{"id":14102,"date":"2013-07-16T17:02:20","date_gmt":"2013-07-16T17:02:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14102"},"modified":"2013-07-16T18:08:53","modified_gmt":"2013-07-16T18:08:53","slug":"vavila-popovici-%e2%80%9edivide-et-impera%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/07\/16\/vavila-popovici-%e2%80%9edivide-et-impera%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: \u201eDivide et impera!\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201ePrin unire cet\u0103\u021bile mici se dezvolt\u0103, prin dezbinare \u0219i cele mai mari se distrug.\u201d<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Expresia provine din latin\u0103 unde exista \u0219i ca proverb: \u201eDivide et impera\u201d<\/em>. \u00cen rom\u00e2n\u0103 este mai cunoscut ca:\u201edezbin\u0103 \u0219i st\u0103p\u00e2ne\u0219te\u201d. <\/em>Acest \u201eadagiu roman\u201d a fost folosit ca principiu de guvern\u0103m\u00e2nt \u00een diferite timpuri. Niccolo Machiavelli (1469-1527) a fost cel care a studiat \u0219i a scris despre politica imperiului roman, rezum\u00e2nd-o \u00een aceast\u0103 formul\u0103. Ea este, dup\u0103 cum s-a putut cunoa\u0219te, mult mai veche. Heinrich\u00a0 Heine (1797-1856) o atribuie regelui Filip al Macedoniei care s-a urcat pe tron \u00een 359 \u00ee.e.n. Formula a fost aplicat\u0103 de multe guverne oligarhice care, pentru a subjuga popoarele, provocau dezbin\u0103ri \u00eentre na\u021bionalit\u0103\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Strategia a fost folosit\u0103 efectiv \u0219i eficient de c\u0103tre administratorii imperiilor vaste, inclusiv de c\u0103tre cei ai Imperiul Roman \u0219i cel Britanic, care au \u201easmu\u021bit\u201d un trib \u00eempotriva celuilalt pentru a c\u00e2\u0219tiga \u0219i men\u021bine controlul asupra teritoriilor cu un num\u0103r mic de trupe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Conceptul a fost mai proeminent \u00een perioada \u00een care India a fost parte a Imperiului Britanic. Se spune c\u0103 Britanicii au folosit strategia pentru a c\u00e2\u0219tiga control asupra teritoriului \u0219i resurselor vaste ale Indiei prin men\u021binerea popula\u021biei divizate de-a lungul liniilor de demarca\u021bie date de religii, limbi vorbite, caste, etc. \u00a0\u00a0Folosind \u201edivide et impera\u201d<\/em> au reu\u0219it s\u0103-\u0219i ating\u0103 scopul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mi-am propus s\u0103 m\u0103 opresc la cel care a rezumat aceast\u0103 politic\u0103 \u00een citatul respectiv, la Niccolo Machiavelli, diplomat, filosof, istoric, dramaturg, g\u00e2nditor cinic, de altfel patriot \u00eenfl\u0103c\u0103rat, \u0219i care, de\u0219i a studiat mult \u0219i a \u00eencercat s\u0103-\u0219i impun\u0103 g\u00e2ndirea, a e\u0219uat \u00een tot ce a \u00eentreprins \u00een via\u021ba sa, consecin\u021b\u0103 a unei judec\u0103\u021bi \u00een afara conduitei morale. S-a n\u0103scut la Floren\u021ba, a \u00eencercat mai multe studii \u0219i preocup\u0103ri, dar domeniu asupra c\u0103ruia s-a oprit cu insisten\u021b\u0103, a fost politica. T\u00e2n\u0103r fiind, a fost fascinat de nobilul, omul politic \u0219i cardinal spaniol Cesare Borgia (1475-1507), de reu\u0219ita acestuia de a-i prinde \u0219i ucide pe cei care conspiraser\u0103 \u00eempotriva lui. I-a folosit drept lec\u021bie de filozofie, \u00een sensul c\u0103 \u0219i-a dat seama de distan\u021ba dintre g\u00e2ndire \u0219i ac\u021biune, Borgia fiind pentru el b\u0103rbatul faptelor, eroul filosofiei lui, a\u0219a dup\u0103 cum Bismarck, se spune, a devenit mai t\u00e2rziu eroul filosofiei lui Nietzsche.