u201e\u00eemboln\u0103ve\u015fte\u201d periodic. \u201eRoiuri\u201d umane, ca odinioar\u0103, contiun\u0103 s\u0103 plece \u00een \u201emigra\u0163ie\u201d \u00een \u201elumea larg\u0103\u201d, pentru o via\u0163\u0103 decent\u0103, \u00een timp ce via\u0163a politic\u0103 se deruleaz\u0103 \u00eentr-o vrajb\u0103 endemic\u0103 \u015fi la intervale de timp lanseaz\u0103 noi campanii de revizuire a Constitu\u0163iei pentru a fi pus\u0103 de acord cu aquis-ul comunitar, conform angajamentelor asumate de lideri \u015fi de Parlament \u00een 2007, c\u00e2nd a fost cedat\u0103 suveranitatea na\u0163ional\u0103 etc. etc. etc.<\/p>\n

Acum, \u00een cea de-a treia campanie de revizuire a Constitu\u0163iei, b\u0103t\u0103lia cea mare se d\u0103 \u00een jurul articolului 1, mai exact \u00een jurul conceptului de Stat na\u0163ional al acesteia. Din punctul de vedere al celor interesa\u0163i acest atribut major a mai r\u0103mas de eliminat din respectivul articol, \u00een cea mai mare parte deja golit de con\u0163inut prin cedarea suveranit\u0103\u0163ii \u015fi falsificarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale.<\/p>\n

Statul na\u0163ional rom\u00e2n pare s\u0103 devin\u0103 Stat fiscal.<\/strong><\/p>\n

Cu eliminarea din Constitu\u0163ie a conceptului de Stat na\u0163ional, factorul politic s-ar conforma integral \u201erecomnad\u0103rii\u201d U.E. din ianuarie 2006, Statul na\u0163ional devenind \u201ecivic \u015fi multicultural\u201d, spre satisfac\u0163ia unor agresive extremisme minoritare \u015fi ar fi preg\u0103tit s\u0103 se \u201etopeasc\u0103\u201d \u00een himericul \u201eImperiu global\u201d. De altfel, conceptul \u00een sine a fost serios afectat din alt\u0103 direc\u0163ie: prin fiscalitatea excesiv\u0103 promovat\u0103 de guvernele \u201etranzi\u0163iei\u201d Statul na\u0163ional pare s\u0103 devin\u0103 Stat fiscal. Rom\u00e2nia \u2013 s-a comunicat recent \u2013 are cel mai mare procent de impozitare a muncii.<\/p>\n

Constitu\u0163ia revizuit\u0103 ar trebui s\u0103 asigure cadrul legislativ pentru recuperarea suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale\u2026<\/strong><\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere situa\u0163ia limit\u0103 \u00een care ne afl\u0103m, nu o revizuire a Constitu\u0163iei ne este necesar\u0103 ci, \u00eentr-o perspectiv\u0103 bine chibzuit\u0103, ne este necesar\u0103 o nou\u0103 Constitu\u0163ie. Iar Constitu\u0163ia care ar ie\u015fi din actuala revizuire ar trebui s\u0103 asigure cadrul legislativ pentru urm\u0103toarele obiective majore: recuperarea suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale; recuperarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale reale; readucerea \u201eacas\u0103\u201d a activelor economice \u015fi a resurselor na\u0163ionale \u00eenstr\u0103inate, \u00een paralel cu revenirea \u201eacas\u0103\u201d a cet\u0103\u0163enilor Statului na\u0163ional pleca\u0163i \u201e\u00een lume\u201d pentru p\u00e2inea familiilor lor; redob\u00e2ndirea p\u0103m\u00e2ntului \u0163\u0103rii v\u00e2ndut str\u0103inilor \u015fi apatrizilor dup\u0103 ultimele dou\u0103 revizuiri ale Constitu\u0163iei; reconsolidarea institu\u0163iilor Statului na\u0163ional pe temelia interesului na\u0163ional; grija deosebit\u0103 pentru a nu fi afectat\u0103 str\u0103vechea noastr\u0103 dreapt\u0103 credin\u0163\u0103 monoteist\u0103 prin \u201eecumenismul\u201d globalizator care se preconizeaz\u0103. Grija pentru toate acestea \u015fi pentru multe altele care s-au deteriorat ar urma s\u0103 fie \u00eenscris\u0103 \u00een noua noastr\u0103 Constitu\u0163ie, a Statului na\u0163ional suveran, unitar \u015fi indivizibil \u015fi \u00een legile speciale care ar urma s\u0103 se dea \u00een litera \u015fi spiritul ei, \u00eentr-un efort st\u0103ruitor de rena\u015ftere na\u0163ional\u0103 \u00een care totul trebuie reg\u00e2ndit \u015fi restatornicit.<\/p>\n

