{"id":14116,"date":"2013-07-17T20:34:50","date_gmt":"2013-07-17T20:34:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14116"},"modified":"2013-08-01T14:18:07","modified_gmt":"2013-08-01T14:18:07","slug":"viata-si-lucrarea-parintelui-arsenie-boca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/07\/17\/viata-si-lucrarea-parintelui-arsenie-boca\/","title":{"rendered":"“Via\u0163a \u015fi lucrarea P\u0103rintelui Arsenie Boca”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>P\u0103rintele Arsenie Boca s-a n\u0103scut la 29 septembrie 1910, la Va\u0163a de Sus, l\u00e2ng\u0103 Brad, jude\u0163ul Hunedoara. P\u0103rin\u0163ii s\u0103i, Iosif \u015fi Cristina, i-au pus la botez numele Zian.1<\/sup><\/p>\n

\u015ecoala primar\u0103 \u015fi liceul<\/strong><\/p>\n

Zian Boca face \u015fcoala primar\u0103 \u00een satul natal (4 clase) \u015fi apoi intr\u0103 la Liceul Na\u0163ional Ortodox \u201eAvram Iancu\u201d din Brad, al cincilea liceu rom\u00e2nesc din Transilvania, dup\u0103 cele de la Blaj, Beiu\u015f, Bra\u015fov \u015fi N\u0103s\u0103ud, ctitorie a Mitropolitului Andrei \u015eaguna, pe care-l absolv\u0103 \u00een 1929.2<\/sup><\/p>\n

Coleg de banc\u0103 l-a avut pe viitorul preot Petru Boldor (ce semna cu pseudonimul D\u2019or Uragan), autorul amplului poem Horia redivivus <\/strong>(poem care \u00eel face pe Nichifor Crainic s\u0103 exclame: \u201eOnomatopee! \u00cen toat\u0103 literatura universal\u0103 nu cunosc o metafor\u0103 de o asemenea amploare\u201d), \u015fi autorul poeziei Sf\u00e2ntul<\/strong>, \u00eenchinat\u0103 P\u0103rintelui Arsenie.<\/p>\n

M\u0103rturiile colegului de banc\u0103, cuprinse \u00eentr-un caiet (jurnal) ascuns c\u00e2ndva de Romulus Neag (absolvent \u015fi el al liceului mai sus amintit), \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe Zian ca \u201eExcep\u0163ional de \u00eenzestrat, de-o voin\u0163\u0103 extraordinar\u0103, o memorie formidabil\u0103, o putere de munc\u0103 \u015fi o tenacitate ie\u015fite din comun\u201d.<\/p>\n

\u201eManifest\u0103 \u00eenc\u0103 de acum deschiderea spre universalitate; de o curiozitate intelectual\u0103 remarcabil\u0103, totul \u00eel intereseaz\u0103. \u00centocmai cum un fluviu adun\u0103 \u00een albia sa afluen\u0163ii dintr-un \u00eentreg bazin hidrografic, se vars\u0103 \u00een mare, de aici se pulverizeaz\u0103 \u00een cosmos \u015fi din nou se revars\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt sub forma ploii roditoare, ref\u0103c\u00e2nd \u00abcircuitul elementelor\u00bb, el asimileaz\u0103 informa\u0163ii din toate domeniile cunoa\u015fterii, pe care le trece prin filtrul personalit\u0103\u0163ii sale \u015fi le transfigureaz\u0103 \u00eentr\u00a0un mod de existen\u0163\u0103, prevestindu\u00a0l pe teologul erudit \u015fi duhovnicul deschis spre sufletul omului, ridic\u00e2nd bra\u0163e de energie spre tainele universului\u201d.3<\/sup><\/p>\n

\"\"<\/a>Liceul Na\u0163ional Ortodox din Brad, cu un corp didactic de elit\u0103, format la universit\u0103\u0163ile din \u0163ar\u0103 sau de la Viena, cu profesori mireni \u015fi teologi, \u00ee\u015fi pune profund amprenta asupra receptivit\u0103\u0163ii intelectuale \u015fi sensibilit\u0103\u0163ii suflete\u015fti a t\u00e2n\u0103rului Zian Boca, liderul recunoscut \u015fi respectat de profesori \u015fi colegi.<\/p>\n

\u201e\u00abStatur\u0103 pozitivist\u0103\u00bb, exceleaz\u0103 la matematic\u0103, fizic\u0103, chimie, biologie, are preocup\u0103ri care dep\u0103\u015fesc nivelul programelor \u015fcolare \u00een domeniul artelor: desen, caligrafie, muzic\u0103. Munce\u015fte suplimentar la desen \u015fi pictur\u0103 cu profesorul K\u00f6rmendy, c\u00e2nt\u0103 la flaut, multiplic\u0103 partituri pentru profesorul de muzic\u0103 Gheorghe P\u00e2rvu.<\/p>\n

De la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, este extrem de interiorizat, solitar. Spre sf\u00e2r\u015fitul clasei a VII-a, le-a f\u0103cut colegilor m\u0103rturisirea c\u0103 la orele de desen \u015fi pictur\u0103 i s-a descoperit ideea potrivit c\u0103reia \u00abomul nu este numai carne, s\u00e2nge \u015fi oase, ci exist\u0103 \u015fi altceva. Inspira\u0163ia nu \u0163ine de materie, de ra\u0163iune\u00bb. Se prefigureaz\u0103 de acum teologul din viziunea lui Nichifor Crainic preocupat s\u0103 aduc\u0103 teologia \u00een arena larg\u0103 a vie\u0163ii intelectuale care s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze o misiune spiritual\u0103 totalitar\u0103, universalitatea manifest\u0103rilor omene\u015fti, a\u015fa cum Ieromonahul Arsenie Boca va confirma mai t\u00e2rziu \u00een opera sa de valoare universal\u0103 C\u0103rarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei<\/strong>: \u00ab\u2026 precum urm\u0103rim o armonie \u00eentre facult\u0103\u0163ile suflete\u015fti, tot a\u015fa trebuie s\u0103 urm\u0103rim o armonie \u015fi \u00eentre cuno\u015ftin\u0163ele din c\u00e2t mai multe domenii, precum \u015fi o sintez\u0103 a acestora cu via\u0163a. Mult\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 apropie pe om de Dumnezeu, pu\u0163in\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 \u00eel \u00eendep\u0103rteaz\u0103 \u015fi de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi de Dumnezeu. Iar omul at\u00e2ta pre\u0163uie\u015fte c\u00e2t\u0103 apropiere de Dumnezeu \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat \u00een sine. Dumnezeu i-a dat o valoare mare, \u00eens\u0103 trebuie \u015fi el s\u0103 \u015fi-o c\u00e2\u015ftige\u00bb (C\u0103rarea \u00cemp\u0103ra\u0163iei<\/strong>, p. 210)\u201d.4<\/sup><\/p>\n

\u00cen dou\u0103 momente deosebite se \u015ftie c\u0103 P\u0103rintele Arsenie a revenit la liceul din Brad: revederea cu colegii dup\u0103 50 de ani de la absolvire \u015fi cu ocazia celebr\u0103rii centenarului celui de al cincilea liceu rom\u00e2nesc din Transilvania, \u00een 1969.5<\/sup><\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Gorunul lui Zian<\/strong><\/p>\n

\u00cen afara matricolelor \u015fcolare, alte documente care s\u0103 ateste trecerea prin liceul br\u0103dean a lui Zian Boca s-au pierdut, r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 peste timp o m\u0103rturie vie pe care P\u0103rintele Boldor o evoc\u0103 cu emo\u0163ie:<\/p>\n

\u201eEra \u00een prim\u0103vara anului 1929, de 10 mai, dup\u0103 o serbare \u00een pia\u0163a ora\u015fului, c\u00e2nd promo\u0163ia de absolven\u0163i din acest an, \u00een frunte cu dirigintele, profesorul Candin Ciocan, se deplaseaz\u0103 \u00een curtea liceului pentru a s\u0103di un stejar, ca un simbol al biruin\u0163ei, intrat \u00een tradi\u0163ia poporului rom\u00e2n. M\u0103 preg\u0103team s\u0103 iau puietul, c\u00e2nd dirigintele m\u0103 opre\u015fte: \u00abNu Boldor, ci Boca Zian planteaz\u0103 pomul\u00bb. M-am uitat cu ciud\u0103 la diriginte \u015fi cu aceea\u015fi ciud\u0103 mi-am \u00eenfipt degetele \u00een r\u0103d\u0103cinile puietului. Zian \u0163inea \u015fi scutura puietul s\u0103 se taseze p\u0103m\u00e2ntul, eu \u00eel presam, apoi fiecare coleg strope\u015fte cu stropitoarea la r\u0103d\u0103cin\u0103, dup\u0103 care l-am legat de tutore. Cu to\u0163ii atunci am hot\u0103r\u00e2t ca stejarul plantat s\u0103 poarte numele Gorunul lui Zian, \u015feful promo\u0163iei de absolven\u0163i a liceului. El s\u00a0a dezvoltat frumos, ca un simbol al vigorii, al tr\u0103iniciei, al frumuse\u0163ii, al \u00een\u0103l\u0163imii idealului spiritual-moral pe care educatorii no\u015ftri ni le-au insuflat, ca s\u0103 fac\u0103 din noi caractere tari, puternice, personalit\u0103\u0163i proeminente \u00een slujba patriei \u015fi neamului\u201d.6<\/sup><\/p>\n

Institutul Teologic<\/strong><\/p>\n

Cu zestrea intelectual\u0103 \u015fi spiritual\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 la Brad, se \u00eenscrie la Institutul Teologic din Sibiu (1929-1933) unde este \u201eextrem de s\u00e2rguincios \u015fi studios\u201d, \u00eenc\u00e2t \u00eentre colegi are aureola unui \u201eSf\u00e2nt\u201d.<\/p>\n

Cu toate c\u0103 au \u015fezut pe aceea\u015fi banc\u0103, vreme de patru ani, pe c\u00e2nd f\u0103ceau studiile de Teologie la Sibiu, P\u0103rintele Teodor Bodogae m\u0103rturise\u015fte despre P\u0103rintele Arsenie c\u0103 n-a ajuns s\u0103-i poat\u0103 cunoa\u015fte toate ad\u00e2ncurile sufletului. Totu\u015fi, P\u0103rintele Teodor Bodogae, \u00een textul de pomenire pe care \u00eel public\u0103 \u00een \u201eTelegraful Rom\u00e2n\u201d, <\/strong>la scurt\u0103 vreme de la mutarea la cele ve\u015fnice a P\u0103rintelui Arsenie, socote\u015fte concludente urm\u0103toarele aspecte ale personalit\u0103\u0163ii colegului s\u0103u7<\/sup>:<\/p>\n

\u201ePoate c\u0103 faptul c\u0103 nu s-a prea bucurat \u00een tinere\u0163e de c\u0103ldura unei vie\u0163i familiale explic\u0103 firea sa pu\u0163in sociabil\u0103, retras\u0103, introvertit\u0103. Vacan\u0163ele le petrecea adeseori la o rudenie a sa. Ne\u00a0a impresionat t\u0103ria de voin\u0163\u0103 cu care r\u0103bda frigul, fiind \u00eembr\u0103cat adeseori \u00een \u00eembr\u0103c\u0103minte redus\u0103. Tot astfel ab\u0163inerea de la bucate mai grele, renun\u0163\u00e2nd regulat la \u00abpor\u0163ia\u00bb de carne din Institut.<\/p>\n

Nu l-a pasionat prea mult studiul limbilor str\u0103ine. Cuno\u015ftea totu\u015fi foarte bine limba francez\u0103 \u015fi citea cu aviditate studii de psihologie, de caracteriologie, de grafologie, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103 \u00een descifrarea taini\u0163elor sufletului. A iubit de mic desenul, sculptura \u015fi mai ales pictura. \u00cemi amintesc \u015fi acum de u\u015furin\u0163a cu care interpreta la flaut compozi\u0163ii destul de preten\u0163ioase. Toate acestea erau tot at\u00e2tea dovezi care ne ajutau s\u0103 \u00eentrevedem \u00een el pe pictorul \u015fi pe duhovnicul de mai t\u00e2rziu, care c\u0103uta s\u0103 redea \u00een compozi\u0163ii clare \u015fi \u00een analize psihologice destule ad\u00e2ncuri ale sufletului omenesc.<\/p>\n

Se \u015ftie c\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 fostul Mitropolit Nicolae B\u0103lan l-a trimis cu burs\u0103 la Academia de Arte Frumoase din Bucure\u015fti, unde a f\u0103cut studii deosebite cu profesorul Costin Petrescu. \u00cen acest context maestrul Costin Petrescu i-a \u00eencredin\u0163at pictarea la Ateneul Rom\u00e2n a scenei privitoare la Mihai Viteazul. Cine vrea s\u0103 se conving\u0103 c\u0103 \u00een urma acestor studii P\u0103rintele Arsenie n-a pus \u00een fresca de pe pere\u0163ii bisericilor la care a pictat doar scene \u015fi compozi\u0163ii cre\u015ftine remarcabile, ci a sesizat, \u00een linii \u015fi culori, adev\u0103ruri vii \u015fi luminoase ale vie\u0163ii harice, cum pu\u0163ine s\u00a0au realizat la noi, acela n-are dec\u00e2t s\u0103 cerceteze pictura bisericeasc\u0103 din Dr\u0103g\u0103nescu (Ilfov) ca s\u0103 nu mai vorbim de tot at\u00e2tea lucr\u0103ri de coloristic\u0103 \u015fi de modelaj cunoscute at\u00e2t la S\u00e2mb\u0103ta, c\u00e2t \u015fi la Prislop. Nu trebuie uitate nici coper\u0163ile minunate ale primelor patru volume ale Filocaliei<\/strong> \u015fi ale Vie\u0163ii \u00een Hristos<\/strong>.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, la \u00abmi\u015fcarea\u00bb de re\u00eennoire religioas\u0103 de la M\u0103n\u0103stirea S\u00e2mb\u0103ta, prin care s-a \u00eencercat din totdeauna mai ales depistarea patimilor omene\u015fti \u015fi vindecarea lor prin lucrarea de \u00eenduhovnicire cre\u015ftin\u0103, P\u0103rintele Arsenie \u015fi-a adus o contribu\u0163ie deosebit\u0103, care nu trebuie uitat\u0103, chiar dac\u0103 \u00een metodologia ei au mai r\u0103mas multe aspecte de \u00eendreptat.<\/p>\n

Pentru toat\u0103 str\u0103dania de bine, Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103 cu ale\u015fii S\u0103i.\u201d8<\/sup><\/p>\n

\u201eExtrem de rezervat, re\u0163inut, \u015fi solitar\u201d, continu\u0103 s\u0103 studieze \u00een particular pictura \u00eentr-o c\u0103m\u0103ru\u0163\u0103 rezervat\u0103 \u00een calitate de infirmier al Institutului.<\/p>\n

La interven\u0163ia profesorului Nicolae Popovici, proasp\u0103t re\u00eentors de la studii \u00een str\u0103in\u0103tate, P\u0103rintele Arsenie (Boca Zian), dup\u0103 absolvirea Institutului Teologic (1933), este trimis cu burs\u0103 la Institutul de Belle-Arte din Bucure\u015fti. Aici urmeaz\u0103 cursuri de medicin\u0103 (\u00een special cele de anatomie, ale Profesorului Rainer Francisc \u2013 cf. Pr. Nicolae Streza), particip\u0103 cu interes la prelegerile de mistic\u0103 ale lui Nichifor Crainic, \u015fi frecventeaz\u0103 \u015fi alte cursuri \u00een domeniul culturii \u015fi artei.9<\/sup><\/p>\n

Ucenicia la Muntele Athos<\/strong><\/p>\n

La pu\u0163in\u0103 vreme dup\u0103 terminarea Institutului de Belle-Arte, urmeaz\u0103 o scurt\u0103 perioad\u0103 de ucenicie \u00een monahism la Sf\u00e2ntul Munte Athos, c\u00e2nd ar fi ref\u0103cut, dup\u0103 spusele unora, total sau par\u0163ial, \u201ec\u0103l\u0103toria Sf\u00e2ntului Apostol Pavel din Grecia\u201d.<\/p>\n

Mitropolitul Nicolae B\u0103lan, care o restaurat M\u0103n\u0103stirea de la S\u00e2mb\u0103ta, m\u0103n\u0103stire Voievodal\u0103 zidit\u0103 de Constantin Br\u00e2ncoveanu, dar d\u0103r\u00e2mat\u0103 \u015fi r\u0103mas\u0103 \u00een ruin\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1928, c\u00e2nd s-a \u00eengrijit de restaurarea bisericii \u015fi de re\u00eenfiin\u0163area M\u0103n\u0103stirii, voia s\u0103 aib\u0103 acolo numai absolven\u0163i de Teologie. Cu g\u00e2ndul acesta a pornit. A\u015fa c\u0103 \u201eM\u0103n\u0103stirea a \u00eenceput cu trei oameni mari\u201d (Arhimandritul Teofil P\u0103r\u0103ian), cu trei candida\u0163i la c\u0103lug\u0103rie, cu trei absolven\u0163i de Teologie, \u015fi anume cu: P\u0103rintele Arsenie, cu P\u0103rintele Nicolae Mladin, care a ajuns profesor la Teologie prin purtarea de grij\u0103 a Mitropolitului Nicolae B\u0103lan, iar din 1940 cu P\u0103rintele Serafim, care venea de la studii din Grecia.<\/p>\n

Dar Mitropolitul Nicolae B\u0103lan \u00ee\u015fi d\u0103dea seama c\u0103 \u00eencepe cu oameni nepreg\u0103ti\u0163i \u00een alt\u0103 m\u0103n\u0103stire \u015fi atunci i-a trimis la Sf\u00e2ntul Munte. P\u0103rintele Arsenie a stat acolo trei luni, din 1939 din martie \u00eencep\u00e2nd, iar P\u0103rintele Serafim a r\u0103mas acolo 6 luni \u015fi un an \u015fcolar la Atena la Teologie.<\/p>\n

Se spune despre P\u0103rintele Arsenie c\u0103 la Sf\u00e2ntul Munte Athos a c\u0103utat s\u0103 fie sub ascultarea unui p\u0103rinte aspru, care s\u0103-l pov\u0103\u0163uiasc\u0103 cu autoritate. \u015ei se spune c\u0103 ar fi ajuns la un duhovnic10<\/sup> care i-ar fi zis de la \u00eenceput: \u201eM\u0103i, tu nu e\u015fti \u00een stare de nimic! Nici la m\u0103turat nu e\u015fti bun!\u201d. \u015ei P\u0103rintele Arsenie s-a g\u00e2ndit atunci: \u201eAici e de mine, la \u0103sta stau!\u201d. (cf. Arhimandritul Teofil P\u0103r\u0103ian)<\/p>\n

Sigur este c\u0103, la re\u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103, aduce c\u00e2teva manuscrise ale Filocaliei <\/strong>pentru fostul s\u0103u profesor de la Sibiu, P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, cu care colaboreaz\u0103 la realizarea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a acestei monumentale lucr\u0103ri.11<\/sup><\/p>\n

Ctitor de frunte al Filocaliei rom\u00e2ne\u015fti<\/strong><\/p>\n

Fiecare cititor poate afla din prefe\u0163ele primelor 4 volume ale Filocaliei<\/strong> rom\u00e2ne\u015fti (nu cele editate de Editura Harisma, unde, \u00een mod surprinz\u0103tor, prefe\u0163ele primelor edi\u0163ii nu apar \u015fi deci nici men\u0163ionarea demersurilor P\u0103rintelui Arsenie) contribu\u0163ia \u00eensemnat\u0103 a P\u0103rintelui Arsenie la traducerea Filocaliei<\/strong>, prin care P\u0103rintele St\u0103niloae, a\u015fa cum zicea P\u0103rintele Arhimandrit Serafim Popescu de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, \u201ea adus cerul ortodox pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc\u201d.<\/p>\n

Contribu\u0163ia P\u0103rintelui Arsenie a fost mare \u015fi aceasta s-a concretizat asfel: D\u00e2nsul a adus cu sine de la Sf\u00e2ntul Munte Athos copii de pe manuscrise mai vechi \u015fi a insistat apoi pe l\u00e2ng\u0103 P\u0103rintele St\u0103niloae pentru traducerea Filocaliei<\/strong>; P\u0103rintele Arsenie a scris dup\u0103 dictatul P\u0103rintelui St\u0103niloae; a realizat coperta Filocaliei<\/strong>; a sus\u0163inut lucrarea de tip\u0103rire prin num\u0103rul mare de abonamente pe care le-a procurat. De aceea, pe bun\u0103 dreptate, P\u0103rintele Profesor Dumitru St\u0103niloae l-a numit \u201eCtitor de frunte al Filocaliei rom\u00e2ne\u015fti\u201d.<\/p>\n

