{"id":14064,"date":"2013-07-14T13:48:05","date_gmt":"2013-07-14T13:48:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14064"},"modified":"2013-07-14T13:48:05","modified_gmt":"2013-07-14T13:48:05","slug":"prim-redactorul-%e2%80%9ctimpul%e2%80%9d-mihai-eminescu-a-strans-ajutoare-pentru-calugarii-romani-de-la-sfantul-munte-athos-eminescu-despre-monahii-de-la-muntele-athos-unul-din-zece-este-roman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/07\/14\/prim-redactorul-%e2%80%9ctimpul%e2%80%9d-mihai-eminescu-a-strans-ajutoare-pentru-calugarii-romani-de-la-sfantul-munte-athos-eminescu-despre-monahii-de-la-muntele-athos-unul-din-zece-este-roman\/","title":{"rendered":"&#8220;Prim-redactorul \u201cTimpul\u201d Mihai Eminescu a str\u00e2ns ajutoare pentru c\u0103lug\u0103rii rom\u00e2ni de la Sf\u00e2ntul Munte Athos. Eminescu despre monahii de la Muntele Athos: unul din zece este rom\u00e2n&#8221;"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/07\/Mihai-Eminescu-la-Manastirea-Trei-Ierarhi-din-Iasi-Foto-Cristina-Nichitus-Roncea.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-14065\" title=\"Mihai-Eminescu-la-Manastirea-Trei-Ierarhi-din-Iasi-Foto-Cristina-Nichitus-Roncea\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/07\/Mihai-Eminescu-la-Manastirea-Trei-Ierarhi-din-Iasi-Foto-Cristina-Nichitus-Roncea-200x300.jpg\" alt=\"\" width=\"200\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/07\/Mihai-Eminescu-la-Manastirea-Trei-Ierarhi-din-Iasi-Foto-Cristina-Nichitus-Roncea-200x300.jpg 200w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/07\/Mihai-Eminescu-la-Manastirea-Trei-Ierarhi-din-Iasi-Foto-Cristina-Nichitus-Roncea-682x1024.jpg 682w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/07\/Mihai-Eminescu-la-Manastirea-Trei-Ierarhi-din-Iasi-Foto-Cristina-Nichitus-Roncea.jpg 702w\" sizes=\"auto, (max-width: 200px) 100vw, 200px\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\n<div id=\"stcpDiv\">\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"right\"><em><strong>,,\u00cen ad\u0103starea rezultatului propunerei ce luai curagiul a face, profit de ocazie, domnule redactor, a ruga Cerul s\u0103 lumineze presa rom\u00e2n\u0103 ca s\u0103 fie tot un focar lumin\u0103tor pentru scumpa noastr\u0103 \u0163ar\u0103; iar d-voastr\u0103 primi\u0163i binecuv\u00e2nt\u0103rile duhovnice\u015fti.\u201d \u2013 Smeritul \u00een Hristos Arhimandritul Chiriac catre Prim-redactorul Mihai Eminescu&#8221;<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.ziaristionline.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/11\/Eminescu-si-mosul-sau-calugar.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignright\" src=\"http:\/\/www.ziaristionline.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/11\/Eminescu-si-mosul-sau-calugar.jpg\" alt=\"Eminescu si mosul sau calugar\" width=\"301\" height=\"275\" \/><\/a>&#8220;La <strong>10 august 1878<\/strong>, jurnalistul \u00a0<strong>Mihai Eminescu<\/strong> scria pentru <strong>ziarul \u201cTimpul\u201d<\/strong> un articol privitor la legatura romanilor cu Muntele Athos. Aflam ca in vremea aceea unul din zece traitori in <strong>Sfantul Munte<\/strong> era roman. Articolul este o marturie importanta si valoroasa, aducand detalii ale vremii asupra modului de organizare si functionare a asezamintelor monahale, asupra felului in care se dezvoltau si erau sustinute manastirile si schiturile. La data scrierii articolului,\u00a0Arhimandritul Chiriac,\u00a0stare\u0163ul bisericii \u00cent\u00eempinarea Domnului din Schitul Cotlomusului, se adresa direct redactiei \u201cTimpul\u201d cu rugamintea de a sprijini colecta pentru sustinerea asezamantului.