{"id":13721,"date":"2013-07-02T11:05:59","date_gmt":"2013-07-02T11:05:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=13721"},"modified":"2013-07-02T11:05:59","modified_gmt":"2013-07-02T11:05:59","slug":"vavila-popovici-recunostinta-miezul-dragostei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/07\/02\/vavila-popovici-recunostinta-miezul-dragostei\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Recuno\u015ftin\u0163a – “Miezul dragostei”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eRecuno\u0219tin\u021ba este miezul dragostei fa\u021b\u0103 de cei care ne iubesc,<\/strong><\/em> a dragostei fa\u021b\u0103 de semenii no\u0219tri, de la care ne vin multe ocrotiri,<\/strong><\/em> \u0219i binefaceri nespus de pl\u0103cute.\u201d<\/strong><\/em>\u2013 Silvio Pellico<\/p>\n

Recuno\u015ftin\u0163a este un sentiment de mul\u0163umire \u00eenso\u021bit de bucurie, ca r\u0103spuns la primirea unui dar. Este o manifestare a cur\u0103\u021beniei \u0219i noble\u021bei sufletului omenesc care \u00eencununeaz\u0103 multe virtu\u021bi. Av\u00e2nd un con\u021binut spiritual cre\u0219tin, o g\u0103sim prezent\u0103 \u00een ideea de mul\u021bumire pe care fiecare dintre noi o cunoa\u0219te din rug\u0103ciunile zilnice. Tradus\u0103 din textul latinesc \u2013 gra\u021bia, red\u0103 gratitudinea omului pentru binefacerile pe care le con\u0219tientizeaz\u0103. Existen\u021ba recuno\u015ftin\u0163ei ca sentiment, ca atribut moral, demonstreaz\u0103 c\u0103 lumea poate avea un sens pozitiv, c\u0103 pot fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite rela\u021biilor dintre oameni.
\nCel st\u0103p\u00e2nit de acest sentiment se exprim\u0103 func\u021bie de fondul lui psihologic, de nivelul de con\u015ftiin\u0163\u0103, de religiozitatea avut\u0103 \u00een suflet. De fapt, omul alege \u00eentre bine \u0219i r\u0103u, \u00eentre a recunoa\u0219te \u0219i a fi mul\u021bumit de ceea ce prime\u0219te sau de a se opune prin respingerea darului primit, a se crede ne\u00eendrept\u0103\u021bit sau a constata c\u0103 totul \u00eei provoac\u0103 repulsie, revolt\u0103, starea put\u00e2ndu-i duce pa\u0219ii la g\u0103sirea ru\u0219inoasei por\u021bi a tr\u0103d\u0103rii, despre care nuvelista italian\u0103 Elza Morante spunea: \u201eCea mai mare tic\u0103lo\u0219ie este tr\u0103darea. Dac\u0103 \u00eens\u0103 cel tr\u0103dat este propriul t\u0103u p\u0103rinte, propriul t\u0103u superior, ori un prieten, atunci se ajunge la josnicia cea mai demn\u0103 de dispre\u021b\u201d.
\nExist\u0103 de asemenea un aspect paradoxal al recuno\u015ftin\u0163ei: cu c\u00e2t suntem mai recunosc\u0103tori, cu at\u00e2t vedem mai multe motive de a ne afla \u00een aceast\u0103 postur\u0103 \u0219i cu c\u00e2t devenim mai nerecunosc\u0103tori, g\u0103sim mai multe motive de nerecuno\u0219tin\u021b\u0103. O persoan\u0103 cu credin\u0163\u0103 religioas\u0103 sau spiritual\u0103 poart\u0103 cu sine acest sentiment al recuno\u0219tin\u021bei, este \u00eentr-o rela\u021bie cu Divinitatea, cu sursa binelui, are un respect, o apreciere pentru darul primit, el put\u00e2ndu-se numi chiar job, recuno\u015ftin\u0163a f\u0103c\u00e2nd ca persoana respectiv\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ulterior \u00eentr-o stare plin\u0103 de bucurie, lini\u0219te \u0219i pace, toate acestea ajut\u00e2nd-o s\u0103 creasc\u0103 din punct de vedere spiritual \u0219i material, s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 cu timpul experien\u021b\u0103, \u00een\u021belepciune, s\u0103 fie o persoan\u0103 iubit\u0103 \u0219i iubitoare. Iat\u0103 de ce am \u0219i vorbit \u00eentr-un eseu anterior despre nevoia \u0219i beneficul muncii.
\nActul recuno\u015ftin\u0163ei este un act de iubire, este o for\u0163\u0103 miraculoas\u0103 care se na\u0219te \u00een noi, \u201eeste ca o energie vie, care \u00ee\u021bi lumineaz\u0103 calea pentru ca tu s\u0103 devii mult mai mult dec\u00e2t ai experimentat deja!\u201d, exprima scriitoarea american\u0103 Louise Hay. Filozoful roman Cicero spunea c\u0103 \u201eRecuno\u0219tin\u021ba nu este doar cea mai important\u0103 dintre virtu\u021bi, ci \u0219i p\u0103rintele tuturor celorlalte\u201d.
