{"id":13639,"date":"2013-06-28T12:55:23","date_gmt":"2013-06-28T12:55:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=13639"},"modified":"2013-06-28T12:55:23","modified_gmt":"2013-06-28T12:55:23","slug":"octavian-d-curpas-%e2%80%9cultima-pirueta%e2%80%9d-de-vavila-popovici-o-naratiune-despre-dragoste-si-valori","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/06\/28\/octavian-d-curpas-%e2%80%9cultima-pirueta%e2%80%9d-de-vavila-popovici-o-naratiune-despre-dragoste-si-valori\/","title":{"rendered":"Octavian D. Curpa\u0219: \u201cUltima piruet\u0103\u201d de Vavila Popovici, o nara\u021biune despre dragoste \u0219i valori"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>N\u0103scut\u0103 la Suli\u0163a, \u00een jude\u0163ul Hotin, \u00een nordica Bucovin\u0103 (actualmente Ucraina), Vavila Popovici<\/strong> este autoare a dou\u0103sprezece volume de versuri \u0219i dou\u0103sprezece de proz\u0103. Scriitoarea debuteaz\u0103 \u00een 1982, \u00een revista \u201eRamuri\u201d, din Craiova, iar \u015fase ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1988, c\u00e2\u015ftig\u0103 premiul Editurii Eminescu. \u00cen prezent locuie\u015fte, \u00een Statele Unite ale Americii.<\/p>\n

Ultima piruet\u0103<\/em><\/strong>, cartea scris\u0103 de Vavila Popovici, este un micro-roman. La fel ca \u015fi \u00een \u201eCartea mamei\u201d, stilul din \u201eUltima piruet\u0103\u201d este o \u00eempletire de epic \u015fi liric. Nara\u0163iunea nu are nimic banal, fiind pres\u0103rat\u0103 pe alocuri cu pasaje idilice, a c\u0103ror naturale\u0163e poetizeaz\u0103 epicul c\u0103r\u0163ii. Autoarea prezint\u0103 cu mult har \u015fi originalitate via\u0163a rural\u0103 din Basarabia de dinainte \u015fi de dup\u0103 23 august 1939, dar \u015fi mediul rural \u015fi citadin din Rom\u00e2nia comunist\u0103 \u015fi post-decembrist\u0103. Ar mai trebui remarcate naturale\u0163ea \u015fi frumuse\u0163ea descrierilor, profunzimea simbolurilor, analiza transform\u0103rilor suflete\u015fti ale personajelor, prezentarea raporturilor acestora cu familia, elemente care fac din \u201eUltima piruet\u0103\u201d o carte de suflet. Romanul Vavilei Popovici este de asemenea, o reu\u015fit\u0103 monografie a satului moldovenesc, dar \u015fi o carte despre valori \u015fi despre credin\u0163a \u00een Dumnezeu, \u00eentr-o lume \u00een care totul este politizat. Titlul c\u0103r\u0163ii anun\u0163\u0103 finalitatea tragic\u0103 a \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor, precum \u015fi faptul c\u0103 fericirea este trec\u0103toare.<\/p>\n