Legat de ceea ce am afirmat anterior, se impune o precizare special\u0103 cu privire la religia noastr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103. Ortodoxia este religia noastr\u0103 na\u0163ional\u0103. Termenul este o traducere \u00een limba greac\u0103 a expresiei: dreapt\u0103 credin\u0163\u0103. Noi includem \u00een acest termen, ca dreapt\u0103 credin\u0163\u0103, \u015fi str\u0103vechea noastr\u0103 dreapt\u0103 credin\u0163\u0103 monoteist\u0103, multimilenar\u0103, a str\u0103mo\u015filor reali, de la arieni la traco-geto-daci. \u015ei numai \u00een aceast\u0103 accep\u0163iune consider\u0103m deosebit de importante preciz\u0103rile doctrinarului teolog Dumitru St\u0103niloae, care scria \u00een 1939 \u00een cartea sa, Ortodoxie \u015fi rom\u00e2nism, urm\u0103toarele: \u201eC\u00e2nd accentu\u0103m elementul ortodox din firea rom\u00e2neasc\u0103 ar\u0103t\u0103m un motiv \u00een plus pentru necesitatea ca neamul nostru s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe linia ortodox\u0103 dac\u0103 vrea s\u0103 nu decad\u0103 din rom\u00e2nism \u015fi \u00een general dintr-o situa\u0163ie superioar\u0103 \u00een una inferioar\u0103. Aceasta ar fi nu numai o c\u0103dere din ordinea natural\u0103 ci \u015fi o p\u0103c\u0103tuire fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, care n-ar r\u0103m\u00e2ne nepedepsit\u0103\u201d. \u015ei d\u0103dea exemplul evreilor:\u00a0\u201eEvreii au fost avertiza\u0163i \u00een mod special de profe\u0163i s\u0103 nu cad\u0103 din religia \u00eenalt\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor iar pedeapsa pentru aceast\u0103 c\u0103dere prin neprimirea lui Hristos a fost grav\u0103, ar\u0103t\u00e2ndu-se ca o degenerare na\u0163ional\u0103\u201d<\/em>.[2]<\/strong>\u00a0\u015ei, revenind la rom\u00e2ni:\u00a0\u201eO p\u0103r\u0103sire a ortodoxiei (de c\u0103tre rom\u00e2ni, n.n.), avut\u0103 timp \u00eendelungat, echivaleaz\u0103 cu degenerarea care e legat\u0103 de orice cobor\u00e2re dintr-o situa\u0163ie spiritual\u0103 mai \u00eenalt\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

O Europ\u0103 a na\u0163iunilor suverane \u015fi a Statelor lor na\u0163ionale independente<\/strong><\/p>\n

Un avertisment similar ne-au l\u0103sat \u015fi marele istoric Nicolae Iorga \u015fi mare\u015falul Ion Antonescu.[3]<\/strong>\u00a0Or, privitor la religie, \u201eUniunea European\u0103\u201d, fa\u0163\u0103 de care liderii \u015fi Parlamentul au semnat \u015fi au votat \u201eaderarea\u201d \u00een 2007, deja ne promisese, \u00een 2005, ca perspectiv\u0103, o \u201eEurop\u0103 post-cre\u015ftin\u0103\u201d. Comentariile sunt de prisos. S\u0103 fim \u00eens\u0103 bine \u00een\u0163ele\u015fi: Orice compatriot ra\u0163ional \u015fi orice european cu mintea \u00eentreag\u0103 dere\u015fte o Europ\u0103 unit\u0103, dar, cum spuneam mai sus, o Europ\u0103 a na\u0163iunilor suverane \u015fi a Statelor lor na\u0163ionale independente, edificat\u0103 pe temelia unui complex de rela\u0163ii, conven\u0163ii, tratate \u00een beneficiul reciproc, pentru o dezvoltare optim\u0103 \u015fi pentru ap\u0103rare, pentru pace \u00een lume. Aceasta ar putea fi, \u00eentr-adev\u0103r, cum ne spunea revolu\u0163ionarul pa\u015foptist \u015fi mare om de Stat I.C. Br\u0103tianu \u201erean\u015fterea Europei pentru o libertate statornic\u0103\u201d \u015fi pentru ca na\u0163iunile ei s\u0103 nu devin\u0103 victime ale jocului periculos \u015fi iresponsabil pus la cale de \u201e\u00eenal\u0163ii prela\u0163i ai globaliz\u0103rii\u201d, joc la care au aderat, f\u0103r\u0103 rezerve \u015fi cu o supunere oarb\u0103 multe \u201ecozi de topor\u201d \u015fi de la noi din \u0163ar\u0103 \u015fi multe, foarte multe, a\u015fazise \u201eelite\u201d culturale, universitare \u015fi politice.<\/p>\n

