{"id":14155,"date":"2013-07-18T14:41:01","date_gmt":"2013-07-18T14:41:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14155"},"modified":"2013-08-01T14:19:54","modified_gmt":"2013-08-01T14:19:54","slug":"zoe-dumitrescu-busulenga-ganduri-catre-tineri-%e2%80%93-%e2%80%9creflectii-despre-traditie-si-model%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/07\/18\/zoe-dumitrescu-busulenga-ganduri-catre-tineri-%e2%80%93-%e2%80%9creflectii-despre-traditie-si-model%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Zoe Dumitrescu Bu\u015fulenga: G\u00e2nduri c\u0103tre tineri \u2013 \u201cReflec\u0163ii despre tradi\u0163ie \u015fi model\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>“Trebuie s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 eu tr\u0103iesc \u00een permanen\u0163\u0103 cu un sentiment de frustrare. Lumea se amuz\u0103 c\u00e2nd spun asta, dar eu m\u0103 simt o ratat\u0103. Cariera mea trebuia s\u0103 fie una muzical\u0103. \u00cen clipa \u00een care, la 17 ani, m-am \u00eembolnavit de tuberculoz\u0103 \u015fi mi s-a spus c\u0103 trei ani nu mai am voie s\u0103 c\u00e2nt, nici la pian, nici la vioar\u0103, a fost o pr\u0103bu\u015fire, care, fire\u015fte, la acea v\u00e2rst\u0103, mi s-a p\u0103rut o catastrof\u0103. Fatalmente, a trebuit s\u0103 merg pe alt\u0103 cale. \u015ei am ales calea de jurist, a tatei, \u015fi cea de filolog, a mamei. \u015ei a\u015fa am intrat, mai mult sau mai pu\u0163in cu voia mea, dar sigur cu voia lui Dumnezeu, \u00een acest c\u00e2mp al \u201eforma\u0163iei sufletelor\u201c, cum \u00eei spun. Fiindc\u0103 mie \u00eemi p\u0103rea esen\u0163ial nu s\u0103 \u00een\u015fir ni\u015fte date \u015fi g\u00e2nduri \u00een fa\u0163a studen\u0163ilor, ci s\u0103 \u00eencerc s\u0103 comunic cu ei, nu numai omene\u015fte, dar \u015fi spiritual. \u015ei cultural, pentru c\u0103 doream s\u0103 fac din ei oameni cultiva\u0163i, s\u0103 le dau c\u00e2t mai multe surse de incita\u0163ie la lectur\u0103 \u015fi la arte \u00een general.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Pentru mine \u00eens\u0103, important era, la \u00eenceput, s\u0103 driblez noua doctrin\u0103 care \u00eencerca s\u0103 se \u00eencuibe la noi\u2026 marxismul, dublat, fire\u015fte, de ateism. Am intrat \u00een facultate \u00eentr-o vreme amarnic\u0103\u2026 Eminescu era f\u0103cut socialist, toat\u0103 cultura rom\u00e2neasc\u0103 se transforma \u00eentr-o cultur\u0103 pre-comunist\u0103. La seminarii faceam contrariul a ceea ce se f\u0103cea la cursuri. Studen\u0163ii au sim\u0163it imediat asta, omul t\u00e2nar \u00eentelege repede aceste lucruri, \u015fi atunci to\u0163i veneau la mine. Am \u00eenceput cu Eminescu, fiindc\u0103 el era \u0163inta tuturor. \u00cencercam s\u0103-l ar\u0103t \u00een lumina adevarat\u0103, c\u00e2t se putea, fiindc\u0103 eram controla\u0163i. Am f\u0103cut tot felul de acroba\u0163ii, de interpret\u0103ri de text, ca s\u0103 ajungem indirect la adev\u0103r; acestea s-au spus cu jum\u0103tate de gur\u0103. Asta a fost o etap\u0103. Dupa \u201965, am sc\u0103pat de chinga sovietic\u0103, lucrurile mergeau mai u\u015for. \u00cen timpul acela, George C\u0103linescu nu mai era la catedr\u0103, r\u0103m\u0103sese la Institut, dar mai venea la facultate. \u00cemi amintesc c\u0103 \u00eentr-o zi venise la un curs de-al meu. Nu pot s\u0103 v\u0103 spun ce emo\u0163ii am avut. Eram \u015fi foarte t\u00e2n\u0103r\u0103. Inchipui\u0163i-v\u0103 s\u0103-l ai pe C\u0103linescu \u00een amfiteatru\u2026 A intrat \u015fi mi-a zis: \u201eEi, Zoe, haide, s\u0103 te aud!\u201c. Aveam un curs despre Gherea. De fapt, nici nu f\u0103ceam despre Gherea, ci despre Maiorescu. F\u0103c\u00e2nd o paralel\u0103 \u00eentre cei doi, aveam grij\u0103 s\u0103 ias\u0103 Maiorescu deasupra. C\u00e2nd am terminat cursul, C\u0103linescu m-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat \u015fi mi-a spus \u201efoarte bine!\u201c. A fost impresionat, pentru c\u0103 f\u0103ceam ceea ce \u00eencercase \u015fi el s\u0103 fac\u0103. S\u0103 ne strecur\u0103m pe sub o doctrin\u0103 str\u0103in\u0103 de noi.<\/strong><\/p>\n