Ultima piruet\u0103 \u2013 romanul unui destin<\/p>\n

Vorbind despre romanul \u201eUltima piruet\u0103\u201d, Vavila Popovici m\u0103rturisea: \u201eJurnalul nu a existat. Laura a existat, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile sunt \u00een mare m\u0103sur\u0103 reale. Povestea ei am aflat-o de la cei care au cunoscut-o. Felul \u00een care am redat-o, \u00eemi apar\u0163ine. Este povestea unei vie\u0163i, dar \u015fi drama poporului nostru, a celor dezr\u0103d\u0103cina\u0163i; o transfigurare artistic\u0103 pe care am scris-o sub imperiul inspira\u0163iei care a venit ca un val asupr\u0103-mi, bazat pe acele realit\u0103\u0163i cunoscute\u2026 Am folosit ca pretext literar un jurnal l\u0103sat prietenei de c\u0103tre Laura, personajul principal care \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte ultimele zile de via\u0163\u0103 \u00eentr-un spital. Sunt \u00eent\u00e2mpl\u0103ri reale, sim\u0163\u0103mintele ei au trecut prin filtrul \u00een\u0163elegerii \u015fi sim\u0163irii mele. Firul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor este derulat \u00een scopul ar\u0103t\u0103rii dramei celor de sub ocupa\u0163ie, dar \u015fi a celor refugia\u0163i, de teama \u00abciumei comuniste\u00bb. Am urm\u0103rit destinul Laurei, pot spune de la na\u015ftere p\u00e2n\u0103 la moarte, am mers pe un fir epic propus, urm\u0103rind descrierea unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din Basarabia \u015fi din Patria-mam\u0103 \u2013 Rom\u00e2nia, atmosfera vremurilor\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eAtunci am murit pu\u0163in\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eNoaptea aceasta am avut un alt vis: Cerul era plumburiu \u015fi era aproape. M\u0103 aflam \u00een gr\u0103dina casei copil\u0103riei mele. Nu-mi sim\u0163eam picioarele, parc\u0103 erau amor\u0163ite \u015fi nu m\u0103 puteam mi\u015fca din loc. Am rugat pe cineva, s\u0103 sape \u00een gr\u0103din\u0103 \u015fi s\u0103 scoat\u0103 c\u00e2teva flori, de c\u00e2mp \u015fi de gr\u0103din\u0103, s\u0103 mi le aduc\u0103 cu p\u0103m\u00e2nt cu tot. Aveam florile \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi m\u0103 gr\u0103beam s\u0103 le mut c\u00e2t mai repede \u00een alt loc, \u00een alt\u0103 gr\u0103din\u0103, \u00een a\u015fa fel ca s\u0103 nu sufere r\u0103d\u0103cinile florilor. Trebuia s\u0103 le schimb locul, dar nu m\u0103 puteam deplasa\u2026O durere cumplit\u0103 m\u0103 chinuia\u2026 Dintr-o dat\u0103, am z\u0103rit o pas\u0103re mic\u0103 \u015fi alb\u0103 care c\u0103dea de undeva din norii cerului. Speriat\u0103, am vrut s\u0103 strig, dar pas\u0103rea s-a a\u015fezat pe um\u0103rul meu st\u00e2ng. Atunci am sim\u0163it c\u0103ldura penajului catifelat pe g\u00e2tul meu, apoi sub b\u0103rbie, nel\u0103s\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 mai respir\u2026 \u00cen c\u0103derea sa din cer r\u0103m\u0103sese o d\u00e2r\u0103 de lumin\u0103 ce-mi ardea privirea\u2026 \u015ei cred, c\u0103 atunci am murit pu\u0163in\u2026 \u00cen zadar ceream clemen\u0163\u0103 timpului\u2026 El se scurgea undeva spre infinit\u2026\u201d
\nAstfel se \u00eencheie jurnalul Laurei, eroina romanului \u201eUltima piruet\u0103\u201d, de Vavila Popovici. Laura se afl\u0103 pe patul de moarte, la spital, cu diagnosticul de pericardit\u0103 cronic\u0103 constrictiv\u0103. Este o doamn\u0103 trecut\u0103 de maturitate, distins\u0103, cult\u0103, misterioas\u0103. So\u0163ul ei, Alec, a fost c\u00e2ndva profesor universitar, apoi profesor \u00eentr-un sat de pe l\u00e2ng\u0103 capitala \u0163\u0103rii. Cei doi locuiesc \u00eentr-un mare ora\u015f din Muntenia, unde au revenit dup\u0103 ce el a dob\u00e2ndit casa p\u0103rinteasc\u0103 luat\u0103 de comuni\u015fti \u015fi d\u0103ruit\u0103 unui reprezentant al noii clase din acea vreme, apar\u0163in\u00e2nd \u201eburgheziei proletariatului\u201d. Pe patul de moarte, Laura \u00eei ofer\u0103 scriitoarei, jurnalul ei intim, sper\u00e2nd c\u0103 aceasta se va \u00eengriji s\u0103 fie publicat. \u00centreaga carte se concentreaz\u0103 \u00een jurul vie\u0163ii Laurei \u015fi a lui Alec. Evenimentele tr\u0103ite de cei doi so\u0163i sunt \u00eenregistrate cu acurate\u0163e \u00een propriul jurnal, de Laura. Noti\u0163ele din jurnalul ei vorbesc despre drama intelectualului dintotdeauna. La fel ca \u00een \u201ePatul lui Procust\u201d, romanul lui Camil Petrescu sau \u00een \u201eFalsificatorii de bani\u201d, crea\u0163ia lui Andr\u00e9 Gide, \u00een \u201eUltima piruet\u0103\u201d scriitoarea prezint\u0103 prin intermediul jurnalului Laurei, existen\u0163a, g\u00e2ndurile, sentimentele personajelor care interac\u0163ioneaz\u0103 cu aceasta. Fiecare capitol din \u201eUltima piruet\u0103\u201d are ca moto un extras dintr-un scriitor cunoscut, cum ar fi Vasile Voiculescu, Garabet Ibr\u0103ileanu, Emil Cioran, Arhip Ciobotariu etc., motouri ce amintesc din nou, de romanul lui Andr\u00e9 Gide, \u201eFalsificatorii de bani\u201d, sau de jurnalul de c\u0103l\u0103torie al iluministului Montesquieu. De altfel, jurnalul Laurei este tot un jurnal de c\u0103l\u0103torie \u2013 al c\u0103l\u0103toriei acesteia prin via\u0163\u0103.<\/p>\n