Con\u015ftientiz\u0103m greutatea acestui efort de rena\u015ftere na\u0163ional\u0103, mai ales c\u0103 el trebuie concertat planetar c\u0103ci \u015fi primejdia este planetar\u0103. Pentru acest efort ne este necesar un partid politic construit pe alte criterii dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 acum, partid care, \u00een consens cu alte partide, la fel construite, unite pe vectorul \u2013 for\u0163\u0103 al rena\u015fterii na\u0163ionale, s\u0103-\u015fi asume aceast\u0103 r\u0103spundere. Partidele politice existente, \u00een primul r\u00e2nd cele generatoare de \u201ebaroni\u201d moderni \u2013 \u201eciocoi noi cu bodyguard\u201d, cum le-a spus scriitorul Dinu S\u0103raru -, generatoare de discordie \u015fi de politic\u0103 aistoric\u0103, au dovedit c\u0103 nu sunt capabile s\u0103-\u015fi asume un astfel de efort.<\/p>\n

Criteriul de constituire a partidelor politice moderne pentru na contracara efortul de domina\u0163ie mondial\u0103 al celor celor care l-au promovat \u015fi \u00eel promoveaz\u0103. Partidele politice ale epocii moderne \u2013 epoca suveranit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, a armoniei \u015fi a democra\u0163iei reale -, dinamizatoare ale unei vie\u0163i politice s\u0103n\u0103toase, benefice \u00eentr-un Stat na\u0163ional \u2013 trebuie s\u0103 exprime, fiecare \u00een parte, \u015fi toate \u00eempreun\u0103, \u00een plan na\u0163ional \u015fi pe componentele majore de dezvoltare a Societ\u0103\u0163ii, unitatea na\u0163ional\u0103 \u2013 pe temeiul armoniei sociale \u015fi al democra\u0163iei reale \u2013 \u015fi s\u0103 militeze consecvent pentru optimizarea dezvolt\u0103rii, pentru prevalen\u0163a dreptului na\u0163iunii, al poporului suveran \u00eenaintea tuturor, pentru buna convie\u0163uire \u00een lume.<\/p>\n

Doctrine \u00eenscrise pe \u201eroza v\u00e2nturilor\u201d<\/strong><\/p>\n

Cei care au fost \u015fi sunt interesa\u0163i s\u0103 domine lumea \u2013 un obiectiv himeric \u015fi criminal \u2013 \u015fi \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 desfiin\u0163eze na\u0163iunile etnice \u015fi Statele lor na\u0163ionale, s\u0103 le re\u00eencarcereze \u00eentr-un \u201eImperiu universal\u201d sau , mai nou, \u00eentr-un \u201eImperiu global\u201d, i-au \u201e\u00eenv\u0103\u0163at\u201d pe cei viza\u0163i \u2013 adic\u0103 \u201erestul\u201d lumii! \u2013 s\u0103-\u015fi constituie partide politice pe segmente sociale \u015fi cu doctrine \u00eenscrise pe o \u201eroz\u0103 a v\u00e2nturilor\u201d. Pentru ca \u00eenvr\u0103jbindu-se de \u201ejos\u201d \u00een \u201esus\u201d \u015fi de \u201esus\u201d \u00een \u201ejos\u201d \u2013 \u00een lupta pentru putere, s\u0103 destabilizeze societatea, Statul na\u0163ional, astfel ca acestea, \u201eglobalizate\u201d, s\u0103 poat\u0103 fi dominate de \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103torii\u201d lor. Problema aceasta trebuie explicat\u0103 pe-ndelete tuturor compatrio\u0163ilor, tuturor concet\u0103\u0163enilor. Trecerea la acest nou sistem de convie\u0163uire a partidelor politice va \u00eensemna o adev\u0103rat\u0103 revolu\u0163ie \u00een via\u0163a politic\u0103 a lumii, \u00een beneficiul na\u0163iunii \u015fi al Statelor lor na\u0163ionale, a popoarelor suverane \u015fi cea mai puternic\u0103 lovitur\u0103 dat\u0103 for\u0163elor de domina\u0163ie mondial\u0103, Pa\u015fnic, f\u0103r\u0103 violen\u0163\u0103! Din p\u0103cate, demersurile personale de p\u00e2n\u0103 acum \u2013 oferind noi, dup\u0103 posibilit\u0103\u0163ile proprii, consiliere \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi doctrinar\u0103 \u2013 n-au dat rezultate concrete. Dezam\u0103giri au avut \u015fi al\u0163ii.<\/p>\n

