{"id":14068,"date":"2013-07-14T13:52:24","date_gmt":"2013-07-14T13:52:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14068"},"modified":"2013-07-14T13:52:24","modified_gmt":"2013-07-14T13:52:24","slug":"eminescu-in-timpul-unitatea-ideala-ce-exista-intre-romani-se-nimiceste-zi-cu-zi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/07\/14\/eminescu-in-timpul-unitatea-ideala-ce-exista-intre-romani-se-nimiceste-zi-cu-zi\/","title":{"rendered":"“Eminescu \u00een Timpul: Unitatea ideal\u0103 ce exista \u00eentre rom\u00e2ni se nimice\u015fte zi cu zi”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Unitatea ideal\u0103 ce exista \u00eentre rom\u00e2ni se nimice\u015fte zi cu zi <\/em><\/strong>(*)<\/em><\/p>\n

De c\u00e2te ori ,,Rom\u00e2nu\u201d era \u00een opozi\u0163ie se ocupa cu oarecare st\u0103ruin\u0163\u0103 de starea cona\u0163ionalilor no\u015ftri din Ardeal \u015fi \u0162ara Ungureasc\u0103. De c\u00e2nd \u00eens\u0103 ro\u015fii venir\u0103 la putere ,,Rom\u00e2nul\u201d p\u0103rea a se feri de-a mai rosti chiar numele Transilvaniei.<\/p>\n

Aceast\u0103 dezinteresare deplin\u0103 forma un contrast cu restul presei rom\u00e2ne.<\/p>\n

Nu e vorba de Rom\u00e2nia irredenta,<\/em> care nu exist\u0103 dec\u00e2t \u00een imagina\u0163ia maghiarilor, nu de ,,Daco \u2013 rom\u00e2nia\u201d, o inven\u0163iune austro \u2013 ruseasc\u0103, f\u0103cut\u0103 pentru a fi opus\u0103 de-o putere celeilalte, ci de-un adev\u0103r, de-o realitate etnologic\u0103.<\/p>\n

De\u015fi mun\u0163ii despart poporul rom\u00e2nesc \u00een buc\u0103\u0163i, de\u015fi ace\u015fti mun\u0163i, care le-a p\u0103strat na\u0163ionalitatea \u00een evul mediu, constituie azi o piedic\u0103 statornic\u0103 pentru unirea politic\u0103 a lor, totu\u015fi, din suta a \u015faptesprezecea \u00eencep\u00e2nd, au prins a se na\u015fte un contact intelectual \u00eentre diferitele provincii \u00een care acest popor locuie\u015fte. Faptul cel mai curios \u015fi mai important din toate este unitatea de limb\u0103, de datine juridice, religioase \u015fi de via\u0163\u0103 familiar\u0103. Miron Costin este cel dent\u0103i care-n suta a \u015faptesprezecea constat\u0103 aceast\u0103 unitate vrednic\u0103 a inspira mirare.<\/p>\n