\u201eAcolo, \u00een acel rai\u201d<\/p>\n

\u00cen \u201eUltima piruet\u0103\u201d toposul casei devine referin\u0163\u0103. Dorin\u0163a de deschidere, de g\u0103sire a idealului, de descoperire a ritmului interior, de speran\u0163\u0103, se leag\u0103 de acest simbol. Pentru Laura, casa este \u00een primul r\u00e2nd o \u201eimago mundi\u201d, un loc idilic, un adev\u0103rat rai: \u201e\u00cen spatele casei se \u00eentindea livada de meri, c\u00e2\u0163iva cire\u015fi \u015fi nuci. C\u00e2nd venea prim\u0103vara \u015fi timpul se \u00eenc\u0103lzea, crengile curgeau \u00een v\u0103zduh \u015fi n\u0103\u015fteau muguri\u2026 Vara, de c\u00e2te ori priveam livada, mi se p\u0103rea c\u0103 fructele ard pe ramuri. Erau galbene \u015fi ro\u015fii, iar galbenul soarelui ad\u0103ugat, le d\u0103dea acea str\u0103lucire a focului. Acolo, \u00een acel rai, bunicul \u00eemi legase un leag\u0103n\u2026\u201d Dup\u0103 ce situa\u0163ia politic\u0103 se schimb\u0103, iar sovieticii preiau controlul, casa se transform\u0103 din spa\u0163iu sacru, vital, l\u0103untric, \u00eentr-un spa\u0163iu dominat de tragic: \u201eC\u00e2nd m\u0103 \u00eentorceam de la \u015fcoal\u0103, se \u00eenchideau u\u015file fiec\u0103rei camere cu c\u00e2te o cheie, astfel c\u0103 r\u0103m\u00e2neam \u00eempreun\u0103 cu bunicii \u00eentr-o singur\u0103 camer\u0103, situat\u0103 mai \u00een interiorul casei. Bunicul punea un par \u00een dreptul u\u015fii de la intrare, ca s\u0103 fie un obstacol \u00een cazul for\u0163\u0103rii u\u015fii.\u201d
\nUn nou t\u0103r\u00e2m invadeaz\u0103, \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103, modalitatea eroinei de a percepe lumea se schimb\u0103, pentru c\u0103 maturizarea ei se produce brusc: \u201eDintr-o dat\u0103 totul s-a schimbat, oamenii maturi \u015fi b\u0103tr\u00e2nii erau \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i, teroriza\u0163i, stare ce ni se transmitea \u015fi nou\u0103, celor tineri; parc\u0103 ne furase cineva visele.\u201d Con\u015ftiin\u0163e zbuciumate evolueaz\u0103 \u00eentr-un univers existen\u0163ial realist. Totul se afl\u0103 acum sub semnul destr\u0103m\u0103rii ordinii bine stabilite \u015fi al abuzurilor. Lini\u015ftea de p\u00e2n\u0103 atunci este tulburat\u0103, casa, p\u00e2n\u0103 acum un loc mirific, se transform\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu nefast. Bunicul este arestat, iar bunica trece \u00een nefiin\u0163\u0103: \u201eR\u0103m\u0103sesem singur\u0103 \u00een cas\u0103, \u00een grija unei m\u0103tu\u015fi care locuia \u00eentr-o cas\u0103 al\u0103turi de cea a noastr\u0103\u201d, spune Laura.<\/p>\n

