{"id":14167,"date":"2013-07-18T17:59:29","date_gmt":"2013-07-18T17:59:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14167"},"modified":"2013-07-21T19:05:24","modified_gmt":"2013-07-21T19:05:24","slug":"primul-interviu-al-parintelui-justin-parvu-iulie-1991","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/07\/18\/primul-interviu-al-parintelui-justin-parvu-iulie-1991\/","title":{"rendered":"Primul interviu al P\u0103rintelui Justin P\u00e2rvu, iulie 1991"},"content":{"rendered":"

\u00a0\"\"<\/a>\u201cDragostea. .. toate le sufer\u0103, toate le crede, toate le n\u0103d\u0103jduie\u015fte, toate le rabd\u0103 \u201d<\/p>\n

(1 Cor 13:4, 7)<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea Secu, Iulie 1991, de Monahia Nina<\/p>\n

Fiind convertit\u0103 la ortodoxie \u015fi c\u0103lug\u0103ri\u0163\u0103, am avut binecuv\u00eentata ocazie s\u0103 vizitez \u015fi s\u0103 stau \u00een m\u0103n\u0103stirile din Rom\u00e2nia timp de 2 ani. O profund\u0103 dragoste fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 \u0163ar\u0103 \u015fi de locuitorii ei a crescut \u00een mine \u015fi am \u00eenv\u0103\u0163at multe; unul din ele este adev\u0103rata natur\u0103 a ospitalit\u0103\u0163ii cre\u015ftine. Rom\u00e2nia a fost o \u0163ar\u0103 ortodox\u0103 de la \u00eenceputuri \u015fi a fost evanghelizat\u0103 de Sf\u00eentul Apostol Andrei. Tradi\u0163ia ortodox\u0103 s-a p\u0103strat aici de-a lungul secolelor. Am \u00eent\u00eelnit mul\u0163i oameni: monahi \u015fi laici, a c\u0103ror sfin\u0163enie, dragoste pentru Dumnezeu \u015fi apropiere, deci, m-au transformat, m-au impresionat.<\/p>\n

Unul din cei pe care i-am cunoscut \u015fi care a avut o profund\u0103 influen\u0163\u0103 asupra fiin\u0163ei mele a fost P\u0103rintele Justin P\u00e2rvu. L-am \u00eent\u00eelnit prima dat\u0103 c\u00eend era p\u0103rinte duhovnic la M\u0103n\u0103stirea Secu, unde s\u00eent aproximativ 50 c\u0103lug\u0103ri.<\/p>\n

Gazda noastr\u0103 minunat\u0103, P\u0103rintele Ioanichie B\u0103lan, autorul Patericului Rom\u00e2nesc<\/em>, ne-a luat pe dou\u0103 dintre cele cu care am venit \u00een \u0163ara s\u0103-l cunoa\u015ftem. Prima dat\u0103 c\u00eend l-am privit am \u00eenceput s\u0103 pl\u00eeng. Ceva din profunzimea mea a fost atins, de\u015fi nu \u015ftiam nimic despre p\u0103rintele. Am sim\u0163it sfin\u0163enia \u015fi profunzimea lui, am sim\u0163it o atrac\u0163ie \u015fi o dragoste duhovniceasc\u0103 pentru p\u0103rintele \u015fi am dorit s\u0103 \u015ftiu c\u00eet mai multe despre el. Apoi, am \u00eenceput s\u0103 \u00eentreb oamenii despre p\u0103rintele \u015fi am aflat c\u0103 a fost \u00eenchis 16 ani (1948-1964) \u00een timpul comuni\u015ftilor. Mi s-a spus c\u0103 niciodat\u0103 nu face focul \u00een chilia de iarn\u0103 \u015fi mul\u0163i ani a fost \u00een pustie, de aceea mul\u0163i oameni vin s\u0103-i cear\u0103 sfatul \u015fi s\u0103 afle m\u00eeng\u00eeiere, alinare.<\/p>\n

M-am hot\u0103r\u00eet s\u0103-i iau un interviu \u015fi am g\u0103sit ajutorul unui prieten, \u015etefan, care mi-a tradus.<\/p>\n