Reproducem aici dou\u0103 fragmente din prefe\u0163ele volumelor 1 \u015fi 2 ale Filocaliei<\/strong>, pentru a sublinia mai bine eforturile P\u0103rintelui Arsenie la aceast\u0103 lucrare extrem de important\u0103 pentru spiritualitatea ortodox\u0103:<\/p>\n

\u201eLa unele scrieri am folosit \u015fi copii de pe manuscrise rom\u00e2ne\u015fti mai vechi, de la Athos, aduse de P.C. Sa (P\u0103rintele Serafim Popescu) \u015fi de P\u0103rintele Arsenie. (\u2026)<\/p>\n

Un cald cuv\u00e2nt de mul\u0163umire trebuie s\u0103 aduc P.C. P\u0103rinte Ieromonah Arsenie, de la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu, bunul meu student de odinioar\u0103, care mi-a r\u0103mas mereu aproape. P.C. Sa a binevoit s\u0103 scrie dup\u0103 dictatul meu cea mai mare parte din traducere, la prima ei redactare. \u00cen afar\u0103 de aceasta, prin prezen\u0163a aproape necontenit\u0103 \u015fi prin st\u0103ruin\u0163a ce-a pus-o pe l\u00e2ng\u0103 mine de-a face aceast\u0103 traducere, mi-a alimentat curajul \u00een mod considerabil ca s\u0103 pot duce p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t o munc\u0103 at\u00e2t de ostenitoare, pe care altfel nu cred c\u0103 a\u015f fi s\u0103v\u00e2r\u015fit-o. Tot P.C. Sa a executat \u015fi coperta.\u201d12<\/sup><\/p>\n

\u201eAjutorul hot\u0103r\u00e2tor la tip\u0103rirea acestui volum l-a dat \u00eens\u0103 iar\u0103\u015fi bunul meu fost student, P\u0103rintele Ieromonah Arsenie de la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu. Datorit\u0103 abonamentelor masive ce le-a procurat P.C. Sa, am putut face fa\u0163\u0103 unor greut\u0103\u0163i ce se ridicau ca mun\u0163ii \u00een calea tip\u0103ririi acestui volum. P.C. Sa poate fi numit pe drept cuv\u00e2nt ctitor de frunte al Filocaliei rom\u00e2ne\u015fti. Dup\u0103 imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere, acum sus\u0163ine cu putere nesl\u0103bit\u0103 lucrarea de tip\u0103rire. Dac\u0103 Dumnezeu va ajuta s\u0103 apar\u0103 \u00eentreaga oper\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte, acest act va r\u0103m\u00e2nea legat \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 de numele P.C. Sale \u015fi de mi\u015fcarea religioas\u0103 pe care a trezit-o \u00een jurul M\u0103n\u0103stirii de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, pe cele mai autentice baze ale tradi\u0163iei ortodoxe \u015fi cu mijloacele celei mai curate duhovnicii, ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii st\u0103ruitoare \u015fi ale dragostei de suflete.\u201d13<\/sup><\/p>\n

Intrarea \u00een monahism la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus<\/strong><\/p>\n

Zian Boca s-a \u00eenchinoviat la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus \u00een iunie 1939,14<\/sup> fiind deja diacon celib (probabil hirotonit \u00een 29 septembrie 1935, cf. P\u0103rintele Veniamin Toh\u0103neanu).<\/p>\n

Dup\u0103 aproape un an de zile, \u00een 3 mai 1940, are loc tunderea \u00een monahism la M\u0103n\u0103stirea S\u00e2mb\u0103ta de Sus, primind acum numele de Arsenie. Evenimentul este consemnat \u015fi de \u201eRevista Teologic\u0103\u201d <\/strong>din 1940, editat\u0103 la Sibiu.<\/p>\n

\u201ePelerinajul de la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu a \u00eentrunit la rug\u0103ciunea de ob\u015fte \u015fi \u00een acest an, \u00een Vinerea din S\u0103pt\u0103m\u00e2na Luminat\u0103 (deci de praznicul Izvorului T\u0103m\u0103duirii n.n.), cler \u015fi popor din tot jurul. \u00ce.P.S. Mitropolit Nicolae \u015fi P.S. Episcop Nicolae Colan al Clujului, au slujit Sf\u00e2nta Liturghie \u015fi au cuv\u00e2ntat \u00eenchin\u0103torilor.<\/p>\n

Cu acest prilej \u2013 se spune mai departe \u2013 s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit impresionanta slujb\u0103 a tunderii \u00een monahism a P\u0103rintelui Ierodiacon Arsenie Boca. Despre nevoin\u0163ele \u015fi virtu\u0163ile acestui prim cet\u0103\u0163ean al restauratei ctitorii voevodale de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, vorbim altundeva.\u201d15<\/sup><\/p>\n

Tot aici mai afl\u0103m urm\u0103toarele:<\/p>\n

\u201eCu prilejul \u00eend\u0103tinatului pelerinaj anual de la Sf\u00e2nta M\u0103n\u0103stire Br\u00e2ncoveanu de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, a fost tuns \u00een monahism t\u00e2n\u0103rul diacon Zian V. Boca, lu\u00e2nd numele de Arsenie.<\/p>\n

Cuviosul Ierodiacon Arsenie Boca este absolvent al Academiei noastre Teologice \u00abAndreiane\u00bb. Remarcat \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile \u015fcolii pentru deosebitele-i \u00eenclin\u0103ri spre via\u0163a monastic\u0103, a fost trimis de \u00ce.P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului la \u015ecoala de Arte Frumoase din Bucure\u015fti, pentru a\u00a0\u015fi perfec\u0163iona marele s\u0103u talent de pictor, iar apoi la Sf\u00e2ntul Munte Athos \u015fi la Atena. \u00centors \u00een \u0163ar\u0103, \u015fi-a petrecut via\u0163a la Sf\u00e2nta M\u0103n\u0103stire Br\u00e2ncoveanu, departe de forfota lumii, altern\u00e2nd rug\u0103ciunea cu studiul picturii biserice\u015fti. E un caracter integru \u015fi un monah de aspr\u0103 t\u0103rie duhovniceasc\u0103.<\/p>\n

Vechiul \u015fi statornicul g\u00e2nd al \u00ce.P.S. nostru Mitropolit Nicolae de a alc\u0103tui o trup\u0103 de c\u0103lug\u0103ri lumina\u0163i, prin aceste intr\u0103ri \u00een cinul monahal, este pornit pe calea \u00eenf\u0103ptuirii\u201d.16<\/sup><\/p>\n

\u015ei presa vremii \u0163ine s\u0103 vorbeasc\u0103 despre \u201emi\u015fc\u0103toarea \u015fi emo\u0163ionanta tundere \u00een monahism\u201d a unuia din \u201elumina\u0163ii absolven\u0163i ai Academiei Andreiane\u201d:<\/p>\n

\u201eDuhul lui Br\u00e2ncoveanu se va fi bucurat \u00eempreun\u0103 cu \u00eengerii din ceruri c\u0103 \u00een aceast\u0103 zi mare, \u00abVinerea\u00bb din S\u0103pt\u0103m\u00e2na \u00cenvierii Domnului, \u00abIsvorul t\u0103m\u0103duirii\u00bb, poporul rom\u00e2n ortodox venit pe timp ploios, ca s\u0103-\u015fi \u00eent\u00e2mpine ierarhul care \u00eei poart\u0103 bucuriile \u015fi necazurile \u00een sufletul s\u0103u de mare rom\u00e2n \u015fi de mare cre\u015ftin, a sim\u0163it \u00eenc\u0103 o dat\u0103 cum se revars\u0103 peste el binefacerile cerului la rug\u0103ciunile \u015fi binecuv\u00e2nt\u0103rile pe care cei doi ierarhi, \u00ce.P.Sf. Mitropolit Nicolae, \u015fi P.S. Nicolae Colan al Clujului \u00eenconjura\u0163i de sobor de preo\u0163i, le \u00eendreptau c\u0103tre Cel Atotputernic.<\/p>\n

\u00cen adev\u0103r, s\u0103v\u00e2r\u015firea sfintei liturghii a fost pentru to\u0163i cei ce veniser\u0103 la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, prilej de bucurii care au f\u0103cut s\u0103 stoarc\u0103 lacrimi din ochi. Vreau s\u0103 vorbesc de mi\u015fc\u0103toarea \u015fi emo\u0163ionanta tundere \u00een monahism pe seama acestei ctitorii voevodale, a unuia din mul\u0163ii \u015fi lumina\u0163ii absolven\u0163i ai \u00abAcademiei Andreiane\u00bb, p\u0103rintele diacon Boca, diplomat al \u015ecoalei de Belle-Arte din Bucure\u015fti. Mo\u0163 dup\u0103 locul de na\u015ftere, crescut \u015fi \u00eendrumat \u00een studiul teologiei, t\u00e2n\u0103rul monah a \u00een\u0163eles s\u0103 dea ascultare g\u00e2ndurilor marelui Ierarh al Bisericii noastre, consacr\u00e2ndu-\u015fi via\u0163a lui Hristos prin studiul picturii biserice\u015fti, pe care s-o desf\u0103\u015foare acolo \u00een lini\u015ftea mun\u0163ilor pe care Br\u00e2ncoveanu \u00eei alesese ca loc de retragere \u015fi de rug\u0103ciune.<\/p>\n

Iat\u0103 de ce, cred c\u0103 duhul lui Br\u00e2ncoveanu a tres\u0103ltat de bucurie v\u0103z\u00e2ndu-\u015fi opera re\u00eenviat\u0103 \u015fi \u00eempodobit\u0103 \u00een chip at\u00e2t de minunat de Mitropolitul Ardealului din Rom\u00e2nia Mare, care se pare c\u0103 a fost \u00eenscris \u00een planul Providen\u0163ei s\u0103 reia \u015fi s\u0103 afirme \u00een chipul cel mai solemn testamentul Voevodului martir \u00eempotriva tuturor g\u00e2ndurilor celor rele at\u00e2t dinl\u0103untrul, c\u00e2t \u015fi din afara hotarelor \u0163\u0103rii noastre.\u201d17<\/sup><\/p>\n

Preot-duhovnic la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu<\/strong><\/p>\n

\u00cen 10 aprilie 1942 P\u0103rintele Arsenie a fost hirotonit preot.18<\/sup><\/p>\n

\u201e\u00cen Vinerea Izvorului T\u0103m\u0103duirii din acest an (1942 n.n.) a avut loc la M\u0103n\u0103stirea de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus obi\u015fnuitul pelerinaj.<\/p>\n

Pelerinii, veni\u0163i \u00een num\u0103r destul de mare, fa\u0163\u0103 de timpurile grele ce le str\u0103batem \u015fi de vremea ploioas\u0103, au avut mari bucurii duhovnice\u015fti.<\/p>\n

S-a slujit Sf\u00e2nta Liturghie at\u00e2t la altarul m\u0103n\u0103stirii, c\u00e2t \u015fi \u00een aerul liber. \u00ce.P.S. Sa a hirotonit cu acest prilej pe Cuviosul prodiacon Arsenie Boca \u00eentru ieromonah, iar pe t\u00e2n\u0103rul, absolvent de Teologie, Vasile \u015eortan \u00eentru diacon pentru trebuin\u0163ele m\u0103n\u0103stirii.<\/p>\n

Predica \u00een\u0103l\u0163\u0103toare \u015fi duioas\u0103 a \u00ce.P.S. Sale a stors lacrimi pelerinilor.<\/p>\n

A urmat sfin\u0163irea apei la f\u00e2nt\u00e2na t\u0103m\u0103duitoare \u015fi un Sf\u00e2nt Maslu cu mare sobor de preo\u0163i.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea lui Constantin Br\u00e2ncoveanu a re\u00eenviat \u00een toat\u0103 puterea duhovniceasc\u0103. Peste \u0162ara Oltului sufl\u0103 cu putere duhul lui Dumnezeu prin mijlocirea m\u0103n\u0103stirii re\u00eenviate din morm\u00e2ntul \u00een care o a\u015fezaser\u0103 adversarii neamului \u015fi ai credin\u0163ei drepte\u201d.19<\/sup><\/p>\n

Curentul spiritual de la S\u00e2mb\u0103ta sau
\n\u201eFilocalia pentru to\u0163i\u201d<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00cen anii de ctitorie la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, se remarc\u0103 \u00een chip str\u0103lucitor ca \u00abpictor de suflete dup\u0103 modelul Domnului nostru Iisus Hristos\u00bb (Nichifor Crainic). Se re\u00eenvie acum o tradi\u0163ie a marilor pelerinaje la locurile sfinte. La acea \u00abbulboan\u0103 spiritual\u0103 uria\u015f\u0103\u00bb, mul\u0163imile nu mai contenesc, cum exclam\u0103 cu admira\u0163ie Nichifor Crainic: \u00abCe vreme \u00een\u0103l\u0163\u0103toare c\u00e2nd toat\u0103 \u0163ara lui Avram Iancu se mi\u015fca \u00een pelerinaj, c\u00e2nt\u00e2nd cu z\u0103pada p\u00e2n\u0103 la piept spre S\u00e2mb\u0103ta de Sus, ctitoria voievodului martir\u00bb.\u201d20<\/sup><\/p>\n

Dup\u0103 numai un an de la hirotonia \u00eentru preot a P\u0103rintelui Arsenie, deci \u00een 1943, P\u0103rintele Profesor Dumitru St\u0103niloae m\u0103rturisea, cu sufletul plin de bucurie, despre lucrarea duhovniceasc\u0103 cu totul deosebit\u0103 a fostului s\u0103u elev, \u201e\u00eencrest\u00e2nd\u201d, cum zice chiar d\u00e2nsul, \u201efaptele care ilustreaz\u0103 modul \u00een care trebuie s\u0103 se lucreze \u00een zilele noastre \u015fi care pot influen\u0163a astfel asupra altora, preo\u0163i \u015fi credincio\u015fi<\/span>\u201d.<\/p>\n

\u201eDe mult ne sim\u0163eam datori s\u0103 scriem \u00een aceast\u0103 foaie despre lucrarea duhovniceasc\u0103 ce se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte zi de zi la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu, cu largi \u015fi ad\u00e2nci efecte \u00een via\u0163a poporului nostru.<\/p>\n

\u00centr-o foaie ca a noastr\u0103, nu se dau numai \u00eendemnuri pentru ceea ce ar trebui s\u0103 se fac\u0103 \u00een scopul \u00eent\u0103ririi credin\u0163ei, ci se \u00eencresteaz\u0103 faptele care ilustreaz\u0103 modul \u00een care trebuie s\u0103 se lucreze \u00een zilele noastre \u015fi care pot influen\u0163a astfel asupra altora, preo\u0163i \u015fi credincio\u015fi.<\/p>\n

Cu at\u00e2t mai mult eram datori s\u0103 vorbim despre o lucrare de propor\u0163iile celei de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, care taie azi brazd\u0103 ad\u00e2nc\u0103 \u00een via\u0163a sufleteasc\u0103 a unor \u00eentinse cercuri de credincio\u015fi.<\/p>\n

Am evitat totu\u015fi p\u00e2n\u0103 acum s\u0103 scriem, mai ales pentru c\u0103 sim\u0163eam c\u0103 mi\u015fcarea de la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu e ceva care se situeaz\u0103 deasupra \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor \u00een jurul c\u0103rora se pot face exerci\u0163ii gazet\u0103re\u015fti; ea trebuie s\u0103 continue a se desf\u0103\u015fura dincolo de zgomotul \u015fi de curiozitatea \u00eentre\u0163inute \u00een jurul unor realit\u0103\u0163i umflate de gazete, ca lucrurile sfinte \u015fi mari, ca cre\u015fterea gr\u00e2ului, ca via\u0163a intim\u0103 a familiei, ca respira\u0163ia continu\u0103, ca rug\u0103ciunea zilnic\u0103.21<\/sup><\/p>\n

Dar precum se opre\u015fte omul m\u0103car c\u00e2teodat\u0103 din galopul aten\u0163iei spre at\u00e2tea lucruri neesen\u0163iale \u015fi zgomotoase, privind \u00eentr-o medita\u0163ie serioas\u0103 la ceea ce e cu adev\u0103rat plin de valoare pentru exiten\u0163a sa, tot a\u015fa era necesar s\u0103 aducem vorba c\u00e2ndva despre ceea ce se petrece la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu, ca s\u0103 nu merit\u0103m b\u0103nuiala de cine \u015ftie ce p\u0103cat.<\/p>\n

O facem deci cu riscul de a sup\u0103ra pe P\u0103rintele Arsenie, ostenitorul smerit de la S\u00e2mb\u0103ta, care consider\u0103 vorba bun\u0103 care i se spune ca cel mai mare r\u0103u ce i se poate face.<\/p>\n

G\u00e2ndul \u00ce.P.S. Mitropolit Nicolae de-a ini\u0163ia prin restaurarea m\u0103n\u0103stirii martire a lui Constantin Br\u00e2ncoveanu nu numai re\u00eenfiin\u0163area monahismului din Transilvania, ci, cu voia lui Dumnezeu, o refacere general\u0103 a duhului c\u0103lug\u0103resc ortodox, at\u00e2t de sc\u0103zut \u00een ultimele timpuri, a \u00eenceput s\u0103-\u015fi arate rodul cel mai promi\u0163\u0103tor.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus nu e loc pitoresc de excursii \u015fi de distrac\u0163ii \u00eenr\u0103mate \u00een chenare arhaice, ci mediu de zguduiri suflete\u015fti \u00eennoitoare, de \u00eent\u00e2lniri serioase ale sufletelor cu vocea lui Dumnezeu care le oblig\u0103 la o via\u0163\u0103 scoas\u0103 din mocirla incon\u015ftien\u0163ei \u015fi pl\u0103cerilor u\u015foare.<\/p>\n

Pe paji\u015ftile m\u0103n\u0103stirii \u015fi prin \u00eenc\u0103perile ei se afl\u0103 zilnic 200-300 de fiin\u0163e omene\u015fti \u00eengenuncheate pe sub strea\u015finile ei \u00een rug\u0103ciune \u015fi scrut\u00e2ndu-\u015fi trecutul de p\u0103cate a c\u0103ror povar\u0103 nu o mai pot suporta.<\/p>\n

Mul\u0163i dintre ei, veni\u0163i de la sute de kilometri, stau acolo c\u00e2te 2 p\u00e2n\u0103 la 5 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, hr\u0103nindu\u00a0se numai cu p\u00e2ine \u015fi ap\u0103, dar sim\u0163indu-se at\u00e2t de bine \u015fi de \u00eentrema\u0163i, \u00eenc\u00e2t nu le-ar mai veni s\u0103 plece, iar dac\u0103 pleac\u0103 se \u00eentorc la scurte intervale.<\/p>\n

Cine \u00eei urm\u0103re\u015fte diminea\u0163a \u00een timpul predicilor P\u0103rintelui Arsenie, trec\u00e2nd r\u00e2nd pe r\u00e2nd din starea de \u00eenc\u00e2ntare pentru frumuse\u0163ile duhovnice\u015fti care le sunt dezv\u0103luite, la hohotele de pl\u00e2ns pentru p\u0103catele lor, nu mai poate fi \u00een mod continuu omul care a fost.<\/p>\n

Dar ceea ce te cov\u00e2r\u015fe\u015fte l\u00e2ng\u0103 ace\u015fti oameni este \u00eencordarea cu care a\u015fteapt\u0103 s\u0103 le vin\u0103 r\u00e2ndul la m\u0103rturisirea p\u0103catelor, c\u00e2nd fiecare \u015ftie c\u0103 P\u0103rintele va sta numai cu el 4-5 ore \u00een convorbire intim\u0103 purific\u00e2ndu\u00a0i toate m\u0103runtaiele sufletului \u015fi toate col\u0163urile trecutului de petele chinuitoare ale p\u0103catului. Te \u00eenduio\u015feaz\u0103 s\u0103-i auzi s\u0103rmanii alerg\u00e2nd \u00een \u00eent\u00e2mpinarea P\u0103rintelui cu strig\u0103tul: \u00abP\u0103rinte, dar de mine c\u00e2nd vezi, c\u0103 nu mai pot purta povara pe mine\u00bb.<\/p>\n

