{"id":1395,"date":"2012-01-24T17:49:47","date_gmt":"2012-01-24T17:49:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=1395"},"modified":"2012-03-20T16:42:28","modified_gmt":"2012-03-20T16:42:28","slug":"cum-s-a-impartit-banatul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/01\/24\/cum-s-a-impartit-banatul\/","title":{"rendered":"Cum s-a \u00eemp\u0103r\u0163it Banatul ? Filipica lui Take Ionescu \u00eempotriva lui I.I.C.Br\u0103tianu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen anul 1920, la Bucure\u015fti, ap\u0103rea bro\u015fura Politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi Chestiunea Banatului sub semn\u0103tura\u00a0 lui Take Ionescu, unul din marii oameni politici ai Rom\u00e2niei, plachet\u0103 ce reproducea discursul prezentat de reputatul om politic la clubul Partidului Democrat, partid desprins, a\u015fa cum se \u015ftie, din ini\u0163iativa lui Take Ionescu, din Partidul Conservator. Bro\u015fura con\u0163ine, \u00een afara unei succinte prezent\u0103ri a rolului jucat de Partidul Conservator la \u00eentemeierea Rom\u00e2niei Mari, programul politicii interne a noii Rom\u00e2nii, \u00een viziunea Partidului Democrat, deci a pre\u015fedintelui s\u0103u, Take Ionescu, \u015fi \u201eDeclara\u0163iile asupra politicii externe a Rom\u00e2niei de la 1914 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent\u201d f\u0103cute \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei de acela\u015fi personaj politic. Voi \u00eencerca, \u00een cele ce urmeaz\u0103 s\u0103 rezum aceste declara\u0163ii (restr\u00e2ng\u00e2ndu-le doar la chestiunea Banatului), foarte pu\u0163in luate \u00een seam\u0103 de istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 contemporan\u0103, \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in cunoscute b\u0103n\u0103\u0163enilor. Doresc s\u0103 le readuc \u00een lumin\u0103, atr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia c\u0103 demersul meu nu are nici f\u0103\u0163i\u015f, nici \u00een subtext, inten\u0163ii revizioniste. Ar fi o abera\u0163ie din partea mea s\u0103 sus\u0163in, cum nu ostenesc s-o fac\u0103 \u00a0unele cercuri \u015fi persoane de etnie maghiar\u0103, revizuirea Tratatului de la Trianon, mai ales acum, \u00een perspectiva unei Europe comune, o Europ\u0103 ce va fi, cel pu\u0163in a\u015fa se afirm\u0103, o Europ\u0103 a regiunilor. \u00centr-un asemenea context, grani\u0163ele vor conta mai pu\u0163in, lumea va fi mai liber\u0103 s\u0103 comunice \u015fi s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 leg\u0103turi directe, f\u0103r\u0103 ca aceasta s\u0103 \u00eensemne, sper, pierderea identit\u0103\u0163ii culturale \u015fi na\u0163ionale a fiec\u0103rui popor.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Take Ionescu<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u015fadar, s\u0103 ne re\u00eentoarcem la declara\u0163iile domnului Take Ionescu. \u201eBanatul \u015fi cu Oltenia sunt col\u0163urile de p\u0103m\u00e2nt cele dint\u00e2i colonizate de romani, acolo au c\u0103lcat \u00eent\u00e2i legionarii romani, acolo este leag\u0103nul na\u0163ionalit\u0103\u0163ii noastre, nu poate deci s\u0103 nu ne fie scump. Dacia Traian\u0103, cea veche, a\u015fa ne-am obi\u015fnuit noi <\/em>cu d\u00e2nsa: Dun\u0103rea, Nistru, Tisa, acesta este cadrul Daciei Traiane. Istoria \u00eens\u0103, domnilor, a transformat Dacia Traian\u0103, a\u015fa