V\u0103z\u00eend cum oameni din toate col\u0163urile \u0163\u0103rii \u015fi de toate categoriile vin la chilia P\u0103rintelui Justin, mi-am amintit de situa\u0163iile \u00een care pelerinii mergeau s\u0103-l vad\u0103, s\u0103 se sf\u0103tuiasc\u0103 \u015fi s\u0103 se spovedeasc\u0103 p\u0103rin\u0163ilor sfin\u0163i \u015fi \u00een\u0163elep\u0163i ai M\u0103n\u0103stirii Optina.<\/p>\n

Am a\u015fteptat personal a\u015fa cum de obicei oamenii a\u015fteapt\u0103 la u\u015fa chiliei p\u0103rintelui. To\u0163i aduceau p\u0103rintelui daruri: cartofi, ulei, p\u00eeine sau altele \u015fi p\u0103rintele le d\u0103ruia urm\u0103toarei persoane care intr\u0103 la d\u00eensul. P\u0103rintele prime\u015fte fiecare persoan\u0103 cu dragoste deplin\u0103.<\/p>\n

Fiii duhovnice\u015fti \u015ftiu multe situa\u0163ii \u00een care p\u0103rintele i-a ajutat. Mul\u0163i spun despre p\u0103rintele c\u0103 e un sf\u00eent. La prima vedere p\u0103rintele pare simplu, dar \u00een acela\u015fi timp ceva extraordinar \u00eent\u00eelne\u015fti la el. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult la p\u0103rintele e imensa suferin\u0163\u0103 n\u0103scut\u0103 de dragul Domnului, Care-l sfin\u0163e\u015fte, \u015fi de aceea orice povar\u0103 adus\u0103 \u015fi l\u0103sat\u0103 pe umerii lui, fie c\u0103 e u\u015foar\u0103 sau grea, p\u0103rintele o suport\u0103 ca fiind a lui proprie. Am putut s\u0103 v\u0103d cum durerea ascuns\u0103 \u00een cuvintele oamenilor love\u015fte \u00een centrul fiin\u0163ei lui.<\/p>\n

P\u0103rintele st\u0103 lini\u015ftit \u015fi sufer\u0103, \u015fi apoi din gura lui iese exact ceea ce \u00ee\u0163i este necesar \u2013 adev\u0103rat \u015fi simplu.<\/p>\n

Totdeauna str\u0103luce\u015fte \u00een ochii lui o bucurie lini\u015ftitoare.<\/p>\n

P\u0103rintele Justin este acum la o nou\u0103 m\u0103n\u0103stire \u00eenfiin\u0163at\u0103 de el, numit\u0103 Petru Vod\u0103.<\/p>\n

C\u00eend o prieten\u0103 a mea din Bucure\u015fti a citit primul interviu luat P\u0103rintelui Justin la M\u0103n\u0103stirea Secu, s-a hot\u0103r\u00eet s\u0103-l intervieveze pentru un ziar ortodox cre\u015ftin din Bucure\u015fti. Acesta e al doilea interviu. \u00cen al treilea interviu, P\u0103rintele Justin mi-a relatat o minune \u00eent\u00eemplat\u0103 \u00een perioada \u00een care era de\u0163inut politic, despre p\u0103catul de a fi la\u015f \u015fi despre isp\u0103\u015firea acestui p\u0103cat. Ni le-a relatat cu c\u00eeteva nop\u0163i \u00eenainte ca eu s\u0103 p\u0103r\u0103sesc Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Monahia Nina<\/p>\n

Schitul Sf\u00eenta Cruce, M\u0103n\u0103stirea Sf\u00eentul Paisie, Forestville \u2013 California \u2013 Februarie 1994<\/p>\n

LA ORA ACTUAL\u0102 MONAHISMUL PRESUPUNE A PIERDE SINGUR\u0102TATEA<\/p>\n

P\u0103rintele Justin: \u2013 Via\u0163a monahal\u0103 contemporan\u0103 e total diferit\u0103 de ceea ce era \u00een trecut. La aceast\u0103 or\u0103, monahismul e chemat s\u0103 apere adev\u0103rul credin\u0163ei. Monahului i se cere a-\u015fi p\u0103r\u0103si singur\u0103tatea \u015fi izolarea. S\u0103 discut\u0103m despre via\u0163a Sf. Vasile. Via\u0163a lui sf\u00eent\u0103 a tr\u0103it-o \u00een mijlocul suferin\u0163elor oamenilor. Spitalele create de el \u015fi toate celelalte realiz\u0103ri arat\u0103 c\u0103 \u015ftia despre multele suferin\u0163e ale vie\u0163ii.<\/p>\n