&#8221;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Iata mai jos textul eminescian:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\">\u201c<em><strong>Din istoria m\u0103n\u0103stirilor \u00eenchinate \u015ftim c\u00eet\u0103 \u00eensemn\u0103tate avea odat\u0103 pentru noi rom\u00e2nii muntele Athos sau Sf. Munte, acea limb\u0103 de p\u0103m\u00e2nt a Peninsulei Chalkidice din Marea Egeic\u0103, care, purt\u00e2nd \u015fi ast\u0103zi numele unui gigant din mitologia greceasc\u0103, a devenit \u00een suta a zecea dup\u0103 Christos minunatul loc de convie\u0163uire a mii de c\u0103lug\u0103ri. Republica de ast\u0103zi a c\u0103lug\u0103rilor num\u0103r\u0103 dou\u0103zeci de m\u0103n\u0103stiri mari, 10 sate (skele), 250 de chilii izolate \u015fi la 150 de sih\u0103strii. Fiecare na\u0163ie de lege greco-oriental\u0103 are una sau mai multe m\u0103n\u0103stiri, \u00een care \u015fi azi vin \u00een fiecare an vizitatori din Rusia, de la noi, din Ardeal, din S\u00eerbia, din Bulgaria, Grecia, Asia Mic\u0103, Constantinopole \u015f.a. G\u0103lug\u0103rii \u00een\u015fii, ast\u0103zi \u00een num\u0103r de 10000, \u00eentre cari o mie de rom\u00e2ni, se recruteaz\u0103 din toate na\u0163iile de lege r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi tr\u0103iesc dup\u0103 regula Sf. Vasilie \u00een deplin\u0103 singur\u0103tate.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\"><em><strong>Sf\u00e2ntul Munte se bucur\u0103 \u015fi ast\u0103zi de privilegiile foarte largi acordate de Murad II, pentru c\u0103 i se supusese \u00eenc\u0103 \u00eenainte de luarea Constantinopolei. Astfel nici un musulman nu se poate a\u015feza \u00een sf\u00eentul \u0163inut afar\u0103 de Bostangi-Aga, care \u00eentre\u0163ine rela\u0163iile \u00eentre c\u0103lug\u0103ri \u015fi sultanul. Guvernul acestei republici eclesiastice \u00een m\u00eena Sf. Sinod din Karias, frumoasa capital\u0103 a peninsulei; acest sinod e compus din 20 de delega\u0163i (de fiecare m\u0103n\u0103stire unul) \u015fi patru preziden\u0163i, cari \u00een fiece an se iau tot din alte patru m\u0103n\u0103stiri. Acest sinod \u0163ine disciplina \u015fi dispune cele de trebuin\u0163\u0103 pentru anevoioasa administrare a averii m\u0103n\u0103stirilor. Toate m\u0103n\u0103stirile s\u00e2nt \u00eenchinate Pururea-Fecioarei \u015fi se \u00eempart \u00een cultul lor astfel \u00eenc\u00e2t fiecare stadiu al vie\u0163ii Maicii-Domnului e mai cu seam\u0103 serbat \u00een una din m\u0103n\u0103stiri.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\"><em><strong><em><strong><a href=\"http:\/\/www.ziaristionline.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/11\/Maica-Olimpiada-matusa-lui-Eminescu-si-Manastirea-Agafton.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft\" src=\"http:\/\/www.ziaristionline.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/11\/Maica-Olimpiada-matusa-lui-Eminescu-si-Manastirea-Agafton.jpg\" alt=\"Maica Olimpiada matusa lui Eminescu si Manastirea Agafton\" width=\"299\" height=\"249\" \/><\/a><\/strong><\/em>Din vremi nemaipomenit de vechi exist\u0103 \u00eens\u0103 o deosebire \u00eentre guvernul \u015fi administra\u0163ia deosebitelor m\u0103n\u0103stiri. Unele, chinoviile proprii, au un egumen, iar membrii lor au renun\u0163at la propria lor voin\u0163\u0103 \u015fi la averea lor \u015fi trebuie s\u0103 se supuie necondi\u0163ionat; pe c\u00eend celelalte m\u0103n\u0103stiri, monastira idiorhythma, au constitu\u0163ie republican\u0103, \u00ee\u015fi aleg \u00een fiece an stare\u0163ul \u015fi hot\u0103r\u0103sc asupra