\u201e\u2026aveam s\u0103 aflu mult mai t\u00e2rziu\u2026\u201d<\/p>\n

Un alt moment important \u00een roman este acela al plec\u0103rii Laurei spre Rom\u00e2nia, spre \u0163ara mam\u0103: \u201eNu apucasem s\u0103-i fac bunicii toate parastasele, ajutat\u0103 bine\u00een\u0163eles de vecini \u0219i rude, c\u0103 s-a \u015fi anun\u0163at din nou ocupa\u0163ia sovietic\u0103. Basarabia \u015fi Bucovina de Nord deveneau din nou teritoriul sovietic. Rom\u00e2nia Mare, visul de sute de ani al neamului, s-a pr\u0103bu\u015fit din nou.\u201d \u00cen aceste condi\u0163ii, Laura hot\u0103r\u0103\u015fte c\u0103 venise momentul ca destinul ei s\u0103 se schimbe. Perspectiva pe care o are la sosirea \u00een capital\u0103 ne dezv\u0103luie o experien\u0163\u0103 specific\u0103, guvernat\u0103 de o for\u0163\u0103 benefic\u0103, \u00een sensul c\u0103 eroina sper\u0103 c\u0103 din acest moment, via\u0163a ei se va \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i: \u201eO dulce ame\u0163eal\u0103 m\u0103 \u00eenso\u0163ea, dup\u0103 un drum at\u00e2t de lung. Sufletul meu era r\u0103scolit de durere, de speran\u0163\u0103, de vise. Mergeam pe str\u0103zi, aveam din nou p\u0103m\u00e2ntul sub picioare. O dat\u0103 cu seva ce n\u0103v\u0103lea spre ramurile copacilor, urcau \u015fi \u00een mine puteri neb\u0103nuite, puteri ce z\u0103cuser\u0103 \u00eengropate ad\u00e2nc \u00een suflet\u2026\u201d
\n\u201eUltima piruet\u0103\u201d este un roman realist, de\u015fi are o tent\u0103 de poveste. Opozi\u0163ia dintre esen\u0163\u0103 \u015fi aparen\u0163\u0103, precum \u015fi permanenta actualizare a trecutului, fac ca via\u0163a real\u0103, precum \u015fi percep\u0163ia lumii s\u0103 fie invadate de tragic. De exemplu, episodul violului, \u00eentreruperile de sarcin\u0103, rela\u0163ia cu Alin \u015fi apoi cea cu Sever, reluarea nea\u015fteptat\u0103 de c\u0103tre Laura, a leg\u0103turii cu cea care \u00eei d\u0103duse via\u0163\u0103, \u00ee\u015fi pun pecetea asupra perspectivei pe care aceasta o are asupra existen\u0163ei. Idila Laurei cu Sever st\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u00eenc\u0103 de la debut: \u201eLa numai un an de la revenirea mea \u00een serviciu, directorul care m\u0103 angajase a plecat si a venit un alt director, mai t\u00e2n\u0103r \u015fi care pusese ochii pe mine. Totul a \u00eenceput cu o invita\u0163ie la un restaurant. Am acceptat, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu prea multe despre el. Era t\u00e2n\u0103r, b\u0103rbat bine, chiar pot spune c\u0103 am fost fascinat\u0103 de fizicul \u015fi comportamentul s\u0103u. Eram m\u00e2ndr\u0103 c\u0103 m\u0103 invitase \u015feful meu! De ce s-a oprit la mine? Asta am aveam s\u0103 aflu mult mai t\u00e2rziu\u2026\u201d Concluzia cu care Laura r\u0103m\u00e2ne dup\u0103 ce se desparte de aceast\u0103 nou\u0103 iubire este aceea c\u0103 oamenii plasa\u0163i pe o treapt\u0103 superioar\u0103 a ierarhiei sociale nu \u00eei accept\u0103 \u00een preajma lor dec\u00e2t pe cei ce le pot fi de folos.<\/p>\n