\u00cen ce const\u0103 taina acestor impresionante efecte ale lucr\u0103rii P\u0103rintelui Arsenie \u015fi care sunt elementele programului s\u0103u de lucru?<\/p>\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 mijlocul prin care lucreaz\u0103 Dumnezeu \u00een suflete este cuv\u00e2ntul pe care \u00eel rostim \u00een numele Lui. Dar cuv\u00e2ntul are o eficacitate deplin\u0103 numai c\u00e2nd are acoperirea aurului care este via\u0163a celui ce-l roste\u015fte. Atunci e un cuv\u00e2nt ce se rupe dintr-o fiin\u0163\u0103 care a devenit rug al credin\u0163ei \u015fi mut\u0103 focul la auzitori. Despre via\u0163a P\u0103rintelui Arsenie nu e necesar s\u0103 vorbim, c\u0103ci asprimea ei e cunoscut\u0103 \u015fi nu vrem s\u0103-l sup\u0103r\u0103m l\u0103ud\u00e2ndu-l.<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul s\u0103u porne\u015fte din neclintirea de st\u00e2nc\u0103 a celui ce nu se t\u00e2rguie\u015fte \u015fi nu se clatin\u0103 ca trestia b\u0103tut\u0103 de v\u00e2nt, ci e \u00eentreg a\u015fa cum \u00eei este vorba: curat, opus oric\u0103rei patimi \u015fi oric\u0103rui g\u00e2nd de m\u00e2ndrie.<\/p>\n

Programul P\u0103rintelui Arsenie? Prin ceea ce a f\u0103cut din sine \u015fi prin ceea ce propov\u0103duie\u015fte, este o vie restaurare a celui mai autentic duh ortodox. La noi credeau mul\u0163i c\u0103 tradi\u0163ia r\u0103s\u0103ritean\u0103, cu duhul ei de \u00eenfr\u00e2nare, e prin defini\u0163ie ceva pasiv, lipsit de for\u0163\u0103. Cine vrea s\u0103 vad\u0103 g\u00e2lg\u00e2itul vie\u0163ii celei mai cuceritoare \u015fi for\u0163a cea mai cople\u015fitoare, n-are dec\u00e2t s\u0103 mearg\u0103 la S\u00e2mb\u0103ta de Sus.<\/p>\n

Predica de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus are ca obiect principal combaterea p\u0103catului prin trezirea g\u00e2ndului la prezen\u0163a vie a lui Hristos. De aceea treapta \u00een care culmineaz\u0103 preg\u0103tirea pelerinului este m\u0103rturisirea. Te minuneaz\u0103 acuta sensibilitate fa\u0163\u0103 de povara insuportabil\u0103 a p\u0103catului ce se treze\u015fte \u00een oameni la S\u00e2mb\u0103ta.<\/p>\n

P\u0103rintele Arsenie arat\u0103 c\u00e2t de mult se poate \u00eenfl\u0103c\u0103ra prin tr\u0103ire tot tezaurul dogmaticei \u015fi al disciplinei r\u0103s\u0103ritene. Hristos lucreaz\u0103 numai prin Sfintele Taine \u015fi \u00een Biseric\u0103. Fiecare credincios e obligat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentre semenii s\u0103i, rug\u00e2ndu-se pentru ei, crez\u00e2nd pentru ei, fiind r\u0103spunz\u0103tor pentru ei. Orice individualism sau m\u00e2ndrie dornic\u0103 de afi\u015faj, de nuan\u0163\u0103 sectar\u0103 este lovit \u00een cap. Smerenia \u015fi puritatea vie\u0163ii sunt condi\u0163iile sau mai bine zis condi\u0163ia neap\u0103rat\u0103 a m\u00e2ntuirii.<\/p>\n

Ne este imposibil s\u0103 red\u0103m m\u0103car schematic toate laturile propov\u0103duirii de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus.<\/p>\n

\u0162inem doar s\u0103 mai accentu\u0103m importan\u0163a na\u0163ional\u0103 pe care o are lucrarea de acolo. Peste neamul nostru s-a ab\u0103tut ca un adev\u0103rat flagel obi\u015fnuin\u0163a avorturilor. Nimic nu poate z\u0103g\u0103zui rev\u0103rsarea lui. Statul ca entitate impersonal\u0103 \u00eel combate. Dar organele personale ale lui \u00eel practic\u0103 \u015fi \u00eel promoveaz\u0103. Numai o zguduire religioas\u0103 a con\u015ftiin\u0163elor poate ajuta aici. P\u0103rintele Arsenie a identificat aici o mare racil\u0103 \u015fi a pus fierul ro\u015fu pe ea. Se cunosc deja numeroase cazuri de familii care, trezite la con\u015ftiin\u0163a acestui p\u0103cat, s-au recules cu hot\u0103r\u00e2re. E de a\u015fteptat ca aceast\u0103 trezire s\u0103 treac\u0103 de la om la om \u015fi s\u0103 putem \u00eenregistra nu peste mult efecte remarcabile.<\/p>\n

\u00cen orice caz mi\u015fcarea de \u00eennoire, de radicalizare a vie\u0163ii cre\u015ftine \u00een sensul restaur\u0103rii ei s\u0103n\u0103toase, chiar de va fi reprezentat\u0103 numai prin elemente pu\u0163ine \u00een satele noastre, va exercita o influen\u0163\u0103 binef\u0103c\u0103toare asupra unor cercuri c\u00e2t se poate de largi.\u201d22<\/sup><\/p>\n

Atras de mi\u015fcarea de la S\u00e2mb\u0103ta, Petru Boldor (colegul de banc\u0103 de la Liceul din Brad) petrecea aici trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, c\u00e2nd l-a auzit pe P\u0103rintele St\u0103niloae afirm\u00e2nd cu admira\u0163ie: \u201eP\u0103rintele Arsenie e un fenomen unic \u00een istoria monahismului rom\u00e2nesc\u201d.23<\/sup><\/p>\n

Prin urmare, re\u0163inem \u201eimportan\u0163a na\u0163ional\u0103\u201d pe care o avea lucrarea de acolo \u015fi faptul, pe care trebuie s\u0103-l recunoa\u015ftem \u015fi noi ast\u0103zi, c\u0103 \u201eNe este imposibil s\u0103 red\u0103m m\u0103car schematic toate laturile propov\u0103duirii de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus\u201d (P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae).<\/p>\n

\u00cen anii aceia de profund\u0103 efervescen\u0163\u0103 spiritual\u0103, de tr\u0103ire \u00een duhul Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i, \u00een l\u0103ca\u015ful de \u00eenchin\u0103ciune de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, P\u0103rintele zide\u015fte \u00een sufletul miilor de oameni care caut\u0103 aici r\u0103spuns la marile \u00eentreb\u0103ri existen\u0163iale. \u00centr-o scrisoare trimis\u0103 fostului s\u0103u coleg de banc\u0103 de la liceul din Brad (Petru Boldor), P\u0103rintele Arsenie se dest\u0103inuie: \u201eM-am \u00eenh\u0103mat la carul unui ideal cam greu: Transformarea omului \u00een Om, fiul mai mic al lui Dumnezeu \u015fi frate al Fiului S\u0103u mai mare. \u00cens\u0103 toate idealurile mari au \u00een ele ceva paralizant: nu te las\u0103 s\u0103 te preocupi de nimicurile acestei vie\u0163i\u201d<\/span>.24<\/sup><\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea S\u00e2mb\u0103ta, o alt\u0103 \u201eFilocalie\u201d<\/strong><\/p>\n

\u201eSpa\u0163iul din jurul bisericii era o veritabil\u0103 lucrare de art\u0103, cu mici izvora\u015fe, pode\u0163e ca \u00eentr-o lume de basm, mici bazine de ap\u0103 cristalin\u0103 de munte, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 reflexe diamantine de roci alese ca pietre semipre\u0163ioase, totul \u00eenconjurat de boschete \u00eenflorite \u015fi paji\u015fti ireale prin fr\u0103gezimea lor.\u201d25<\/sup><\/p>\n

P\u0103rintele Arsenie nu se str\u0103duia numai cu cuv\u00e2ntul rostit s\u0103 \u00eempodobeasc\u0103 sufletele credincio\u015filor cu virtu\u0163i \u015fi s\u0103-i fac\u0103 pe ace\u015ftia sensibili la armonie \u015fi frumos, ci \u015fi \u00eemprejurimile m\u0103n\u0103stirii, pe care d\u00e2nsul, ca un artist, le-a aranjat \u015fi \u00eengrijit \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t totul s\u0103 arate ca un col\u0163i\u015for de rai (fotografiile din acea vreme sunt foarte gr\u0103itoare \u00een acest sens), m\u0103rturiseau \u00een chip t\u0103cut despre misiunea doxologic\u0103 \u015fi iconografic\u0103 a omului, prin aceasta P\u0103rintele ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u00eendemnul \u201eFi\u0163i des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i, precum \u015fi Tat\u0103l vostru Cel din ceruri des\u0103v\u00e2r\u015fit este\u201d \u00eenseamn\u0103 \u015fi: \u201eFi\u0163i frumo\u015fi, precum \u015fi Tat\u0103l vostru Cel din ceruri este frumos\u201d.26<\/sup><\/p>\n

Leg\u0103tura P\u0103rintelui Arsenie cu rezisten\u0163a anticomunist\u0103 din mun\u0163i<\/strong><\/p>\n

\u00centre rezisten\u0163a anticomunist\u0103 care exista \u00een Mun\u0163ii F\u0103g\u0103ra\u015fului \u015fi P\u0103rintele Arsenie Boca, \u00een acea perioad\u0103 duhovnic la S\u00e2mb\u0103ta, s-a spus \u015fi se mai spune c\u0103 a fost o leg\u0103tur\u0103, \u015fi anume c\u0103 P\u0103rintele i-a ajutat \u201edirect\u201d pe lupt\u0103torii din mun\u0163i, \u201emoral \u015fi material\u201d. A\u015fa m\u0103rturisesc supravie\u0163uitorii rezisten\u0163ei anticomuniste, care, \u00een 1995, au ridicat \u00een fa\u0163a M\u0103n\u0103stirii S\u00e2mb\u0103ta o cruce-monument \u201e\u00een memoria celor ce s-au jertfit \u00een luptele cu comunismul ateu\u201d \u015fi pe care monument, la \u201eloc de cinste\u201d, au trecut numele P\u0103rintelui Arsenie Boca, din urm\u0103toarele motive: \u201e\u00cen calitate de stare\u0163 al M\u0103n\u0103stirii Br\u00e2ncoveanu, a \u0163inut ca nimeni altul flac\u0103ra credin\u0163ei, \u00eempotriva comunismului ateu, aduc\u00e2nd lumea l\u00e2ng\u0103 altarele lui Hristos. Am evaluat aceast\u0103 rezisten\u0163\u0103 ca fiind mai important\u0103 dec\u00e2t lupta politic\u0103 sau armat\u0103 anticomunist\u0103; P\u0103rintele Arsenie Boca i-a ajutat direct pe lupt\u0103torii din Rezisten\u0163a f\u0103g\u0103r\u0103\u015fean\u0103, \u00een anii 1945-1948, moral \u015fi material; Cu sprijinul s\u0103u s-au \u0163inut aici, \u00een anul 1947, consf\u0103tuirile ce au dus la o unitate de lupt\u0103 a tuturor for\u0163elor anticomuniste din \u0163ar\u0103; Pentru atitudinea sa anticomunist\u0103, P\u0103rintele Arsenie a fost alungat, arestat \u00een mai 1948, torturat de Securitate \u015fi condamnat la \u00eenchisoare \u015fi Canal, peste tot fiind un exemplu de demnitate \u015fi un sprijin pentru fra\u0163ii s\u0103i de suferin\u0163\u0103. A fost \u0163inut apoi c\u00e2t mai departe de S\u00e2mb\u0103ta, p\u00e2n\u0103 la moarte, umilit \u015fi izolat, dar permanent c\u0103utat de n\u0103p\u0103stui\u0163ii din regiune, c\u0103rora le d\u0103dea sfaturi \u015fi \u00eemb\u0103rb\u0103tare. Pentru toate acestea am socotit c\u0103 P\u0103rintele Arsenie Boca a fost omul cu cel mai mare aport \u00een lupta anticomunist\u0103. \u015ei, ca un semn de \u00eenalt\u0103 pre\u0163uire, i-am trecut numele pe crucea ridicat\u0103 la m\u0103n\u0103stirea unde a fost at\u00e2\u0163ia ani stare\u0163. Fie-i pomenirea ne\u00eentinat\u0103!\u201d.27<\/sup><\/p>\n

Despre leg\u0103tura P\u0103rintelui Arsenie cu rezisten\u0163a din mun\u0163i, \u00een afar\u0103 de supravie\u0163uitorii rezisten\u0163ei anticomuniste f\u0103g\u0103r\u0103\u015fene sau de al\u0163i fo\u015fti de\u0163inu\u0163i politici28<\/sup> ne vorbe\u015fte chiar Mitropolitul Ardealului, \u00ce.P.S. P\u0103rinte Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103.<\/p>\n

\u201eDe rezisten\u0163a din mun\u0163i se vorbea \u015fi \u00een ziare, deci nu era un lucru de care s\u0103 nu se \u015ftie. Se \u015ftia c\u0103 exist\u0103 grupuri de ofi\u0163eri, se \u015ftia de grupul din p\u0103r\u0163ile Timi\u015foarei, de grupul din Carpa\u0163ii Meridionali. Eu \u015ftiam chiar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. Am avut rela\u0163ii cu P\u0103rintele Arsenie Boca, la acea vreme stare\u0163 la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu, care era mentor spiritual al \u00eentregii Transilvanii \u015fi chiar dincolo de hotarele mun\u0163ilor. Veneam \u015fi-mi petreceam vacan\u0163ele aici. (\u2026)<\/p>\n

Student la Bucure\u015fti fiind am auzit de mi\u015fcarea de la S\u00e2mb\u0103ta, dar nu numai eu, ci mul\u0163i al\u0163ii. Cu banii pe care am putut s\u0103-i economisim din burs\u0103, am venit \u00eentr-o prim\u0103 vacan\u0163\u0103 la S\u00e2mb\u0103ta. (\u2026) Dup\u0103 ce am f\u0103cut o prim\u0103 vacan\u0163\u0103 aici, dup\u0103 ce am avut o prim\u0103 discu\u0163ie cu P\u0103rintele Arsenie aici, el a pus cumva ochii pe mine. De\u015fi aici veneau studen\u0163i de la Cluj \u015fi din alte p\u0103r\u0163i, eu am devenit preferatul lui. (\u2026)<\/p>\n

\u00cen felul \u0103sta, el a c\u0103p\u0103tat \u00een mine o \u00eencredere deosebit\u0103, at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t ie\u015feam numai eu cu el uneori, la plimbare pe lac. O dat\u0103 a avut \u00eendr\u0103zneal\u0103, dar \u015fi-a m\u0103rturisit \u015fi \u00eencrederea \u00een mine, \u00eencredere pe care eu nu am c\u0103lcat-o niciodat\u0103, c\u0103 ne-am \u00eent\u00e2lnit acolo cu cei din mun\u0163i, c\u0103rora el le umplea sacii cu m\u00e2ncare. Asta deja v\u0103 poate spune ceva!<\/p>\n

Cel care a ridicat de cur\u00e2nd troi\u0163a aceasta din fa\u0163a M\u0103n\u0103stirii Br\u00e2ncoveanu \u00een memoria celor care au murit \u00een rezisten\u0163a din mun\u0163i \u015ftie foarte bine aceste lucruri. Delega\u0163i de-ai lor, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een ciobani, veneau aici \u00een m\u0103n\u0103stire \u015fi P\u0103rintele Arsenie le umplea desagele cu p\u00e2ine, cu sl\u0103nin\u0103 \u015fi cu de toate. La multe din acestea am fost \u015fi eu martor. Nu se poate spune, cum a spus un anumit p\u0103rinte, care a \u015fters numele P\u0103rintelui Arsenie de pe aceast\u0103 cruce, c\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 l-am politizat pe P\u0103rintele Arsenie. Nu este adev\u0103rat! Eu \u015ftiu lucrurile a\u015fa cum s-au petrecut \u015fi nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103\u00a0l politizez pe Arsenie \u015fi c\u0103 \u00eel scot din r\u00e2ndul sfin\u0163ilor a\u015fa cum \u00eencearc\u0103 el s\u0103 o fac\u0103… El ap\u0103ra atunci o cauz\u0103 sf\u00e2nt\u0103, care era a libert\u0103\u0163ii \u015fi a credin\u0163ei \u015fi \u00eei ajuta pe cei din mun\u0163i, indiferent de ce culoare politic\u0103 erau ei.<\/p>\n

Deci, eu am fost martor cum P\u0103rintele Arsenie le transmitea \u015fi le d\u0103dea traistele acestea pline cu alimente pentru cei din mun\u0163i. Eu am fost martor, de mai multe ori, la convorbirile P\u0103rintelui Arsenie cu Nicolae P\u0103tra\u015fcu, cel care a fost dup\u0103 Codreanu \u015fi dup\u0103 Sima, conduc\u0103torii Mi\u015fc\u0103rii Legionare din Rom\u00e2nia, \u015fi cel care a f\u0103cut pactul cu Teohari Georgescu \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eencadrarea legionarilor \u00een noua societate. Sigur, era un pact de form\u0103, pe care nu l-au respectat \u015fi pentru care P\u0103tra\u015fcu a fost dup\u0103 aceea arestat \u015fi a \u015fi murit \u00een \u00eenchisoare, dar eu am asistat la convorbirile lui P\u0103tra\u015fcu cu P\u0103rintele Arsenie Boca. Eu am asistat la convorbirile pe malul lacului ale P\u0103rintelui Arsenie cu cei para\u015futa\u0163i prin anii aceia din Germania, care venau s\u0103 organizeze rezisten\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. Cred c\u0103 printre ei era \u015fi Vic\u0103 Negulescu, cel care a scris, de cur\u00e2nd, o carte \u015fi nu spune c\u0103 P\u0103rintele Arsenie era legionar cumva. Nu! El o f\u0103cea \u00een numele credin\u0163ei cre\u015ftine \u015fi \u00een numele datoriei lui \u00eei ajuta pe cei persecuta\u0163i.\u201d29<\/sup><\/p>\n

Cu toate acestea \u00eens\u0103, \u201eto\u0163i cei ce au participat la acele cursuri de spiritualitate cre\u015ftin\u0103 din anii 1946-1948, care alc\u0103tuiesc C\u0103rarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei<\/strong>, \u015ftiu foarte bine c\u0103 P\u0103rintele n-a \u00eendrumat pe nimeni la rezisten\u0163\u0103 \u015fi nesupunere, ci tuturora le-au spus c\u0103 n-au c\u0103derea \u015fi puterea s\u0103 \u00eempiedice ce trebuie s\u0103 vin\u0103, \u00eembiindu-le tr\u0103irea cu toat\u0103 sinceritatea a idealului cre\u015ftin, sintetizat \u00een Predica de pe Munte, pe care l-a m\u0103rturisit p\u00e2n\u0103 \u00een ultimele ceasuri ale vie\u0163ii. Deci Dumnezeu este Cel care r\u00e2nduie\u015fte ce trebuie s\u0103 vin\u0103 asupra oamenilor, \u00een func\u0163ie de purt\u0103rile lor, de ascultarea lor de Dumnezeu, \u015fi de \u00eencre\u015ftinarea vie\u0163ii lor cea de toate zilele\u201d.30<\/sup><\/p>\n

Este foarte potrivit s\u0103 men\u0163ion\u0103m aici m\u0103rturia realist\u0103 a P\u0103rintelui Arhimandrit Teofil P\u0103r\u0103ian \u015fi s\u0103 lu\u0103m aminte la ea:<\/p>\n

\u201eP\u0103rintele Arsenie spune undeva, \u00eentr-o predic\u0103 de-a lui, este undeva scris, c\u0103 antisemitismul nu \u0163ine de cre\u015ftinism, c\u0103 cre\u015ftinul nu-i voie \u015fi nu poate s\u0103 fie antisemit. Pe monumentul de la S\u00e2mb\u0103ta scrie: \u00abMam\u0103 \u0163ar\u0103, ei pentru tine au murit\u00bb. \u015ei este scris (era) numele P\u0103rintelui: \u00abIeromonah Arsenie Boca\u00bb. Ori P\u0103rintele nu a murit pentru \u0163ar\u0103. P\u0103rintele poate c\u0103 o fi avut o leg\u0103tur\u0103 cu vreunul dintre ei, dar nu avea nici un rost. Adic\u0103 partizanii, \u00een momentul \u00een care au ajuns \u00een mun\u0163i, nu au mai putut face nimic pentru \u0163ar\u0103, pentru binele \u0163\u0103rii, cu credin\u0163\u0103 religioas\u0103. De ce? Pentru c\u0103 ei, din momentul \u00een care s-au retras \u00een mun\u0163i, nu au mai f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103-\u015fi p\u0103zeasc\u0103 pielea. Au rezistat c\u00e2t au rezistat, dar, se \u015ftie, unii dintre ei au fost prin\u015fi, iar al\u0163ii au murit \u00een luptele cu Securitatea.\u201d<\/p>\n