Apoi, am intrat \u00eentr-o etap\u0103 cu destul\u0103 libertate de mi\u015fcare, cu referire la culturi str\u0103ine. \u00centre timp, Tudor Vianu m-a adus la catedra de literatur\u0103 comparativ\u0103, eu fiind specialist\u0103 \u00een englez\u0103 \u015fi german\u0103. Tudor Vianu a fost foarte bun prieten cu tat\u0103l meu \u015fi m\u0103 cuno\u015ftea de c\u00e2nd eram mic\u0103. \u015ei \u00een acest mod am putut s\u0103-mi exprim punctele de vedere a\u015fa cum am dorit, cu foarte pu\u0163ine concesii. \u015ei am ajuns s\u0103 fac literatur\u0103 comparat\u0103 a popoarelor orientale. Dup\u0103 ce le-am prezentat c\u0103r\u0163ile sfinte ale indienilor, am ajuns la evrei, dorind s\u0103-i \u00eendrept spre Biblie, care era prima carte \u00een bibliografia pe care le-o d\u0103deam studen\u0163ilor. Veneau la cursurile mele \u015fi teologi. Atunci, speriat c\u0103 \u00eel bag la pu\u015fc\u0103rie, a venit la mine secretarul de organiza\u0163ie pe universitate. I-am spus: \u201eM\u0103i copile, spune \u015fi tu c\u0103 e prima \u015fi cea mai mare carte a lumii. \u015ei nu se poate face carte f\u0103r\u0103 ea, c\u0103 ne facem de r\u00e2s dac\u0103 o scoatem din bibliografie.\u201d C\u00e2nd a auzit asta, a t\u0103cut din gur\u0103. A\u015fa am facut \u201eforma\u0163ie de suflete\u201c, nu numai de min\u0163i. Am f\u0103cut carte cu ei, dar le-am trezit \u015fi sentimentul religios. \u00cemi amintesc de un preot care mi-a spus \u201ev\u0103 sunt recunosc\u0103tor! Toat\u0103 via\u0163a mea am \u00eencercat s\u0103 o conving pe fiica mea s\u0103 citeasc\u0103 psalmi, iar dumneavoastr\u0103 a\u0163i reu\u015fit acest lucru numai dup\u0103 un curs!\u201c.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Modelul meu absolut a fost Tudor Vianu. Elegan\u0163a lui omeneasc\u0103\u2026 E adev\u0103rat, olimpianismul lui era rece sau p\u0103rea rece. Profesorul p\u0103rea distant, nu puteai s\u0103 \u0163i-l repre-zin\u0163i dec\u00e2t la catedr\u0103. Cu o seriozitate maxim\u0103, el oficia\u2026 Pentru el, cultura era sacr\u0103. Meseria de profesor era pentru el un sacerdo\u0163iu.<\/strong><\/p>\n

E adevarat c\u0103 studen\u0163ii erau mult mai atra\u015fi de cursurile lui C\u0103linescu, pentru c\u0103 la el era spectacol. Avea o alur\u0103 u\u015for histrionic\u0103, el juca. Nu \u015ftiai dac\u0103 vorbe\u015fte serios sau \u00een dodii, tocmai pentru c\u0103 nu putea spune adev\u0103rurile \u00een mod direct, \u00een acea perioad\u0103. Tudor Vianu \u015fi George C\u0103linescu au fost, \u00een acele vremuri, stelele Universit\u0103\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Nenorocirea e c\u0103 actuala elit\u0103, genera\u0163ia de 30-40 de ani, nu \u015ftiu din ce motive, vrea s\u0103 ignore sau, \u00een orice caz, s\u0103 minimalizeze valorile trecutului. \u015ei au \u00eenceput cu Eminescu, ceea ce, pentru mine, este o durere infinit\u0103. C\u00e2nd Maiorescu, Iorga, C\u0103linescu, Vianu, Noica \u2013 toat\u0103 crema in-telectualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u2013 au v\u0103zut \u00een Eminescu o concentrare a genialit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, \u015fi nu numai \u00een literatur\u0103, vin ni\u015fte juni care \u00eel denigreaz\u0103. Am v\u0103zut un articol cu titlul \u201eEminescu, idiotul na\u0163ional\u201c. Cred c\u0103 aceast\u0103 atitudine vine ori din necunoa\u015ftere \u2013 nu \u015ftiu c\u00e2\u0163i au citit toate cele 16 vo-lume ale operei eminesciene \u2013 ori din orgoliu personal. Am impresia c\u0103, \u00een momentul de fa\u0163\u0103, fiecare scriitora\u015f crede c\u0103 este geniu. Ori sunt complexa\u0163i, ori ignoran\u0163i. M\u0103 \u00eentreb ce se va \u00eent\u00e2mpla cu copiii acestei genera\u0163ii, ce vor \u015fti ei\u2026 vor afla de la ace\u015ftia c\u0103 \u201eEminescu a fost un zero\u201c? Ei nu mai au punctele de reper care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103-i reconstituie ima-ginea adev\u0103rat\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu un an, am sus\u0163inut o prelegere \u00een care am vorbit \u015fi despre Eminescu. Ceea ce le-am spus tinerilor de acolo a st\u00e2rnit \u00een ei o stare de spirit special\u0103. C\u00e2nd am terminat, baie\u0163ii din ultimele clase de liceu pl\u00e2ngeau \u015fi veneau s\u0103 m\u0103 s\u0103rute\u2026 Erau ferici\u0163i c\u0103 l-am reevaluat pe Eminescu. \u00cen conferin\u0163ele religioase, \u00eentotdeauna vorbesc despre Eminescu, mai ales c\u0103 el a fost un exemplu de zbatere \u00eentre credin\u0163\u0103 \u015fi necredin\u0163\u0103, la sf\u00e2r\u015fit revenind la credin\u0163\u0103. Noi umbl\u0103m dup\u0103 modele str\u0103ine, spre ni\u015fte zone care nu au nimic de-a face cu noi din punct de vedere structural. Nici ontologic. Ne ploconim la modele din afar\u0103, de unde am adus drogurile, dezbr\u0103c\u0103rile, c\u0103s\u0103toriile \u00eentre lesbiene, \u00eentre homosexuali, toate smintelile acestea\u2026 Dar \u00een fiecare om exist\u0103 \u015fi intui\u0163ia adev\u0103rului. Tinerii asteapt\u0103 s\u0103 li se confirme intui\u0163iile. Iar eu le-am confirmat intui\u0163ia \u015fi au fost ferici\u0163i, pentru c\u0103 nimeni nu le-a vorbit a\u015fa, nu le-a spus lucrurile acestea.