afacerilor generale \u00een soboare, la cari iau parte to\u0163i cei ce au dreptul de-a vota. \u00cen chinovii c\u0103lug\u0103rii tr\u0103iesc \u00een comun, \u00een celelalte m\u0103n\u0103stiri tr\u0103iesc dup\u0103 plac, neprimind din partea m\u0103n\u0103stirii dec\u00e2t p\u00eene \u015fi vin. Altfel regula e-ndestul de aspr\u0103. Dar toate aceste s\u00e2nt mai mult ori mai pu\u0163in cunoscute; ceea ce voim a face acuma este de-a atrage aten\u0163ia asupra unei tenden\u0163e, ce merit\u0103 toat\u0103 lauda precum \u015fi toat\u0103 \u00eencurajarea din partea publicului rom\u00e2n.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\"><em><strong>Dup\u0103 c\u0103derea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iilor ortodoxe a Bizan\u0163ului \u015fi a Trapezuntului, Sf. Munte a devenit obiectul unei deosebite \u00eengrijiri din partea voivozilor rom\u00e2ni \u015fi a poporului rom\u00e2nesc. N-avem dec\u00eet a aminti c\u0103 dintre cele 21 de aba\u0163ii mare, \u015fase numai s\u00e2nt funda\u0163iuni ruso-bulgare, opt s\u00e2nt fonda\u0163iuni rom\u00e2ne\u015fti \u015fi anume : St. Grigorie, Caracal Dochiarion, Cotlomu\u015ful, Xeropotamul, Pantokratoros, S. Dionis de Trapezunt \u015fi \u00een fine \u00eens\u0103\u015fi frumoasa \u015fi splendida Lavra. Nenum\u0103rate mo\u015fii se d\u0103ruiser\u0103 de c\u0103tre Domnii \u015fi boierii din \u0163\u0103rile noastre, bani \u015fi odoare \u015fi cu toate acestea p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu s-a v\u0103zut o mi\u015fcare de via\u0163\u0103 intelectual\u0103 \u00eentre membrii rom\u00e2ni ai marii comunit\u0103\u0163i religioase.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\"><em><strong>Acuma pentru \u00eent\u00e2ia dat\u0103 ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 o tenden\u0163\u0103 \u00eentr-adev\u0103r vrednic\u0103 de toat\u0103 lauda. S.S. Arhimandritul Chiriac, rom\u00e2n n\u0103scut \u00een Boto\u015fani, a \u00eentreprins o c\u0103l\u0103torie prin \u0163\u0103rile noastre spre a aduna mai cu seam\u0103 c\u0103r\u0163i pentru \u00eenfiin\u0163area unei biblioteci la schitul Cotlomu\u015fului, al c\u0103rui stare\u0163 este.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\"><em><strong>,,R\u0103zboiul\u201d, espuind pe scurt remarcabila biografie a arhimandritului, acesta a r\u0103spuns prin scrisoarea de mai la vale, pe care o reproducem \u015fi noi.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"center\"><em><strong>Domnule Redactor<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\"><em><strong>Mai multe organe de publicitate, \u00eentre cari stimabilul ziar ce redigia\u0163i mai cu deosebire, au avut bunavoin\u0163\u0103 a vorbi de modesta mea persoan\u0103, anun\u0163\u00e2nd venirea mea \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi scopul pios \u015fi rom\u00e2nesc ce m-a adus.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\"><em><strong>Este foarte adev\u0103rat, domnule redactor, c\u0103 unica mea \u0163int\u0103 este s\u0103 adun mijloace cu care s\u0103 \u00eenavu\u0163esc biserica rom\u00e2n\u0103 cu hramul \u00cent\u00eempinarea Domnului, \u00een schitul Cotlomu\u015fului de la S\u00e2ntul Munte al Athosului, unde pronia cereasc\u0103 a voit s\u0103 fiu stare\u0163.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\"><em><strong>Aceast\u0103 fapt\u0103, pentru mine, nu constituie, domnule redactor, un mare sacrificiu, ci o mare datorie ce schima de monah \u015fi cualitate[a] de cre\u015ftin \u015fi de rom\u00e2n \u00eemi impun. Laudele, deci, ce mi se fac le privesc numai ca bun\u0103voin\u0163\u0103 din partea presei rom\u00e2ne \u015fi \u00eencurajare pentru calea \u00een care am pornit.