El descrie cur\u0103\u0163ia \u015fi frumuse\u0163ea limbei vorbite \u00een Maramure\u015f \u015fi via\u0163a neat\u00e2rnat\u0103 a rom\u00e2nilor de acolo, ne d\u0103 legenda fond\u0103rii Moldovei \u015fi a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, constat\u0103 iden [ti ]tatea de origine \u015fi limb\u0103 a poporului. \u00cen acela\u015fi timp c\u0103r\u0163ile biserice\u015fti, tip\u0103rite \u00een Ardeal, \u00een Moldova, \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, opresc procesul de diversificare \u015fi de dialectizare a graiului viu; acesta prime\u015fte prin c\u0103r\u0163i o norm\u0103 unitar\u0103 \u00een rostire \u015fi \u00een scriere, c\u0103ci, printr-un instinct fericit, traduc\u0103torii \u015fi scriitorii originali aleg ca model dialectul cel mai arhaic al rom\u00e2nilor, cel vorbit \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi-n o parte a Ardealului, c\u0103ci la cel mai vechi din toate se puteau reduce, ca la un prototip, dialectele ce \u00eencercau a se forma pe atunci. Poate s\u0103 fi fost un instinct de adev\u0103r, poate c-a fost \u00eens\u0103 chiar cuno\u015ftin\u0163a limbei latine care i-a \u00eendemnat la aceasta. Al\u0103turi cu limba exista ca element de unitate literatura popular\u0103, a c\u0103rei r\u0103sp\u00e2ndire uniform\u0103 nu e de t\u0103g\u0103duit. Acelea\u015fi balade ce s-au cules \u00een mun\u0163ii Moldovei sau ai Ardealului s-au aflat, \u00een variante, \u00een Dobrogea, \u00eenc\u00e2t se constat\u0103 c\u0103 piesele nemerite de literatur\u0103 popular\u0103 aveau tenden\u0163a de-a se r\u0103sp\u00e2ndi la to\u0163i rom\u00e2nii.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 acestea afl\u0103m \u00een decursul evului mediu unitatea datinei juridice. \u00cen Ungaria, \u00een Banat, \u00een Ardeal, la noi, \u00een Polonia chiar, oriunde rom\u00e2nii ar fi fost a\u015feza\u0163i din vechi sau veni\u0163i din nou, ei cer cu st\u0103ruin\u0163\u0103 s\u0103 se judece dup\u0103 dreptul rom\u00e2nesc, jus olachale,<\/em> care va fi corespuns pretutindenea cu ceea ce la noi se numea \u201eobiceiul p\u0103m\u00e2ntului\u201d. Dar o tr\u0103sur\u0103 de unitate \u015fi mai caracteristic\u0103 \u00eent\u00e2lnim la poporul \u00eentreg. \u00cen evul mediu rom\u00e2nii erau \u00een Peninsula Balcanic\u0103 \u015fi \u00een Ardeal castrenses (<\/em>din latinul castrum \u2013 nn),<\/em> ziditori \u015fi ap\u0103r\u0103tori de cet\u0103\u0163i, sub orice Coroan\u0103 ar fi tr\u0103it. Ei bine, afl\u0103m la domnii din epoca noastr\u0103 eroic\u0103 o adev\u0103rat\u0103 manie de-a zidi m\u0103n\u0103stiri \u00eent\u0103rite; numai \u015etefan cel Mare a ridicat vro patruzeci. Toate aceste asem\u0103n\u0103ri, anterioare chiar forma\u0163iunii statelor rom\u00e2ne, am numit-o \u00eentr-un cuv\u00e2nt \u2013 unitatea preexistent\u0103 a rasei.<\/p>\n

Precum Italia evului mediu, cu toat\u0103 buc\u0103t\u0103\u0163irea ei politic\u0103, \u00ee\u015fi p\u0103strase unitatea intelectual\u0103, precum \u015fi-a p\u0103strat-o Germania dup\u0103 r\u0103zboiul de treizeci de ani, tot astfel ar fi fost bine ca rom\u00e2nii s\u0103 fie pretutindenea at\u00e2t de conservatori ca s\u0103 p\u0103streze \u00een via\u0163a lor public\u0103 \u015fi-n cea privat\u0103 elementele de unitate dintre ei.<\/p>\n

Din nenorocire nu s-a \u00eent\u00e2mplat astfel.<\/p>\n

Orice zg\u00e2rie \u2013 h\u00e2rtie care n-avea idei nou\u0103 a crezut c\u0103 poate \u00eenlocui aceast\u0103 lips\u0103 prin vorbe nou\u0103, de-aci \u00een Rom\u00e2nia mania general\u0103 a neologismelor.<\/p>\n