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Biblioteca este singura mea bog\u0103\u0163ie. Sunt c\u0103r\u0163i cump\u0103rate de mine, iar multe sunt mo\u015ftenite de la cumna-tul meu, doctorul Bu\u015fulenga, care era un om admirabil. Biblioteca este singurul loc la care m\u0103 g\u00e2ndesc din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Sper ca Domnul s\u0103-mi dea timp s\u0103 retr\u0103iesc cu poc\u0103in\u0163\u0103 fiecare din etapele vie\u0163ii mele. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 asta e c\u0103in\u0163a. C\u00e2nd trecem dincolo, \u00eent\u00e2i ne judec\u0103m noi.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

\u00cen ultima vreme citesc numai teologie. Dac\u0103 a\u015f fi fost cu zece ani mai t\u00e2n\u0103r\u0103, a\u015f fi studiat Facultatea de Teologie, de\u015fi poate din c\u0103r\u0163i \u00eenve\u0163i mai mult dec\u00e2t din spusele profesorilor. Raiul e \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Domnului. E via\u0163a \u00een spa\u0163iul nev\u0103zut. Se spune \u201eF\u0103c\u0103torul Cerului \u015fi al P\u0103m\u00e2ntului, v\u0103zutelor tuturor \u015fi nev\u0103zutelor\u201c. \u00centoarcerea noastr\u0103 acolo se \u00eent\u00e2mpl\u0103, dac\u0103, evident, am dus o via\u0163a conform cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile M\u00e2ntuitorului. Zonele acestei \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ii sunt numeroase. Cei cu p\u0103cate se duc jos, la subp\u0103m\u00e2nteni, \u00een vreme ce drep\u0163ii \u015fi sfin\u0163ii tr\u0103iesc \u00een slava lui Dumnezeu. Ce \u00eenseamn\u0103 asta? \u00cen zona luminii necreate, acea lumin\u0103 fantastic\u0103 pe care noi nu o putem vedea. Raiul este aceast\u0103 tr\u0103ire \u00een ve\u015fnic\u0103 bucurie, privire a luminii slavei.<\/strong><\/p>\n

Noi \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 avem puterea s\u0103 ne judec\u0103m. Da, s\u0103 avem aceast\u0103 putere \u015fi abia apoi s\u0103 ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103m M\u00e2ntuitorului, care ne va judeca \u015fi pe urm\u0103 ni se arat\u0103 locul unde vom fi trimi\u015fi.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Eu am ni\u015fte aprehensiuni \u00een leg\u0103tur\u0103 cu soarta noastr\u0103 viitoare destul de apropiat\u0103. Foarte mult\u0103 lume spune c\u0103 sunt bigot\u0103 sau c\u0103 am o viziune care nu mai corespunde dezvolt\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice \u015fi tehnice contemporane. Aceast\u0103 dezvoltare ne-a adus aici fiindc\u0103 \u015ftiin\u0163a s-a prelungit \u00een tehnic\u0103. \u015etiin\u0163a este pozitiv\u0103, dar tehnica devine d\u0103un\u0103toare. Descoperirea \u015ftiin\u0163ific\u0103 este un c\u00e2stig enorm, \u00een timp ce deriva\u0163iile tehnice pot deveni nocive. Toate lucrurile astea, clon\u0103rile, fertiliz\u0103rile \u00een vitro sunt ni\u015fte monstruozit\u0103\u0163i. Copii cu mame b\u0103tr\u00e2ne, la 67 de ani\u2026 \u00cen felul acesta se love\u015fte nu numai \u00een spirit. Descoperirea \u015ftiin\u0163ific\u0103 este urmarea unei inspira\u0163ii divine. Lucrurile tehnice, nocive, vin de pe urma mititeilor \u00eencornorati. De ce cred asta? M\u00e2ntuitorul spunea despre semnele care o s\u0103 precead\u0103 finalul: vor fi semne cosmice, \u00een stele, \u00een lumin\u0103, vor fi cutremure \u00eengrozitoare, vor muri oameni de furia valurilor. \u015ei m\u0103 uit la ce se petrece \u00een lume. P\u0103catele ne cov\u00e2r\u015fesc \u015fi nu ne mai poate ap\u0103ra nici Iisus. Ce se spune \u00een Scripturi este adev\u0103rul. Un om de \u015ftiin\u0163\u0103 spunea c\u0103, dup\u0103 nenorocirea din Asia, axa lumii s-a schimbat. M\u0103 tem c\u0103 suntem \u00een preajma