{"id":13605,"date":"2013-06-27T16:10:57","date_gmt":"2013-06-27T16:10:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=13605"},"modified":"2013-06-27T16:12:41","modified_gmt":"2013-06-27T16:12:41","slug":"liviu-andreias-privilegiul-de-a-fi-roman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/06\/27\/liviu-andreias-privilegiul-de-a-fi-roman\/","title":{"rendered":"Liviu Andreias: “Privilegiul de a fi rom\u00e2n”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Mul\u0163i dintre f\u0103uritorii de lume nou\u0103 sunt rom\u00e2ni<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu \u015fapte decenii, c\u00e2nd Emil Cioran depl\u00e2ngea sterilitatea inteligen\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, marele savant Henry Coand\u0103 certifica dimensiunea real\u0103 a geniului rom\u00e2nilor, afirm\u00e2nd: \u201eFericit\u0103 acea na\u0163ie care s\u0103 fi dat at\u00e2\u0163ia inventatori c\u00e2\u0163i a dat Rom\u00e2nia \u00een ultima sut\u0103 de ani\u201d! Dezvoltarea uluitoare a \u015ftiin\u0163ei \u015fi tehnologiei din zilele noastre (anticipat\u0103 \u00een Biblie de profetul Daniel, cap.12,4 cu cuvintele: \u201e\u2026 la vremea sf\u00e2r\u015fitului cuno\u015ftin\u0163a va cre\u015fte\u201d) a schimbat societatea, via\u0163a \u015fi munca oamenilor. La originea uria\u015felor schimb\u0103ri din lumea contemporan\u00e3 se afl\u0103 inventatorii \u015fi inven\u0163iile lor, oamenii de ac\u0163iune a c\u0103ror creativitate demonstreaz\u0103 mai mult ca oric\u00e2nd c\u0103 omul a fost f\u0103cut des\u0103v\u00e2r\u015fit, dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu. Este m\u0103gulitor pentru noi s\u0103 constat\u0103m c\u0103 mul\u0163i dintre ace\u015fti f\u0103uritori de lume nou\u0103 sunt rom\u00e2ni. Incisivitatea min\u0163ii lor acoper\u0103 o multitudine de domenii, de la medicin\u0103, farmacie, biologie, ecologie, cosmetic\u0103, nanotehnologie, IT, agricultur\u0103, construc\u0163ii, la optoelectronic\u0103 \u015fi software, definind excep\u0163ionale daruri oferite de Dumnezeu Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, aurul str\u0103luce\u015fte \u015fi \u00een noroiul drumurilor<\/strong><\/p>\n