S\u0103 redevenim \u201erom\u00e2ni, rom\u00e2ni \u015fi iar rom\u00e2ni\u201d, patrio\u0163i \u015fi na\u0163ionali\u015fti<\/strong><\/p>\n

Sufletul na\u0163ional pare s\u0103 nu mai aib\u0103 s\u0103la\u015f \u00een conturile bancare. Iar compatrio\u0163ii din \u0163ara real\u0103, \u00eempin\u015fi la limita s\u0103r\u0103ciei, neinforma\u0163i \u015fi dezinforma\u0163i, abia \u00ee\u015fi caut\u0103 un loc de munc\u0103 \u015fi ceva \u201em\u0103run\u0163i\u015f\u201d pentru \u201eco\u015ful zilnic\u201d, dar \u015fi mul\u0163i, e adev\u0103rat, au ajuns s\u0103 nu mai reziste tenta\u0163iilor \u015fi manipul\u0103rii din campaniile electorale. Ar trebui o unire \u00eentr-un \u00eentreg \u00eentre sufletul na\u0163ional \u015fi ansamblul mijloacelor necesare pentru revigorarea unei vie\u0163i politice s\u0103n\u0103toase. Aceast\u0103 unire nu este imposibil\u0103 dar \u00eent\u00e2rzie \u00eengrijor\u0103tor s\u0103 se produc\u0103, \u00een timp ce t\u0103v\u0103lugul r\u0103ului se rostogole\u015fte continuu peste noi. Tocmai o asemenea unire ne-ar permite s\u0103 nu \u201er\u0103t\u0103cim\u201d, cum ne-a \u00eenv\u0103\u0163at revolu\u0163ionarul pa\u015foptist Simeon B\u0103rnu\u0163iu, ne-ar permite s\u0103 d\u0103m o alt\u0103 direc\u0163ie, dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 acum, opiniei publice, s\u0103 facem o \u201erevolu\u0163ie de idei\u201d, \u00een fine, s\u0103 fim ori s\u0103 redevenim \u201erom\u00e2ni, rom\u00e2ni \u015fi iar rom\u00e2ni\u201d, patrio\u0163i \u015fi na\u0163ionali\u015fti a\u015fa cum ne-a \u00eendrumat geniul nostru na\u0163ional, Mihai Eminescu.
\n\u201eDe avem sau nu dreptate\/Eminescu s\u0103 ne judece!\u201d<\/em>\u00a0– vorba poetului Grigore Vieru din \u201etrista \u0163ar\u0103 basarab\u0103\u201d. Dac\u0103 nu ne ajut\u0103m singuri, nimeni nu ne va ajuta! S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Rom\u00e2nia Mare a fost creat\u0103 de \u00eenainta\u015fii no\u015ftri sub deviza: \u201ePRIN NOI \u00ceN\u015eINE!\u201d, deviz\u0103 care azi revine puternic \u00een actualitate.
\nA\u015fa s\u0103 ne ajute Dumnezeu! Amin!<\/p>\n

Not\u0103:<\/strong>\u00a0Textul a fost prezentat la Conferin\u0163a sus\u0163inut\u0103 la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucure\u015fti \u00een data de 30.05.2013.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/p>\n

[1] op. cit., p. 314, s.n.
\n[2] op. cit. p. 52, s.n.
\n[3] vezi Ion Laz\u0103r, Meandrele istoriei, Cluj-Napoca, 2013.<\/p>\n

\n

autor: conf. univ. dr. G.D. Iscru<\/em><\/p>\n

sursa: Revista Art-emis<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eRom\u00e2nia este stat na\u0163ional, suveran, unitar \u015fi indivizibil\u201d (Art. 1 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei). Readucem \u00een discu\u0163ie aceast\u0103 chestiune fundamental\u0103 \u00eentr-un [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-13600","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13600","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13600"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13600\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13604,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13600\/revisions\/13604"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13600"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13600"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13600"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}