{"id":13934,"date":"2013-07-11T11:09:34","date_gmt":"2013-07-11T11:09:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=13934"},"modified":"2013-07-11T11:09:34","modified_gmt":"2013-07-11T11:09:34","slug":"nicolae-iorga-se-creeaza-acum-un-tip-de-om-universal-omul-de-nicaieri-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/07\/11\/nicolae-iorga-se-creeaza-acum-un-tip-de-om-universal-omul-de-nicaieri-2\/","title":{"rendered":"Nicolae Iorga: Se creeaz\u0103 acum un tip de om universal, omul de nic\u0103ieri"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201e\u015ecoala, fiind \u00een afar\u0103 de via\u0163\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-te s\u0103 nu \u0163ii cont de nimic ce e dincolo de casta cult\u0103, duce la \u015fcolarizare formal\u0103 a omenirii. De aici a ie\u015fit o umanitate sc\u0103zut\u0103, lipsit\u0103 de energie \u015fi entuziasm, lipsit\u0103 de putin\u0163a de a ac\u0163iona \u015fi a reac\u0163iona, o umanitate \u00eempu\u0163inat\u0103 \u015fi str\u00e2mbat\u0103.<\/p>\n

\u201eAst\u0103zi universitatea este o \u015fcoal\u0103 de specialit\u0103\u0163i, nelegate \u00eentre ele, f\u0103r\u0103 niciun fel de spirit comun \u015fi aceste ac\u0163iuni au un scop care nu e \u00een societate, ci peste ea \u015fi poate chiar \u00eempotriva ei. S-a creat tipul omului abstract, \u00een afar\u0103 de orice tradi\u0163ie \u015fi de orice \u00eemprejur\u0103ri \u00een care ar avea de tr\u0103it, omul care \u015ftie dinainte unde va fi a\u015fezat (\u2026).<\/p>\n

Se creeaz\u0103 acum, pentru o lume neorganic\u0103, un tip de om universal, omul care e de nic\u0103ieri \u015fi de peste tot, omul \u00een afar\u0103 de tradi\u0163ie, \u00eenstr\u0103inat de mediul \u00een care a tr\u0103it. Iar de societatea aceasta nenorocit\u0103, intrat\u0103 \u00een tipicul \u015fcolii, oricine poate abuza, orice aventurier sau orice band\u0103 politic\u0103 se poate face st\u0103p\u00e2nul ei. (Nicolae Iorga, Idei asupra problemelor actuale)<\/em><\/p>\n

\u201eAcel instinct care se \u00eentinde armonios asupra tuturor domeniilor \u015fi felul de a g\u00e2ndi, acel fel care se \u00eentinde armonios asupra multor secole \u015fi se leag\u0103 de o tradi\u0163ie milenar\u0103 se cuvin imperativ a-i fi \u00eenc\u0103tu\u015fate \u015fi stimulate romanului. (\u2026) Gimnasiul \u015fi liceul s\u0103 formeze omul dinautru, omul armonios, omul s\u0103n\u0103tos, omul cu iubire pentru lucruri vrednice \u015fi folositoare, omul capabil de a da de la d\u00e2nsul, f\u0103r\u0103 a cere prea mult, ceea ce este necesar pentru dezvoltarea unei societ\u0103\u0163i. Rom\u00e2nul \u00eentreg de care avem nevoie. Nu fabrica\u0163iile \u00een care e ceva specialitate \u015fi sub specialitatea aceea nimic. C\u0103ci nici o specialitate nu poate s\u0103 fie \u00een adev\u0103r folositoare pentru oameni, \u015fi numai pentru o anumit\u0103 ocupa\u0163ie uman\u0103 abstract\u0103, dec\u00e2t c\u00e2nd \u00ee\u015fi \u00eenfige r\u0103d\u0103cinile \u00eentr-o cultur\u0103 general\u0103, ea \u00eens\u0103\u015fi legat\u0103 de instinctele cele mai vechi \u015fi cele mai s\u0103n\u0103toase ale unui popor. (Nicolae Iorga, Noua direc\u0163ie \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc)<\/em><\/p>\n