\u00cen concertul na\u0163iunilor, rom\u00e2nii au dominat ultimele saloane mondiale de inventic\u00e3 \u015fi au surclasat \u0163\u0103ri cu tradi\u0163ie ca Germania \u015fi Fran\u0163a. Cea mai prestigioas\u0103 manifestare tehnologic\u0103 din lume este Salonul Interna\u0163ional al Inven\u0163iilor de la Geneva. La edi\u0163ia 2001, toate cele 63 lucr\u0103ri din Rom\u00e2nia au fost medaliate (26 aur, 20 argint \u015fi 17 bronz) impun\u00e2nd \u0163ara noastr\u0103 a doua oar\u0103 consecutiv pe primul loc pe na\u0163iuni. Perfoman\u0163a a fost reeditat\u00e3 \u00een 2002, c\u00e2nd au fost premiate toate cele 67 lucr\u0103ri din Rom\u00e2nia (15 aur, 31 argint \u015fi 21 bronz), iar \u00een anul 2003 au fost ob\u0163inute 9 medalii de aur,13 de argint \u015fi 15 de bronz. La edi\u0163iile 2009 \u015fi 2013, cei 82 membri ai juriului au conferit marele premiu prin vot unanim inventatorului rom\u00e2n Mircea Tudor, consider\u00e2ndu-l inteligen\u0163a tehnologic\u0103 nr.1 a lumii, iar \u00een 2010 \u015fi 2012 chimistele Raluca-Ioana van Staden \u015fi Elena David au fost apreciate drept \u201ecea mai bun\u0103 femeie inventator\u201d de pe glob, iar medicul Alexandru Cioc\u00e2lteu a primit medalia de aur pentru descoperiri revolu\u0163ionare \u00een terapia bolilor. Orientat spre cercetarea fundamental\u00e3, Salonul Mondial al Inov\u00e3rii, Cercet\u0103rii \u015fi Noilor Tehnologii EUREKA de la Bruxelles a clasat Rom\u00e2nia pe locul unu la edi\u0163ia 2001 (toate cele 129 inven\u0163ii noi, nemaiexpuse p\u00e2n\u00e3 atunci fiind premiate: 68 cu aur \u2013 din care 23 au primit men\u0163iune special\u00e3 a juriului -, 45 cu argint \u015fi 16 cu bronz) \u015fi la edi\u0163ia 2002 (c\u00e2nd,din 81 inven\u0163ii, a primit 46 medalii de aur, 5 medalii de aur cu men\u0163iuni, 21 de argint \u015fi 9 de bronz, plus 12 premii speciale). Sunt exemple demonstrative, nu exhaustive. Iat\u00e3 deci c\u00e3 nu numai \u201emun\u0163ii no\u015ftri aur poart\u0103\u201d, cum spunea Octavian Goga, ci \u015fi oamenii, realitate ce sublimeaz\u0103 afirma\u0163ia lui Nicolae B\u0103lcescu: \u201e\u00cen Rom\u00e2nia, aurul str\u0103luce\u015fte \u015fi \u00een noroiul drumurilor\u201d.<\/p>\n

Rom\u00e2nia este considerat\u0103 printre cele mai importante izvoare de inteligen\u0163\u0103 ale lumii<\/strong><\/p>\n

La Olimpiada din Montreal 1976, gimnasta Nadia Com\u0103neci a atins perfec\u0163iunea mi\u015fc\u0103rii, a uluit \u00eentreaga lume prin m\u0103iestria zborului trupului \u015fi a \u00eenvins computerul. \u00cen iulie 2003, vestea c\u00e3 rom\u00e2nii \u015fi-au adjudecat securitatea sistemelor informative din \u00eentreaga lume a \u201e\u00eenro\u015fit\u201d internetul (Microsoft, cea mai mare corpora\u0163ie de software de pe glob a cump\u0103rat antivirusul rom\u00e2nesc RAV, produs de compania Ge Cad). \u015fi aceasta este \u00eenc\u0103 pu\u0163in, c\u0103ci, la finele lunii august 2003, particip\u00e2nd la a XV-a edi\u0163ie a Olimpiadei Interna\u0163ionale de Informatic\u0103 (veritabil campionat mondial al inteligen\u0163elor) de la Kenosha\/ Wisconsin, tinerii informaticieni rom\u00e2ni au ob\u0163inut 2 medalii de aur \u015fi 2 de argint, clas\u00e2nd Rom\u00e2nia pe primul loc \u00een lume. Elevii rom\u00e2ni participan\u0163i la olimpiadele \u015fcolare interna\u0163ionale din 2003 au c\u00e2\u015ftigat 17 medalii de aur, 20 de argint \u015fi 16 de bronz. Astrofiziciana Aurora Simionescu \u015fi matematicianul Daniel T\u00e3taru sunt evalua\u0163i ca egalii lui Einstein prin valoarea descoperirilor lor despre Univers. Nu e de mirare c\u0103 \u00een imperiile Microsoft \u015fi NASA, rom\u00e2na este a doua limb\u0103 vorbit\u0103, iar \u00een prezent Rom\u00e2nia este considerat\u0103 printre cele mai importante izvoare de inteligen\u0163\u0103 ale lumii.<\/p>\n

