{"id":13874,"date":"2013-07-09T21:47:39","date_gmt":"2013-07-09T21:47:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=13874"},"modified":"2013-07-09T21:47:39","modified_gmt":"2013-07-09T21:47:39","slug":"eminescu-despre-conduita-romanului-modern","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/07\/09\/eminescu-despre-conduita-romanului-modern\/","title":{"rendered":"Prof. univ. dr. Constantin Schifirne\u0163: Eminescu despre conduita rom\u00e2nului modern"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/07\/eminescu.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-13875 alignleft\" title=\"eminescu\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/07\/eminescu-199x300.jpg\" alt=\"\" width=\"199\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/07\/eminescu-199x300.jpg 199w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/07\/eminescu-682x1024.jpg 682w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/07\/eminescu.jpg 1181w\" sizes=\"auto, (max-width: 199px) 100vw, 199px\" \/><\/a>\u00cen mai multe lucr\u0103ri (Civiliza\u0163ie modern\u0103 \u015fi na\u0163iune, Formele f\u0103r\u0103 fond, un brand rom\u00e2nesc, Geneza modern\u0103 a ideii na\u0163ionale) am abordat contribu\u0163ia lui M. Eminescu la elaborarea modelului teoretic de edificare a civiliza\u0163iei moderne \u00een context na\u0163ional. Eminescu manifest\u0103 un interes constant pentru cunoa\u015fterea evolu\u0163iei civiliza\u0163iilor, pentru studiul raporturilor dintre civiliza\u0163ii precum \u015fi al afirm\u0103rii acestora \u00een cadrul na\u0163ional. \u00cen viziunea lui Eminescu, nu exist\u0103 o civiliza\u0163ie general\u0103, abstract\u0103, ci fiecare popor construie\u015fte un tip specific de civiliza\u0163ie. A fi modern \u00eenseamn\u0103 pentru Eminescu recunoa\u015fterea op\u0163iunii fiec\u0103rui stat na\u0163ional de a avea o civiliza\u0163ie proprie, fiindc\u0103 adev\u0103rata civiliza\u0163ie este cea care are r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci \u00een solul na\u0163ional, idee care nu poate conduce la aprecierea g\u00e2ndirii eminesciene ca tradi\u0163ional\u0103 sau chiar reac\u0163ionar\u0103 (cum au procedat, printre al\u0163ii, Ibr\u0103ileanu \u015fi E. Lovinescu). Pozi\u0163ia poetului fa\u0163\u0103 de c\u0103ile moderniz\u0103rii Rom\u00e2niei exprima concep\u0163ia sa organicist\u0103 despre dezvoltarea societ\u0103\u0163ii \u00een consens cu specificul istoric na\u0163ional al poporului rom\u00e2n. Ca argument, aduce exemple din istoria noastr\u0103 v\u0103zut\u0103 prin ceea ce are peren, viabil \u015fi generator de modernitate. Dezvoltarea modern\u0103 a \u0163\u0103rii este conceput\u0103 de Eminescu ca fiind determinat\u0103 de factori \u015fi condi\u0163ii specifice na\u0163iunii rom\u00e2ne. Eminescu nu se impotrivea moderniz\u0103rii statului nostru, dar manifesta o exigen\u0163\u0103 deosebit\u0103 fa\u0163\u0103 de excesele \u015fi deform\u0103rile ce ap\u0103reau ca efecte ale aplic\u0103rii unor modalit\u0103\u0163i inadecvate p a rticularit\u0103\u0163ilor evolu\u0163iei \u0163\u0103rii noastre \u00een timpul s\u0103u. \u00cen toat\u0103 publicistica sa se poate u\u015for observa accentul poetului pe reliefarea spiritului modern autentic, a\u015fa cum fiin\u0163a el \u00een \u0163\u0103ri cu tradi\u0163ie \u00een dezvoltarea modern\u0103 \u015fi a\u015fa cum dorea s\u0103 existe \u015fi \u00een <a title=\"statul rom\u00e2n\" href=\"http:\/\/foaienationala.ro\/statul-romn.html\">statul rom\u00e2n<\/a>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Eminescu concepea dezvoltarea \u0163\u0103rii ca evolu\u0163ie fireasc\u0103 din propriile structuri \u015fi forme. Ceea ce-l preocupa erau fundamentele proceselor de dezvoltare modern\u0103, care \u00een viziunea sa erau: munca, na\u0163iunea, clasele produc\u0103toare, tradi\u0163ia (trecut \u015fi istorie), cultura \u015fi adev\u0103rul. Eminescu a teoretizat \u015fi dezvoltat teza rolului esen\u0163ial al tradi\u0163iei istorice \u00een dezvoltarea oric\u0103rei comunit\u0103\u0163i na\u0163ionale, deoarece tradi\u0163iile reale contribuie la orientarea pe c\u0103i adecvate a civiliza\u0163iei na\u0163ionale. Este aici \u015fi un gest de recuperare a valorilor na\u0163ionale \u00een noul context al moderniz\u0103rii, aceasta f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eensemne \u00eenchistare, dogmatism, refuz al dialogului cu alte culturi. Eminescu este un european pentru c\u0103 g\u00e2nde\u015fte lumea \u00een termenii raporturilor complexe dintre culturi, dintre civiliza\u0163ii. Argument\u00e2nd caracterul restrictiv al tezei despre existen\u0163a unei civiliza\u0163ii moderne unice, difuzat\u0103 dintr-un anumit loc, Eminescu subliniaz\u0103 importan\u0163a punerii \u00een valoare a capacit\u0103\u0163ii de creativitate a fiec\u0103rei comunit\u0103\u0163i na\u0163ionale \u00een procesul edific\u0103rii civiliza\u0163iei. In acest sens, el a criticat, cu foarte mult\u0103 asprime, copierea de forme institu\u0163ionale din afara cadrului na\u0163ional. Condi\u0163ia fundamental\u0103 a fiin\u0163\u0103rii oric\u0103rei na\u0163iuni este produc\u0163ia proprie. O autentic\u0103 civiliza\u0163ie este, pentru Eminescu, numai cea care stimuleaz\u0103 \u015fi sus\u0163ine capacitatea de crea\u0163ie a unei na\u0163iuni. Poetul concepe astfel dezvoltarea modern\u0103 \u00een cadrul na\u0163ional pentru a justifica oportunitatea independen\u0163ei na\u0163ionale, element decisiv \u00een valorificarea poten\u0163ialului uman \u015fi a condi\u0163iilor specifice \u00een folosul claselor produc\u0103toare, care trebuie s\u0103 devin\u0103 fermen\u0163ii moderniz\u0103rii. El concepea modernizarea ca proces stimulat \u015fi realizat de for\u0163ele sociale proprii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Doctrina eminescian\u0103 asupra na\u0163ionalului exprima astfel o cerin\u0163\u0103 esen\u0163ial\u0103: edificarea civiliza\u0163iei rom\u00e2ne moderne din interiorul comunit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, cu deschiderea fireasc\u0103 spre celelalte orizonturi culturale europene. Ideile eminesciene asupra fenomenelor \u015fi proceselor sociale, economice \u015fi culturale specifice ac\u0163iunilor de modernizare sunt o contribu\u0163ie esen\u0163ial\u0103 la elaborarea unui model teoretic explicativ al evolu\u0163iei unei na\u0163iuni \u00een curs de prefaceri profunde. Modelul teoretic na\u0163ional explic\u0103 formarea civiliza\u0163iei moderne prin afirmarea unor trebuin\u0163e, idealuri generate de aspira\u0163iile proprii unei comunit\u0103\u0163i na\u0163ionale. Acest model teoretic subliniaz\u0103 preeminen\u0163a na\u0163ionalului, dar, \u00een acela\u015fi timp, recunoa\u015fte interinfluen\u0163ele dintre na\u0163ional \u015fi universal, iar, pe de alt\u0103 parte, solu\u0163ioneaz\u0103 \u00een mod original raportul dintre mijloace \u015fi scopuri \u00een procesul de modernizare. \u00cen opera sa un loc aparte ocup\u0103 analiza efectelor moderniz\u0103rii Eminescu g\u00e2nde\u015fte profund modernizarea \u015fi proiecteaz\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103 modern\u0103 ca pe o societate \u00een care evolu\u0163ia capitalist\u0103 s\u0103 aduc\u0103 o stare bun\u0103 pentru to\u0163i, fiindc\u0103 altfel se manifest\u0103 rezisten\u0163a rom\u00e2nilor la ofensiva capitalismului, opozi\u0163ie continuat\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, pentru c\u0103 o bun\u0103 parte dintre rom\u00e2ni nu este convins\u0103 de oportunitatea acestui sistem social pentru aspira\u0163iile \u015fi modul lor de via\u0163\u0103. Eminescu nu a pledat nic\u0103ieri pentru o modernizare bazat\u0103 exclusiv pe dezvoltarea agriculturii, subliniind necesitatea industrializ\u0103rii: <em>\u201eNeap\u0103rat c\u0103 nu trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2nem popor agricol, ci trebuie s\u0103 devenim \u015fi noi na\u0163ie industrial\u0103 m\u0103car pentru trebuin\u0163ele noastre; dar vezi c\u0103 trebuie omul s\u0103-nve\u0163e mai \u00eent\u00e2i carte \u015fi apoi s\u0103 calce a pop\u0103; trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 fie na\u0163ie industrial\u0103 \u015fi dup\u0103 aceea abia s\u0103 ai legile \u015fi institu\u0163iile na\u0163iilor industriale\u201d<\/em> (Opere X, 21).