sf\u00e2r\u015fitului. Am uitat verticala, ne-am \u00eentins pe orizontala profitului, ne-am n\u0103cl\u0103it \u00een mocirla materiei. Spiritul nu mai este \u00een noi. Suntem numai o poft\u0103 a trupului\u2026 Sau a banului\u2026 De aceea rom\u00e2nul spune c\u0103 \u201ebanul e ochiul dracului\u201c. E o veche zical\u0103 \u015fi e adev\u0103rat\u0103. Te dezumanizeaz\u0103. Sunt at\u00e2t de \u00eendurerat\u0103 de spectacolul contemporan, \u00eenc\u00e2t greu m\u0103 pot desp\u0103timi, privind cu indiferen\u0163\u0103 \u00eemprejur. M\u0103 uit la oameni cu dragoste, dar v\u0103d mul\u0163i oameni lipsi\u0163i de mil\u0103, cei care au ma\u015fini de miliarde \u015fi pe care le schimba frecvent, dar nu ar da un leu s\u0103racilor\u2026 Sau pentru refacerea unei biblioteci, a unei case memoriale, a unei biserici\u2026 Iar asta \u00eenseamn\u0103 s\u0103-\u0163i pierzi sufletul, a pierde iubirea pentru aproapele t\u0103u, pentru tot ceea ce este crea\u0163ie, spirit. Peste tot auzi manele\u2026 ni\u015fte orori. Apoi lipsa de cuviin\u0163\u0103; noi eram un popor cuviincios, iar acest cuv\u00e2nt a disp\u0103rut din vocabularul nostru. Exist\u0103 \u00een noi acest impuls de vulgarizare, de injosire. Suntem cufundati \u00een mla\u015ftina materiei. Avem ce merit\u0103m, din toate punctele de vedere.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Daunele intelectuale, morale, spirituale care se trag din Internet sunt extrem de numeroase \u015fi periculoase. Noi vrem s\u0103 ne substituim \u00eentr-un chip f\u0103cut cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103. Ne desp\u0103r\u0163im de cuv\u00e2ntul scris, de cartea \u201eLectura pe Internet\u201d: Ce-i asta? R\u0103m\u00e2nem oameni ai galaxiei Gutenberg sau nu? Eu r\u0103m\u00e2n un om al civiliza\u0163iei Gutenberg, \u015fi nu al televizorului \u015fi a tot ce este legat de aceste mijloace. Internetul devine d\u0103unator. Cuv\u00e2ntul este cel care r\u0103m\u00e2ne \u015fi nu imaginea care fuge, aceasta este r\u0103v\u0103\u015fitoare de minte \u00een vreme ce cuv\u00e2ntul fixeaz\u0103. Cuv\u00e2ntul este Logos \u2013 \u015fi suntem \u00eentr-o lume a spiritului \u2013 \u00een timp ce aceste m\u0103run\u0163i\u015furi ne \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de ceea ce a fost a\u015fezarea min\u0163ii noastre de p\u00e2n\u0103 acum. Nimeni nu va mai fi om cultivat dac\u0103 devenim oameni ai civiliza\u0163iei televiziunii. Televizorul este o descoperire excep\u0163ional\u0103, dar care poate deveni un pericol general uman pentru cei care nu mai fac altceva dec\u00e2t s\u0103 se uite la televizor.<\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi, noi lupt\u0103m \u00eempotriva Logosului. A p\u0103r\u0103si cartea, ceea ce este statornic \u00een via\u0163a noastr\u0103, esen\u0163ial, a p\u0103r\u0103si cuv\u00e2ntul \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ne risipim, ne irosim facult\u0103\u0163ile intelectuale, iar spiritul nu mai are cu ce se hr\u0103ni. Fiindc\u0103 \u00een clipa \u00een care intr\u0103m \u00een aceast\u0103 nebunie uitam \u015fi rug\u0103ciunea. Nu ne mai putem str\u00e2nge mintea \u00een rugaciune at\u00e2ta vreme c\u00e2t e\u015fti n\u0103ucit de imagini, de televiziune. \u015ei atunci, ce alegem?! Cei credincio\u015fi poate nu au aflat ce deosebire exist\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 lumi \u2013 a cuv\u00e2ntului \u015fi a imaginii. Cuv\u00e2ntul e statornic, creator. Imaginea e r\u0103v\u0103\u015fitoare, \u00een\u015fel\u0103toare, trece, iar pentru suflet nu r\u0103m\u00e2ne nimic. \u015ei a\u015fteptam sf\u00e2r\u015fitul. Din nefericire, cred c\u0103 g\u00e2ndesc adev\u0103rat. G\u00e2ndesc logic, \u00eentr-o viziune escatologic\u0103, dar s\u0103n\u0103toas\u0103. Pentru c\u0103 \u015ftiu ce \u00eenseamn\u0103 un final dezastruos \u015fi \u015ftiu ce ar \u00eensemna pentru fiecare dintre noi un sf\u00e2r\u015fit luminos la cap\u0103tul unei vie\u0163i bine \u00eentocmite \u015fi \u00een\u0163elept conduse.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Nu se poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 modele. Tinerii sunt total debusola\u0163i. Nu vede\u0163i c\u0103 toate datele sociologice relev\u0103 faptul c\u0103 sunt tot mai debusola\u0163i? Au totu\u015fi credin\u0163a \u00een Dumnezeu \u015fi au nevoie de valori. De unde s\u0103 le ia, dac\u0103 nu exist\u0103 acele persoane care s\u0103 le deschid\u0103 drumul c\u0103tre valori \u015fi dac\u0103 ei aud c\u0103 tot ceea ce consider\u0103m noi, b\u0103tr\u00e2nii, valori, nu sunt valori, sunt non-valori? Atunci \u00een mintea lor se face o confuzie absolut dramatic\u0103, uneori.