Monahul e singura fiin\u0163\u0103 uman\u0103 oarecum avantajat\u0103: el trebuie s\u0103 fie prezent \u015fi s\u0103 munceasc\u0103 oriunde e nevoie, f\u0103r\u0103 a fi pl\u0103tit material. Munce\u015fte din greu pentru alinarea sau u\u015furarea suferin\u0163elor umane \u015fi ale vie\u0163ii, singur. De aceea, ce fac monahii e respectat foarte pu\u0163in. Noi cu greu tr\u0103im via\u0163a ce o avem de tr\u0103it, cu greu mai facem ceea ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 monahii. S\u00eentem dep\u0103\u015fi\u0163i de evenimente. Nu p\u0103rem a percepe s\u0103r\u0103cia spiritual\u0103 cu care se confrunt\u0103 fra\u0163ii din lume. Monahul trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 intens propriul monahism, dar \u00een acela\u015fi timp trebuie s\u0103 poarte de grij\u0103 \u015fi lumii. El trebuie s\u0103 fie un martor rug\u0103tor, o lumin\u0103 arz\u0103toare \u00een ochii lumii, un martor sacrificat pentru adev\u0103rul cre\u015ftin.<\/p>\n

O m\u0103n\u0103stire e \u00eentr-adev\u0103r un loc de rug\u0103ciune. Dar m\u0103n\u0103stirile noastre s\u00eent \u00eengrijorate \u015fi preocupate ca proprii monahi s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 starea de rug\u0103ciune. \u015ei chiar noi, monahii, s\u00eentem reci, lipsi\u0163i de tr\u0103ire, nerug\u0103tori din acest punct de vedere. \u015ei atunci cum putem s\u0103-i ajut\u0103m pe cei din lume care caut\u0103 adev\u0103rul, pe mirenii care s\u00eent din ce \u00een ce mai mul\u0163i?<\/p>\n

Desigur, mirenii doresc s\u0103 vad\u0103 sfin\u0163enia monahilor, acum, aici, pe acest p\u0103m\u00eent. \u015ei nu exist\u0103 nici un mod s\u0103-i min\u0163i. Noi, monahii, nu le putem doar spune c\u0103 exist\u0103 Dumnezeu \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 credem \u00een El. Trebuie s\u0103 fim icoane rug\u0103toare arz\u0103toare de dor de Dumnezeu, lumini, pentru c\u0103 oamenii de care noi ne ocup\u0103m s\u00eent foarte preg\u0103ti\u0163i intelectual (chiar intelectuali cul\u0163i) \u015fi care caut\u0103 adev\u0103rul.<\/p>\n

S\u00eentem lipsi\u0163i de credin\u0163a \u015fi de curajul Sfin\u0163ilor no\u015ftri P\u0103rin\u0163i.<\/p>\n

Pe p\u0103m\u00eent minunea noastr\u0103 este s\u0103 tr\u0103im o via\u0163\u0103 sf\u00eent\u0103 \u00een mijlocul at\u00eetor lucruri la care trebuie s\u0103 renun\u0163\u0103m. De fapt noi, rom\u00e2nii, am tr\u0103it oarecum izola\u0163i, f\u0103r\u0103 a avea parte de mult\u0103 bun\u0103stare \u015fi tehnologie \u015fi aceast\u0103 situa\u0163ie a fost benefic\u0103 pentru nivelul de \u00een\u0163elepciune spiritual\u0103. De exemplu via\u0163a de familie: s\u0103n\u0103tatea vie\u0163ii de familie e necesar\u0103 pentru orice fiin\u0163\u0103 uman\u0103. Ceea ce vreau s\u0103 spun este c\u0103 atunci c\u00eend nu eram ferici\u0163i din punct de vedere material, nu eram considera\u0163i mai pu\u0163in buni cre\u015ftini. \u00cen vest, spiritualitatea cre\u015ftin\u0103 a sl\u0103bit foarte mult din cauza dezvolt\u0103rii tehnologice foarte puternice, \u00eenceput\u0103 \u00een special de la Revolu\u0163ia Francez\u0103.<\/p>\n