cum se croise de la \u00eenceputuri. De unde Nistrul este ocupat de poporul rom\u00e2n, \u00eentr-un chip temeinic, a\u015fa de temeinic, \u00eenc\u00e2t 500.000 de rom\u00e2ni au trecut dincolo pe malul st\u00e2ng al Nistrului; de unde Dun\u0103rea este ocupat\u0103 temeinic de poporul rom\u00e2n \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t mai pe tot malul drept g\u0103sim neamul nostru rom\u00e2nesc, i-au g\u0103sit solda\u0163ii, \u00een 1913, se vorbea rom\u00e2ne\u015fte 30-40 de kilometri dincolo de Dun\u0103re (\u2026) De aceea \u00een privin\u0163a hotarului apusean al revendic\u0103rilor noastre na\u0163ionale erau dou\u0103 \u015fcoli: \u015fcoala istoric\u0103 care cerea Dacia Traian\u0103 cu Tisa de la munte p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re. S\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 \u015fcoala aceasta a murit. Nu. C\u00e2nd eram la Paris, am primit o depe\u015f\u0103 – am s\u0103 o public – a solda\u0163ilor rom\u00e2ni din Siberia, fo\u015fti prizonieri \u00een Rusia care prin comitetul din Vladivostok \u00eemi cerea mie s\u0103 insist ca Conferin\u0163a s\u0103 dea Rom\u00e2niei hotar Tisa \u00een toat\u0103 lungimea ei, spun\u00e2ndu-mi c\u0103 ei sunt gata s\u0103 moar\u0103 p\u00e2n\u0103 la cel din urm\u0103 pentru acel hotar.(\u2026) Era \u015fi o \u015fcoal\u0103 care zicea: zece secoli au schimbat situa\u0163iunea poporului rom\u00e2n.\u00a0 Pe de o parte nevoia accesului la mare ne-a trimis peste Dun\u0103re, \u00een afar\u0103 din Dacia Traian\u0103, ne-a dus p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103, a\u015fa c\u0103 st\u0103p\u00e2nim ast\u0103zi 21.000 km p\u0103tra\u0163i peste Dun\u0103re, adic\u0103 \u00een afar\u0103 de hotarele istorice ale Daciei Traiane, iar de la Tisa zece secoli ne-au gonit de pe malul Tisei pe o linie mai interioar\u0103. Acest lucru l-am g\u0103sit de exemplu \u00een cartea lui Aurel Popovici, cel care a fost condamnat la trei ani \u00eenchisoare pentru Replica, \u00een Gross Oesterreich unde ve\u0163i vedea c\u0103 el da romanismului un domeniu mai mic dec\u00e2t acel pe care ni l-a dat Conferin\u0163a de pace de la Paris\u2026 \u015etim este o mare obiec\u0163iune, una este harta etnografic\u0103 a rom\u00e2nismului \u00eentr-un stat federal (ca cel prev\u0103zut de Aurel C. Popovici n.n.) \u015fi alta este hotarul dat unui stat c\u00e2nd nu mai este vorba de un stat federal, c\u0103ci atunci intr\u0103 \u015fi alte considera\u0163iuni, considera\u0163iuni economice, considera\u0163iuni comerciale\u2026 Ca cestiune etnic\u0103, harta lui Aurel Popovici da mai pu\u0163in dec\u00e2t a dat Conferin\u0163a de pace de la Paris\u2026 C\u00e2nd toate aceste erau cunoscute,\u00a0 noi ne ziceam, Filipescu, Costinescu \u015fi cu mine, c\u0103 nu vom putea reu\u015fi p\u00e2n\u0103 la urma urmelor s\u0103 avem integralitatea Banatului, mai ales c\u0103 guvernul rom\u00e2n nu voia s\u0103 trateze \u015fi cu s\u00e2rbii. Ce era de f\u0103cut? Era desigur \u015fi dorin\u0163a noastr\u0103 de a intra \u00een r\u0103zboi cu orice pre\u0163, nu t\u0103g\u0103duiesc, totu\u015fi ne \u00eentrebam: ce e mai bine de f\u0103cut ast\u0103zi? \u015ei r\u0103spundeam s\u0103 se fac\u0103 partea locului la vreme, ca s\u0103 pierdem mai pu\u0163in. \u00cen cele c\u00e2teva luni c\u00e2t au durat discu\u0163iile, ministrul Fran\u0163ei a sugerat dou\u0103 