\nNim\u0103nui nu \u00eei este de ajuns el \u00eensu\u015fi. \u00centotdeauna avem nevoie de cei din jurul nostru, ca atare recuno\u015ftin\u0163a este un act ce \u0163ine de existen\u0163\u0103 \u0219i neglijarea ei este \u201eun act de nebunie (de ne-plin\u0103tate a inimii)\u201d, o ruptur\u0103 \u00een comuniunea existen\u021bei noastre. Se \u0219tie c\u0103 \u201eUniversul este o imens\u0103 oglind\u0103 \u0219i ceea ce exprim\u0103m \u00eenspre el ni se \u00eentoarce \u00eenapoi. Dac\u0103 este iubire \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103, vom primi \u00eenapoi acelea\u015fi lucruri\u201d.
\nRecuno\u0219tin\u021ba se exprim\u0103 prin cuvinte, dar \u015fi prin fapte. Sigur c\u0103 avem libertatea de a alege s\u0103 fim recunosc\u0103tori sau nerecunosc\u0103tori, chiar provocatori. Alegerea se face \u00een deplin\u0103 libertate, pentru a se putea trece la ac\u021biune. A ac\u021biona \u00een libertate necesit\u0103 \u00eens\u0103 judecat\u0103, spre a nu se ac\u021biona \u00een mod anarhic, a nu leza interesele celor din jur. Omul are nevoie de libertate, dar trebuie s\u0103 accepte \u0219i a\u0219a zisa non-libertate, altfel echilibrul social nu este posibil. Solu\u021bia optim\u0103 este greu de g\u0103sit, de aceea ea trebuie mereu analizat\u0103 \u0219i determinat\u0103, stabilit\u0103 \u00een func\u021bie de condi\u021biile concrete interne \u0219i externe dintr-o familie, dintr-o colectivitate, dintr-o \u021bar\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere, desigur, aspectul moralit\u0103\u021bii.
\nDin punct de vedere lingvistic morala cuprinde ansamblul normelor comportamentale individuale fa\u021b\u0103 de propria con\u0219tiin\u021b\u0103 c\u00e2t \u0219i fa\u021b\u0103 de colectivitate, \u00een a\u0219a fel ca aceste rela\u021bii s\u0103 nu provoace distorsiuni \u00een normele stabilite de societatea \u00een care tr\u0103ie\u0219te individul. Altfel, ne putem trezi cu \u00eenvinuiri, \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale legilor, dar \u0219i ale bunei cuviin\u021be. Respectarea unor reguli \u0219i legi, se impune, regula fiind \u201eo aproxima\u021bie a realit\u0103\u021bii, pe c\u00e2nd legea reprezint\u0103 realitatea redus\u0103 nu la aproxima\u021bie, ci la absolut\u201d. Cu alte cuvinte, legea este un instrument cu care ne descurc\u0103m \u00een realitatea ce ne \u00eenconjoar\u0103, pentru a ordona lucrurile, faptele, ca ele s\u0103 ne poat\u0103 fi folositoare.
\nC\u00e2nd e\u0219ti plasat \u00eentr-un loc, de exemplu, ai ni\u0219te responsabilit\u0103\u021bi, trebuie s\u0103 ai o conduit\u0103 pe care s-o urmezi conform regulilor \u0219i legilor cerute \u0219i de tine cunoscute. \u201eEroismul\u201d poate fi ob\u021binut doar cu motiva\u021bii ra\u021bionale, ad\u00e2nc cunoscute, nicidecum prin lips\u0103 de respect, ingratitudine sau tr\u0103dare. Trebuie s\u0103 por\u021bi recuno\u0219tin\u021b\u0103 p\u0103rin\u021bilor care te-au crescut, familiei care te-a ajutat, prietenilor, dasc\u0103lilor, celor care te-au ajutat s\u0103 realizezi ceea ce e\u0219ti, \u0219efilor t\u0103i care te-au \u00eencadrat \u00een colectivul lor, \u021b\u0103rii care te hr\u0103ne\u0219te \u0219i te ad\u0103poste\u0219te, oricare ar fi ea. Sau\u2026 e\u0219ti at\u00e2t de preocupat de cariera ta \u00eenc\u00e2t g\u0103se\u0219ti c\u0103 este bine s\u0103 ac\u021bionezi singur, \u00eentr-un mod \u201eoriginal\u201d pentru a ob\u021bine o glorie \u0219i nu ai timp \u0219i nici prin cap nu \u021bi-a trecut g\u00e2ndul recuno\u0219tin\u021bei?