\u201eDe ce \u00eeng\u0103duie Dumnezeu\u2026?\u201d<\/p>\n

Un loc aparte \u00een structura romanului \u00eel ocup\u0103 elementul religios. Laura este urm\u0103rit\u0103 mereu de ideea p\u0103catului comis, de g\u00e2ndul c\u0103 \u015fi-a scos din p\u00e2ntec doi copii. Iat\u0103 de ce, credin\u0163a \u00een Dumnezeu \u015fi \u00een Maica Domnului semnific\u0103 pentru ea existen\u0163a unui ideal spre care tinde s\u0103 ajung\u0103. Religia \u00eenseamn\u0103 pentru Laura un nou \u00eenceput al crea\u0163iei fiin\u0163ei ei spirituale, dar \u015fi puterea de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i lumea, de a se ridica deasupra destinului, de a p\u0103trunde \u00eentr-un spa\u0163iu sacru, de a-\u015fi g\u0103si un reper fix: \u201eM\u0103 rugam la Dumnezeu s\u0103-mi ierte p\u0103catele grele \u015fi s\u0103-mi arate un drum luminos pe care s\u0103 merg m\u0103car de acum \u00eenainte. Intram \u00een c\u00e2te o biseric\u0103 \u015fi m\u0103 rugam la icoana Maicii Domnului \u015fi a lui Iisus, s\u0103 m\u0103 ajute s\u0103 pot cunoa\u015fte numai binele \u00een aceast\u0103 lume.\u201d
\nDiscu\u0163iile purtate de Laura cu preotul satului unde locuiesc ea \u015fi Alec imediat dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, aduc \u00een prim plan o lume rural\u0103, statornic\u0103 prin valorile pe care le cultiv\u0103. Credin\u0163a este un factor modelator, iar rolul preotului, la fel ca \u015fi al \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului, este de a oferi lumin\u0103 \u015fi sus\u0163inere: \u201eP\u0103rinte, de ce \u00eeng\u0103duie Dumnezeu ispitele? \u201d l-am \u00eentrebat, g\u00e2ndind cu durere c\u00e2t de ispitit\u0103 am fost \u015fi eu \u00een via\u0163\u0103. \u201e\u00ceng\u0103duie cu scopul de a ne fortifica \u00een lupta \u00eempotriva r\u0103ului \u015fi a ne \u00eent\u0103ri \u00een st\u0103ruin\u0163a de bine, pentru a \u00eenainta pe calea virtu\u0163ii, spre a ne dob\u00e2ndi m\u00e2ntuirea\u2026\u201d<\/p>\n

\u201eNecredin\u0163a \u00ee\u015fi \u00eentinsese aripile\u201d<\/p>\n

Lipsa respectului pentru tradi\u0163ie este \u00eenc\u0103 un element definitoriu pentru societatea \u00een care tr\u0103ie\u015fte Laura. Cr\u0103ciunul \u015fi Pa\u015ftele sunt momente cruciale \u00een cre\u015ftinism, iar faptul c\u0103 evolueaz\u0103 \u00eentr-o lume indiferent\u0103 la astfel de valori este o dram\u0103 pentru eroina din \u201eUltima piruet\u0103\u201d. Tonul ironic cu care Sever, cel pe care \u00eel iube\u015fte, vorbe\u015fte despre s\u0103rb\u0103toarea na\u015fterii M\u00e2ntuitorului, i-l dezv\u0103luie Laurei \u00eentr-o lumin\u0103 cu totul nou\u0103, ca un om vulgar \u015fi insensibil: \u201eLa urm\u0103toarea \u00eent\u00e2lnire a \u00eencercat s\u0103-mi spun\u0103 c\u0103 S\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului este de fapt s\u0103rb\u0103toarea copiilor, legat\u0103 de bucuria z\u0103pezii, pentru jocul cu sania \u015fi alte jocuri cu z\u0103pad\u0103\u2026 Unii mai cump\u0103rau brazi \u015fi-i ascundeau sau \u00eei puneau \u00een balcon \u015fi \u00eei ornau de Revelion, ca s\u0103 \u015ftie to\u0163i vecinii c\u0103 nu au s\u0103rb\u0103torit Cr\u0103ciunul. Ce meschin\u0103rie!\u201d
\nDe o mare putere spiritual\u0103, ce reveleaz\u0103 superioritatea Laurei \u015fi a mediului arhaic din care provine, sunt descrierile preg\u0103tirilor ce se realizau pentru \u00eent\u00e2mpinarea Pa\u015ftelui: \u201eDatinile acolo erau respectate cu sfin\u0163enie. Noaptea \u00cenvierii era cea mai sf\u00e2nt\u0103 \u015fi minunat\u0103 noapte a anului. Acum, \u00een vremurile noastre, nimeni nu mai vorbea de venirea acestei mari \u015fi sfinte s\u0103rb\u0103tori. Necredin\u0163a \u00ee\u015fi \u00eentinsese aripile \u015fi venea de undeva de la r\u0103s\u0103rit. P\u0103cat! Tradi\u0163ia ar fi trebuit p\u0103strat\u0103, ea f\u0103cea parte din fiin\u0163a neamului nostru rom\u00e2nesc.\u201d<\/p>\n