Chilia din munte<\/strong><\/p>\n

\u201eC\u00e2t de frumoase sunt pe mun\u0163i picioarele trimisului care veste\u015fte pacea, a solului de veste bun\u0103, care d\u0103 de \u015ftire m\u00e2ntuirea \u2026\u201d (Isaia 52, 7).<\/p>\n

P\u0103rintele Arsenie a avut mereu \u00een vedere nevoin\u0163ele ascetice \u015fi aceasta \u00eencep\u00e2nd \u00eenc\u0103 de timpuriu, de c\u00e2nd era student, \u00eenc\u00e2t \u00eentre colegi era considerat un \u201esf\u00e2nt\u201d.<\/p>\n

\u201eDintr-o autentic\u0103 dorin\u0163\u0103 de tr\u0103ire spiritual\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u015fi cu mult\u0103 sinceritate, a \u00eenceput s\u0103 duc\u0103 o via\u0163\u0103 foarte ascetic\u0103. Pleca diminea\u0163a la p\u0103dure, av\u00e2nd cu el o sc\u00e2nduric\u0103 sub\u0163ire pe care \u00eengenunchea la rug\u0103ciune \u015fi medita \u00eendelung.\u201d31<\/sup><\/p>\n

Prin urmare P\u0103rintele Arsenie avea deja o preg\u0103tire ascetic\u0103 c\u00e2nd s-a a\u015fezat la m\u0103n\u0103stire. \u015ei atunci, dorin\u0163a construirii unei chilii \u00een inima muntelui \u015fi dorin\u0163a retragerii ne pare fireasc\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 constat\u0103rile la fa\u0163a locului ale P\u0103rintelui Boldor, la izvorul v\u0103ii S\u00e2mb\u0103ta, pe o muchie de \u201eclean\u0163\u201d, cu un pov\u00e2rni\u015f aproape vertical, teraseaz\u0103 st\u00e2nca. \u00cen interiorul masivului, \u201escobe\u015fte\u201d o deschiz\u0103tur\u0103 cu \u00een\u0103l\u0163imea 1.65-1.75 m \u015fi l\u0103\u0163imea de 0.80 m, pe care o l\u0103rge\u015fte \u00een interior, cu inten\u0163ia de a realiza o chilie \u00een \u201einima\u201d muntelui. Ivindu-se fisuri \u00een st\u00e2nc\u0103, construie\u015fte o schel\u0103 suspendat\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, spre cursul v\u0103ii, \u015fi \u201eatac\u0103\u201d frontal muntele printr-o deschidere boltit\u0103 de circa 2 m, \u00eenainteaz\u0103 cam 1 m, dup\u0103 care lucrarea se opre\u015fte.32<\/sup><\/p>\n

\u201eP\u0103rintele Arsenie a fixat un loc socotit de retragere, care p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nu a fost de retragere, nici pentru el \u015fi nici pentru altcineva, pentru c\u0103 e \u00een apropiere o caban\u0103 turistic\u0103. Nu P\u0103rintele a s\u0103pat singur chilia, a\u015fa cum se crede. P\u0103rintele a lucrat cu oameni. (P\u0103rintele dac\u0103 a vrut s\u0103 fac\u0103 o treab\u0103 g\u0103sea totdeauna priz\u0103 la oameni. Oamenii veneau \u015fi \u00eel ajutau. Dac\u0103 g\u0103sea la r\u00e2u o piatr\u0103 mare care se potrivea undeva la m\u0103n\u0103stire, imediat aranja cu cineva s\u0103 aduc\u0103 piatra cu un car cu bivoli.)<\/p>\n

Chilia e un \u00eenceput, un hol din care urma s\u0103 se desfac\u0103 o camer\u0103 \u00een st\u00e2nga. A renun\u0163at pentru c\u0103 a constatat c\u0103 se infiltreaz\u0103 ap\u0103. \u015ei atunci, a renun\u0163at \u015fi din motivul acesta, a renun\u0163at \u015fi pentru c\u0103 el a plecat, \u015fi s-a renun\u0163at \u015fi pentru c\u0103 erau partizani pe munte \u015fi s\u0103 nu se fac\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre P\u0103rintele \u015fi partizani.\u201d (Arhimandritul Teofil P\u0103r\u0103ian)<\/p>\n

(Nu \u015ftim dac\u0103 P\u0103rintele Arsenie ar fi vrut s\u0103 se retrag\u0103 acolo cu totul sau numai \u00een anumite perioade, \u00eens\u0103 suntem convin\u015fi c\u0103 dac\u0103 s-ar fi retras, nu o f\u0103cea de dragul senza\u0163ionalului sau ca s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru vreo datorie oarecare, ci ar fi f\u0103cut-o cu convingerea, dragostea \u015fi dorin\u0163a pe care au avut-o \u015fi al\u0163i oameni cu via\u0163\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 care \u201eau fugit de lume\u201d din dorin\u0163a, care-i mistuia, de a r\u0103m\u00e2ne singuri cu Dumnezeu.)<\/p>\n

Dar, \u00een cele din urm\u0103, \u015fi cu P\u0103rintele Arsenie s-a \u00eent\u00e2mplat ca \u015fi cu al\u0163i p\u0103rin\u0163i duhovnice\u015fti: Dumnezeu a primit iubirea lor \u015fi i-a trimis \u00eenapoi \u00een lumea din care doreau s\u0103 se retrag\u0103 ca t\u0103m\u0103duitori ai ei.<\/p>\n

\u201eChiar dac\u0103 nu i-ar fi trimis \u00eenapoi, fuga lor ar fi fost la fel de creatoare \u015fi ar fi avut o \u00eensemn\u0103tate uria\u015f\u0103 pentru societate; fiindc\u0103 monahul ajut\u0103 lumea nu prin cele pe care le spune sau face, ci prin \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a sa, prin stare de rug\u0103ciune ne\u00eencetat\u0103 care se identific\u0103 cu sinea lor cea mai l\u0103untric\u0103. Dac\u0103 Antonie cel Mare \u015fi Sf\u00e2ntul Serafim de Sarov n-ar fi f\u0103cut nimic altceva dec\u00e2t s\u0103 se roage \u00een pustia \u00een care se g\u0103seau, ar fi fost la fel de mari f\u0103c\u0103tori de bine pentru semenii lor. Dar Dumnezeu i-a menit din veci s\u0103 slujeasc\u0103 celorlal\u0163i \u00eentr-un mod mai direct. Aceast\u0103 slujire direct\u0103 \u015fi v\u0103zut\u0103 era \u00eens\u0103 o consecin\u0163\u0103 esen\u0163ial\u0103 a slujirii nev\u0103zute pe care o aduceau prin rug\u0103ciunea lor.\u201d33<\/sup><\/p>\n

Chilia P\u0103rintelui a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi un loc de pelerinaj unde credincio\u015fii se roag\u0103, pun o floare sau aprind o lum\u00e2nare.<\/p>\n

Ultimul mare praznic s\u0103rb\u0103torit de P\u0103rintele Arsenie la S\u00e2mb\u0103ta<\/strong><\/p>\n

Acesta a fost de Izvorul T\u0103m\u0103duirii (7 mai) din anul 1948, \u015fi, dup\u0103 spusele unui martor, a fost cel mai \u00een\u0103l\u0163\u0103tor dintre toate praznicele la care participase p\u00e2n\u0103 atunci la S\u00e2mb\u0103ta. Mi\u015fcarea religioas\u0103 de aici avea deja anvergur\u0103 na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

\u201eAm fost \u015fi \u00een anul acesta \u00een pelerinaj la M\u0103n\u0103stirea de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus din jud. F\u0103g\u0103ra\u015f. Cu toate c\u0103 sunt un vechi cercet\u0103tor al m\u0103n\u0103stirii, pr\u0103znuirea de acum m-a cov\u00e2r\u015fit cu des\u0103v\u00e2r\u015fire.<\/p>\n

Timpul era nehot\u0103r\u00e2t, pe alocuri plouase \u015fi-n alte p\u0103r\u0163i se preg\u0103tea de ploaie. Vineri, \u00een ziua praznicului, a \u00eenceput ploaia din zori la m\u0103n\u0103stire, o ploaie m\u0103runt\u0103 \u015fi deas\u0103, st\u0103ruitoare. Cu toate c\u0103 ploaia era binevenit\u0103 pentru p\u0103m\u00e2ntul \u00eensetat, fiind o binecuv\u00e2ntare de la Dumnezeu, ne s\u0103geta totu\u015fi inima, \u00eentruc\u00e2t ea avea s\u0103 \u00eempiedice pe credincio\u015fii pelerini din satele vecine de a veni la praznic. \u015ei ploaia a \u0163inut p\u00e2n\u0103 c\u0103tre ora 8. Atunci, ca prin minune, norii s-au risipit \u015fi raze aurii de soare \u015fi lumin\u0103 au \u00eenveselit f\u0103ptura ginga\u015f\u0103 a m\u0103n\u0103stirii.<\/p>\n

C\u00e2teva sute de \u00eenchin\u0103tori veniser\u0103 din ajun, iar acum au \u00eenceput s\u0103 curg\u0103 miile din toate p\u0103r\u0163ile. Veneau cu c\u0103ru\u0163e pe drumul cel mare pietruit, \u015firuri, \u015firuri. Veneau apoi cete, cete, pe jos, b\u0103rba\u0163i \u015fi femei, b\u0103tr\u00e2ni \u015fi tineri, fete \u015fi copii. Tineretul din Dr\u0103gu\u015f, Vi\u015fti, Arpa\u015fe, S\u00e2mbete, Lisa \u015fi alte sate, \u00een hainele de s\u0103rb\u0103toare, m\u0103iestrit cusute \u015fi \u00eempodobite \u00een cele mai felurite \u015fi mai pl\u0103cute culori. \u00cenchin\u0103torii cei mai \u00eendep\u0103rta\u0163i au fost cei din p\u0103r\u0163ile Bra\u015fovului, ale Branului, ale T\u00e2rnavelor, cu excep\u0163ia unor oaspe\u0163i distin\u015fi \u015fi studen\u0163i de la Bucure\u015fti.<\/p>\n

Liturghia arhiereasc\u0103<\/strong><\/p>\n

La ora 9.30 clopotele m\u0103n\u0103stirii au \u00eenceput s\u0103 sune \u00eentr-un dang\u0103t prelung \u015fi \u00eentr-o armonie cereasc\u0103. Dou\u0103 zeci \u015fi patru de preo\u0163i \u00een od\u0103jdii de mare s\u0103rb\u0103toare au ie\u015fit \u00eentru \u00eent\u00e2mpinarea \u00ce.P.S. Sale Nicolae, Mitropolitul Ardealului, care venea ca \u00een fiecare an s\u0103 slujeasc\u0103 la altarul ridicat \u00een mijlocul p\u0103durii de fag. Miile de \u00eenchin\u0103tori \u00ee\u015fi ar\u0103tau bucuria \u015fi mul\u0163umirea sufleteasc\u0103 \u015fi \u00eengenuncheau cu evlavie \u00een fa\u0163a \u00eenaltului p\u0103stor, primindu-i binecuv\u00e2ntarea.<\/p>\n

\u00cen tot decursul Sfintei Liturghii, alte \u015fi alte cete de \u00eenchin\u0103tori soseau, astfel \u00eenc\u00e2t la ceasul predicii am putea spune c\u0103 se aflau \u00een jurul altarului cam 10.000 de suflete. \u00centreg acest popor p\u0103stra cea mai ad\u00e2nc\u0103 reculegere \u015fi urm\u0103rea cu evlavie desf\u0103\u015furarea Sfintei Liturghii. R\u0103spunsurile liturgice le-a dat \u015fi \u00een anul acesta corul din F\u0103g\u0103ra\u015f, sub foarte iscusita conducere a D-lui Prof. Ro\u015feal\u0103, iar troparul \u00cenvierii, Hristos a \u00cenviat, r\u0103suna ca un strig\u0103t de biruin\u0163\u0103 din miile de piepturi ale \u00eenchin\u0103torilor.<\/p>\n

Predicarea Evangheliei<\/strong><\/p>\n

Vatra M\u0103n\u0103stirii de la S\u00e2mb\u0103ta a ajuns ast\u0103zi un puternic amvon de propov\u0103duire. Obi\u015fnuit, pelerinii vin la M\u0103n\u0103stire pentru a se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi cu Sfintele Taine \u015fi pentru a asculta cuv\u00e2nt de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi zidire sufleteasc\u0103. Aceste daruri li se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc \u00een toat\u0103 vremea. M\u0103n\u0103stirea de la S\u00e2mb\u0103ta \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 corespunde pe deplin cerin\u0163elor vremii de ast\u0103zi: ea este o \u015fcoal\u0103 de luminare a poporului, de de\u015fteptare din somnul p\u0103catelor, de orientare la o via\u0163\u0103 curat\u0103 \u015fi de folos oamenilor \u015fi pl\u0103cut\u0103 lui Dumnezeu. Nu numai la marile praznice, ci duminic\u0103 de duminic\u0103 \u015fi s\u0103rb\u0103toare de s\u0103rb\u0103toare, slujitorii m\u0103n\u0103stirii, ieromonahi cuvio\u015fi ca: Arsenie, Mihail, Serafim, ierodiaconul Nicolae, to\u0163i licen\u0163ia\u0163i \u015fi doctori \u00een Teologie, \u0163in sus predicarea cuv\u00e2ntului Evangheliei, d\u00e2nd cu putere \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 poporului. Ba unii din p\u0103rin\u0163ii m\u0103n\u0103stirii au \u0163inut cicluri \u00eentregi de predici, pentru tot poporul \u00een general \u015fi pentru studen\u0163i \u015fi tineret \u00een special. (Aici se face referire la P\u0103rintele Arsenie, care, se \u015ftie, organiza acele \u201evacan\u0163e spirituale\u201d la care participau cu mult interes tineri \u015fi studen\u0163i din Bucure\u015fti \u015fi din alte centre universitare.) \u00cen felul acesta predicarea Evangheliei la m\u0103n\u0103stire e socotit\u0103 ca ceva de sine \u00een\u0163eles \u015fi a\u015fteptat\u0103 cu sete de \u00eenchin\u0103tori.<\/p>\n

\u00cen ziua praznicului, rostirea cuv\u00e2ntului fu \u00eenceput\u0103 de c\u0103tre \u00ce.P.S. Sa Mitropolitul nostru Nicolae. Mul\u0163imea s-a str\u00e2ns \u015fi mai mult \u00een jurul altarului. Era \u00een fa\u0163a noastr\u0103 o mare de capete, mii de perechi de ochi at\u00e2rnau de figura senin\u0103, impun\u0103toare, br\u0103zdat\u0103 de cei 66 de ani, dar plin\u0103 de p\u0103rinteasc\u0103 iubire, a \u00ce.P.S. Sale Nicolae, Mitropolitul nostru. Predica \u00ce.P.S. Sale curgea natural, ca o ap\u0103 limpede din izvorul s\u0103u. A m\u00e2necat de la cuvintele M\u00e2ntuitorului: \u00abDe \u00eenseteaz\u0103 cineva, s\u0103 vin\u0103 la Mine \u015fi s\u0103 bea\u00bb (Ioan 7, 37), pun\u00e2nd \u00een fa\u0163a ascult\u0103torilor icoana vie, plin\u0103 de lumin\u0103 \u015fi putere dumneziasc\u0103 a M\u00e2ntuitorului Hristos. Mul\u0163imea asculta mi\u015fcat\u0103 \u015fi sorbea cu nesa\u0163iu din cuvintele vie\u0163ii.<\/p>\n

Au urmat apoi la r\u00e2nd al\u0163i 8 predicatori, protopopi, preo\u0163i \u015fi diaconi: P\u0103rintele Prof. Dr. Dumitru St\u0103niloae, a vorbit cu ad\u00e2ncime despre Hristos, f\u00e2nt\u00e2na vie\u0163ii \u015fi a nemuririi. P\u0103rintele consilier Nanu din Sibiu, cu str\u0103fulger\u0103ri de lumin\u0103, a m\u0103rturisit despre realitatea \u00cenvierii lui Hristos \u015fi despre datoria noastr\u0103 de a \u00eenvia cu El. Protopopul F\u0103g\u0103ra\u015fului, Traian Cioc\u0103nelea, a zugr\u0103vit icoana duioas\u0103 a unei cete de femei, \u00een frunte cu o b\u0103tr\u00e2n\u0103 de 70 de ani, care au \u0163inut s\u0103 fac\u0103 pe jos, refuz\u00e2nd de a se urca \u00een camion, pelerinajul la m\u0103n\u0103stire. P\u0103rin\u0163ii ieromonahi: Arsenie, Serafim \u015fi Mihail au vorbit despre marile daruri ale m\u0103n\u0103stirii \u015fi despre trebuin\u0163a \u00eennoirii suflete\u015fti a \u00eenchin\u0103torilor.<\/p>\n

P\u0103rintele Mladin a evocat \u00een cuvinte de foc mucenicia pentru Hristos a celor credincio\u015fi, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 ctitorii de la S\u00e2mb\u0103ta fac parte din ceata mucenicilor credin\u0163ei lui Hristos.<\/p>\n

\u00cen \u00eencheiere, P\u0103rintele consilier Seca\u015f din Sibiu a l\u0103udat r\u00e2vna \u00eenchin\u0103torilor, mai ales a femeilor, a c\u0103ror r\u00e2vn\u0103 este deosebit\u0103. A \u00eendemnat apoi pe ascult\u0103tori s\u0103-\u015fi p\u0103streze credin\u0163a \u015fi s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 cu sfin\u0163enie datinile str\u0103mo\u015fe\u015fti. \u00cen fine, a adus mul\u0163umiri tuturora pentru osteneala ce \u015fi-au dat venind \u00een pelerinaj.<\/p>\n

Cele nou\u0103 predici, prin frumuse\u0163ea \u015fi puterea lor, au \u00eenviorat pe ascult\u0103tori, lucr\u00e2nd ad\u00e2nc \u00een sufletul fiec\u0103ruia.<\/p>\n

F\u00e2nt\u00e2na cea frumoas\u0103<\/strong><\/p>\n

Ca \u015fi alt\u0103 dat\u0103 s-a f\u0103cut sfin\u0163irea apei la f\u00e2nt\u00e2na de l\u00e2ng\u0103 altarul bisericii \u015fi Taina Sf\u00e2ntului Maslu pentru bolnavi. Lucrul deosebit al acestui an a fost sfin\u0163irea f\u00e2nt\u00e2nii, botezat\u0103 \u00abcea frumoas\u0103\u00bb din partea \u00ce.P.S. Sale. Aceast\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103, cl\u0103dit\u0103 \u00een mijlocul gr\u0103dinii de pomi este o nou\u0103 \u00eenf\u0103ptuire dup\u0103 desenele \u015fi planurile P\u0103rintelui Arsenie. Este o lucrare de mare art\u0103. Numele primit la Botez \u015fi l-a dob\u00e2ndit pe bun\u0103 dreptate\u201d.34<\/sup><\/p>\n

Fire\u015fte c\u0103 regimul comunist nu putea tolera a\u015fa ceva \u015fi era de a\u015fteptat ca \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 reac\u0163ioneze. Avalan\u015fa poporului \u015fi a tineretului spre M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu i-a speriat. Se b\u0103nuia c\u0103 acolo unde este o a\u015fa de mare adunare de oameni trebuie s\u0103 fie neap\u0103rat \u015fi instiga\u0163ie. \u015ei cine altcineva putea fi spionat \u015fi arestat dec\u00e2t \u201einstigatorul\u201d, care devenea incomod \u015fi care, \u00een mentalitatea lor, putea ajunge oric\u00e2nd periculos av\u00e2nd \u00een vedere popularitatea pe care a are.35<\/sup><\/p>\n