\nNemul\u021bumirile pot fi discutate. Dac\u0103 te arunci de unul singur f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tii \u00een ce ape ad\u00e2nci vei \u00eenota, ce v\u00e2rtejuri te pot a\u0219tepta, \u00ee\u021bi distrugi via\u021ba. Prin lipsa de recuno\u0219tin\u021b\u0103 se d\u0103 dovad\u0103 de orgoliu, poate chiar de r\u0103utate, egoism sau incon\u0219tien\u021b\u0103. De aceea, nerecuno\u0219tin\u021ba este un p\u0103cat greu care poate duce la distrugerea vie\u021bii.
\n\u201eNu te l\u0103sa influen\u021bat de g\u00e2ndirea \u0219i mentalitatea acestui veac \u0219i a oamenilor lipsi\u021bi de evlavie. Nu fi unul nemul\u021bumitor!\u201d, ne sf\u0103tuiesc veghetorii credin\u021bei. Cu adev\u0103rat, mai bine este a g\u00e2ndi la cine \u0219i ce a investit \u00een via\u021ba ta, la efortul pe care l-ai f\u0103cut pentru a dob\u00e2ndi un loc \u00een societate (dac\u0103 l-ai dob\u00e2ndit!) \u0219i a p\u0103stra o atitudine de mul\u021bumire \u00een inim\u0103 pentru toat\u0103 via\u021ba. Este vorba despre o conlucrare dintre minte \u0219i inim\u0103, dintre \u00een\u021belegere sau cunoa\u0219tere \u0219i iubire. \u00cen\u021belegerea sau cunoa\u0219terea presupune discern\u0103m\u00e2ntul, \u00een urma c\u0103ruia se face alegerea. Alegerea adev\u0103rului \u0219i binelui este indispensabil\u0103 \u00een opera de des\u0103v\u00e2r\u0219ire a omului.
\n\u00cen\u021beleptul Socrate \u00een dialog cu Kriton, \u00eel \u00eentreba: \u201eOare nu \u00een\u021belegi c\u0103 \u00een fa\u021ba zeilor \u0219i a oamenilor cu judecat\u0103, patria este cea mai pre\u021buit\u0103, mai \u00eensemnat\u0103, mai sf\u00e2nt\u0103 \u0219i mai respectat\u0103 dec\u00e2t mama, dec\u00e2t tata, dec\u00e2t to\u021bi str\u0103mo\u0219ii? C\u0103 pentru patrie, chiar c\u00e2nd ne sup\u0103r\u0103, trebuie s\u0103 avem venera\u021bie, supunere \u0219i \u00eengrijire mai mult dec\u00e2t pentru tat\u0103? C\u0103 pe d\u00e2nsa sau o \u00eendupleci prin convingere, sau, dac\u0103 nu, trebuie s\u0103 faci ce-\u021bi porunce\u0219te \u0219i s\u0103 \u00eenduri \u00een t\u0103cere ceea ce ea a poruncit: fie b\u0103t\u0103lie, fie lan\u021buri, fie chiar de te-ai duce \u00een r\u0103zboi, s\u0103 cazi r\u0103nit sau mort?\u201d.
\nVorbind despre recuno\u0219tin\u021b\u0103, istoricul, politicianul rom\u00e2n Nicolae Iorga spunea c\u0103 ea \u201eeste \u00eenainte de toate o datorie c\u0103tre tine\u201d, ca recunoa\u0219tere a ceea ce suntem, ca luminare a raporturilor noastre cu divinitatea \u0219i cu semenii no\u0219tri, ca o scar\u0103 care duce la cre\u0219terea noastr\u0103. Aceast\u0103 cre\u0219tere sau \u00een\u0103l\u021bare este menirea fiec\u0103ruia dintre noi. \u0218i-atunci m\u0103 \u00eentreb: C\u00e2nd condamni \u015fi tr\u0103dezi, c\u00e2nd abandonezi oamenii care \u021bi-au fost al\u0103turi la bine \u0219i la greu, mai poate \u00eenc\u0103pea \u00een sufletul t\u0103u sentimentul iubirii? Mai poate fi vorba de \u201ecre\u0219tere\u201d? S-a dovedit \u00een timp c\u0103 recuno\u0219tin\u021ba atrage recuno\u0219tin\u021b\u0103, nerecuno\u0219tin\u021ba atrage dispre\u021bul, iubirea atrage iubire \u0219i neiubirea \u2013 ur\u0103. Sentimentele pe care \u00eencerci s\u0103 le tr\u0103ie\u0219ti ast\u0103zi, atrag faptele tale cugetate sau necugetate, pe care le vei experimenta m\u00e2ine \u0219i care-\u021bi vor defini via\u021ba.<\/p>\n

Vavila Popovici
\nRaleigh, Carolina de Nord<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eRecuno\u0219tin\u021ba este miezul dragostei fa\u021b\u0103 de cei care ne iubesc, a dragostei fa\u021b\u0103 de semenii no\u0219tri, de la care ne [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-13721","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13721","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13721"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13721\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13724,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13721\/revisions\/13724"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13721"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13721"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13721"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}