Reputa\u0163ia cea mai mare a \u0163\u0103rii noastre a fost c\u00e2\u015ftigat\u0103 pe t\u0103r\u00e2mul spiritului, \u00een\u0163elepciunii, \u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii<\/strong><\/p>\n

\u201eF\u0103r\u0103 seam\u0103n pe p\u0103m\u00e2nt!\u201d \u2013 ar spune Eminescu. De\u015fi import\u0103 forme f\u0103r\u0103 fond \u00eentr-o multitudine de domenii cu vectorul integr\u0103rii, Rom\u00e2nia posed\u0103 \u015fi export\u0103 valori de fond, dintre care inteligen\u0163a creatoare este de departe cea mai important\u0103. De la inteligen\u0163a nativ\u00e3 a copiilor da\u0163i \u00een adop\u0163ie, la inteligen\u0163a aplicat\u0103 \u00een inven\u0163ii \u015fi inova\u0163ii \u015fi la inteligen\u0163a vie a omului obi\u015fnuit, acest dar divin ce izvor\u0103\u015fte f\u0103r\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se revars\u0103 \u00een lume. P\u0103r\u00e2ndu-se c\u0103 prin aceasta s\u0103r\u0103cim, s-a sus\u0163inut c\u0103 \u201ene vindem \u0163ara\u201d; \u00een realitate, \u00eentreaga omenire este binecuv\u00e2ntat\u0103 prin Rom\u00e2nia, m\u0103rturisindu-L pe Dumnezeu drept Creator \u015fi Atotst\u0103p\u00e2n. Lucian Blaga \u015fi Constantin Noica chiar se \u00eentrebau dac\u0103 nu ar fi mai benefic pentru omenire ca valorile ei s\u00e3 fie integrate valorilor spirituale ale Rom\u00e2niei. Chiar dac\u0103 rom\u00e2nii s-au dovedit viteji de-a lungul vremii, iar \u00een secolul al XX-lea s-au afirmat \u00een \u00eentreceri sportive, reputa\u0163ia cea mai mare a \u0163\u0103rii noastre a fost c\u00e2\u015ftigat\u0103 pe t\u0103r\u00e2mul spiritului, \u00een\u0163elepciunii, \u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii.<\/p>\n

Ei \u015ftiu c\u0103 de\u015fi fac \u015fi au mai mult, sunt mai pu\u0163in dec\u00e2t noi<\/strong><\/p>\n

Unitatea na\u0163ional\u0103 \u015fi d\u0103inuirea noastr\u0103 \u00een vreme \u015fi prin vremi sunt mai mult biruin\u0163i de g\u00e2nd \u015fi vorb\u0103 dec\u00e2t de pumn. Logos \u015fi Ethos constituie condi\u0163ia superioar\u0103 a fiin\u0163einoastre g\u00e2nditoare \u015fi afective, iar valorile de competi\u0163ie \u0163in mai pu\u0163in de felul nostru de a fi. \u201eC\u00e2nd to\u0163i oamenii vor alerga suta de metri \u00een zece secunde \u2013 spunea r\u00e2z\u00e2nd G.C\u0103linescu \u2013 omenirea se va transforma \u00een cal\u201d. Geniile noastre f\u0103uresc lumi noi prin izvodirile min\u0163ii, nu prin joac\u0103, de aceea e\u015fecurile sportive trebuie s\u00e3 ne lase indiferen\u0163i. \u00cen ultimele trei decenii, Ungaria de\u0163ine primul loc \u00een lume la coeficientul ELO, at\u00e2t la b\u0103rba\u0163i c\u00e2t \u015fi la femei, dar ocup\u0103 primul loc \u00een lume \u015fi \u00een tragicul top al sinuciderii, act clar de negare a lui Dumnezeu. Rom\u00e2nii sunt campionii valorilor ziditoare ale Dragostei \u015fi, purt\u00e2nd aceast\u0103 demnitate, pre\u0163uim \u015fi pe Autorul nostru, \u015fi pe om, coroana crea\u0163iunii Sale. \u00centr-o lume ce-\u015fi caut\u0103 identitatea prin a face \u015fi a avea, noi ne m\u00e2ndrim prin ceea ce suntem. \u201e\u0102stui neam nici roua nu se cade a-i zidire lacrim\u0103 la por\u0163i\u201d \u2013 zicea poetul. Faptul c\u0103 cet\u0103\u0163enii altor na\u0163ii ne dispre\u0163uiesc, c\u0103 arbitrii ne fur\u0103, c\u0103 o mul\u0163ime de structuri vor s\u0103 ne controleze \u015fi tot felul de organisme vor s\u0103 ne integraze, m\u0103rturise\u015fte invidie. Ei \u015ftiu c\u0103 de\u015fi fac \u015fi au mai mult, sunt mai pu\u0163in dec\u00e2t noi.<\/p>\n