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\"><em><strong>La r\u00e2ndul meu, m\u0103 simt dator, domnule redactor, a exprima, prin stimabilul dv. organ, gratitudinea mea tuturor acelor domni redactori, cari au g\u0103sit \u015fi vor mai g\u0103si cuvinte binevoitoare pentru \u00eentreprinderea mea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi cre\u015ftineasc\u0103 \u015fi a v\u0103 ruga cu aceast\u0103 ocazie, dac\u0103 este cu putin\u0163\u0103 s\u0103 lua\u0163i ini\u0163iativa ca unii din dd. redactori \u015fi oricari al\u0163i cet\u0103\u0163eni de o valoare oarecare s\u0103 formeze un comitet, unde s\u0103 se adune tot ceea ce d\u0103rnicia rom\u00e2neasc\u0103, \u00een bani, c\u0103r\u0163i \u015fi obiecte, va contribui voluntar pentru biserica de la Sf\u00eentul Munte, rom\u00e2n\u0103 cu hramul \u00cent\u00eempinarea Domnului.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\"><em><strong>Cred c\u0103 cu modul acesta scopul se va atinge cu mai mult\u0103 \u00eenlesnire. \u00cen ad\u0103starea rezultatului propunerei ce luai curagiul a face, profit de ocazie, domnule redactor, a ruga Cerul s\u0103 lumineze presa rom\u00e2n\u0103 ca s\u0103 fie tot un focar lumin\u0103tor pentru scumpa noastr\u0103 \u0163ar\u0103; iar d-voastr\u0103 primi\u0163i binecuv\u00e2nt\u0103rile duhovnice\u015fti.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\">\n<p style=\"text-align: right;\" align=\"right\"><em><strong>de la smeritul \u00een Hristos<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\" align=\"right\"><em><strong>Arhimandritul Chiriac,<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\" align=\"right\"><em><strong>stare\u0163ul bisericei \u00cent\u00eempinarea Domnului<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\" align=\"right\">\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\"><em><strong>P\u00een\u0103 la formarea unui anume comitet, care s\u0103 se ocupe cu str\u00e2ngerea de bani, c\u0103r\u0163i \u015fi obiecte, redac\u0163ia \u201eTimpului\u201d prime\u015fte asemenea \u00een p\u0103strare c\u0103r\u0163ile, banii \u015f.a., pe cari cititorii no\u015ftri ori alte persoane din public ar dori s\u0103 le ofere \u00een folosul schitului \u015fi a bibliotecei, ce se va \u00eenfiin\u0163a.<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\"><em><strong>Vom reveni asupra cestiunii.<\/strong><\/em>\u201c<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\">\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\">Sursa: <a href=\"http:\/\/www.ziaristionline.ro\/\" target=\"_blank\">Ziaristi Online<\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"left\">Foto: <a href=\"http:\/\/nichitus.ro\/\">Cristina Nichitus Roncea<\/a><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>,,\u00cen ad\u0103starea rezultatului propunerei ce luai curagiul a face, profit de ocazie, domnule redactor, a ruga Cerul s\u0103 lumineze presa [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14064","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14064","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14064"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14064\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14067,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14064\/revisions\/14067"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14064"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14064"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14064"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}