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Am sentimentul c\u0103 familia nu mai are coeziunea pe care o avea odat\u0103. Nu mai e legat\u0103 de acea caldur\u0103, de acel fluid insesizabil care unea membrii unei comunit\u0103\u0163i familiale. \u015ecoala ar trebui, p\u0103rin\u0163ii pot s\u0103 infuzeze foarte bine credin\u0163a, presupun\u00e2nd c\u0103 ei nu au cultur\u0103. Dac\u0103 p\u0103rin\u0163ii ar fi intelectuali\u2026<\/strong><\/p>\n

Chiar dac\u0103 unii nu s-au n\u0103scut cu biblioteca \u00een cas\u0103, nici nu au fost educa\u0163i s\u0103 se duc\u0103 spre bibliotec\u0103.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi este o perioad\u0103 critic\u0103. Dac\u0103 lucrurile ar merge pe un f\u0103ga\u015f istoric normal, ar veni, dup\u0103 ac\u0163iune, reac\u0163iunea \u015fi invers. S-ar lini\u015fti lucrurile \u015fi s-ar a\u015feza. S-ar reconstitui un fel de atitudine respectuoas\u0103 fa\u0163\u0103 de un trecut pe care, \u00een general, \u00eel contestam, pentru c\u0103, de regul\u0103, se contest\u0103 trecutul \u00een versiunea \u201enew-age\u201c, pe care foarte mul\u0163i au adoptat-o f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie despre ce e vorba. Dac\u0103 nu ne-am reveni, atunci \u015fansele de degradare ar fi din ce \u00een ce mai mari. Marea mas\u0103 a concet\u0103\u0163enilor no\u015ftri tr\u0103ie\u015fte totu\u015fi \u00eentr-o perioad\u0103 de lipsa de valori. Eu m\u0103 g\u00e2ndesc la muzic\u0103. Nu m\u0103 g\u00e2ndesc la muzica mare, muzica cult\u0103, care \u015fi ea sufer\u0103 pentru c\u0103 nu mai este a\u015fa de pre\u0163uit\u0103 \u2013 nu se mai bate lumea pe concertele de la Filarmonic\u0103 sau de la Sala Radio, iar marii soli\u015fti nu mai sunt a\u015fa de pre\u0163ui\u0163i ca pe vremuri. \u00cen schimb, vine Michael Jackson \u015fi mii de pu\u015fti se omoar\u0103 pe arene. La \u00eentrebarea care mi s-a pus: \u201ene mai putem \u00eentoarce?\u201d e foarte greu de r\u0103spuns. E foarte greu s\u0103 te \u00eentorci \u00eenapoi de la manele la J.S. Bach.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Cine ne poate scoate din aceast\u0103 letargie, dac\u0103 nu modelele? Am impresia c\u0103 na\u0163iunea aceasta vrea s\u0103 fie neap\u0103rat ca altcineva. Vrem c\u0103 acolo\u201c. Fiecare \u201eacolo\u201d este acolo, nu aici. Avem \u015fi noi \u201eaici\u201c-ul nostru, dar cum s\u0103 le sco\u0163i din cap asta? E foarte complicat! Ce e al lor, e al lor \u015fi ce e al nostru e al nostru. Noi abolim trecutul, abolim r\u0103d\u0103cinile. Procesul este foarte insidios \u015fi poate prinde. V\u0103d ceva la vecin \u015fi vreau s\u0103 fiu ca el. Dar eu am trecutul meu, am determin\u0103rile mele interioare \u015fi nu pot s\u0103 fiu ca el, pentru c\u0103 el are alte motiva\u0163ii, alte condi\u0163ion\u0103ri. Ni\u015fte oameni foarte cultiva\u0163i \u015fi neimplica\u0163i politic ar putea face aceasta. E foarte greu \u00eens\u0103! Dupa 12 ani \u00eenc\u0103 nu se poate pune problema. Peste 20-30 ani, c\u00e2nd lumea va fi \u00een\u0163eles ce \u00eenseamn\u0103 democra\u0163ie\u2026<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Pentru omul de r\u00e2nd, libertatea \u00eenseamn\u0103 a ie\u015fi cu b\u00e2ta la drum. Pentru omul superior, libertatea nu e dec\u00e2t interioar\u0103, ceea ce e un adev\u0103r trist. \u00cen general, adev\u0103rurile sunt cam triste \u015fi de aceea lumea nu le iube\u015fte.