De\u015fi rostirea normal\u0103 a limbei rom\u00e2ne\u015fti e indicat\u0103 f\u0103r\u0103 abatere prin scrierile din veacurile trecute, totu\u015fi rom\u00e2nii moderni n-au g\u0103sit \u00eenc\u0103 mijlocul de a o scrie \u00een mod unitar. C\u00e2te capete, at\u00e2tea ortografii. Literatura popular\u0103 stagneaz\u0103, c\u0103ci afar\u0103 de doi-trei scriitori nimeni din noi nu mai e \u2018n stare a reproduce graiul viu al poporului. Limba s\u0103rac\u0103 a gazetelor a scos din uz miile de locu\u0163iuni frumoase \u015fi caracteristice cari formau avu\u0163ia lexical\u0103 a limbei. C\u00e2t despre legi, e aproape de prisos s\u0103 vorbim. Nimeni nu \u015ftie \u00een ce consist\u0103 obiceiul p\u0103m\u00e2ntului. Peste noapte \u015fi prin surprindere s-au introdus codici, tradu\u015fi r\u0103u din fran\u0163uze\u015fte, o organizare comunal\u0103 tradus\u0103, regulamente traduse; toate formele esterioare ale unei civiliza\u0163ii str\u0103ine s-au introdus la noi: scumpe, sterpe, ultraliberale, neav\u00e2nd alt rezultat dec\u00e2t favorizarea str\u0103inilor \u00een toate afacerile lor din Rom\u00e2nia. Astfel statul rom\u00e2n nu este un produs al geniului rasei rom\u00e2ne, ei un text fran\u0163uzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l \u00een\u0163elege \u015fi nu-l va \u00een\u0163elege niciodat\u0103. Unitatea ideal\u0103 ce exista \u00eentre rom\u00e2ni se nimice\u015fte zi cu zi; \u00een loc de-a s\u0103m\u0103na \u00een toate cele, \u00eencepem a ne deosebi. Nu mai vorbim de nep\u0103sarea noastr\u0103 na\u0163ional\u0103, care-a f\u0103cut cu putin\u0163\u0103 ca o promiscuitate etnic\u0103 din cele mai curioase s\u0103 formeze clasele culte \u015fi consumatoare din Rom\u00e2nia. Destul numai c\u0103 limba e gonit\u0103 de p\u0103s\u0103reasca gazetelor, muzica de-o admirabil\u0103 ad\u00e2ncime e gonit\u0103 de c\u00e2ntece nem\u0163e\u015fti \u015fi fran\u0163uze\u015fti sau tras\u0103 pe calapodul celei str\u0103ine, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi pierde caracterul \u015fi naivitatea; literatura \u2014 o reproducere rea a celor str\u0103ine; legile \u2014 o traducere; organiza\u0163ia \u2014 o maimu\u0163are.<\/p>\n

Iat\u0103 ceea ce \u00een\u0163elegem noi sub tradi\u0163ie: p\u0103strarea elementelor caracteristice \u015fi na\u0163ionale ale unui popor. Pentru noi nu e \u00eendoial\u0103 c\u0103, daca s-ar fi putut p\u0103stra prerogativele politice ale familiilor noastre vechi, \u0163ara aceasta ar fi fost cu mult mai rom\u00e2neasc\u0103 decum e azi \u2014 \u015fi c\u0103 d-nii C. A. Rosetti \u015fi Giani, oameni cari, f\u0103r\u0103 vina lor, nu t\u0103g\u0103duim, sunt noi \u00een Rom\u00e2nia, nici au \u00een\u0163eles vreodat\u0103 importan\u0163a tradi\u0163iei, nici au crezut \u00een necesitatea p\u0103str\u0103rii ei.<\/p>\n

Am spus c\u0103, pe c\u00e2nd ,,Rom\u00e2nul\u201d era \u00een opozi\u0163ie, se ocupa mai des de st\u0103rile de lucruri de peste mun\u0163i. O f\u0103cea \u00een modul s\u0103u superficial, nu pentru c\u0103 l-ar fi interesat soarta rom\u00e2nilor de acolo, ci pentru a c\u00e2\u015ftiga popularitate. E de ex. un fapt constant pentru foile din Rom\u00e2nia c\u0103, \u00een descrierile ce le plagiaz\u0103 cine \u015ftie din ce foi str\u0103ine asupra provinciilor rom\u00e2ne din Austria, numele de localit\u0103\u0163i citate nu sunt cele rom\u00e2ne\u015fti, ci cele ungure\u015fti sau nem\u0163e\u015fti. Chiar \u201eMonitorul\u201d scrie Cronstadt \u015fi Hermannstadt , c\u00e2nd e vorba de Bra\u015fov ori de Sibiiu. De c\u00e2nd \u00eens\u0103 ro\u015fii au venit la putere, rela\u0163iile lor ginga\u015fe cu Austro-Ungaria [\u00ee]i f\u0103cea s\u0103 nu mai zic\u0103 o vorb\u0103 m\u0103car de c\u00e2te se petrec dincolo.<\/p>\n

\u015ei-n adev\u0103r curioase lucruri se petrec. Pe c\u00e2nd presa german\u0103 \u015fi maghiar\u0103 [\u00ee]i d\u0103 zilnic zor cu identitatea de interese \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Austro-Ungaria, o jum\u0103tate a poporului nostru e supus unui tratament cu totul escep\u0163ional. Na\u0163ionalit\u0103\u0163i egale la num\u0103r cu rom\u00e2nii au de mult o pozi\u0163ie politic\u0103. Cehii discut\u0103 \u00een Dieta Boemiei, au \u015fcoli \u015fi o universitate pl\u0103tit\u0103 de stat; \u00een Gali\u0163ia limba polon\u0103 e oficial\u0103, at\u00e2t la autorit\u0103\u0163i c\u00e2t \u015fi \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Croa\u0163ii au Dieta proprie \u015fi guvern propriu; rom\u00e2nilor, nu numai c\u0103 n-au o reprezenta\u0163iune politic\u0103 ori un teren de via\u0163\u0103 public\u0103, dar li se t\u0103g\u0103duie\u015fte p\u00e2n\u0103 \u015fi dreptul de-a-\u015fi face \u015fcoli cu banii lor proprii.<\/p>\n