Otilia R\u0103dulescu Aroneasa m\u0103rturise\u015fte c\u0103 l-a re\u00eent\u00e2lnit pe P\u0103rintele Arsenie \u00een vara anului 1948 la Securitatea din Bra\u015fov, unde a fost dus\u0103 \u015fi d\u00e2nsa pentru cercet\u0103ri.<\/p>\n

\u201eDin spusele gardianului Raicu, un om \u00een v\u00e2rst\u0103, care (dup\u0103 posibilit\u0103\u0163ile lui) m-a ajutat foarte mult, ocrotindu-m\u0103, P\u0103rintele Arsenie era \u00eenchis \u00een subsolul cl\u0103dirii. Datorit\u0103 \u00eens\u0103 entuziasmului enoria\u015filor din Schei care aduceau zilnic, \u00een grupuri compacte, m\u00e2ncare la poart\u0103, sau poate altor interese, \u00een ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a lunii iulie, P\u0103rintele era scos la soare timp de o or\u0103 pe zi, pe o teras\u0103 a cl\u0103dirii. La terasa aceasta aveam \u015fi noi acces. Eu \u015fi prietena mea Ita T\u00e2mp\u0103naru, eram \u00abcazate\u00bb \u00eentr-un birou gol \u015fi la amiaz\u0103, c\u00e2nd era ceva mai mult\u0103 lini\u015fte, puteam ie\u015fi la aer. P\u0103rintele Arsenie era \u00eembr\u0103cat \u00een alb \u015fi p\u0103rea deta\u015fat de tot ce-l \u00eenconjura. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd se uita \u00eens\u0103 la noi, cu o privire p\u0103trunz\u0103toare. Pu\u0163inele cuvinte pe care ni le adresa erau pline de \u00een\u0163elepciune \u015fi \u00eencurajare.(\u2026) De altfel era \u015ftiut c\u0103 P\u0103rintele Arsenie, arestat ca legionar, nu era v\u0103zut cu ochi buni de guvern \u015fi, poate, nici de mai marii Ierarhiei Biserice\u015fti.<\/p>\n

Totu\u015fi, harul s\u0103u le impunea respect \u015fi team\u0103.\u201d36<\/sup><\/p>\n

Aceasta era starea lucrurilor c\u00e2nd P\u0103rintele Arsenie a plecat la Prislop.37<\/sup><\/p>\n

Chemat la treapta arhieriei<\/strong><\/p>\n

\u00centr-o cuv\u00e2ntare rostit\u0103 (liber) la 5 iunie 1998 \u00een aula Palatului Patriarhiei, cu prilejul comemor\u0103rii a 50 de ani de la \u00eentronizarea Patriarhului Justinian, \u00ce.P.S. Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului Feleacului \u015fi Clujului, \u00ee\u015fi aduce aminte c\u0103 Patriarhul Justinian se g\u00e2ndea s\u0103-l cheme pe P\u0103rintele Arsenie la treapta arhieriei.<\/p>\n

\u201e\u00cen aceast\u0103 ordine de idei, surprinz\u0103toare a fost aplecarea lui Justinian, fost preot de mir, nu numai pentru via\u0163a monahal\u0103, ci \u015fi pentru marile curente duhovnice\u015fti. Primul dintre acestea, ca amploare, a fost cel creat de P\u0103rintele Arsenie Boca, pe atunci \u00een M\u0103n\u0103stirea S\u00e2mb\u0103ta de Sus, a c\u0103rui puternic\u0103 influen\u0163\u0103 spiritual\u0103 cuprinsese, practic, \u00eentreaga \u0163ar\u0103. \u015etiu cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 Patriarhul se g\u00e2ndea s\u0103-l cheme la treapta arhieriei, dar, precum se cunoa\u015fte, Arsenie a fost arestat, dus \u00een lag\u0103re de munc\u0103 for\u0163at\u0103 \u015fi apoi, practic, obligat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 inactiv.\u201d38<\/sup><\/p>\n

Stare\u0163 \u015fi duhovnic la Prislop<\/strong><\/p>\n

\u201eLa 25 noiembrie 1948, mitropolitul de atunci al Ardealului, Dr. Nicolae B\u0103lan (1929\u00a01955), a adus personal la Prislop pe Ieromonahul Arsenie Boca, licen\u0163iat \u00een Teologie de la Sibiu \u015fi absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucure\u015fti, p\u00e2n\u0103 atunci stare\u0163 al re\u00eenviatei ctitorii br\u00e2ncovene\u015fti de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, care, cu dou\u0103 veacuri \u00een urm\u0103, avusese aceea\u015fi soart\u0103 ca \u015fi Prislopul, fiind distrus\u0103 cu tunurile din ordinul generalului Bukow. Au fost de fa\u0163\u0103 noul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, preotul Traian Bela\u015fcu, cel care, cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een urm\u0103, a condus ac\u0163iunea de revenire a preo\u0163ilor \u015fi credincio\u015filor uni\u0163i la s\u00e2nul Bisericii str\u0103mo\u015fe\u015fti, arhidiaconul Ioan Circov de la catedrala mitropolitan\u0103 din Sibiu \u015fi preotul Traian Faur din Silva\u015fu de Sus. M\u0103n\u0103stirea era \u00eentr-o stare jalnic\u0103, p\u0103r\u0103sit\u0103 de ultimii trei vie\u0163uitori uni\u0163i \u2013 cu pere\u0163ii tuturor cl\u0103dirilor plini de igrasie \u015fi amenin\u0163a\u0163i cu d\u0103r\u00e2marea, cu por\u0163iuni mari din terenul aflat \u00een preajma cl\u0103dirilor duse de torentele p\u00e2r\u00e2ului Silvu\u0163, cu acoperi\u015furile cl\u0103dirilor m\u00e2ncate de rugin\u0103, cu o gospod\u0103rie anex\u0103 foarte s\u0103rac\u0103 \u015fi ne\u00eengrijit\u0103.\u201d39<\/sup><\/p>\n

\u201ePoate c\u0103 a fost o solu\u0163ie pe vremea aceea, pentru c\u0103 P\u0103rintele \u00eencepuse s\u0103 fie prigonit \u015fi urm\u0103rit de Securitate. Dar a avut loc \u015fi un eveniment care s-a numit atuncea \u00abrevenirea greco\u00a0catolicilor \u00een s\u00e2nul Bisericii Ortodoxe\u00bb. \u015ei P\u0103rintele Arsenie poate c\u0103 trebuia s\u0103 plece de la S\u00e2mb\u0103ta, s\u0103 nu mai fie \u00een aten\u0163ia mul\u0163imii \u015fi \u00een aten\u0163ia Securit\u0103\u0163ii. \u00cen urma acestui eveniment al \u00abrevenirii\u00bb, M\u0103n\u0103stirea de la Prislop, care a fost de fapt ini\u0163ial ortodox\u0103, dar a devenit greco-catolic\u0103, a fost p\u0103r\u0103sit\u0103 de c\u0103lug\u0103rii greco-catolici. Erau c\u00e2\u0163iva \u015fi au plecat \u015fi a r\u0103mas m\u0103n\u0103stirea goal\u0103. \u015ei Mitropolitul Nicolae B\u0103lan trebuia s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de reactivarea M\u0103n\u0103stirii, mai ales c\u0103 bunurile fostei Biserici Greco-catolice au trecut \u00een patrimoniul Bisericii Ortodoxe. \u015ei Mitropolitul l-a dus pe P\u0103rintele Arsenie s\u0103 organizeze M\u0103n\u0103stirea de la Prislop. Acesta este motivul \u015ftiut al mut\u0103rii.<\/p>\n

P\u0103rintele Arsenie, dup\u0103 ce s-a a\u015fezat acolo, a avut \u015fi el motivele lui ca s\u0103 nu se mai \u00eentoarc\u0103 la S\u00e2mb\u0103ta. \u00cen 1954 a fost o rebeliune la noi la M\u0103n\u0103stire. Ceva de ne\u00eenchipuit: c\u0103lug\u0103ri s\u0103 se r\u0103zvr\u0103teasc\u0103! S-au r\u0103zvr\u0103tit \u00eempotriva Mitropolitului Nicolae B\u0103lan care a restaurat m\u0103n\u0103stirea, care i-a f\u0103cut c\u0103lug\u0103ri, care i-a hirotonit. A fost un preot \u015fi 4 monahi. \u015ei p\u0103rintele acela care a fost conduc\u0103torul acestei rebeliuni a fost sanc\u0163ionat de Mitropolit, la fel ca \u015fi ceilal\u0163i patru. Preotul a fost caterisit \u015fi exclus din monahism \u015fi ceilal\u0163i au fost exclu\u015fi din monahism. \u015ei atunci, p\u0103rintele acela, \u00eenainte de a fi depus din treapt\u0103 a zis: \u00abP\u0103rintele Arsenie nu a fost bun \u2013 l-a dat afar\u0103. P\u0103rintele Mihail nu a fost bun \u2013 un p\u0103rinte care s-a mutat la o alt\u0103 m\u0103n\u0103stire; Eu nu-s bun. Cine-i bun?!\u00bb. \u015ei atunci, un p\u0103rinte de la Sibiu, P\u0103rintele Ieronim Grovu, care a fost conduc\u0103torul lucr\u0103rilor de restaurare de la M\u0103n\u0103stirea de la S\u00e2mb\u0103ta, fiind el pe atunci consilier la Mitropolie la sec\u0163ia economic\u0103, avea ni\u015fte scrisori. A scos din arhiva Mitropoliei ni\u015fte scrisori ale P\u0103rintelui Arsenie adresate Mitropolitului, scrise de la Prislop, \u015fi ni\u015fte scrisori adresate P\u0103rintelui Ieronim Grovu \u2013 pe acestea le avea acas\u0103, nu erau \u00een arhiva Mitropoliei \u2013 \u015fi astea le-a adus la M\u0103n\u0103stire \u015fi le-a predat P\u0103rintelui Serafim s\u0103 le citeasc\u0103 ob\u015ftii \u015fi s\u0103 se \u015ftie de ce P\u0103rintele Arsenie nu a mai venit la M\u0103n\u0103stire, respectiv s\u0103 se \u015ftie c\u0103 Mitropolitul l-a chemat pe P\u0103rintele Arsenie \u00eenapoi la S\u00e2mb\u0103ta. \u00centre timp ce s-a \u00eent\u00e2mplat: M\u0103n\u0103stirea Prislop a ajuns \u00een Eparhia Aradului, deci Mitropolitul l-a chemat pe P\u0103rintele Arsenie, nemaifiind \u00een Eparhia lui, l-a chemat la S\u00e2mb\u0103ta. \u00abP\u0103rinte Arsenie, hai la S\u00e2mb\u0103ta, c\u0103 e\u015fti din eparhia mea, nu r\u0103m\u00e2ne la Arad.\u00bb \u015ei P\u0103rintele Arsenie l-a rugat pe Mitropolit s\u0103 \u00eel lase \u00een continuare la Prislop ca s\u0103 consolideze rela\u0163ia \u00eentre ortodoc\u015fi \u015fi fo\u015ftii greco-catolici \u015fi P\u0103rintelui Grovu i-a scris, rug\u00e2ndu-l s\u0103 intervin\u0103 la Mitropolit s\u0103 \u00eel lase la Prislop. \u015ei cu acest prilej P\u0103rintele Arsenie i-a scris P\u0103rintelui Grovu c\u0103 \u00abOamenii sunt tot oameni\u00bb. Adic\u0103 c\u00e2t s-a str\u0103duit el s\u0103 realizeze ceva pentru ei (pentru cei de la S\u00e2mb\u0103ta), \u00eens\u0103 oamenii au r\u0103mas tot oameni, nu i-a schimbat cu nimic. Asta era am\u0103r\u0103ciunea P\u0103rintelui.\u201d (Arhimandritul Teofil P\u0103r\u0103ian)<\/p>\n

Dar \u015fi aici, cum vom vedea, P\u0103rintele a fost c\u0103utat de Securitate. Mutarea, a\u015fa cum s-ar putea crede, nu a fost \u015fi nici nu putea fi o rezolvare a acestei probleme.<\/p>\n

Deci, P\u0103rintele Arsenie, \u00eendrumat de Mitrolopitul Nicolae B\u0103lan, a plecat la M\u0103n\u0103stirea Prislop unde a fost numit stare\u0163 apoi duhovnic, loc unde \u00ee\u015fi va pune iar\u0103\u015fi pecetea de ziditor de suflete \u015fi ziditor de a\u015fez\u0103minte. Este cunoscut faptul c\u0103 P\u0103rintele Arsenie a lucrat constant la Prislop, prin implicarea personal\u0103 \u00een restaurarea m\u0103n\u0103stirii \u015fi \u00een toate celelalte munci de aici: tencuiala pentru preg\u0103tirea frescei, ridicarea schelei pentru pictura cu care dorea chiar d\u00e2nsul s\u0103 \u00eempodobeasc\u0103 biserica, icoanele de pe t\u00e2mpla altarului, sculptarea iconostaselor \u015fi a stranelor \u2013 \u00een general lucrarea \u00eentregului mobilier liturgic, restaurarea bisericii \u015fi a cl\u0103dirilor anexe, la care a ad\u0103ugat altele noi, amenajarea \u015fi decorarea \u00eentregii cur\u0163i, un adev\u0103rat parc natural (ce ne aduce aminte de cel de la S\u00e2mb\u0103ta), str\u0103juit de o clopotni\u0163\u0103 pe st\u00e2nc\u0103, g\u00e2ndit\u0103 \u015fi zidit\u0103 tot de P\u0103rintele Arsenie.40<\/sup><\/p>\n

Primul hram la Prislop a fost \u00een data de 8 mai 1949, de pomenirea Sf\u00e2ntului Ioan Evanghelistul \u015fi a constituit \u201eprima mare bucurie ortodox\u0103 a m\u0103n\u0103stirii, dup\u0103 dou\u0103 veacuri de n\u0103p\u0103stuiri\u201d.41<\/sup><\/p>\n

La 14 septembrie 1949, ziua \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Sfintei Cruci, Vl\u0103dica Andrei a s\u0103v\u00e2r\u015fit, \u00een curtea m\u0103n\u0103stirii, prima liturghie arhiereasc\u0103 ortodox\u0103. Cu acest prilej, P\u0103rintele stare\u0163 Arsenie a fost hirotesit protosinghel. \u00cen cadrul aceleia\u015fi slujbe au fost tun\u015fi \u00een monahism: Stelian Manolache, cu numele de Dometie, \u015fi Leonida Pl\u0103m\u0103deal\u010342<\/sup>, care a primit numele de Antonie.43<\/sup><\/p>\n

\u00cen cur\u00e2nd au fost hirotoni\u0163i tot de Episcopul Andrei, unul ca ieromonah, cel\u0103lalt ca ierodiacon. Cei doi tineri monahi \u00eens\u0103 n-au r\u0103mas mult timp la Prislop.44<\/sup><\/p>\n

Activitatea P\u0103rintelui Arsenie ca stare\u0163 se \u00eencheie \u00een 1950, pentru c\u0103 \u00eentre timp Prislopul devenise m\u0103n\u0103stire de maici cu via\u0163\u0103 de ob\u015fte. \u00cen aprilie 1950, la decizia episcopului Andrei, au r\u0103mas primele 6 surori, care au fost \u00eenchinoviate aici \u00een luna mai 1950, pun\u00e2nd \u00eenceputul vie\u0163ii de ob\u015fte. Dintre acestea, sora Julieta Constantinescu, licen\u0163iat\u0103 \u00een Teologie \u015fi cu diplom\u0103 de absolvire a Facult\u0103\u0163ii de Filozofie din Bucure\u015fti, a fost tuns\u0103 \u00een monahism la 6 august, de praznicul Schimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103, primind numele de Zamfira, \u00een amintirea celei de a doua ctitor\u0103 a m\u0103n\u0103stirii. \u00cen 1951 Monahia Zamfira a fost numit\u0103 stare\u0163\u0103 a m\u0103n\u0103stirii. P\u0103rintele Protosinghel Arsenie Boca a r\u0103mas \u00een continuare la Prislop ca preot-duhovnic, ajutat pentru o vreme \u015fi de Ieromonahul Dometie Manolache.45<\/sup> Deci m\u0103n\u0103stirea devenise \u00eentre timp de maici, iar stare\u0163a lor era acuma Monahia Zamfira Constantinescu.46<\/sup><\/p>\n

A\u015fa cum am amintit pu\u0163in mai sus, P\u0103rintele Arsenie a fost \u00een continuare urm\u0103rit de Securitate. Oamenii autorit\u0103\u0163ii de stat \u00eel \u201eridic\u0103\u201d pe P\u0103rintele Arsenie pentru anchet\u0103 \u00een noaptea de 15 spre 16 ianuarie 1951. \u00centr-o scrisoare din 26.01.1951, P\u0103rintele Dometie scria c\u0103tre Episcopia Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a Aradului:<\/p>\n

\u201e\u2026la ora 5 diminea\u0163a, p\u0103rintele Arsenie Boca, stare\u0163ul astei m\u0103n\u0103stiri, a fost ridicat de un grup de 10 oameni din partea autorit\u0103\u0163ii. Nu ni s-a prezentat nici un ordin. Procedeul a fost brutal. Au intrat \u00een chiliile surorilor, vorbind necuviincios. Toate acestea, f\u0103r\u0103 nici o motivare.\u201d47<\/sup><\/p>\n

\u00centr-o alt\u0103 scrisoare, scris\u0103 tot \u00een data de 26.01.1951, P\u0103rintele Dometie \u00eempreun\u0103 cu maicile Prislopului solicit\u0103 sprijinul ierarhului Aradului, pentru stare\u0163ul lor. A\u015fa cum am zis, P\u0103rintele Arsenie s-a \u00eentors la Prislop dup\u0103 un an, adic\u0103 \u00een 1952, de Buna Vestire. Ajuns acas\u0103, \u00eei scrie episcopului Andrei al Aradului urm\u0103toarele:<\/p>\n

\u201eDe Buna Vestire, cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns acas\u0103, la Prislop: s\u0103n\u0103tos, mult folosit \u015fi tot at\u00e2ta de senin.<\/p>\n

Bucuria n-are multe vorbe, de aceea, dimpreun\u0103 cu ob\u015ftea, V-o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim a\u015fa cum e: cu recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi smerit\u0103 metanie, pentru c\u0103 face\u0163i parte, \u00een toate privin\u0163ele, din motivele ei.<\/p>\n

Am aflat c\u0103 dup\u0103 Pa\u015fti veni\u0163i la noi. V\u0103 a\u015ftept\u0103m, a\u015fa cum vechii cre\u015ftini \u00ee\u015fi a\u015fteptau P\u0103rin\u0163ii. Dar, pe l\u00e2ng\u0103 motivul str\u0103vechi, mai e \u015fi unul local, mai nou: \u00eendeplinirea ultimelor forme \u00een conducerea ob\u015ftei de aci, \u2013 ceea ce-mi va asigura \u015fi mie r\u0103gazul preocup\u0103rii \u015fi de ceilal\u0163i talan\u0163i ce\u00a0i am, cu care \u00eenc\u0103 n-am lucrat nimic pentru Iisus.<\/p>\n

Al Prea Sfin\u0163iei Voastre fiu duhovnicesc, Arsenie. Prislop, 3.04.1952.\u201d48<\/sup><\/p>\n

Se \u015ftie c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 P\u0103rintele Arsenie a fost dus la Canal unde a stat 9 luni de zile. \u00cen cartea Viforni\u0163a cea mare<\/strong> a lui Dimitrie Bejan49<\/sup> afl\u0103m c\u0103 P\u0103rintele Arsenie a fost dus, \u00eenainte de a fi la Canal50<\/sup>, \u015fi la Ocnele Mari. Nu spune \u00eens\u0103 \u00een ce an.<\/p>\n

P\u0103rintele Arsenie a r\u0103mas duhovnic al M\u0103n\u0103stirii Prislop p\u00e2n\u0103 \u00een 1959, c\u00e2nd, prin actul Episcopiei Aradului nr. 2407\/1959 semnat \u015fi parafat de Prea Sfin\u0163itul Episcop Andrei Mageru, a fost \u00eendep\u0103rtat din m\u0103n\u0103stire.51<\/sup> La fel s-a procedat \u015fi \u00een cazul stare\u0163ei M\u0103n\u0103stirii Prislop, Monahia Zamfira Constantinescu, cu actul nr. 2408\/1959. Prin urmare maicile au fost alungate iar m\u0103n\u0103stirea desfiin\u0163at\u0103.52<\/sup> \u00cen incinta ei s-a organizat un C\u0103min de b\u0103tr\u00e2ni.53<\/sup><\/p>\n