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen galeriile Uffizi, cel mai cunoscut muzeu din Floren\u021ba, se afl\u0103 un portret anonim al lui Machiavelli care \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103, dup\u0103 spusele lui Will Durant \u00een cartea sa Rena\u0219terea<\/em>, cu \u201eo statur\u0103 zvelt\u0103, o figur\u0103 palid\u0103, obraji sub\u021biri, ochi \u00eentuneca\u021bi, cu privirea p\u0103trunz\u0103toare, buze sub\u021biri \u0219i str\u00e2ns \u00eencordate\u201d<\/em>. Autorul \u00ee\u0219i exprim\u0103 p\u0103rerea c\u0103 nu putea s\u0103 fie un bun diplomat, deoarece era prea subtil, nu avea nici cum s\u0103 fie un om bun de stat, \u00eentruc\u00e2t era prea p\u0103tima\u0219, ag\u0103\u021b\u00e2ndu-se cu fanatism de c\u00e2te o idee \u201ea\u0219a dup\u0103 cum \u00een portret \u00ee\u0219i str\u00e2nge cu \u00eenver\u0219unare m\u0103nu\u0219ile, obiect ce \u00eei tr\u0103deaz\u0103 rangul semi-aristocratic\u201d<\/em>. A fost un cinic \u201eale c\u0103rui buze se \u021buguiau \u00een sarcasm, afi\u0219a o viclenie at\u00e2t de perfect\u0103, \u00eenc\u00e2t avea aerul c\u0103 minte chiar \u0219i atunci c\u00e2nd spunea adev\u0103rul\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Machiavelli l-a divinizat pe Borgia c\u00e2t timp a fost \u00een culmea gloriei \u0219i l-a condamnat c\u00e2nd acesta a fost \u00eenvins; c\u00e2nd familia Medici a fost obligat\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Floren\u021ba i-a def\u0103imat pe to\u021bi membri familiei, c\u00e2nd s-au \u00eentors \u201ele-a lustruit pantofii pentru a primi o slujb\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a av\u00e2ntat d\u00e2nd lec\u021bii despre arta r\u0103zboiului, consider\u00e2nd c\u0103 un neam care \u0219i-a pierdut virtu\u021bile mar\u021biale, este condamnat, c\u0103 o armat\u0103 are nevoie nu de aur ci de b\u0103rba\u021bi puternici: \u201eaurul singur nu poate procura solda\u021bi buni, \u00eens\u0103 solda\u021bii buni pot \u00eentotdeauna procura aur\u201d. <\/em>Aici, se pare c\u0103 avea dreptate!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosofia lui fiind prin excelen\u021b\u0103 politic\u0103, departe de metafizic\u0103, teologie sau etic\u0103, a dat na\u0219tere termenului de machiavelism. Omul machiavelic este considerat omul ale c\u0103rui ac\u021biuni sunt lipsite de moral\u0103 \u0219i scrupule, care folose\u0219te ingeniozitatea diabolic\u0103, dib\u0103cia, calcul premeditat cu \u021bint\u0103 precis\u0103 \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 sub deviza \u201escopul scuz\u0103 mijloacele\u201d.<\/em> Pentru el politica este \u201earta elevat\u0103 de a crea, de a acapara, de a ap\u0103ra \u0219i \u00eent\u0103ri un stat\u201d. <\/em>Prin simplificare, cinismul s\u0103u elaboreaz\u0103 urm\u0103toarea concluzie: \u201eVirtutea produce pace, pacea produce repaus, iar repausul, dezordine; dezordinea atrage ruina. Ordinea se na\u0219te din dezordine, virtutea din ordine, iar gloria \u0219i bog\u0103\u021bia din virtute\u201d<\/em>. \u0218i \u00eemi vin imediat \u00een minte cele aflate \u00een cartea \u00ce<\/em>nv\u0103\u021b\u0103turile lui Neagoe Basarab<\/em> c\u0103tre fiul s\u0103u Teodosie, ca o chemare la paza legilor evanghelice. <\/em>Neagoe Basarab considera c\u0103 lini\u0219tea este \u00eenceputul tuturor virtu\u021bilor isihiei. \u201eC\u00e2nd sufletul a ajuns la lini\u0219te, \u0219i r\u0103zboiul din afar\u0103 \u0219i cel din\u0103untru se potolesc\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0Ascensiunea \u0219i decaden\u021ba, \u00een viziunea lui Machiavelli, sunt determinate \u0219i de conduc\u0103tori \u0219i de \u0219anse: \u201eDestinul este arbitru a jum\u0103tate din ac\u021biunile noastre, dar ne las\u0103 s\u0103 decidem cealalt\u0103 jum\u0103tate\u201d<\/em>. De asemenea, sunt determinate \u0219i de legile care ac\u021bioneaz\u0103 asupra oamenilor, \u00een opinia sa – to\u021bi