\u201e\u00cent\u00e2ia noastr\u0103 idee conduc\u0103toare a fost ideea cre\u015ftin\u0103. (\u2026) Ideile conduc\u0103toare au darul sf\u00e2nt de a apropia \u015fi \u00eenfr\u0103\u0163i pe oameni, mai presus de orice deosebiri de fire, de situa\u0163ie, de bog\u0103\u0163ie, de v\u00e2rst\u0103: ele se poate zice c\u0103 fac parte din via\u0163a religioas\u0103 a popoarelor, \u015fi sunt adic\u0103 acea religie ce are de preo\u0163i pe cei mai mari, mai buni \u015fi mai lumina\u0163i oameni din fiecare genera\u0163ie.<\/p>\n

Pe c\u00e2nd, dimpotriv\u0103, interesul e pizm\u0103re\u0163 \u015fi g\u00e2lcevitor: el desparte un popor \u00een clase care se vr\u0103jm\u0103\u015fesc \u015fi \u00een aceste clase chiar, dintre care nu e om care s\u0103 nu urm\u0103reasc\u0103 mai mult\u0103 putere \u015fi pl\u0103cere dec\u00e2t ceilal\u0163i, egoismul cel r\u0103u, iubirea p\u0103tima\u015f\u0103 de sine \u015fi numai de sine scap\u0103 din lan\u0163urile cuviin\u0163ei \u015fi datinilor bune \u015fi se repede s\u0103lbatic asupra bunurilor lumii. \u00cen acest fel, societatea se face vijelioas\u0103, ve\u015fnic tulburat\u0103, nelini\u015ftit\u0103 la lucrul ei, lipsit\u0103 de siguran\u0163\u0103 \u00een p\u0103strarea roadelor ei \u015fi \u00eempiedicat\u0103 \u00een cugetarea mai \u00eenalt\u0103. Oamenii se simt tot mai departe unul de altul, leg\u0103turile ce sunt sili\u0163i s\u0103 le \u00eencheie nu mai sunt dec\u00e2t false \u015fi trec\u0103toare.\u201d (Nicolae Iorga, Ideile conduc\u0103toare din via\u0163a poporului rom\u00e2nesc)<\/em><\/p>\n

Despre \u0163\u0103ranul rom\u00e2n de odinioar\u0103: \u201e\u021a\u0103ranul cel vechiu avea cuno\u015ftin\u0163a c\u0103 reprezint\u0103 ceva \u00een via\u0163a acestei \u0163\u0103ri, c\u0103 el este aproape \u00eentregul element militar al \u0163\u0103rii; avea cuno\u015ftin\u0163a c\u0103 toat\u0103 \u0163ara e organizat\u0103 pe temeiul vechilor sale datini \u015fi pe temeiul obiceiurilor p\u0103m\u00e2ntului; el sim\u0163ea c\u0103 \u00een \u0163ara lui este ceva \u015fi aceasta explic\u0103 vitejia de odinioar\u0103. Vitejia acestor \u0163\u0103rani de odinioar\u0103 era un lucru natural; vitejia de azi a \u0163\u0103ranului rom\u00e2n ca osta\u015f \u00eenseamn\u0103 ceva extraordinar, \u00eenseamn\u0103 cea mai mare jertf\u0103 pe care o poate face o clas\u0103 umilit\u0103, c\u00e2nd nu i se d\u0103 nimic \u015fi care cu toate acestea iese oric\u00e2nd cu pieptul deschis \u00eenaintea str\u0103inilor.\u201d (Partidele \u015fi \u0163ara)<\/em><\/p>\n

Nicolae Iorga<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e\u015ecoala, fiind \u00een afar\u0103 de via\u0163\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-te s\u0103 nu \u0163ii cont de nimic ce e dincolo de casta cult\u0103, duce [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-13934","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13934","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13934"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13934\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13937,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13934\/revisions\/13937"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13934"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13934"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13934"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}