\u201eDincolo de aceast\u0103 limit\u0103 a durerii\u201d<\/p>\n

Ar mai trebui spus c\u0103 \u00een roman este remarcabil redat\u0103 ideea de pustietate, pe care Laura o tr\u0103ie\u015fte la aflarea ve\u015fti mor\u0163ii mamei. Cu toate c\u0103 dore\u015fte s\u0103 o \u00eent\u00e2lneasc\u0103, \u00eencerc\u0103rile ei de a-i face o vizit\u0103 \u00een Germania, acolo unde aceasta locuie\u015fte, se izbesc de refuzul autorit\u0103\u0163ilor comuniste. Triste\u0163ea, suferin\u0163a eroinei \u00een momentul c\u00e2nd realizeaz\u0103 c\u0103 orice speran\u0163\u0103 de a-\u015fi mai revedea mama a fost spulberat\u0103, sunt zugr\u0103vite prin analiza sentimentelor \u015fi tr\u0103irilor profunde ale acesteia. \u201eScrisoarea avea un chenar negru \u015fi o cruce neagr\u0103 \u00een dreapta foii. Tat\u0103l meu adoptiv anun\u0163a trecerea mamei \u00een nefiin\u0163\u0103. M\u0103 aflam \u00een acel moment \u00een camera mea. Am scos un \u0163ip\u0103t \u00eengrozitor. Gazda s-a speriat \u015fi a alergat la mine \u00een camer\u0103. Eram chircit\u0103 \u00een pat, cu scrisoarea \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi pl\u00e2ngeam \u00een hohote. Am pl\u00e2ns p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am le\u015finat. To\u0163i ai casei s-au str\u00e2ns \u00een jurul meu \u015fi m-au readus la via\u0163\u0103. \u201eMama mea, visul meu\u201d, rosteam din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd\u2026 Mai t\u00e2rziu m-am \u00eentrebat: Ce poate fi dincolo de aceast\u0103 limit\u0103 a durerii pe care am sim\u0163it-o?\u201d
\nPentru Laura, totul pare acum ciudat \u015fi incredibil, de\u015fi posibil. Din nou, se produce o ruptur\u0103 ad\u00e2nc\u0103, iar efemeritatea existen\u0163ei, faptul c\u0103 fericirea este trec\u0103toare se transform\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103, \u00eentr-o provocare pentru eroin\u0103. Simbolurile malefice ce prevestesc primirea anun\u0163ului mortuar se reg\u0103sesc \u00een natur\u0103, \u00een for\u0163ele stihiale ale acesteia \u015fi se suprapun peste momentele nepl\u0103cute ale unor activit\u0103\u0163i obligatorii, impuse de comuni\u015fti: \u201e\u00centr-un an, \u00een aceast\u0103 zi de defilare nori negri pluteau undeva deasupra pe cer, ridicam privirea \u015fi mi se p\u0103rea c\u0103 din ei se desprind p\u0103s\u0103ri negre care treceau \u00een goan\u0103 \u015fi sf\u00e2\u015fiau v\u0103zduhul, speran\u0163ele mele zburau \u015fi ele \u2013 p\u0103s\u0103ri albe -, se amestecau cu cele negre iar eu\u2026 A\u015f fi tras cu arcul s\u0103 dobor p\u0103s\u0103rile negre\u2026 Cum s\u0103 uit acea zi? Dup\u0103 defilare am primit o scrisoare din Germania. Nu era scrisul mamei \u015fi o vag\u0103 presim\u0163ire m-a f\u0103cut s\u0103 o deschid cu team\u0103.\u201d<\/p>\n

\u201eMai bine nu te \u00eent\u00e2lneam \u00een via\u0163a mea!\u201d<\/p>\n

O alt\u0103 tem\u0103 prezentat\u0103 de roman este aceea a c\u0103sniciei e\u015fuate, nerealizate. Un cuplu care tr\u0103ie\u015fte calvarul absen\u0163ei comunic\u0103rii, al suspiciunii, al geloziei \u015fi al minciunii este chiar cel al p\u0103rin\u0163ilor Laurei: \u201e\u00cemi amintesc cum mama detesta faptele tat\u0103lui, cum nu era de acord cu evad\u0103rile lui, cum \u00eel ura din cauza purt\u0103rii lui, c\u00e2t despre dragoste \u00eentre ei nici nu mai putea fi vorba. \u00cemi era mil\u0103 de am\u00e2ndoi, c\u0103ci am\u00e2ndoi se chinuiau. \u00ce\u015fi suportau \u00een continuare, unul altuia, lipsa de sensibilitate \u015fi adesea, chiar de judecat\u0103. Nici unul dintre ei nu era fericit.\u201d Povestea lor de dragoste se destram\u0103, iar accesele dramatice de m\u00e2nie ale mamei Laurei culmineaz\u0103 cu aceste vorbe, aruncate so\u0163ului: \u201eMai bine nu te \u00eent\u00e2lneam \u00een via\u0163a mea!\u201d
\nPrin contrast, cuplul format din Laura \u015fi Alec se afl\u0103 \u00een c\u0103utarea dragostei pure, absolute, unice. Am\u00e2ndoi sunt intelectuali, iar iubirea lor este o modalitate de a se izola de mediul social, de lumea rea \u015fi cupid\u0103, de cotidian. Cei doi se c\u0103s\u0103toresc. Aparent, am\u00e2ndoi par a fi \u00eenvin\u015fi de societatea \u00een care tr\u0103iesc. Revolta lor denot\u0103 inadaptarea, \u00eens\u0103 Laura \u015fi Alec au puterea de a spune \u015fi de a recunoa\u015fte acest adev\u0103r. Iat\u0103 de ce, din punct de vedere moral, ei nu sunt ni\u015fte \u00eenfr\u00e2n\u0163i.<\/p>\n