Dup\u0103 anul redeschiderii M\u0103n\u0103stirii Prislop, adic\u0103 1976 \u015fi pe parcursul a mai mult de dou\u0103 decenii, toate lucr\u0103rile efectuate au respectat planurile P\u0103rintelui Arsenie, via\u0163a \u00eens\u0103\u015fi a m\u0103n\u0103stirii fiind tributar\u0103 r\u00e2nduielilor pe care ob\u015ftea \u00eencropit\u0103 \u00een 1949 \u015fi transformat\u0103 \u00een m\u0103n\u0103stire de maici \u00een luna aprilie 1950, le-a respectat cu sfin\u0163enie.54<\/sup><\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong>Pribegia \u00een Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce a fost alungat de la Prislop, P\u0103rintele Arsenie \u015fi-a \u00eenceput pribegia \u00een Bucure\u015fti. A fost angajat la Biserica Sf\u00e2ntul Elefterie ca pictor secund pe l\u00e2ng\u0103 pictorul Vasile Rudeanu, iar \u00een 1961 a fost angajat la Atelierul de pictur\u0103 al Patriarhiei de la Schitul Maicilor cu \u00eencadrarea de muncitor pictor.55<\/sup><\/p>\n

Este foarte important s\u0103 amintim aici c\u0103 \u201eP\u0103rintele Arsenie nu a voit s\u0103 \u00eencalce decizia unui ierarh, \u00een semn de adev\u0103rat\u0103 ascultare c\u0103lug\u0103reasc\u0103, nemaislujind, ci doar particip\u00e2nd la slujbe, ca \u015fi c\u00e2nt\u0103re\u0163 de stran\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eenc\u0103 duhovnic, f\u0103r\u0103 a spovedi, ci doar \u00een \u00een\u0163elesul de \u00eendrum\u0103tor spiritual, pentru genera\u0163ii de preo\u0163i \u015fi credincio\u015fi, care i-au p\u0103strat \u015fi \u00eei poart\u0103 o recuno\u015ftin\u0163\u0103 aleas\u0103\u201d.56<\/sup><\/p>\n

Pictarea bisericii din Dr\u0103g\u0103nescu<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Ie\u015find la pensie, o pensie minor\u0103, \u00een 1968 a \u00eenceput pictura bisericii parohiale din Dr\u0103g\u0103nescu, de l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti, la care a lucrat vreme de 15 ani. P\u0103rintele Arsenie a pictat-o de dou\u0103 ori, aceasta pentru c\u0103, pe alocuri, din pricina lum\u00e2n\u0103rilor, pictura s-a \u201epangarit\u201d (afumat), dup\u0103 expresia Sfin\u0163iei Sale. (La anumite compozi\u0163ii se observ\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 cele dou\u0103 straturi picturale.) Aici, cum chiar d\u00e2nsul spunea, a fost c\u0103utat de o \u201eadev\u0103rat\u0103 avalan\u015f\u0103 de oameni\u201d.<\/p>\n

Pictura de la Dr\u0103g\u0103nescu nu este una obi\u015fnuit\u0103, \u00een \u00een\u0163elesul c\u0103 P\u0103rintele Arsenie nu s-a limitat strict la programul iconografic clasic.<\/p>\n

\u00cencerc\u00e2nd s\u0103 actualizeze mesajul Evangheliei, P\u0103rintele a introdus \u00een pictura de aici, pe l\u00e2ng\u0103 scenele clasice, deja consacrate, \u015fi compozi\u0163ii de-a dreptul \u015focante care au un rol v\u0103dit catehetic \u015fi care se adreseaz\u0103 oamenilor zilelor noastre.<\/p>\n

Dac\u0103 i s-a interzis s\u0103 predice, o face acum \u00eentr-alt chip, cu ajutorul penelului \u015fi al culorilor. Oamenii care-l c\u0103utau aveau ce \u00eenv\u0103\u0163a doar din lectura picturii, care le gr\u0103ia direct, f\u0103r\u0103 ocoli\u015furi \u015fi pe \u00een\u0163elesul tuturor, \u201eca s\u0103 nu mai orbec\u0103iasc\u0103 \u015fi ei \u00een noaptea ne\u015ftiin\u0163ei \u015fi a lipsei de sfat, de unde vin toate relele care chinuiesc pe oameni, \u00eentunec\u0103 vremile \u015fi prea adesea crunt\u0103 p\u0103m\u00e2ntul\u201d.57<\/sup><\/p>\n

\u201eMica biseric\u0103 de la Dr\u0103g\u0103nescu are norocul s\u0103 simt\u0103 pe zidurile ei zugr\u0103vite predicile fierbin\u0163i, pe care miile de oameni le ascultau la S\u00e2mb\u0103ta de Sus.<\/p>\n

\"\"<\/a>E o pictur\u0103 nou\u0103 ca \u015fi predica de atunci.\u201d58<\/sup><\/p>\n

Ca \u201epredica\u201d de acum s\u0103 fie c\u00e2t mai conving\u0103toare, P\u0103rintele, cu splendida-i caligrafie, a\u015fterne pe ziduri, l\u00e2ng\u0103 scenele reprezentate, numeroase sentin\u0163e scurte, l\u0103muritoare, care reprezint\u0103 o sintez\u0103 a g\u00e2ndirii Sfin\u0163iei Sale. Ele nu sunt simple vorbe de spirit, ci mai degrab\u0103 sunt a\u015fchiile \u0163\u00e2\u015fnite din coeren\u0163a \u015fi vigoarea unui trunchi cu r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci.59<\/sup><\/p>\n

Ar mai fi foarte multe de spus \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte felul \u00een care P\u0103rintele Arsenie a g\u00e2ndit programul iconografic \u00een ansamblul lui, adic\u0103 dispunerea fiec\u0103rei compozi\u0163ii \u00een parte, \u00eens\u0103 nu acesta este scopul lucr\u0103rii de fa\u0163\u0103. Totu\u015fi, nu se poate trece cu vederea o ampl\u0103 compozi\u0163ie pe care P\u0103rintele a zugr\u0103vit-o pe absida altarului. Ea ne prezint\u0103 momente \u201eDin via\u0163a \u015fi patimile Cuviosului \u015etefan cel Nou, pe vremea \u00cemp\u0103ratului iconoclast Constantin Copronimul, care a tiranisit biserica \u00eentre anii 741-775; Iar cuviosul primind mucenicia la 53 de ani ai v\u00e2rstei sale \u00een 28 ale idelor lui noemvrie, cu vina de pe urm\u0103: \u00ab\u015etefan mi-a f\u0103cut temni\u0163a m\u0103n\u0103stire!\u00bb\u201d.60<\/sup><\/p>\n

Este \u015ftiut faptul c\u0103 \u00een nici o alt\u0103 biseric\u0103 nu este zugr\u0103vit\u0103 pe absida altarului mucenicia acestui Cuvios, care oricum este destul de rar reprezentat\u0103. Deci pictarea ei aici este firesc s\u0103 ridice semne de \u00eentrebare, mai ales c\u0103 ocup\u0103 un loc important \u00een absid\u0103, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte dimensiunea ei, c\u00e2t \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte spa\u0163iul pe care se desf\u0103\u015foar\u0103, \u015fi anume cel din dreptul ochilor. Prin urmare, este limpede c\u0103 P\u0103rintele Arsenie nu a pus \u00eent\u00e2mpl\u0103tor aceast\u0103 compozi\u0163ie aici.<\/p>\n

Nu a\u015f vrea s\u0103 fiu \u00een\u0163eles gre\u015fit \u015fi s\u0103 se cread\u0103 c\u0103, \u00een cele ce urmeaz\u0103, doresc s\u0103 accentuez doar latura profetic\u0103 a personalit\u0103\u0163ii P\u0103rintelui Arsenie, \u00eens\u0103, c\u0103ut\u00e2nd un r\u0103spuns la semnifica\u0163ia amplas\u0103rii compozi\u0163iei cu pricina \u00een acel loc \u00eensemnat, nu pot s\u0103 nu observ asem\u0103n\u0103rile dintre cele dou\u0103 vie\u0163i \u2013 a Cuviosului \u015etefan cel Nou \u015fi a P\u0103rintelui Arsenie \u2013 \u015fi mai ales faptul c\u0103 am\u00e2ndoi s-au s\u0103v\u00e2r\u015fit din via\u0163\u0103 \u00een 28 ale lunii lui noiembrie!61<\/sup><\/p>\n

A\u015fez\u0103m\u00e2ntul de la Sinaia<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 izgonirea for\u0163at\u0103 din m\u0103n\u0103stire \u00een anul 1959, ob\u015ftea s-a reorganizat \u00eentr-un A\u015fez\u0103m\u00e2nt m\u0103n\u0103stiresc \u00een ora\u015ful Sinaia, care acum este metocul M\u0103n\u0103stirii Prislop. \u00cen acest a\u015fez\u0103m\u00e2nt P\u0103rintele Arsenie \u015fi-a avut chilia \u015fi atelierul de pictur\u0103 din anul 1969 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1989, c\u00e2nd s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit din via\u0163\u0103. Aici \u015fi-a l\u0103sat \u00eentr-o r\u00e2nduial\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u015fi predici \u015fi medita\u0163ii \u015fi desene, dar \u015fi ultima dorin\u0163\u0103 de a nu-i fi date publicit\u0103\u0163ii.62<\/sup><\/p>\n

Scrierile P\u0103rintelui Arsenie<\/strong><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 faptul de a fi fost un mare propagator al g\u00e2ndirii patristice, al g\u00e2ndirii filocalice, P\u0103rintele Arsenie a fost \u015fi un \u00eenzestrat scriitor bisericesc.<\/p>\n

Scrierile P\u0103rintelui Arsenie au circulat \u00eentre credincio\u015fi \u00een mai multe variante. Cea mai cunoscut\u0103 dintre ele \u015fi cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 a fost C\u0103rarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei<\/strong>. Mai erau apoi cunoscute \u015fi multiplicate (dactilografiate) \u015fi predici ale Sfin\u0163iei Sale \u015fi, o dat\u0103 cu acestea, mare c\u0103utare au avut \u015fi fotografiile P\u0103rintelui Arsenie din perioada de c\u00e2nd era la S\u00e2mb\u0103ta, fotografii care erau \u015fi sunt puse de mul\u0163i credincio\u015fi l\u00e2ng\u0103 icoane.<\/p>\n

De via\u0163a \u015fi opera P\u0103rintelui s-au interesat \u015fi se intereseaz\u0103 oameni \u015fi teologi de seam\u0103, credincio\u015fi care l-au cunoscut sau nu l-au cunoscut, care l-au cercetat sau nu l-au cercetat, care l-au ascultat sau nu l-au ascultat vreodat\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t, \u00een acest context, scrierile P\u0103rintelui e firesc s\u0103 cunoasc\u0103 o rapid\u0103 r\u0103sp\u00e2ndire.<\/p>\n

Dar, v\u0103z\u00e2nd c\u00e2te variante ale scrierilor P\u0103rintelui Arsenie circul\u0103, cei care-i de\u0163in manuscrisele s-au g\u00e2ndit c\u0103 \u00een cele din urm\u0103 este mai bine s\u0103 le publice, chiar dac\u0103 P\u0103rintele Arsenie nu a dorit acest lucru. S\u00a0a \u00eenceput cu c\u00e2teva cuvinte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 publicate \u00een revista \u201eG\u00e2ndirea\u201d, Serie nou\u0103, iar \u00een 1995 \u015fi \u00een 2000 s-a ajuns s\u0103 se tip\u0103reasc\u0103 (\u00een dou\u0103 edi\u0163ii deci) \u201eforma definitiv\u0103 a C\u0103r\u0103rii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei<\/strong>, cum (P\u0103rintele) a g\u00e2ndit-o \u015fi cum a l\u0103sat-o \u00een 1949, dup\u0103 care vor urma predicile \u2013 care \u015fi ele circul\u0103 \u00een nu \u015ftiu c\u00e2te variante \u2013, pe care \u015fi le-a legat singur \u00eentr-un volum \u2013 se pricepea s\u0103 lege foarte frumos c\u0103r\u0163ile \u2013 dup\u0103 o anumit\u0103 ordine \u015fi cu o caligrafie unic\u0103\u201d.63<\/sup><\/p>\n

S-au mai tip\u0103rit \u015fi se mai tip\u0103resc \u015fi \u00een continuare predicile \u015fi medita\u0163iile P\u0103rintelui Arsenie cuprinse \u00een manuscrisul numit Fiii \u00cenvierii<\/strong>, \u00een \u201eFoaia duhovniceasc\u0103 pentru popor \u2013 Str\u0103jerul Ortodox\u201d.<\/p>\n

De o larg\u0103 r\u0103sp\u00e2ndire s-a bucurat \u015fi scrierea Pravila Alb\u0103<\/strong>, un manuscris care i s-a furat P\u0103rintelui Arsenie \u015fi care pe urm\u0103 a fost modificat \u015fi rescris. Iat\u0103 caracterizarea pe care o face P\u0103rintele pe un asemenea exemplar: \u201ePravila Alb\u0103<\/strong> \u2013 model de str\u00e2mbare a unui original furat\u201d.64<\/sup><\/p>\n

I s-a mai atribuit \u015fi scrierea numit\u0103 Sundar Singh vorbe\u015fte globului p\u0103m\u00e2ntesc<\/strong>, mai pu\u0163in r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 dec\u00e2t celelalte. Iat\u0103 caracterizarea pe care o face P\u0103rintele \u015fi asupra acesteia: \u201eSundar Sing \u2013 Ce frumos scrie Sundar Singh \u015fi de ce proast\u0103 calitate e apocrifa aceasta, a unui fanatic, incult \u015fi mincinos\u201d.65<\/sup><\/p>\n

O alt\u0103 scriere care o g\u0103sim deja publicat\u0103 \u00een c\u00e2teva site-uri ortodoxe web este Trepte spre vie\u0163uirea \u00een monahism<\/strong>, care se adreseaz\u0103 \u00een special monahilor care doresc s\u0103-\u015fi r\u00e2nduiasc\u0103 via\u0163a interioar\u0103 \u00een vederea urcu\u015fului duhovnicesc. \u00cen final lucrarea mai cuprinde \u015fi o t\u00e2lcuire a r\u00e2nduielii tunderii \u00een monahism.<\/p>\n

Trebuie amintite aici \u015fi zicerile P\u0103rintelui Arsenie, care \u015fi ele circul\u0103, \u015fi pe care mai ales P\u0103rintele Arhimandrit Teofil P\u0103r\u0103ian le popularizeaz\u0103 cu timp \u015fi f\u0103r\u0103 timp. (Nu exist\u0103 carte a P\u0103rintelui Teofil \u00een care s\u0103 nu apar\u0103 cel pu\u0163in o zicere a P\u0103rintelui Arsenie. Cele mai frumoase \u015fi cunoscute cuvinte ale P\u0103rintelui Arsenie le-am cuprins \u00een cartea P\u0103rintelui Teofil Veni\u0163i de lua\u0163i bucurie<\/strong>, de editarea c\u0103reia m-am ocupat personal.)<\/p>\n

La fel, nu trebuie uitat c\u0103 P\u0103rintele Arsenie a l\u0103sat acel program de angajare \u00eentr-o via\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103 autentic\u0103 \u00een cinci puncte: \u201eOxigen, glicogen, somn, p\u0103strarea hormonilor \u015fi concep\u0163ia de via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103\u201d, \u00eendreptar de via\u0163\u0103 care nu a fost cuprins \u00een vreo scriere publicat\u0103 (de pild\u0103 C\u0103rarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei<\/strong>), ci a fost auzit de c\u0103tre un t\u00e2n\u0103r din gura P\u0103rintelui Arsenie, lucru care nu \u00eenseamn\u0103 deloc c\u0103 nu ar fi \u015fi acesta foarte important.<\/p>\n

Tot aici trebuie s\u0103 amintim \u015fi scrisorile pe care P\u0103rintele Arsenie le\u00a0a trimis celor apropia\u0163i, pentru c\u0103, s\u0103 nu uit\u0103m, scrisorile P\u0103rin\u0163ilor sunt unele dintre cele mai frumoase opere din literatura patristic\u0103. Unele dintre ele au fost deja f\u0103cute cunoscute cititorilor, iar altele probabil c\u0103 vor urma a fi publicate. P\u00e2n\u0103 una alta, mai ales de c\u00e2nd exist\u0103 posibilitatea ca ele s\u0103 fie fotocopiate (xeroxate), copii dup\u0103 scrisorile P\u0103rintelui au ajuns la foarte mul\u0163i credincio\u015fi.<\/p>\n

\u00cendrum\u0103tor al monahilor<\/strong><\/p>\n

\u201eDe vrei s\u0103 te faci c\u0103lug\u0103r, f\u0103-te ca focul!\u201d (P\u0103rintele Arsenie Boca)<\/p>\n

P\u0103rintele Arsenie a fost cercetat de mul\u0163i doritori de via\u0163\u0103 monahal\u0103. Le spunea P\u0103rintele: \u201eM\u0103i, nu to\u0163i cei din lume se pr\u0103p\u0103desc, nici to\u0163i cei din m\u0103n\u0103stire se m\u00e2ntuiesc\u201d.<\/p>\n

Era \u015fi un foarte bun psiholog. Dintr-o singur\u0103 privire \u015fi schimb\u00e2nd dou\u0103-trei cuvinte putea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 c\u00e2nt\u0103reasc\u0103 exact ce-i de f\u0103cut cu doritorul de c\u0103lug\u0103rie ce-i st\u0103tea \u00een fa\u0163\u0103. Nimeni nu putea \u00een\u015fela ochiul s\u0103u ager cu pref\u0103c\u0103torii sau vicle\u015fuguri. Nu st\u0103tea s\u0103 se tocmeasc\u0103 cu nimeni \u00een privin\u0163a asta. Spunea r\u0103spicat ce avea de spus. Dar, \u00eenainte de a da un verdict \u00een ceea ce prive\u015fte recomandarea pentru c\u0103lug\u0103rie, P\u0103rintele Arsenie \u201ec\u0103uta s\u0103 vad\u0103 prin tine dincolo de tine\u201d. Lua foarte \u00een serios problema c\u0103lug\u0103riei. Foarte elocvent\u0103 \u00een acest sens este relatarea despre \u00eent\u00e2lnirea din 1942 dintre P\u0103rintele Arsenie \u015fi pe atunci t\u00e2n\u0103rul de 13 ani Ioan P\u0103r\u0103ian (azi Arhimandritul Teofil P\u0103r\u0103ian) care dorea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een M\u0103n\u0103stirea de la S\u00e2mb\u0103ta:<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd m-am dus eu la M\u0103n\u0103stirea de la S\u00e2mb\u0103ta \u00een 1942 s\u0103 m\u0103 fac c\u0103lug\u0103r, aveam treisprezece ani \u015fi jum\u0103tate. P\u0103rintele era acolo. M-a luat la spovedit, am stat de vorb\u0103, mi-aduc aminte \u015fi de am\u0103nunte, de \u00eentreb\u0103rile pe care mi le-a pus, \u00eentre care o \u00eentrebare care am spus-o eu de multe ori, prin care vroia s\u0103 intre dincolo de mine, prin mine dincolo de mine. M\u0103 \u00eentreb\u0103 dac\u0103 mi-a venit \u00een g\u00e2nd vreodat\u0103 s\u0103 omor un om. Mie mi s-a p\u0103rut foarte curios la v\u00e2rsta aceea c\u0103 m-a \u00eentrebat dac\u0103 mi-a venit \u00een minte s\u0103 omor vreun om, c\u0103 nu-mi venise niciodat\u0103 un g\u00e2nd de acesta, nici p\u00e2n\u0103 atunci, \u015fi nici de atunci \u00eencoace, dar i-am mai auzit pe oameni zic\u00e2nd: \u00abTe omor, fire-ai \u2026\u00bb \u015fi nu \u015ftiu ce. \u015ei nu m-am g\u00e2ndit dec\u00e2t dup\u0103 aceea c\u0103 P\u0103rintele a vrut s\u0103 vad\u0103 de unde vin, care sunt str\u0103fundurile existen\u0163ei mele. De ce? Pentru c\u0103 P\u0103rintele avea \u00een g\u00e2ndurile lui \u015fi dup\u0103 aceea \u00een afirma\u0163iile lui, zicerea aceasta c\u0103 copilul e oglinda p\u0103rin\u0163ilor, c\u0103 mo\u015ftenim din str\u0103funduri de existen\u0163\u0103 lucruri pozitive \u015fi negative, c\u0103 fiecare dintre noi aducem o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 \u00een existen\u0163a noastr\u0103.<\/p>\n