lacomi, mincino\u0219i, cruzi, corup\u021bi; politica trebuie s\u0103 fie complet independent\u0103 de moralitate, un diplomat nu trebuie s\u0103 fie legat de codul moralit\u0103\u021bii: \u201eDac\u0103 actul \u00eel acuz\u0103, rezultatul trebuie s\u0103 \u00eel scuze\u201d,<\/em> adic\u0103 trebuie avut \u00een vedere rezultatul final, ca o \u021bint\u0103, astfel scopul va scuza mijloacele folosite, ne\u021bin\u00e2nd cont de moralitate; \u201ea c\u0103lca peste cadavre\u201d,<\/em> cum sun\u0103 proverbul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen cartea sa Principele<\/em>, care poate fi asemuit\u0103 cu un tratat despre guvernare, \u00eei este atribuit\u0103 acestuia ac\u021biunea de delimitare a moralei de guvernare, delimitare a con\u0219tiin\u021bei personale de binele public, a\u0219a \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie \u201egata s\u0103 fac\u0103 pentru stat lucruri ce ar putea fi considerate nelegiuite \u00een rela\u021biile dintre indivizi\u201d.<\/em> Ideile c\u0103r\u021bii au fost condamnate de c\u0103tre filosofi \u0219i oameni cu sim\u021bul moralit\u0103\u021bii, pe motivul c\u0103 formula\u00a0 percepe tirania, dar unii oameni de stat au pus \u0219i mai \u00eencearc\u0103 \u0219i \u00een prezent s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare multe dintre ideile sale. <\/em>Cu c\u00e2t cinism \u00ee\u0219i exprima Machiavelli p\u0103rerea c\u0103 \u201edrumul cel drept pe care se ajunge \u00een paradis, este cunoa\u0219terea infernului, pentru a-l putea evita\u201d!<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Urm\u0103rile acelei perioade \u00een care s-au folosit perceptele sale, le \u0219tim. Politica cu caracterul ei perfid, a f\u0103cut ca tr\u0103darea \u0219i crima s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00een mai multe \u021b\u0103ri, \u00een secolele XIV \u0219i XV. P\u00e2n\u0103 la consolidarea constructiv\u0103 a libert\u0103\u021bii, via\u021ba a devenit mai extravertit\u0103, exuberan\u021ba a \u00eembr\u0103cat de multe ori forma violen\u021bei,\u00a0 imoralitatea \u0219i corup\u021bia \u0219i-au l\u0103rgit ariile, idealurile p\u0103g\u00e2ne au n\u0103ruit pentru o perioad\u0103 concep\u021bia cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen literatur\u0103 \u00eent\u00e2lnim un comportament similar dezbin\u0103rii, manifestat \u00eentre oameni, prieteni \u0219i chiar \u00een dragoste, sub denumirea de intrig\u0103, definit\u0103 ca o ac\u021biune care folose\u0219te mijloace nepermise \u00een realizarea unui scop. Exemplific piesa Intrig\u0103 \u015fi iubire, <\/em>povestea a doi tineri \u00eendr\u0103gosti\u0163i \u015fi a incapacit\u0103\u0163ii lor de a fi \u00eempreun\u0103 \u00eentr-o lume a ma\u015fina\u0163iunilor politice, a geloziei, a dualit\u0103\u0163ii emo\u0163iilor cu impact distructiv, poveste de pe vremea poetului \u0219i dramaturgului german Friedrich Schiller (1759-1805), care poate fi transcris\u0103 \u00een zilele noastre.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am aruncat o privire asupra concep\u021biilor cinice ale lui Machiavelli, pentru a ar\u0103ta cum \u00een prezent se \u00eencearc\u0103, printre altele, o strategie croit\u0103 pe mai vechea formul\u0103 \u201edivide et impera\u201d.<\/em> Cinicul \u00eentotdeauna love\u0219te perfid pe cel r\u0103nit!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Noi suntem, dup\u0103 cum spunea Lucian Blaga, pe un p\u0103m\u00e2nt de cump\u0103n\u0103, de aceea, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103-\u015fi reia voca\u0163ia diplomatic\u0103 din perioada interbelic\u0103, folosind construc\u0163iei europene. R\u0103s\u0103ritul Europei, Orientul Apropiat dar \u015fi cel \u00cendep\u0103rtat (China), pot g\u0103si \u00een noi un canal de comunicare cu \u0163\u0103rile din Occident. Ar trebui s\u0103 \u015ftim s\u0103 valorific\u0103m pozi\u0163ia noastr\u0103 strategic\u0103. Avem nevoie de oameni politici vizionari, care s\u0103 con\u015ftientizeze \u0219i s\u0103 foloseasc\u0103 rolul nostru \u00een Europa \u015fi \u00een lume.