\u201e\u00cemi devenise at\u00e2t de drag p\u0103m\u00e2ntul\u201d<\/p>\n

Remarcabil\u0103 r\u0103m\u00e2ne dragostea Laurei pentru p\u0103m\u00e2ntul pe care \u00ee\u015fi duce zilele: \u201e\u00cemi devenise at\u00e2t de drag p\u0103m\u00e2ntul, \u00eenc\u00e2t \u00eel aduceam uneori \u00een palme, \u00eel miroseam \u015fi \u00eel puneam \u00eentr-o glastr\u0103, ca s\u0103-l am mai aproape, \u00een cas\u0103. Apoi r\u0103s\u0103deam o floare, floare a c\u0103rei dezvoltare o urm\u0103ream cu mare grij\u0103. Odat\u0103 c\u00e2nd aveam p\u0103m\u00e2nt \u00een palme, Alec intr\u0103 pe poart\u0103, \u00een curte, \u00een cas\u0103 \u015fi surprinz\u00e2ndu-m\u0103, uimit oarecum de gestul meu care se repeta, \u00eemi \u00een\u0103l\u0163\u0103 m\u00e2inile \u015fi mi le s\u0103rut\u0103, a\u015fa cum erau, cu p\u0103m\u00e2ntul maroniu \u00een c\u0103u\u015ful lor.\u201d
\nGestul lui Alec, venit \u00een continuarea gestului Laurei, vorbe\u015fte despre \u015fansa de a \u00eenvinge trecutul \u015fi de a apar\u0163ine prezentului prin puterea dragostei \u015fi a valorilor morale. Alec ac\u0163ioneaz\u0103 instinctiv, iar gestul s\u0103u denot\u0103 fidelitate fa\u0163\u0103 de so\u0163ie \u015fi fa\u0163\u0103 de glie. Prin acest gest, incertitudinile \u015fi \u00eendoielile celor doi se risipesc, iar actul erotic \u00een sine este spiritualizat. Dup\u0103 o via\u0163\u0103 \u00een care rela\u0163ia lor decurge bine, Laura \u015fi Alec ajung \u00eentr-un moment de cump\u0103n\u0103. Dup\u0103 1989, societatea se schimb\u0103, iar Alec are posibilitatea s\u0103 \u00ee\u015fi redob\u00e2ndeasc\u0103 ambele case \u2013 una la Buz\u0103u, cealalt\u0103 \u00een Bucure\u015fti \u2013 ce \u00eei fuseser\u0103 furate de comuni\u015fti. Din acest moment, aten\u0163ia sa se canalizeaz\u0103 numai \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. Romanul revine la toposul casei, cas\u0103 care pentru Alec este \u201eaceast\u0103 cas\u0103\u201d: \u201eO s\u0103 mergem, Laura, o s\u0103 mergem pe urmele copil\u0103riei tale, \u00ee\u0163i promit! De \u00eendat\u0103 ce vom termina cu lucr\u0103rile pentru aceast\u0103 cas\u0103\u201d, \u00eei spune el, so\u0163iei. Fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile sale legate de cele dou\u0103 case nimicesc dimensiunea vie\u0163ii domestice de p\u00e2n\u0103 acum, \u00eei distrug practic, familia.<\/p>\n