A zis odat\u0103 p\u0103rintele c\u0103tre unul: \u00abM\u0103, tu e\u015fti sinteza harababurii din casa voastr\u0103\u00bb. Deci, p\u0103rintele \u00ee\u015fi d\u0103dea seama de anumite lucruri, pe care ceilal\u0163i nu le observau, sau treceau pe l\u00e2ng\u0103 ele, sau, \u00een orice caz, nu aveau posiblitatea s\u0103 le formuleze a\u015fa de fain: \u00abTu e\u015fti sinteza harababurii din casa voastr\u0103\u00bb.<\/p>\n

Deci, dac\u0103 vrei s\u0103 \u015ftii cine e\u015fti, cerceteaz\u0103-te \u015fi vezi de unde ai venit! \u015ei p\u0103rintele, bine\u00een\u0163eles c\u0103 \u015ftia toate lucrurile acestea, c\u0103 noi nu \u00eencepem propriu-zis de la conceperea noastr\u0103, ci \u00eencepem cu r\u0103d\u0103cini, mai departe, Dumnezeu \u015ftie de unde, \u00eei cumul\u0103m pe p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri, pe bunicii no\u015ftri.<\/p>\n

Eu aveam o bunic\u0103, mama mamei, \u015fi c\u00e2nd zicea c\u00e2te cineva de un nepot al ei: \u00abSeam\u0103n\u0103 cu dumneata\u00bb, ea r\u0103spundea: \u00abP\u0103i numai de-ar sem\u0103na cu mine, c\u0103-i bine\u00bb.<\/p>\n

Vede\u0163i, sunt ni\u015fte lucruri pe l\u00e2ng\u0103 care noi trecem u\u015for. Adev\u0103rul este c\u0103 fiecare dintre noi suntem o sintez\u0103, a unei harababuri, a unei lini\u015fti, Dumnezeu \u015ftie cum suntem, cine suntem. Dar lucrurile acestea trebuie rezolvate, \u015fi dac\u0103 nu le rezolv\u0103m noi, nu le rezolv\u0103m niciodat\u0103 \u015fi nu le rezolv\u0103 nimeni. \u015ei atunci p\u0103rintele \u015ftiind lucrul acesta, \u015fi av\u00e2nd capacitatea aceasta de a intui esen\u0163ialul \u00een orice chestiune, ca \u015fi c\u00e2nd ar fi zis c\u0103tre mine: \u00abUite ce-i, tu vrei s\u0103 te faci c\u0103lug\u0103r? P\u0103i \u00ee\u0163i spun eu ce s\u0103 faci tu, dac\u0103 vrei s\u0103 te faci c\u0103lug\u0103r. Nu te faci c\u0103lug\u0103r, dar faci ce fac c\u0103lug\u0103rii: zici rug\u0103ciunea cu care se m\u00e2ntuiesc c\u0103lug\u0103rii\u00bb. \u015ei mi-a spus s\u0103 zic: \u00abDoamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie\u015fte-m\u0103 pe mine, p\u0103c\u0103tosul\u00bb. Mi-a zis a\u015fa: \u00abS-o zici cu g\u00e2ndul, deci cu cuv\u00e2ntul g\u00e2ndit, nu cu cuv\u00e2ntul vorbit, de\u015fi se poate \u015fi cu cuv\u00e2ntul vorbit, e voie, dar s-o zici cu cuv\u00e2ntul g\u00e2ndit\u00bb. Nu mi-a dat nici o explica\u0163ie, bine\u00een\u0163eles c\u0103 s-a g\u00e2ndit la asta, ca s\u0103 o zic cu cuv\u00e2ntul g\u00e2ndit, pentru c\u0103 lupta se d\u0103 \u00een g\u00e2nd, \u015fi atunci, ca s\u0103 scoatem din lucrare g\u00e2ndurile negative, trebuie s\u0103 avem g\u00e2nduri pozitive; nu mi-a f\u0103cut nici un fel de teorie, ci mi-a zis a\u015fa: \u00abZici \u00een g\u00e2nd, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie\u015fte-m\u0103 pe mine, p\u0103c\u0103tosul\u00bb, lipe\u015fti de respira\u0163ie rug\u0103ciunea, \u00een felul urm\u0103tor: \u00eentre respira\u0163ii zici \u00abDoamne\u00bb, tr\u0103g\u00e2nd aerul \u00een piept, o dat\u0103 cu asta zici \u00abIisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu\u00bb, \u015fi d\u00e2nd aerul afar\u0103 din piept, o dat\u0103 cu asta zici \u00abmiluie\u015fte\u00a0m\u0103 pe mine, p\u0103c\u0103tosul\u00bb. At\u00e2t mi-a spus, despre altceva nu mi\u00a0a spus nimic. Am mai vorbit noi de una, de alta, am plecat, mi-am v\u0103zut de \u015fcoal\u0103, am f\u0103cut liceul, am f\u0103cut Teologia \u015fi dup\u0103 unsprezece ani m-am f\u0103cut c\u0103lug\u0103r. Deci, \u00eenainte cu unsprezece ani de a m\u0103 face c\u0103lug\u0103r, \u015ftiam rug\u0103ciunea cu care se m\u00e2ntuiesc c\u0103lug\u0103rii \u015fi foloseam rug\u0103ciunea c\u00e2t o puteam folosi.<\/p>\n

Interesant, \u00eens\u0103, c\u0103 P\u0103rintele nu mi-a dat directiva s\u0103 iau leg\u0103tura cu vreun practicant al rug\u0103ciunii, cu vreun duhovnic, cu cineva care s\u0103 m\u0103 \u00eendrumeze, doar mi-a spus s\u0103 m\u0103 angajez la rug\u0103ciune. Nu mi-a spus c\u00e2t s\u0103 zic, de c\u00e2te ori s\u0103 zic, c\u00e2t timp s\u0103 stau \u00een rug\u0103ciune, s\u0103 am o pravil\u0103, c\u00e2t timp s\u0103 zic rug\u0103ciunea, dar s-o zic. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 mi-am v\u0103zut de treab\u0103, nu m-am g\u00e2ndit niciodat\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 o fac cu exclusivitate, dar am \u015ftiut de rug\u0103ciune \u015fi de c\u00e2te ori \u00eemi aduceam aminte ziceam: \u00abDoamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie\u015fte-m\u0103 pe mine, p\u0103c\u0103tosul\u00bb, cum m\u00a0a \u00eenv\u0103\u0163at p\u0103rintele: \u00eentre respira\u0163ii: \u00abDoamne\u00bb; tr\u0103g\u00e2nd aerul \u00een piept: \u00abIisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu\u00bb; d\u00e2nd aerul afar\u0103: \u00abmiluie\u015fte-m\u0103 pe mine, p\u0103c\u0103tosul\u00bb. Bine\u00een\u0163eles, nu e absolut necesar s\u0103 se fac\u0103 a\u015fa, dar a\u015fa m-a \u00eenv\u0103\u0163at p\u0103rintele, \u015fi eu a\u015fa am f\u0103cut.\u201d66<\/sup><\/p>\n

Au ales calea c\u0103lug\u0103riei mul\u0163i dintre tinerii care l-au c\u0103utat pe P\u0103rintele Arsenie. Amintim aici pe cei mai cunoscu\u0163i: Leonida Pl\u0103m\u0103deal\u0103, viitorul Mitropolit al Ardealului, Stelian Manolache, devenit vestitul duhovnic de la R\u00e2me\u0163i, Julieta Constantinescu, ajuns\u0103 stare\u0163\u0103 la Prislop, \u015fi lista ar putea continua.67<\/sup><\/p>\n

Petru tinerii de atunci, dar \u015fi pentru tinerii de azi care doresc s\u0103 urmeze calea monahal\u0103, c\u00e2t \u015fi pentru cei care au f\u0103cut deja acest pas, P\u0103rintele Arsenie Boca a l\u0103sat o scriere care se refer\u0103 la cre\u015fterea duhovniceasc\u0103 a doritorilor de des\u0103v\u00e2r\u015fire. Este vorba despre Trepte spre vie\u0163uierea \u00een monahism<\/strong>, o lucrare destul de pu\u0163in cunoscut\u0103, din pricin\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 nu a fost editat\u0103.<\/p>\n

Dar negr\u0103it mai important\u0103 dec\u00e2t aceast\u0103 scriere este pilda vie\u0163ii P\u0103rintelui Arsenie68<\/sup>, care arat\u0103 c\u0103lug\u0103rilor c\u0103 pot tr\u0103i ca P\u0103rin\u0163ii din vechime, \u201ec\u0103 le poate fi via\u0163a a\u015fa cum le este \u015fi numele\u201d (Arhimandritul Teofil P\u0103r\u0103ian), adic\u0103 pot fi \u201eb\u0103tr\u00e2ni frumo\u015fi\u201d, chiar \u015fi \u00een mijlocul unei lumi plin\u0103 de confuzie, disperare \u015fi abandonare a adev\u0103rului.69<\/sup><\/p>\n

Concep\u0163ia P\u0103rintelui Arsenie despre monahism<\/strong><\/p>\n

P\u0103rintele a v\u0103zut de-a lungul vie\u0163ii sale \u015fi cazuri de c\u0103lug\u0103ri rata\u0163i. Despre ei zicea: \u201eUnii dintre c\u0103lug\u0103ri nu sunt c\u0103lug\u0103ri, ci cuiere de haine c\u0103lug\u0103re\u015fti\u201d.<\/p>\n

Pentru a evita apari\u0163ia acestora, P\u0103rintele Arsenie i-a scris Episcopului Aradului, Prea Sfin\u0163itului Andrei Mageru, \u00een eparhia c\u0103ruia era \u00een acei ani, spre a-i ar\u0103ta cu iubirea, experien\u0163a \u015fi competen\u0163a cu care scrisese C\u0103rarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei <\/strong>\u015fi Trepte spre vie\u0163uierea \u00een monahism<\/strong>, c\u0103 \u00eennoirea monahismului (at\u00e2t de dorit\u0103 \u015fi atunci, ca \u015fi acum), de care depinde \u015fi \u00eennoirea mai general\u0103 a Bisericii \u015fi a societ\u0103\u0163ii, nu se face prin \u00eenmul\u0163irea num\u0103rului de m\u0103n\u0103stiri \u015fi schitule\u0163e \u015fi nici prin simple directive venite \u201ede sus\u201d.<\/p>\n

Alc\u0103tuit\u0103 cu precizie, claritate, profunzime \u015fi cu o putere de discern\u0103m\u00e2nt cu totul aparte, epistola l\u0103muritoare a P\u0103rintelui Arsenie \u2013 o adev\u0103rat\u0103 sintez\u0103 a g\u00e2ndirii Sfin\u0163iei Sale despre monahismul contemporan \u2013 poate fi socotit\u0103, pe bun\u0103 dreptate, \u201eun luminos punct de reper \u00eentr-o eventual\u0103 \u00eencercare de \u00eenviorare a monahismului\u201d.<\/p>\n

\u201eAm v\u0103zut \u015fi r\u0103s\u0103ritul \u015fi apusul multor m\u0103n\u0103stiri.<\/p>\n

R\u0103sar, c\u00e2nd gr\u0103iesc con\u015ftiin\u0163ei poporului prin simpl\u0103 existen\u0163a lor; \u015fi apun, c\u00e2nd aceast\u0103 existen\u0163\u0103 e p\u0103tat\u0103 de nevrednicia vie\u0163uitorilor lor. De r\u0103s\u0103ritul sau apusul acestora at\u00e2rn\u0103 \u00eencrederea sau ne\u00eencrederea ce le mai r\u0103m\u00e2ne oamenilor \u00een for\u0163a de crea\u0163ie a cre\u015ftinismului. E destul s\u0103 pomenim bisericile \u015fi m\u0103n\u0103stirile din Ardeal, \u00eenfiin\u0163ate de ctitorii de peste mun\u0163i, ai c\u0103ror vie\u0163uitori au \u0163inut treaz\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 unitatea ortodox\u0103 a neamului. Iar c\u00e2nd vitregiile trecutului \u2013 urzite de Vatican \u2013 le-a d\u0103r\u00e2mat \u015fi ars, s-au ar\u0103tat mucenicii.<\/p>\n

E un apus frumos.<\/p>\n

Acesta ne-a ferit de cel ru\u015finos, al decaden\u0163ei actuale, c\u00e2nd m\u0103n\u0103stirile \u015fi le desfiin\u0163eaz\u0103 c\u0103lug\u0103rii.<\/p>\n

Aci e cazul de popas. Ce re\u00eenfiin\u0163\u0103m, care situa\u0163ie?<\/p>\n

E frumoas\u0103 ini\u0163iativa \u015fi trebuie apreciat\u0103, dar f\u0103r\u0103 oameni \u00eendeajuns forma\u0163i, care s\u0103 conduc\u0103 cuminte ceea ce se adun\u0103 la \u00eent\u00e2mplare, nu se ajunge dec\u00e2t la o situa\u0163ie decadent\u0103.<\/p>\n

Iat\u0103 c\u00e2teva decaden\u0163e:<\/p>\n

S\u0103r\u0103cia, cu care uneori se \u00eencepe o m\u0103n\u0103stire, determin\u0103 cer\u015fetoria, umblatul cu \u00abpantahuza\u00bb, pretarea la slujbe pe ruf\u0103rie, taxe pe slujbe \u2013 ru\u015fini.<\/p>\n

Din diferen\u0163a de zestre, pe care \u015fi-o aduce fiecare, se nasc \u00een ob\u015fte atitudini umilitoare, \u00eent\u00e2iet\u0103\u0163i nedrepte \u2013 destr\u0103mare sufleteasc\u0103.<\/p>\n

Oamenii din afar\u0103, care ajut\u0103 prin dona\u0163ii mai de seam\u0103, ba \u015fi care n-ajut\u0103 cu nimic, dac\u0103 nu li se are grija, \u00eencep s\u0103 se amestece \u00een treburile interne ale m\u0103n\u0103stirii, s\u0103 \u00eenvr\u0103jbeasc\u0103 ob\u015ftea \u015fi s\u0103 se \u00eenvr\u0103jbeasc\u0103 \u015fi \u00eentre ei \u00eenafar\u0103 \u2013 smintelile.<\/p>\n

S\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 a fiec\u0103rui ins \u00een parte trebuie medical \u015fi dinainte \u015ftiut\u0103. Aci e un punct ginga\u015f, care nu mai trebuie neglijat. Nu pot fi primi\u0163i \u00een aceast\u0103 nevoin\u0163\u0103 de o via\u0163\u0103 a sfaturilor evanghelice, dec\u00e2t oameni perfect s\u0103n\u0103to\u015fi cu pl\u0103m\u00e2nii, inima, dar mai ales cu sistemul nervos, s\u00e2ngele \u015fi glandele endocrine. Acestea din urm\u0103, pricinuind oarecare jen\u0103, r\u0103m\u00e2n de obicei la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii \u015fi prad\u0103 unei p\u0103reri cu totul pe dos, mai ales \u00eentre femei, c\u0103 \u00eencetarea mai devreme a unor func\u0163ii de natur\u0103 endocrin\u0103, ar fi o \u00eenvrednicire, un preludiu al sfin\u0163eniei. De fapt e o tragedie care bate la u\u015f\u0103: dezorganizarea mintal\u0103, \u00een diferite grade, de unde \u00eenclina\u0163ia spre exager\u0103ri, denatur\u0103ri, habotnicii, \u00eenchipuiri, n\u0103luciri \u2013 toate tulbur\u0103ri psihice din cauze netratate. De multe ori, \u00ab\u00eenclina\u0163ia spre m\u0103n\u0103stire\u00bb nu e de fapt o \u00eenclina\u0163ie, ci o infirmitate de adaptare, din cauze organice sau din alte cauze. Adev\u0103rata chemare \u00eens\u0103 nu are nimic cu infirmitatea. Curajul de a alege liber acest mod de m\u00e2ntuire nu arunc\u0103 ponoase pe cel\u0103lalt mod de m\u00e2ntuire, al familiei. Infirmii v\u0103d \u00een m\u0103n\u0103stire: vis, u\u015furare, litanie, ca s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103 \u00een decep\u0163ii \u015fi sminteli. Adev\u0103ra\u0163ii chema\u0163i v\u0103d limpede eroica nevoin\u0163\u0103 a des\u0103v\u00e2r\u015firii, f\u0103r\u0103 ispita sfin\u0163eniei.<\/p>\n

De asemenea e foarte bine s\u0103 se \u015ftie de la \u00eenceput care e punctul de vedere al fiec\u0103rui ins asupra r\u0103ului. Multe structuri psihice sunt prad\u0103 obsesiei r\u0103ului, a p\u0103catului, a diavolului, manihei asupra trupului \u015fi os\u00e2nditori ai familiei \u2013 obsesii \u015fi interpret\u0103ri nes\u0103n\u0103toase ca obiecte de cugetare, dovedind un climat nes\u0103n\u0103tos al min\u0163ii sau duc\u00e2nd la el. Speria\u0163ii ace\u015ftia se dedau de capul lor la nevoin\u0163e care le ruineaz\u0103 am\u00e2ndou\u0103 s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ile \u2013 nu sunt de nici o treab\u0103 \u00een m\u0103n\u0103stiri. Iar dac\u0103 totu\u015fi sunt primi\u0163i, sub influen\u0163a structurii lor, ob\u015ftea poate ajunge prad\u0103 m\u00e2nc\u0103toriei, lucr\u0103turilor, viciilor, str\u0103ini la trapez\u0103 \u015fi rug\u0103ciune, ba chiar du\u015fmani. Infirmii se fixeaz\u0103 pe \u00eengustimi neesen\u0163iale cre\u015ftinismului, ca de pild\u0103 pe am\u0103nunte de tipic, de calendar (stilismul), chiar de pravil\u0103, \u00eengustimi habotnice, care au pricinuit Bisericii numai sup\u0103r\u0103ri.<\/p>\n

\u00centotdeauna se g\u0103sesc vie\u0163uitori de m\u0103n\u0103stire, dar foarte arareori se nasc pov\u0103\u0163uitorii: stare\u0163ii \u015fi duhovnicii. Ace\u015ftia trebuie s\u0103 fie min\u0163i luminate, vederi largi, buni cunosc\u0103tori ai omului: limpezi \u00een doctrin\u0103, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i\u0163i \u00een smerenie \u015fi iscusi\u0163i \u00een dreapta socoteal\u0103 \u015fi, pe deasupra, structuri cu o fericit\u0103 \u00eembinare \u00eentre iubire \u015fi autoritate. Din c\u00e2te au ei de f\u0103cut pomenesc doar una:<\/p>\n

Unificarea sufleteasc\u0103 a ob\u015ftii, ca to\u0163i s\u0103 fie \u00eentr-un cuget. E at\u00e2t de anevoios lucrul acesta dar \u015fi at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t atrage prezen\u0163a nev\u0103zut\u0103 a lui Iisus \u00eentr-o atare ob\u015fte. Iubirea de Dumnezeu \u015fi de oameni, \u00eentr-o ob\u015fte de un cuget, e ridicat\u0103 de Noul Testament la valoarea de argument al existen\u0163ei lui Dumnezeu. Aceasta este ultima Lui defini\u0163ie, porunc\u0103 \u015fi rug\u0103ciune. Iat\u0103 rostul \u015fi sarcina pov\u0103\u0163uitorilor. Ziduri se pot face u\u015for, gospod\u0103rie la fel, adunare de vie\u0163uitori foarte u\u015for \u2013 greutatea\u00a0i la ales. C\u0103ci mul\u0163i par buni, lua\u0163i \u00een parte, dar devin r\u0103i aduna\u0163i laolalt\u0103 \u2013 devin ceea ce erau de fapt.<\/p>\n

Ob\u015ftile mari, mari din neprevedere, chiar de-ar avea pov\u0103\u0163uitori cu calit\u0103\u0163i, cu c\u00e2t sunt mai mari cu at\u00e2t au o via\u0163\u0103 mai scurt\u0103. Fiecare ins e o lume de necunoscute. De aceea, a face unire \u00eentre oameni, chiar pu\u0163ini, e o dovad\u0103 de lucrare dumnezeiasc\u0103 \u015fi, des\u0103v\u00e2r\u015fit, numai El o poate face.<\/p>\n