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Nu \u015ftiu la ce scar\u0103 s-au produs fenomenele acestea \u201ede \u00eemprumut\u201c. La noi, s\u0103 zicem, perioada pa\u015fopti\u015ftilor \u015fi imediat postpa\u015foptist\u0103 \u2013 de\u015fi nu se compar\u0103 ca scar\u0103 \u2013 a fost o astfel de perioad\u0103 \u00een care se urm\u0103reau modele str\u0103ine cu pasiune. Se adoptau f\u0103r\u0103 nici un fel de rigoare critic\u0103 institu\u0163ii, c\u0103r\u0163i, mod de via\u0163\u0103. Este ceea ce numea Maiorescu \u201eformele f\u0103r\u0103 fond\u201c. Maiorescu a avut curajul \u015fi a \u00eenfruntat public, fiindc\u0103 nu risca politic dec\u00e2t s\u0103-l be\u015fteleasc\u0103 liberalii. \u201eTimpul\u201d lui Eminescu era citit zilnic de C.A. Rosetti, care era du\u015fmanul de moarte al conservatorilor, cei care p\u0103strau esen\u0163ele, nucleele puternice de tradi\u0163ie. Sigur c\u0103 a fost un fenomen de tranzitie \u015fi ca atare pasager. Dar \u015fansa care a fost? C\u0103 Maiorescu i-a avut lang\u0103 el \u015fi i-a lansat pe Eminescu, Caragiale, pe Creang\u0103, pe Slavici. Adic\u0103 a oferit ni\u015fte modele de autenticitate cultural\u0103. C\u00e2nd va veni \u015fi la noi acel Maiorescu care s\u0103 nu fie amenin\u0163at de toate partidele politice? V\u0103 da\u0163i seama cum ar fi atacat, insultat un Maiorescu ast\u0103zi \u015fi mai ales de c\u00e2te partide? Esen\u0163ial ar fi ca el s\u0103 aib\u0103 \u00een jurul lui o pleiad\u0103 de oameni de cultur\u0103 \u015fi mai cu seam\u0103 de creatori.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Slav\u0103 Domnului, rom\u00e2nu-i foarte talentat, dar nu trebuie s\u0103-i z\u0103p\u0103ce\u015fti zilnic min\u0163ile cu sminteli ca s\u0103 nu-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 matca lui proprie, izvor\u00e2t\u0103 din ni\u015fte r\u0103d\u0103cini, dintr-o istorie a spiritului, a intelectului, a creativit\u0103\u0163ii \u00eens\u0103\u015fi. Dac\u0103 nu-i pui \u00een fa\u0163\u0103 modelele autentice, el ce poate s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103? Am g\u0103sit o foarte frumoas\u0103 defini\u0163ie a artei postmoderniste: art\u0103 care \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 via\u0163a \u015fi arta \u00een cioburi. Excelent! Totul este fragmentat, totul este sf\u00e2\u015fiat, totul este vulgarizat, din nenorocire, degradat sub aspect al formei. M\u0103 g\u00e2ndesc la limba rom\u00e2n\u0103, care a ajuns unde a ajuns. Este una dintre marile mele dureri. Se vorbe\u015fte, ast\u0103zi, execrabil! Este catastrofal ceea ce se \u00eentampl\u0103. Avea Odobescu o vorb\u0103 despre limba rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 o \u201elimb\u0103 spornic\u0103 \u015fi v\u00e2rtoas\u0103\u201c, adic\u0103 o limb\u0103 bogat\u0103 \u015fi cu impact. Foarte frumos spus. Impact asupra min\u0163ii \u015fi asupra inimii. Or, impactul lingvistic ast\u0103zi este zero. Se poate vorbi, se poate tr\u0103nc\u0103ni la nesf\u00e2r\u015fit, dar f\u0103r\u0103 nici un efect.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Eu sunt b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u015fi cu at\u00e2t mai mult, apropiindu-m\u0103 de sf\u00e2r\u015fit, socotesc lucrurile acestea ca pe cele mai mari bucurii: bucuriile spirituale, de natur\u0103 spiritual\u0103. O participare la o liturghie extraordinar\u0103, la o rug\u0103ciune extraordinar\u0103. Acestea sunt, dup\u0103 p\u0103rerea mea, cele mai mari bucurii. Dupa aceea, bucuriile muzicii. Acolo este centrul vie\u0163ii mele. O audi\u0163ie extraordinar\u0103 era o stare de beatitudine aproape ca ora de rug\u0103ciune, fiindc\u0103 muzica este cel mai direct drum c\u0103tre Dumnezeu.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Venirea la V\u0103ratec a fost o \u00eent\u00e2mplare, s\u0103 zicem. Dar nu este nimic \u00eent\u00e2mpl\u0103tor pe lume. Totul e f\u0103cut de sus. M-a invitat aici prietena mea Valerica Sadoveanu, \u00een fiecare var\u0103. Din ce \u00een ce mai mult m-am apropiat de V\u0103ratec, am cunoscut V\u0103ratecul, am cunoscut celelalte m\u0103n\u0103stiri dimprejur, m-am \u00eemprietenit cu preo\u0163ii, cu stare\u0163ii, cu c\u0103lug\u0103rii. \u00cen 1985, c\u00e2nd Valerica s-a pr\u0103p\u0103dit, am r\u0103mas \u00een locul ei, fiindc\u0103 \u00eentre timp m\u0103icu\u0163a, st\u0103p\u00e2n\u0103 a acestei case, plecase \u00een America \u00eempreun\u0103 cu fratele ei, trimi\u015fi de Patriarhia Rom\u00e2n\u0103, \u015fi \u00cenalt Preasfin\u0163itul Pimen al Sucevei \u015fi R\u0103d\u0103u\u0163ilor, al treilea proprietar al casei, ne-a \u00eeng\u0103duit aici. Au r\u0103mas aici m\u0103icu\u0163a b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u015fi cea t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi erau singure \u015fi neajutorate \u015fi eu m-am ocupat de ele materialmente. Ne-am apropiat suflete\u015fte foarte mult de ele, so\u0163ul meu \u015fi cu mine. Dup\u0103 ce a murit so\u0163ul meu, vin cu sora mea \u015fi de atunci st\u0103m aici cel pu\u0163in 9 luni pe an, din aprilie p\u00e2n\u0103-n noiembrie.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Abia pe urm\u0103 am aflat c\u0103 Eminescu a stat, la V\u0103ratec, \u00een casa aceea de l\u00e2ng\u0103 cimitir. Acum am auzit ce inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 fac\u0103 cei de la Funda\u0163ia Lucre\u0163iu: s\u0103 restaureze casa.<\/strong><\/p>\n