Ziarele rom\u00e2ne de peste mun\u0163i \u00eencepuser\u0103 a se mira cum \u201eRom\u00e2nul\u201d tace \u00een privirea aceasta. Noi nu ne-am mirat de aceasta. Oamenii politici ai ro\u015filor nu au nici o pricepere pentru cestiuni na\u0163ionale, n-au avut-o \u00eenl\u0103untru, n-o au \u00een afar\u0103: Fraza au repetat-o pururea: vorba<\/em> na\u0163ionalitate au fost \u00eenscris-o pe drapelul lor; esen\u0163a<\/em> \u00eens\u0103 n-au \u00een\u0163eles-o nicic\u00e2nd. De vorb\u0103<\/em> s-au servit gonind popularitate, dar \u00een fapt\u0103 s-au dovedit a fi intelectual str\u0103ini, a nu pricepe nimic din tot ce constituie via\u0163a proprie a unei na\u0163ionalit\u0103\u0163i. Despre\u0163uind biserica noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi \u00eenjosind-o, atei \u015fi francmasoni cum sunt to\u0163i, ei ne-au lipsit de arma cea mai puternic\u0103 \u00een lupta na\u0163ional\u0103; dispre\u0163uind limba prin \u00eempestri\u0163\u0103ri \u015fi prin frazeologie str\u0103in\u0103, au lovit un al doilea element de unitate; despre\u0163uind datinele drepte \u015fi vechi \u015fi introduc\u00e2nd la noi moravurile statelor \u00een decaden\u0163\u0103, ei au modificat toat\u0103 via\u0163a noastr\u0103 public\u0103 \u015fi privat\u0103 \u00een a\u015fa grad \u00eenc\u00e2t rom\u00e2nul ajunge a se sim\u0163i str\u0103in \u00een \u0163ara sa proprie.<\/p>\n

Ne temem deci c\u0103 interesul pe care din nou \u015fi pe nea\u015fteptate \u00eel arat\u0103 ,,Rom\u00e2nul\u201d pentru st\u0103rile de lucruri de dincolo de mun\u0163i va avea un caracter cu totul platonic, de vreme ce toat\u0103 via\u0163a politic\u0103 a ro\u015fiilor ne dovede\u015fte incapacitatea lor \u00eenn\u0103scut\u0103 de-a \u00een\u0163elege ideea na\u0163ionalit\u0103\u0163ii \u015fi lipsa de pietate pentru toate elementele c\u00e2te-o constituie.<\/p>\n

[14 august 1882]<\/em><\/p>\n

Mihai Eminescu<\/strong>, \u201cTimpul\u201d, Opere, Vol 13. P 168-169<\/em><\/p>\n

(*) Titlu ales de Roncea.ro<\/a>. In general, editorialele din \u201cTimpul\u201d apareau fara titlu<\/em><\/p>\n

Vezi si:<\/em><\/p>\n

Ziaristi Online:<\/strong> <\/em>Cum a murit Eminescu. Ultimele lui ceasuri, povestite de un martor ocular. CARTEA TRECERII<\/strong> (II) \u00bb<\/a><\/p>\n

Roncea.ro:<\/strong> <\/em>ULTIMUL ARTICOL al lui Eminescu. TIMPUL \u2013 29 IUNIE 1883. Doc<\/strong><\/a><\/p>\n

Francmasoneria si politicienii in opera lui Mihai Eminescu (I). Azi, \u201cHidoasa pocitura\u201d<\/strong><\/a><\/p>\n

\n

Sursa: Ziaristi Online<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Unitatea ideal\u0103 ce exista \u00eentre rom\u00e2ni se nimice\u015fte zi cu zi (*) De c\u00e2te ori ,,Rom\u00e2nu\u201d era \u00een opozi\u0163ie se [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14068","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14068","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14068"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14068\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14071,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14068\/revisions\/14071"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14068"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14068"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14068"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}