Deci, ca \u00eencheiere a p\u0103rerilor: dec\u00e2t realiz\u0103ri sortite decaden\u0163ei, sub raportul a\u015fez\u0103rii, al \u00eenzestr\u0103rii \u015fi al componen\u0163ei personalului, mai bine f\u0103r\u0103 ele. C\u0103ci pietrele, p\u0103strate a\u015fa: moment de culme al trecutului gr\u0103iesc mai bine con\u015ftiin\u0163ei poporului, dec\u00e2t realiz\u0103rile prezente f\u0103r\u0103 n\u0103dejde. Nu multe m\u0103n\u0103stiri, ci pu\u0163ine: c\u00e2t mai pu\u0163ine, dar cu at\u00e2t mai bune, \u015fi nu prea mari.\u201d70<\/sup><\/p>\n

Plecarea la cele ve\u015fnice<\/strong><\/p>\n

P\u0103rintele Arsenie a murit la Sinaia, \u00een 28 noiembrie 1989, acolo \u015fi\u00a0a dat sf\u00e2r\u015fitul.<\/p>\n

\u201eSe fac fel de fel de vorbe, fel de fel de aprecieri de c\u0103tre oameni necompeten\u0163i, de c\u0103tre oameni care nu \u015ftiu realitatea \u015fi care vreau s\u0103 \u00eel pun\u0103 pe P\u0103rintele \u00een aten\u0163ia altora. C\u0103 a vorbit cu Ceau\u015fescu, c\u0103 i-a spus lui Ceau\u015fescu c\u0103 va muri, \u015fi nu \u015ftiu ce \u2026 Nu-i adev\u0103rat! Sunt ni\u015fte lucruri care nu s-au \u00eent\u00e2mplat \u015fi pe care le inventeaz\u0103 oamenii \u015fi pe care le citesc credincio\u015fii \u015fi necredincio\u015fii, dup\u0103 care trag ni\u015fte concluzii care nu sunt adev\u0103rate. A suferit, a avut ceva cu rinichii \u015fi din aceasta i s-a tras \u015fi sf\u00e2r\u015fitul. Apoi, la 79 de ani, nu se mai pune problema din ce pricin\u0103 ai murit. Mori, c\u0103 moare lumea la 79 de ani \u015fi mai devreme. Deci P\u0103rintele Arsenie s-a sf\u00e2r\u015fit \u00een Sinaia, la ora 9 \u015fi ceva seara, \u00een 28 noiembrie 1989.\u201d71<\/sup><\/p>\n

Prohodit de o mul\u0163ime impresionant\u0103 de credincio\u015fi, P\u0103rintele Arsenie a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul M\u0103n\u0103stirii Prislop, \u00een ziua de 4 decembrie 1989.<\/p>\n

\"\"<\/a>\u201eMorm\u00e2ntul Sfin\u0163iei Sale de la M\u0103n\u0103stirea Prislop, duhul Sfin\u0163iei Sale de la M\u0103n\u0103stirea S\u00e2mb\u0103ta-Br\u00e2ncoveanu, ctitoria Sfin\u0163iei Sale de la Sinaia, pictura Sfin\u0163iei Sale de la biserica din Dr\u0103g\u0103nescu, vor vorbi \u015fi vorbesc chiar pentru foarte mult\u0103 vreme, dac\u0103 nu cumva pentru totdeauna, despre tr\u0103irea \u00een Hristos, credin\u0163a \u00een Hristos, dragostea fa\u0163\u0103 de Hristos, despre adev\u0103rul Bisericii Ortodoxe, morm\u00e2ntul Sfin\u0163iei Sale \u015fi crucea de la morm\u00e2nt fiind dintre cele mai cunoscute \u015fi importante \u00een acela\u015fi timp \u015fi discrete locuri de pelerinaj, unde vin cre\u015ftini din toat\u0103 \u0163ara \u015fi chiar \u015fi din alte p\u0103r\u0163i. Vin, se roag\u0103, aprind o lum\u00e2nare, se \u00eenchin\u0103 \u015fi cer mijlocirea prin rug\u0103ciunea de foc a P\u0103rintelui Arsenie pentru ei, pentru familie, pentru \u0163ar\u0103, pentru lume, pentru Biseric\u0103, pentru noi to\u0163i.\u201d72<\/sup><\/p>\n

La parastasul de 12 ani, P.S. P\u0103rinte Daniil Parto\u015fanul, \u00een predica rostit\u0103 cu acest prilej, t\u00e2lcuind duhovnice\u015fte via\u0163a \u015fi lucrarea P\u0103rintelui Arsenie Boca, a spus printre altele:<\/p>\n

\u201eAm meditat \u015fi m-am g\u00e2ndit: Oare ce semnifica\u0163ie, printre multe altele, a avut pentru veacul nostru, pentru timpul nostru, pentru vremea noastr\u0103 \u015fi personalitatea \u015fi activitatea \u015fi lucrarea duhovniceasc\u0103 \u015fi cea scris\u0103 \u015fi cea reprezentat\u0103 estetic sau artistic, iconografic a P\u0103rintelui nostru Arsenie? \u015ei am g\u0103sit o asem\u0103nare, am g\u0103sit o compara\u0163ie, cu ceea ce s-a petrecut \u00een Babilon pe vremea \u00cemp\u0103ratului Bel\u015fa\u0163ar, c\u00e2nd la osp\u0103\u0163ul idolatru \u015fi p\u0103g\u00e2nesc al acestuia, Dumnezeu trimite o m\u00e2na care scrie pe tencuiala peretelui din interiorul palatului ni\u015fte cuvinte. \u00cemp\u0103ratul s-a cutremurat. N-a \u015ftiut ce semnifica\u0163ie au aceste cuvinte \u015fi nici altcineva din anturajul s\u0103u, dar, proorocul Daniel, chemat de \u00cemp\u0103r\u0103teas\u0103, a venit \u015fi a t\u00e2lcuit cuvintele: \u201eMene, mene, techel ufarsin\u201d \u2013 \u201eNum\u0103ra\u0163i, num\u0103ra\u0163i, c\u00e2nt\u0103ri\u0163i \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i\u201d.<\/p>\n

A\u015fa mi se pare c\u0103 a f\u0103cut \u015fi Prea Cuviosul P\u0103rintele nostru Arsenie, \u00een veacul acesta, \u00een Biserica noastr\u0103, \u00een \u0163ara noastr\u0103, \u00een poporul nostru, \u00een familiile noastre, \u00een sufletele noastre: ne-a descifrat, ne\u00a0a t\u00e2lcuit, ne-a t\u0103lm\u0103cit mesajul lui Dumnezeu, cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, harul \u015fi darul lui Dumnezeu, ne-a citit chiar \u015fi ne-a descifrat parte din semnele timpului pe care noi le tr\u0103im \u015fi cu care suntem martori \u015fi contemporani, pentru ca ast\u0103zi s\u0103 ne tr\u0103im via\u0163a noastr\u0103 cre\u015ftine\u015fte, \u00een duh curat ortodox, \u00een fidelitate \u015fi credincio\u015fie fa\u0163\u0103 de Biserica noastr\u0103 Ortodox\u0103, cea una singur\u0103, soborniceasc\u0103 \u015fi apostoleasc\u0103. De aceea suntem noi ast\u0103zi aici, ca \u015fi femeia din \u015eunem pe Muntele Carmel, nu din curiozitate, nu din alte g\u00e2nduri, ci din necesitate sufleteasc\u0103 \u015fi spiritual\u0103, pentru c\u0103, repet, avem nevoie, ca \u015fi Sf\u00e2ntul Elisei, de pietrele Carmelului, avem nevoie de focul Carmelului, avem nevoie de urmele pa\u015filor Sf\u00e2ntului Ilie pe Carmel, avem nevoie de duhul \u015fi puterea \u015fi rug\u0103ciunea \u015fi mijlocirea \u015fi binecuv\u00e2ntarea Prea Cuviosului P\u0103rintelui nostru Arsenie Ieromonahul.\u201d73<\/sup><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 OMAGIU P\u0102RINTELUI DRAG<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Noi, cei ce l-am cunoscut,<\/p>\n

\u015ei P\u0103rinte drag l-am avut,<\/p>\n

Sim\u0163im ast\u0103zi ad\u00e2nc\u0103 durere,<\/p>\n

Dar \u015fi mare m\u00e2ng\u00e2iere.<\/p>\n

C\u0103ci noi \u015ftim c\u0103 \u015fi acum,<\/p>\n

Nu va \u00eenceta nici cum,<\/p>\n

Viu s\u0103 fie-n amintiri,<\/p>\n

Chipul sfintei lui iubiri.<\/p>\n

\u015ei cu to\u0163i n\u0103d\u0103jduim,<\/p>\n

Cu P\u0103rintele s\u0103 fim,<\/p>\n

De vom \u00eemplini curat,<\/p>\n

Sfaturile ce ne-a dat.<\/p>\n

Iar acum la desp\u0103r\u0163ire,<\/p>\n

Cu smerenie \u015fi iubire,<\/p>\n

De la cel plecat \u00een zare,<\/p>\n

Cerem binecuv\u00e2ntare…<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu nem\u0103rginit\u0103 recuno\u015ftin\u0163\u0103,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Teodosia – Zorica La\u0163cu<\/em><\/strong>,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i credincio\u015fii,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 copii ai P\u0103rintelui.<\/p>\n

Bra\u015fov,<\/p>\n

3-4.XII.1989<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

O SINTEZ\u0102 A G\u00c2DIRII P\u0102RINTELUI ARSENIE BOCA<\/strong><\/p>\n

Tradi\u0163ia vie a apoftegmelor<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201eDin fericire, P\u0103rin\u0163ii au vorbit iar unele din cuvintele lor au fost transmise posterit\u0103\u0163ii, prelungind de-a lungul veacurilor iradierea pe care au avut-o \u00een timpul vie\u0163ii lor. Pe drept cuv\u00e2nt, zicerile lor sunt numite \u00abApoftegmele P\u0103rin\u0163ilor\u00bb, c\u0103ci ele eman\u0103 de la P\u0103rin\u0163i ca atare, \u00een \u00eensu\u015fi exerci\u0163iul paternit\u0103\u0163ii lor. Nu sunt cuvinte rostite \u00een v\u0103zduh, nici sentin\u0163e frumoase mai mult sau mai pu\u0163in pioase scrise de un autor duhovnicesc. Sunt cuvinte \u0163\u00e2\u015fnite din via\u0163\u0103 \u015fi \u00eentrupate \u00een via\u0163\u0103, pentru a r\u0103spunde unei \u00eentreb\u0103ri vitale, unei chestiuni st\u0103ruitoare \u015fi presante. (…) Mai mult, trebuie remarcat c\u0103 transmiterea oral\u0103 a acestor cuvinte a trebuit s\u0103 se fac\u0103 cel mai adesea \u00een acela\u015fi context al \u00eendrum\u0103rii duhovnice\u015fti, fiii deveni\u0163i p\u0103rin\u0163i transmi\u0163\u00e2nd la r\u00e2ndul lor ucenicilor lor ceea ce primiser\u0103. Apoi, c\u00e2nd apoftegmele au fos a\u015fternute \u00een scris, ele au continuat s\u0103 se transmit\u0103 \u015fi s\u0103 se propage \u00eentr-o tradi\u0163ie monastic\u0103 vie. (…)<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd de la sf\u00e2r\u015fitul secolului V circula \u00een Palestina o culegere ce aduna \u00een ordine alfabetic\u0103 cuvintele \u015fi faptele atribuite \u00abb\u0103tr\u00e2nilor\u00bb celor mai faimo\u015fi. Era ca o galerie de portrete vii ale marilor str\u0103mo\u015fi, \u00een care monahii \u00ee\u015fi puteau reg\u0103si de acum, din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie, portretele familiale ale celor pe care-i considerau \u00eentotdeauna drept p\u0103rin\u0163ii lor, ai tuturor. Coresponden\u0163a avvilor Varsanufie \u015fi Ioan, faimo\u015fii z\u0103vor\u00e2\u0163i din Gaza secolului VI, ne furnizeaz\u0103 o m\u0103rturie deosebit de remarcabil\u0103 asupra locului pe care, prin intermediul apoftegmelor, P\u0103rin\u0163ii de\u015fertului \u00eel de\u0163ineau \u00een via\u0163a monahilor palestinieni ai acestor epoci, \u015fi nu numai ai monahilor, pentru c\u0103 vedem aici c\u0103 \u015fi laicii puteau discuta \u00eentre ei asupra Cuvintelor P\u0103rin\u0163ilor. Monahi \u015fi laici rumegau apoftegmele ca pe cuvintele Sfintei Scripturi, g\u0103sind \u00een ele o hran\u0103 pe gustul lor \u015fi potrivit\u0103 gustului fiec\u0103ruia, ca mana.\u201d1<\/sup><\/p>\n

Apoftegmele P\u0103rin\u0163ilor contemporani<\/em><\/strong><\/p>\n

Fire\u015fte, \u015fi zicerile \u015fi apoftegmele marilor duhovnici contemporani exercit\u0103 asupra credincio\u015filor no\u015ftri o atrac\u0163ie evident\u0103. Cine nu cunoa\u015fte ast\u0103zi, de pild\u0103, cuv\u00e2ntul P\u0103rintelui Cleopa: \u201eM\u00e2nca-v-ar Raiul!\u201d, sau zicerile P\u0103rintelui Paisie: \u201eS\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim la u\u015fa Raiului!\u201d, sau \u201eS\u0103 nu crezi tot ce auzi, s\u0103 nu faci tot ce po\u0163i, s\u0103 nu spui tot ce \u015ftii, s\u0103 nu dai tot ce ai\u201d?<\/p>\n

Mul\u0163i credincio\u015fi le-au auzit \u015fi le-au \u0163inut minte, \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 au \u00een ele acea not\u0103 de spontaneitate, prospe\u0163ime \u015fi dulcea\u0163\u0103 specific\u0103 rostirii mai mult dec\u00e2t scrisului.<\/p>\n

C\u00eend le citesc de prin c\u0103r\u0163i parc\u0103 \u015fi aud glasul P\u0103rintelui care le-a rostit. Mul\u0163i credincio\u015fi m\u0103rturisesc acest lucru. Cel mai adesea mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 asta c\u00e2nd citesc cuvintele P\u0103rintelui Teofil. Vocea inconfundabil\u0103 a d\u00e2nsului le \u00eenso\u0163e\u015fte \u015fi parc\u0103 le d\u0103 o putere \u015fi mai mare. Acesta-i avantajul celor care \u201eculeg\u201d direct de la surs\u0103 astfel de ziceri.<\/p>\n

La fel putem vorbi \u015fi despre cuvintele P\u0103rintelui Arsenie Boca, at\u00e2t de citite \u015fi citate \u00een ultima vreme. Pe c\u00e2\u0163i prieteni sau credincio\u015fi nu i-am auzit rostind ziceri de-ale P\u0103rintelui, sau \u00een c\u00e2te predici nu am auzit deja celebrele cuvinte: \u201eDragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare p\u0103c\u0103tos este mai mare dec\u00e2t dragostea celui mai mare sf\u00e2nt fa\u0163\u0103 de Dumnezeu.\u201d; \u201e\u00cen mintea str\u00e2mb\u0103 \u015fi lucrul drept se str\u00e2mb\u0103.\u201d; \u201eMustrarea \u00eenvinge, dar nu convinge.\u201d; \u201eCine face curte nu face carte.\u201d; \u201eNu to\u0163i din lume se pr\u0103p\u0103desc, nici to\u0163i din m\u0103n\u0103stire se m\u00e2ntuiesc.\u201d; \u201eCea mai lung\u0103 cale este calea care duce de la urechi la inim\u0103.\u201d?<\/p>\n

Poate mai mult dec\u00e2t oricare alt duhovnic de la noi, P\u0103rintele Arsenie Boca are o mul\u0163ime de astfel de cuvinte care au o expresivitate proprie celebrelor apoftegme din Pateric. Oricine a citit m\u0103car o predic\u0103 a P\u0103rintelui, se poate convinge de aceast\u0103 realitate. Zicerile, sentin\u0163ele Sfin\u0163iei Sale, at\u00e2t de aparte formulate, \u00eel arat\u0103 pe P\u0103rintele Arsenie ca pe un om cu o putere de sintez\u0103 deosebit\u0103, o putere de intui\u0163ie \u015fi o putere de a cunoa\u015fte totdeauna esen\u0163ialul \u00eentr-o chestiune.1<\/sup><\/p>\n

Acesta este unul din motivele pentru care am socotit ca foarte binevenit\u0103 realizarea, \u00een partea a 2-a a lucr\u0103rii de fa\u0163\u0103, unei Sinteze a g\u00e2ndirii P\u0103rintelui Arsenie Boca<\/strong>, deci relizarea unei antologii, care s\u0103 cuprind\u0103 cu prec\u0103dere acele cuvinte scrise \u00eentr-un limbaj aforistic.2<\/sup> Un alt motiv care m-a determinat s\u0103 fac aceast\u0103 selec\u0163ie, este latura practic\u0103 pe care am avut-o \u00een vedere, adic\u0103 folosul duhovnicesc al cititorilor.<\/p>\n

Zicerile \u015fi fragmentele cuprinse aici au fost selectate din mai multe surse, pe care le voi enumera \u00een cele ce urmeaz\u0103:<\/p>\n

C\u0103rarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei<\/strong>;<\/p>\n

Predicile P\u0103rintelui publicate \u00een revista \u201eG\u00e2ndirea\u201d (Serie nou\u0103);<\/p>\n

Predicile din manuscrisul intitulat Fiii \u00cenvierii,<\/strong> publicate \u00een \u201eStr\u0103jerul Ortodox\u201d;<\/p>\n

Trepte spre vie\u0163uirea \u00een monahism<\/strong>; <\/strong><\/p>\n

Predicile din caietul <\/strong>P\u0103rintelui <\/strong>Ioan F\u0103rca\u015f (predici copiate de Maica Miruna de la Sinaia, care era rud\u0103 cu P\u0103rintele Ioan F\u0103rca\u015f din Blaj, de pe un caiet al P\u0103rintelui Arsenie cu noti\u0163e, cu binecuv\u00e2ntarea P\u0103rintelui Arsenie, cu specifica\u0163ia ca s\u0103 nu schimbe nimic din text. P\u0103rintele Ioan F\u0103rca\u015f a \u00eenregistrat P\u0103rintelui Teofil, cu care este prieten, aceste predici pe band\u0103 de magnetofon. \u00centre timp acest caiet s-a pierdut, dar au r\u0103mas benzile magnetice.)<\/p>\n

Caietul cu predicile \u015fi zicerile culese de P\u0103rintele Petru Vanvulescu, un ucenic apropiat al P\u0103rintelui;<\/p>\n

Cuvintele culese de P\u0103rintele Arhimandrit Teofil P\u0103r\u0103ian, adunate \u00een cartea Veni\u0163i de lua\u0163i bucurie<\/strong>;<\/p>\n

Cuvintele culese de cei care l-au cercetat duhovnice\u015fte pe P\u0103rintele Arsenie.<\/p>\n

Scrierile Pravila Alb\u0103<\/strong> \u015fi Sundar Singh vorbe\u015fte globului p\u0103m\u00e2ntesc<\/strong>, atribuite de unii P\u0103rintelui Arsenie Boca, dar aspru caracterizate chiar de P\u0103rintele Arsenie, prima ca fiind \u201eun manuscris furat, modificat \u015fi rescris\u201d, iar cea de-a doua ca fiind \u201eo apocrif\u0103 a unui fanatic, incult \u015fi mincinos\u201d, nu le-am luat \u00een discu\u0163ie.<\/p>\n

\u00centruc\u00e2t partea aceasta are structura unui dic\u0163ionar, cititorii vor putea afla, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai caute ei \u00een\u015fi\u015fi \u00een \u00eentreaga oper\u0103, ce anume \u00eei intereseaz\u0103 din g\u00e2ndirea P\u0103rintelui Arsenie. For\u0163a formativ\u0103 \u015fi varietatea \u0163intelor atinse de cuvintele P\u0103rintelui sper s\u0103-i conving\u0103 pe to\u0163i de utilitatea acestui demers.”<\/em><\/strong><\/p>\n

http:\/\/www.manastireabrancoveanu.ro\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u0103rintele Arsenie Boca s-a n\u0103scut la 29 septembrie 1910, la Va\u0163a de Sus, l\u00e2ng\u0103 Brad, jude\u0163ul Hunedoara. P\u0103rin\u0163ii s\u0103i, Iosif [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14116","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14116","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14116"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14116\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14118,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14116\/revisions\/14118"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14116"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14116"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14116"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}