Sunt ni\u015fte copii extrem de entuzia\u015fti \u015fi nu se opresc la nici un obstacol. Au fost unii, chiar din jude\u0163ul Neam\u0163, care au vrut s\u0103 pun\u0103 obstacole: c\u0103 nu-i adevarat, c\u0103 n-a stat acolo Eminescu, c\u0103 el a stat cu Veronica Micle, ca si cum, la vremea aceea, Eminescu \u2013 care era at\u00e2t de decent, at\u00e2t de discret \u00een leg\u0103tura aceasta, era un om de-o cuviin\u0163\u0103 extraordinar\u0103 \u2013 ar fi stat cu ea \u00een casa maicilor acum 100 de ani. Lucrul acesta este imposibil. Nou\u0103 ne-a povestit stare\u0163a, Maica Pelaghia, care avea 102 ani c\u00e2nd am cunoscut-o eu. Cu Valerica am fost la ea, \u015fi avea o memorie extraordinar\u0103. \u00ce\u015fi aducea aminte cum ie\u015feau \u015fi se duceau la plimbare, diminea\u0163a, Eminescu cu Creang\u0103. Creang\u0103 a venit \u015fi el aici, la V\u0103ratec, pentru c\u0103, la un moment dat, avea impresia c\u0103 Eminescu ar fi tratat mai bine aici, la bolni\u0163\u0103, la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, dec\u00e2t la spitalele celelalte, \u015fi-l adusese aici. De altfel, l-a dus pe Eminescu la \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit, la spovedit. Exist\u0103 \u00een acest sens o consemnare a unui preot.<\/strong><\/p>\n

Cei de la funda\u0163ie sunt gata s\u0103 \u00eenceap\u0103 construc\u0163ia. Au deschis \u015fi conturi, dar numai dou\u0103 persoane au contribuit p\u00e2n\u0103 acum. Oamenii nu prea \u015ftiu despre toate astea. Recent a fost \u015fi un colocviu pe aceast\u0103 tem\u0103. Eu am vorbit despre corelarea dintre cultura bisericeasc\u0103 \u015fi cea profan\u0103, despre \u015fi cum ar trebui s\u0103 se \u00eentrep\u0103trund\u0103, \u015fi cum se \u00eentrep\u0103trundeau \u00een trecut. Osmotic, \u00eentr-un chip firesc. Ast\u0103zi, exist\u0103 o secularizare a bisericii. Semnalul l-a dat Fran\u0163a la Revolu\u0163ia francez\u0103. Ori, asta e o problem\u0103. Practic, intelectualii nu mai au leg\u0103tur\u0103 cu biserica, \u00een modul pe care-l aveau pe vremuri. Aceasta scriam \u015fi \u00een studiul meu \u201eCredin\u0163\u0103 \u015fi cunoa\u015ftere la Eminescu\u201c, c\u00e2nd am spus c\u0103 \u00een arcul credin\u0163ei lui au fost nenum\u0103rate fr\u00e2nturi sau nenum\u0103rate falii, dar educa\u0163ia religioas\u0103 primit\u0103 \u00een copil\u0103rie, de la surorile mamei lui, care erau maici la Agaton, la schit, a r\u0103mas \u00een el imprimat\u0103 \u015fi<\/strong><\/p>\n

s-a reg\u0103sit, re-ar\u0103tat, a reap\u0103rut \u00een anii de sf\u00e2r\u015fit. \u00cen acele foarte frumoase rug\u0103ciuni, \u00een sonetul acela superb \u201eVino asupra mea, lumin\u0103 lin\u0103\u201d sau cel\u0103lalt, \u201eRug\u0103mu-ne \u00eendur\u0103rilor luceaf\u0103rului m\u0103rilor\u201c, \u00een \u201eDumnezeu \u015fi om\u201c, \u201e\u00cenvierea\u201c, \u201eColindele\u201c. E foarte important pentru intelectual s\u0103 aib\u0103 temelia de credin\u0163\u0103. Copilul nu \u015ftie ce-i aceea credin\u0163\u0103, dar \u00eei inculci, \u00eei infuzezi continuu acea credin\u0163\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-l r\u00e2nduielile. Duc\u00e2ndu-l s\u0103-l \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fti, s\u0103-l spovede\u015fti.<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Acum o vreme, \u00een acest hol, de la V\u0103ratec, se str\u00e2n-seser\u0103 vreo 20 de tineri, membrii ASCOR de la Ia\u015fi. Am stat dou\u0103 ore \u015fi jum\u0103tate de vorb\u0103 cu ei, fiindc\u0103 pentru asta veniser\u0103. M-au \u00eentrebat lucruri at\u00e2t de duioase, de \u00eenduio\u015f\u0103toare pentru mine, \u00een ceea ce-i privea. M\u0103 uitam la ei cu dragoste \u015fi cu mil\u0103, fiindc\u0103 m\u0103 g\u00e2ndeam la ce-o s\u0103-i supun\u0103 via\u0163a, la c\u00e2te \u00eencerc\u0103ri. M\u0103 \u00eentrebau: \u201eCum s\u0103 rezist\u0103m, doamna Bu\u015fulenga? Cum s\u0103 nu c\u0103dem \u00een ispite?