propuneri. Una era s\u0103 se lase Serbiei un mic col\u0163 de p\u0103m\u00e2nt, o raz\u0103 de 30 de km \u00een jurul Belgradului, c\u0103ci unul din marele argumente era c\u0103 fruntaria noastr\u0103 cu Banatul integral ar fi fost la 800 metri de Belgrad \u015fi dl. Br\u0103tianu r\u0103spundea: Serbia s\u0103-\u015fi mute capitala. I-a spus ministrului Fran\u0163ei \u00een mai multe r\u00e2nduri argumentul acesta diplomatic: s\u0103-\u015fi mute capitala. A doua propunere: s\u0103 se lase zona de 30 km raz\u0103 la hot\u0103r\u00e2rea viitorului congres de pace. Domnul Br\u0103tianu a refuzat. Atunci oricare ar fi fost p\u0103rerea noastr\u0103, ce aveam noi de f\u0103cut? S\u0103 sus\u0163inem pe dl.Br\u0103tianu; a\u015fa am f\u0103cut. \u00cen iarna anului 1914 (\u2026) am scris pre\u015fedintelui Republicii franceze, cu care \u00eentre\u0163in rela\u0163iuni amicale de mai mul\u0163i ani, o scrisoare pe care i-am cetit-o domnului Br\u0103tianu, dup\u0103 care am p\u0103strat copie, prin care \u00eel rugam s\u0103 fac\u0103 tot posibilul s\u0103 dea Rom\u00e2niei Banatul integral \u015fi c\u0103utam \u015fi eu s\u0103 argumentez \u00een acest sens. De ce? Eu vroiam intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi \u015fi cum dl. Br\u0103tianu\u00a0 zicea: nu intru \u00een r\u0103zboi f\u0103r\u0103 Banatul integral, abandon \u015fi Transilvania \u015fi tot \u015fi nu intru \u00een r\u0103zboi, nu ne mai r\u0103m\u00e2nea dec\u00e2t s\u0103 ajut\u0103m \u015fi noi cum puteam.(\u2026) <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centrega comportare a lui Br\u0103tianu at\u00e2t \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial, c\u00e2t \u015fi dup\u0103 aceea, la Conferin\u0163a de pace de la Paris, a fost a unuia al c\u0103rui orgoliu a stat \u00eenaintea intereselor \u0163\u0103rii. \u201eLa un moment dat alia\u0163ii au cerut d-lui Br\u0103tianu ca cel pu\u0163in dac\u0103 i s-ar da Banatul integral, s\u0103 recunoasc\u0103 s\u00e2rbilor o autonomie bisericeasc\u0103 \u015fi \u015fcolar\u0103 care s\u0103 fie garantate \u00een tratatul de alian\u0163\u0103. Dl. Br\u0103tianu a refuzat, a spus la Camer\u0103, el singur, c\u0103 a refuzat \u015fi aceasta, cer\u00e2nd s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 lucrul pe \u00eencrederea \u00een noi, dar \u00een tratat s\u0103 nu fie trecut nimic. Prin acest refuz, crede\u0163i-m\u0103, ne-a mai legat o piatr\u0103 de g\u00e2t. C\u00e2nd, d-lor, au \u00eenceput ru\u015fii s\u0103 fie m\u0103tura\u0163i de la Dunaietz, atunci ne-a venit repede \u015fi Bucovina p\u00e2n\u0103 la Prut \u015fi Banatul integral. Atunci m-a \u00eent\u00e2lnit dl. Br\u0103tianu \u015fi mi-a spus: Vezi c\u0103 am reu\u015fit? I-am r\u0103spuns: Da, ai reu\u015fit, dar ai reu\u015fit \u00eentr-un moment \u00een care armata ruseasc\u0103 este scoas\u0103 din lupt\u0103. Eu a\u015f fi preferat raza de 30 de km de la Belgrad la momentul c\u00e2nd ru\u015fii erau c\u0103lare pe Carpa\u0163i.(\u2026) \u00cen tot cazul chestiunea se \u00eencheiase. La august 1916 s-a isc\u0103lit tratatul prin care ni se da Banatul integral.