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dezvoltarea industriei se cuvine a fi f\u0103cut\u0103 \u00een contextul concret al unui stat agrar: \u201eDou\u0103 serii de idei sunt chemate a agita ad\u00e2nc opinia public\u0103 din \u0163ar\u0103: 1) organizarea muncii agricole; 2) crearea \u015fi ap\u0103rarea muncii industriale; am\u00e2ndou\u0103 de-o valoare egal\u0103, chemate a asigura existen\u0163a na\u0163ional\u0103 a statului nostru \u00een contra primejdiilor politice ce pot veni din nord-ostul Europei, a cotropirii economice ce poate veni din Apus\u201d (Opere XIII, 33). \u00centr-o societate modern\u0103, institu\u0163iile stimuleaz\u0103 noi trebuin\u0163e, ba chiar le multiplic\u0103 \u015fi le prezint\u0103 pe toate ca fiind de interes public. \u015ei \u00een Rom\u00e2nia, unde poporul tr\u0103ie\u015fte \u201eun adev\u0103rat infern\u201d pentru c\u0103 \u00eei lipsesc condi\u0163iile unui nivel de trai decent, cerin\u0163ele claselor superioare sunt cu mult mai numeroase \u015fi greu de satisf\u0103cut cu mijloacele pe care le de\u0163ine. Este surprins\u0103 contradic\u0163ia dintre poporul rom\u00e2n, predominant agricol, \u015fi nevoile locuitorilor de la ora\u015fe, care aduc din str\u0103in\u0103tate o \u201esum\u0103 de trebuin\u0163e costisitoare\u201d (Opere XIII, 88), identice cu cele ale unui popor industrial, precum \u015fi ale noii aristocra\u0163ii: \u201eUnde mai punem c\u0103 \u00eenlesnirea de a introduce articole str\u0103ine de lux na\u015fte \u00eentr-o societate primitiv\u0103 cum e a noastr\u0103 pofte \u015fi trebuin\u0163e cu totul dispropor\u0163ionate cu puterea ei [de] producere \u015fi c\u0103, atunci c\u00e2nd aceast\u0103 din urm\u0103 nu ajunge pentru a acoperi trebuin\u0163ele nou\u0103, se atac\u0103 capitalul str\u0103mo\u015fesc, trec mo\u015fiile \u00een m\u00e2na str\u0103inilor sau se \u00eencarc\u0103 cu sarcini ipotecare, sc\u0103z\u00e2ndu-se astfel \u00eensu\u015fi capitalul fix al poporului\u201d (Opere XIII, 151). Dar nu mai pu\u0163in semnificativ\u0103 r\u0103m\u00e2ne sus\u0163inerea unui standard de via\u0163\u0103 similar celui din Europa, \u00een lipsa unei activit\u0103\u0163i de aceea\u015fi factur\u0103: \u201eLucrul la care aspir\u0103 to\u0163i este a se folosi numai de avantajele civiliza\u0163iei str\u0103ine, nu \u00eens\u0103 a introduce \u00een \u0163ar\u0103 condi\u0163iile de cultur\u0103 sub cari asemenea rezultate s\u0103 se produc\u0103 de sine\u201d (XIII, 200). Noile necesit\u0103\u0163i nu pot fi satisf\u0103cute doar prin simpla preluare a formelor str\u0103ine. Din opera sa se contureaz\u0103 un profil de actor \u015fi agent social real al actelor de modernizare. Nu este exagerat s\u0103 spunem c\u0103 avem \u00een opera eminescian\u0103 componentele unui manual al conduitei rom\u00e2nului modern.<strong>[1]<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014-<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">[1] <a href=\"http:\/\/adevarul.ro\/news\/societate\/eminescu-despre-conduita-romanului-modern-1_51ba1e7cc7b855ff568c0cae\/index.html\">\u00a0<\/a><a href=\"http:\/\/adevarul.ro\/news\/societate\/eminescu-despre-conduita-romanului-modern-1_51ba1e7cc7b855ff568c0cae\/index.html\">http:\/\/adevarul.ro\/news\/societate\/eminescu-despre-conduita-romanului-modern-1_51ba1e7cc7b855ff568c0cae\/index.html<\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>autor: Prof. univ. dr. Constantin Schifirne\u0163 \u00a0 <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>sursa: <a href=\"http:\/\/art-emis.ro\" target=\"_blank\">Revista Art-mis<\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen mai multe lucr\u0103ri (Civiliza\u0163ie modern\u0103 \u015fi na\u0163iune, Formele f\u0103r\u0103 fond, un brand rom\u00e2nesc, Geneza modern\u0103 a ideii na\u0163ionale) am [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-13874","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13874","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13874"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13874\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13877,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13874\/revisions\/13877"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13874"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13874"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13874"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}