\u00cenainte de a fi cre\u015ftini prin botez, suntem rom\u00e2ni prin na\u015ftere<\/strong><\/p>\n

Confruntarea omenirii cu o criz\u0103 economic\u0103 \u015fi financiar\u0103 de propor\u0163ii pare suportabil\u0103 doar pentru \u0163\u0103rile supertehnologizate \u015fi bogate. Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu ne asigur\u0103 \u00eens\u0103 \u00een Eclesiastul 7,12: \u201eC\u0103ci ocrotire d\u0103 \u015fi \u00een\u0163elepciunea, ocrotire d\u00e3 \u015fi argintul; dar un folos mai mult al \u015ftiin\u0163ei este c\u00e3 \u00een\u0163elepciunea \u0163ine \u00een via\u0163\u00e3 pe cei ce o au\u201d \u015fi ne declar\u0103 \u00een Iov 28,28 c\u0103 \u201efrica de Domnul este \u00een\u0163elepciunea, dep\u0103rtarea de r\u0103u este pricepere\u201d. \u015etiind astfel c\u0103 sorgintea inteligen\u0163ei \u0163ine de rela\u0163ia cu Dumnezeu, spunem lumii cu m\u00e2ndrie c\u0103 suntem consacra\u0163i prin voca\u0163ia cre\u015ftin\u0103 a noble\u0163ei noastre de neam. Cei mai mul\u0163i dintre noi \u00ee\u015fi irosesc talan\u0163ii \u015fi clipa pentru c\u0103 nu-\u015fi cunosc aceast\u0103 identitate \u015fi nu sunt arogan\u0163i pentru privilegiul de a fi rom\u00e2n.<\/p>\n

Exprimarea con\u015ftiin\u0163ei c\u0103, \u00eenainte de a avea op\u0163iuni politice, este rom\u00e2n prin na\u015ftere l-a costat via\u0163a pe Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu. Condi\u0163ia cosmic\u0103 de fii de Dumnezeu, de fra\u0163i ai Domnului Isus Hristos, aristocra\u0163i ai universului chema\u0163i s\u0103 tr\u0103im ve\u015fnic rezoneaz\u00e3 fericit cu convingerea c\u0103, \u00eenainte de a fi cre\u015ftini prin botez, suntem rom\u00e2ni prin na\u015ftere. Acest crez este invincibil. V\u0103 invit s\u0103-l \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i. A\u015fa s\u0103 v\u0103 ajute Dumnezeu!<\/p>\n

autor: Liviu Andreias<\/em><\/p>\n

sursa: Revista Art-emis<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mul\u0163i dintre f\u0103uritorii de lume nou\u0103 sunt rom\u00e2ni \u00cen urm\u0103 cu \u015fapte decenii, c\u00e2nd Emil Cioran depl\u00e2ngea sterilitatea inteligen\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-13605","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13605","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13605"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13605\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13609,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13605\/revisions\/13609"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13605"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13605"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13605"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}