(\u2026) Tratatul se isc\u0103lise de mult, dar dl.Br\u0103tianu sim\u0163ea c\u0103 oamenii isc\u0103liser\u0103 de sil\u0103 \u015fi \u015fti\u0163i dv.o isc\u0103litur\u0103 de sil\u0103 nu \u00eentotdeauna are mare valoare. Dl. Albert Thomas (ministrul de externe al Fran\u0163ei,n.n.) la Petrograd a v\u0103zut pe un prieten al meu, dl. Fermo \u015fi, iat\u0103, m\u0103 trezesc cu o scrisoare de la dl. Fermo din Petrograd. El \u00eemi scria urm\u0103toarele: \u201eAm v\u0103zut pe dl. Albert Thomas care, \u00eentre altele, mi-a spus: ca ministru, fire\u015fte, trebuie s\u0103 respect angajamentele Fran\u0163ei fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia, ca socialist \u015fi ca prieten al Rom\u00e2niei trebuie s\u0103 v\u0103 spun s\u0103 nu pune\u0163i speran\u0163ele voastre numai pe aceste tratate care nu \u015ftiu dac\u0103 vor rezista la Conferin\u0163a de pace \u015fi s\u0103 \u00eencepe\u0163i de pe acum o propagand\u0103 intens\u0103 asupra drepturilor d-voastr\u0103, renun\u0163\u00e2nd la ceea ce nu este drept s\u0103 trece\u0163i chiar dac\u0103 este \u00een tratat.(\u2026) Dl. Br\u0103tianu se ar\u0103t\u0103 foarte mirat, aproape tr\u0103znit, c\u00e2nd i-am relatat ce spusese\u00a0 Albert Thomas.(\u2026 ) Dl. Br\u0103tianu atunci mi-a r\u0103spuns c\u0103 el nu va ceda niciodat\u0103 nimic,\u00a0 nici un deget din teritoriile care fuseser\u0103 acordate prin tratat. I-am r\u0103spuns c\u0103 un om serios nu poate s\u0103 vorbeasc\u0103 astfel \u015fi c\u0103 este materialmente imposibil s\u0103 se \u015ftie ast\u0103zi exact ce vom ob\u0163ine. Atunci d-sa mi-a f\u0103cut declara\u0163iunea c\u0103 dac\u0103 ar \u015ftii c\u0103 Congresul nu ne-ar da tot ce este scris \u00een tratate, ar refuza s\u0103 se duc\u0103 la Congres.(\u2026) Din prima zi \u00eens\u0103 spune dl. Br\u0103tianu a avut decep\u0163iuni. Din prima zi a v\u0103zut c\u0103 tratatul din 1916 nu se consider\u0103, \u00een prima zi a v\u0103zut c\u0103 nu are trecere. Ce ar fi f\u0103cut omul cuminte \u00een asemenea \u00eemprejur\u0103ri? Omul cuminte ar fi trebuit s\u0103 zic\u0103: nu mai pot s\u0103 cap\u0103t\u00a0 Banatul integral \u015fi atunci una din dou\u0103: ori eu plec, s\u0103 vie al\u0163ii, fiindc\u0103 eu reprezint integralitatea, ori dac\u0103 r\u0103m\u00e2n caut s\u0103 cap\u0103t ce e mai bine. Nu, domnilor, n-a vrut a\u015fa, a r\u0103mas acolo, cer\u00e2nd mereu ceea ce nu putea s\u0103 capete. Rezultatul a fost c\u0103 a fost \u015ftirbit pe toate p\u0103r\u0163ile, afar\u0103 de Bucovina unde i s-a dat mai mult dec\u00e2t \u00een tratatul de alian\u0163\u0103\u2026 De aceea frontiera dat\u0103 de conferin\u0163\u0103 nu este nic\u0103ieri cea din tratat, ori mai mult ori mai pu\u0163in\u2026A venit d-lor momentul c\u00e2nd a \u00eenceput comisiunea \u00a0s\u0103 discute frontiera\u00a0 \u00een afar\u0103 de tratat, dl.Br\u0103tianu a spus \u00een Camer\u0103 c\u0103 aceste discu\u0163iuni nu-l interesau. Cum nu-l interesa soarta zecilor de mii de rom\u00e2ni din Banat care au trecut la s\u00e2rbi, sufletele acelea de rom\u00e2ni nu at\u00e2rnau nimic la balan\u0163\u0103? Cum putea dl. Br\u0103tianu s\u0103 spun\u0103: eu vreau tratatul, eu nu m\u0103 ocup de alte mijloace, c\u00e2nd era \u00een joc soarta unor suflete rom\u00e2ne\u015fti. Nu d-lor, datoria lui ar fi fost s\u0103 cerce s\u0103 capete c\u00e2t mai mult dac\u0103 nu putea s\u0103 capete tot. N-a vrut. Dar a fost mai mult. Comisiunea ne atribuise la un moment dat linia de drum de fier\u00a0 Temi\u015foara-Bazia\u015f, \u00eentreag\u0103. Atunci s\u00e2rbii au \u00eenceput s\u0103 \u0163ipe. A dat Vestnici \u00a0un interviu furibund, c\u0103 se