\u201d Le-am spus: \u201eCopii, face\u0163i-v\u0103 o plato\u015f\u0103. Eu nu pot s\u0103 v\u0103 spun mare lucru, pentru c\u0103 fiecare om are destinul lui \u015fi are un raport al lui interior cu propriul lui destin. Constitui\u0163i-v\u0103 o plato\u015f\u0103 a voastr\u0103 \u015fi aceasta s\u0103 fie o plato\u015f\u0103 a senin\u0103t\u0103\u0163ii, a dragostei pentru toat\u0103 crea\u0163ia, pentru tot ceea ce se afl\u0103 sub soare. S\u0103 v\u0103 fie g\u00e2ndul pe vertical\u0103. De multe ori am spus s\u0103 nu uita\u0163i c\u0103 exist\u0103 vertical\u0103\u201c. Pentru c\u0103 dac\u0103 uit\u0103m verticala, c\u0103 exist\u0103 Dumnezeu, suntem termina\u0163i, \u015fi sub raport spiritual, dar \u015fi omenesc propriu-zis. \u00cen aceast\u0103 plato\u015f\u0103, rug\u0103ciunea s\u0103 fie foarte bine fixat\u0103, pentru c\u0103 e nevoie de ea \u00een momentele grele. E nevoie de chemarea noastr\u0103. Fiecare dintre noi, c\u00e2nd ne \u00eent\u00e2lnim cu greutatea, cu un obstacol, cu o nepl\u0103cere, cu o nenorocire spunem: Ajut\u0103-mi Doamne! D\u0103, Doamne!\u201c. Fr\u00e2ntura aceasta de rug\u0103ciune am putea s-o spunem mai des. \u015ei mai este ceva. O s\u0103 v\u0103 spun acum cum f\u0103ceam eu foarte mult \u00een tinere\u0163ea mea. Mergeam pe strad\u0103, alergam de la un curs la altul, de la o facultate la alta \u015fi \u00eencercam s\u0103 g\u00e2ndesc pozitiv, pentru toat\u0103 lumea, fiindc\u0103 pu-terea g\u00e2ndului este enorm\u0103. Trebuie ca fiecare dintre noi s\u0103 devenim un emi\u0163\u0103tor de unde pozitive, de unde de dragoste, de pace, de bucurie \u015fi de lumin\u0103. Eu socotesc c\u0103 dac\u0103 tot timpul am zice \u201eDoamne, s\u0103 d\u0103ruim semenilor no\u015ftri un g\u00e2nd de dragoste, pace, bucurie \u015fi de lumin\u0103\u201c, dac\u0103 tot timpul am g\u00e2ndi a\u015fa, \u00een momentele noastre libere, am crea o adev\u0103rat\u0103 noosfer\u0103 spiritual\u0103. Am impresia c\u0103, de fapt, ceea ce este agresat la noi este tocmai noosfera, de care vorbea a\u015fa de mult Camil Petrescu. Noi trebuie, cu g\u00e2ndirea pozitiv\u0103, s\u0103 ne \u00eempotrivim agresiunii noosferei, cer\u00e2nd pentru lume, pentru semenii no\u015ftri, pentru aproapele nostru. S\u0103 g\u00e2ndim \u00eentotdeauna la aproapele nostru.<\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi, am ajuns s\u0103 nu mai fie aproapele nostru. Este departele nostru. M\u0103 tem c\u0103, dac\u0103 nu vom g\u00e2ndi pozitiv leg\u0103tura noastr\u0103 cu aproapele, o s\u0103 ajungem acolo unde a zis Nietzsche. Suntem \u00een pericol s\u0103 ne izol\u0103m. Alienarea aceea, despre care s-a vorbit at\u00e2ta vreme de la jum\u0103tatea secolului trecut, ne amenin\u0163\u0103 pe to\u0163i. Singura ie\u015fire din asta este \u00eendreptarea c\u0103tre aproapele nostru. \u00cen felul acesta \u00eendepline\u015fti \u015fi o porunc\u0103 Dumnezeiasc\u0103 \u015fi realizezi \u015fi o comuniune social\u0103, f\u0103r\u0103 de care lumea nu mai poate exista. \u201eS\u0103 iertam tuturor\u201c, cum zice M\u00e2ntuitorul. E adev\u0103rat c\u0103 e groaznic de greu, dar m\u0103car nu-i face r\u0103u, bucur\u0103-te de bucuria lui sau \u00eendurereaz\u0103-te de durerea lui. A\u015fa se spune, c\u0103 de durerea lui mai degrab\u0103 te \u00eendurerezi, dec\u00e2t s\u0103 te bucuri de bucuria lui.”<\/strong><\/p>\n

Zoe Dumitrescu Bu\u0219ulenga<\/strong><\/em><\/p>\n

http:\/\/zoedumitrescubusulenga.wordpress.com\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Trebuie s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 eu tr\u0103iesc \u00een permanen\u0163\u0103 cu un sentiment de frustrare. Lumea se amuz\u0103 c\u00e2nd spun asta, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14155","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14155","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14155"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14155\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14158,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14155\/revisions\/14158"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14155"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14155"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14155"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}