\u201eNumai El ne poate \u00een\u0163elege cu adev\u0103rat\u201d<\/p>\n

\u201eEl iube\u015fte casa, eu mai mult p\u0103m\u00e2ntul\u201d, afirm\u0103 Laura, devenit\u0103 victim\u0103 a trecutului lui Alec. Ea nu va ajunge niciodat\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi revad\u0103 p\u0103m\u00e2ntul natal, a\u015fa cum nu i-a fost dat s\u0103 \u00ee\u015fi mai re\u00eent\u00e2lneasc\u0103 mama. Moartea ei este p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, o eliberare moral\u0103. Alec \u00een schimb, \u00eei supravie\u0163uie\u015fte pentru a lua cu el tot trecutul de care \u00eel privaser\u0103 comuni\u015ftii. Psihologic, el \u00ee\u015fi sus\u0163ine \u015fi \u00ee\u015fi justific\u0103 sacrificiile f\u0103cute pentru recuperarea \u015fi renovarea caselor, astfel: \u201eNimeni nu-mi poate reda timpul care l-am pierdut \u00een \u00eenchisoare, acei ani frumo\u015fi ai tinere\u0163ii! Am pierdut prietenii, lumea parc\u0103 mi-e str\u0103in\u0103! Nimeni nu-mi va putea reda via\u0163a furat\u0103 de comuni\u015fti!\u201d
\nLaura devine o a doua Ana, so\u0163ia me\u015fterului Manole. Motivul zidului p\u0103r\u0103sit, prezent \u00een balada \u201eM\u0103n\u0103stirea Arge\u015fului\u201d, este reluat \u00een \u201eUltima piruet\u0103\u201d. Casele lui Alec sunt asemenea zidurilor p\u0103r\u0103site, iar el \u00een\u0163elege c\u0103 pentru a le recupera, pentru a fi iar\u0103\u015fi st\u0103p\u00e2n pe trecut, trebuie s\u0103 aduc\u0103 un rod, rodul sacrificiului de sine, al jertfirii propriilor valori spirituale \u015fi morale, \u00een cazul de fa\u0163\u0103, iubirea sa pentru Laura. Lipsurile, boala, ne\u00een\u0163elegerea unui so\u0163 pe care \u00eel \u015ftia altfel, \u00eei vor gr\u0103bi acesteia sf\u00e2r\u015fitul. La fel ca \u015fi Ana, Laura \u00ee\u015fi accept\u0103 destinul. Dincolo de moartea ei, mai st\u0103ruie \u00eenc\u0103 trecutul, momentul c\u00e2nd l-a \u00eent\u00e2lnit pe Alec. \u201eC\u00e2nd l-am v\u0103zut prima dat\u0103, nu am avut o atrac\u0163ie special\u0103 pentru el; mi s-a p\u0103rut c\u0103 am cunoscut o persoan\u0103 ca multe altele \u00een via\u0163a mea. Apoi l-am cunoscut bine \u015fi m-am \u00eendr\u0103gostit de el. \u00cel iubesc pentru sufletul s\u0103u t\u00e2n\u0103r, pentru visele lui, pentru clipele lui de veselie, pentru aten\u0163ia cu care m\u0103 \u00eenconjoar\u0103, pentru cuvintele lui frumoase pe care le aud \u00een fiecare zi\u2026\u201d
\nCeea ce r\u0103m\u00e2ne dincolo de toate acestea, ceea ce \u00eei supravie\u0163uie\u015fte Laurei este credin\u0163a pe care a avut-o \u00een Dumnezeu. Romanul Vavilei Popovici, \u201eUltima piruet\u0103\u201d, se \u00eencheie \u00een mod apoteotic, cu versetele despre dragoste din capitolul 13 al primei epistole a apostolului Pavel c\u0103tre corinteni. Cuvintele sale au sens, pentru c\u0103 Laura tr\u0103ise o astfel de dragoste, p\u00e2n\u0103 la sacrificiul suprem. \u201eFiecare om cu rug\u0103ciunea sa\u201d, spune Laura, la un moment dat, dup\u0103 care continu\u0103: \u201eNumai Dumnezeu cunoa\u015fte toate g\u00e2ndurile noastre. \u00cen fa\u0163a lui suntem cu adev\u0103rat sinceri, numai El ne poate \u00een\u0163elege cu adev\u0103rat.\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Octavian D. Curpa\u0219<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

N\u0103scut\u0103 la Suli\u0163a, \u00een jude\u0163ul Hotin, \u00een nordica Bucovin\u0103 (actualmente Ucraina), Vavila Popovici este autoare a dou\u0103sprezece volume de versuri [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-13639","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13639","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13639"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13639\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13642,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13639\/revisions\/13642"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13639"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13639"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13639"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}