calc\u0103 \u00a0drepturile poporului s\u00e2rbesc. \u00cen comisiune, aceast\u0103 solu\u0163iune fusese ob\u0163inut\u0103 de reprezentan\u0163ii englezi, c\u0103ci contrariu de ce se spune, d\u00e2n\u015fii tot timpul\u00a0 au sus\u0163inut s\u0103 avem linia Temi\u015foara-Bazia\u015f \u015fi prin urmare Biserica Alb\u0103 \u015fi V\u00e2r\u015fe\u0163ul. \u00censu\u015fi Siton Watson, zis Scotua Viator, care trece drept mare slavofil, a scris \u00een marea revist\u0103 New Europe un articol \u00een care cere s\u0103 ni se lase V\u00e2r\u015fe\u0163ul, Biserica Ab\u0103\u00a0 \u015fi Alibunarul. Concep\u0163ia d-lui Br\u0103tianu era c\u0103 cine nu vrea s\u0103-i dea tot, e vr\u0103jma\u015f \u015fi dac\u0103 nu vrea s\u0103-i dea tot, e vr\u0103jma\u015f, \u015fi dac\u0103 nu vrea s\u0103-i dea tot, el se retrage de o parte singur, vai de cine e singur! Atunci \u015fi-a schimbat p\u0103rerea comisiunea \u015fi a tras linia altfel.(\u2026) \u015etiu c\u0103 atunci ministrul de externe al Fran\u0163ei a trimis d-lui Br\u0103tianu oficios s\u0103-i spun\u0103: \u201dBanatul integral, \u015ftii bine, de luni de zile c\u0103 nu se poate, f\u0103 un memorandum \u015fi \u00een ipoteza \u00eemp\u0103r\u0163irii \u015fi arat\u0103\u0163i argumentele pentru o \u00eemp\u0103r\u0163ire mai bun\u0103 \u015fi te voi ajuta\u201d.(\u2026) Ce a f\u0103cut dl. Br\u0103tianu? La aceast\u0103 sugestie fr\u0103\u0163easc\u0103, care \u00eei spunea: f\u0103 un memorandum \u015fi-\u0163i garantez eu c\u0103 \u00ee\u0163i va r\u0103m\u00e2ne Biserica Alb\u0103 \u015fi V\u00e2r\u015fe\u0163ul, ceea ce ne-ar fi sc\u0103pat zeci de mii de suflete rom\u00e2ne\u015fti, dl.Br\u0103tianu a r\u0103spuns prin un nou memoriu, un adev\u0103rat: non possumus, asupra indivizibilit\u0103\u0163ii Banatului. Fire\u015fte, domnilor, c\u0103 la aceasta i s-a r\u0103spuns cu linia pe care o cunoa\u015fte\u0163i, care este o linie, declar \u00eenc\u0103 o dat\u0103, foarte rea.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Concluzia pe care Take Ionescu o trage este urm\u0103toarea:\u201d Ce ne-a adus aici? Extraordinarul egoism al domnului Br\u0103tianu. N-a vrut s\u0103 priceap\u0103 c\u0103 nu putea fi acolo unde era dec\u00e2t ca exponentul voin\u0163ei unui neam\u2026Un lucru e sigur c\u0103 din \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2narea d-lui Br\u0103tianu, care a confundat interesele Rom\u00e2niei cu ale lui, ast\u0103zi un num\u0103r de 40-50000 de rom\u00e2ni b\u0103n\u0103\u0163eni, care ar fi r\u0103mas sub steagul tricolor, cet\u0103\u0163eni ai no\u015ftri, sunt cet\u0103\u0163eni ai altui stat.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ion Marin Alm\u0103jan<\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen anul 1920, la Bucure\u015fti, ap\u0103rea bro\u015fura Politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi Chestiunea Banatului sub semn\u0103tura\u00a0 lui Take Ionescu, unul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1395","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1395","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1395"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1395\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1395"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1395"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1395"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}