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este tot o politic\u0103 \u201edivide et impera\u201d <\/em>euroscepticismul, precum si \u00a0na\u0163ionalismul \u015fovin \u015fi agresiv, care a\u015feaz\u0103 pe pozi\u0163ii de adversitate na\u0163iuni europene sau grupuri etnice, religioase. Cred c\u0103 toleran\u021ba este calitatea care trebuie dezvoltat\u0103 \u0219i folosit\u0103. Nu \u00een zadar se vorbe\u0219te de avantajul oferit de coeziunea social\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-un articol se men\u021bioneaz\u0103: \u201ede la voievozii medievali care se considerau ap\u0103r\u0103torii cre\u015ftinismului \u015fi p\u00e2n\u0103 la primii muguri ai con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale din epoc\u0103 modern\u0103, de \u015ecoala Ardelean\u0103 \u015fi Gheorghe Laz\u0103r \u015fi p\u00e2n\u0103 la Mircea Eliade \u015fi Constantin Noica, trec\u00e2nd prin opera lui Eminescu, Maiorescu, Iorga \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 nu s-a imaginat niciodat\u0103 \u00een afara Europei\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDezbin\u0103 \u0219i st\u0103p\u00e2ne\u0219te\u201d<\/em> este o tactic\u0103 de manipulare a comportamentului oamenilor, de c\u00e2\u0219tigare \u0219i men\u021binere a puterii prin divizarea unei popula\u021bii, \u00een concep\u021bii dar \u0219i ca\u00a0 formare de entit\u0103\u021bi mai mici, care luate separat au putere mai mic\u0103 dec\u00e2t cel care \u00ee\u0219i impune voin\u021ba. Este deseori \u00eent\u00e2lnit\u0103 ca o strategie \u00een care grupuri de putere mic\u0103 sunt dezbinate \u0219i \u00eempiedicate s\u0103 se uneasc\u0103 \u0219i s\u0103 devin\u0103 mai puternice, sau s\u0103-\u0219i p\u0103streze integritatea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDivide et impera\u201d<\/em> func\u021bioneaz\u0103 \u00een mod egoist, trufa\u0219, ne\u021bin\u00e2nd cont de sensibilitate, \u0219i are efect \u00a0numai dac\u0103 cei supu\u0219i acestor tactici sunt dispu\u0219i s\u0103 urmeze aceast\u0103 cale.<\/p>\n

\u00a0Am mai spus-o \u0219i alt\u0103dat\u0103, nu \u201edreptatea celui mai puternic este \u00eentotdeauna cea mai bun\u0103\u201d! <\/em>\u00cen acest caz nu mai vorbim de toleran\u021b\u0103, ci, a se vedea c\u00e2t \u0219i p\u00e2n\u0103 unde se poate tolera!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Despre for\u021ba malefic\u0103 a acestei lumi pe care o numim diavol, <\/em>a m\u0103rturisit <\/em>Mitropolitul Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103 \u00eentr-una din predicile sale, spun\u00e2nd c\u0103 diavolul are numai at\u00e2ta putere c\u00e2t\u0103 \u00eei d\u0103m noi.<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013Raleigh,NC<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201ePrin unire cet\u0103\u021bile mici se dezvolt\u0103, prin dezbinare \u0219i cele mai mari se distrug.\u201d     \u00a0\u00a0 Expresia provine din [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-14102","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14102","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14102"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14102\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14106,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14102\/revisions\/14106"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14102"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14102"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14102"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}