S\u0103 v\u0103 spun ce este monahismul: este singura arm\u0103 a unei na\u0163iuni care trebuie s\u0103 lupte \u00eentotdeauna \u00een linia \u00eent\u00eei a b\u0103t\u0103liei. E adev\u0103rat c\u0103 acum noi, monahii s\u00eentem slabi \u015fi mijloacele noastre s\u00eent s\u0103race. Am devenit a\u015fa dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial, c\u00eend francmasoneria ne-a invadat \u0163ara. Biserica a devenit din ce \u00een ce mai supus\u0103. Carol al II-lea a avut un caracter corupt. A omor\u00eet figurile remarcabile ale \u0163\u0103rii, a \u00eenvr\u0103jbit partidele politice \u00eentre ele, a lucrat ca s\u0103 discrediteze \u015fi s\u0103 dezonoreze partidele \u015fi le-a f\u0103cut s\u0103 lucreze \u00eempotriva intereselor \u0163\u0103rii. Biserica a fost mereu subordonat\u0103 politic, supus\u0103 ac\u0163iunilor \u015fi capriciilor politice. \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura noastr\u0103 religioas\u0103 a fost foarte s\u0103rac\u0103. Noi am avut numai un seminar pentru monahi la M\u0103n\u0103stirea Cernica, dar \u015fi el a fost desfiin\u0163at dup\u0103 1940 din motive politice.<\/p>\n

Ascunz\u00eendu-ne \u00een spatele cuvintelor \u201csupun\u00eendu-ne oficialit\u0103\u0163ilor, ne supunem lui Dumnezeu \u00censu\u015fi\u201d, ierarhia noastr\u0103 s-a supus \u00een fa\u0163a cezarului acestei lumi. Acest lucru ne submineaz\u0103 existen\u0163a noastr\u0103. Nu vreau s\u0103 spun c\u0103 trebuie s\u0103 fii nerespectuos, dar acest mod de a deforma versetul biblic ne-a \u00eenrobit pe noi monahii, politicienilor. Din nefericire, s\u00eentem lipsi\u0163i de credin\u0163a \u015fi curajul Sfin\u0163ilor no\u015ftri P\u0103rin\u0163i, care au cobor\u00eet din sih\u0103strie \u015fi au mers pe str\u0103zi \u015fi \u00een pie\u0163ele Constantinopolei ca s\u0103 previn\u0103 distrugerea sfintelor icoane cu propria lor via\u0163\u0103. \u015ei dac\u0103 am avea minimum din aceast\u0103 credin\u0163\u0103 a sfin\u0163ilor \u00een Domnul nostru Iisus Hristos, am putea cu siguran\u0163\u0103 schimba soarta acestei \u0163\u0103ri. Vede\u0163i voi, noi am t\u0103cut prea mult, ne-am f\u0103cut prea mult c\u0103 nu vedem sau nu auzim. Noi \u00eenc\u0103 dormim. S\u0103 fereasc\u0103 Dumnezeu s\u0103 d\u0103m socoteal\u0103 de aceia care \u015fi-au tr\u0103dat credin\u0163a!<\/p>\n

CEA MAI INTERESANT\u0102 EXPERIEN\u0162\u0102 A VIE\u0162II: A TE CUNOA\u015eTE PE TINE \u00ceNSU\u0162I<\/p>\n

Monahia Nina: \u2013 V\u0103 rug\u0103m, p\u0103rinte, povesti\u0163i-ne ceva din timpul anilor de deten\u0163ie.<\/p>\n

P. Justin: \u2013 Dragii mei, a fost o perioad\u0103 \u00eentunecat\u0103 de cumplit\u0103 suferin\u0163\u0103, ani \u00een care era foarte greu de tr\u0103it. Am avea nevoie de un an \u00eentreg s\u0103 ne lini\u015ftim sufletele ca s\u0103 r\u0103spundem la \u00eentreb\u0103ri. Acele anchete care se f\u0103ceau au implicat mul\u0163i oameni. De exemplu, dac\u0103 am vorbit cu cineva \u00een 1945 numai 10 sau 15 minute \u015fi apoi s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00eelnesc cu acea persoan\u0103 6 luni sau 1 an mai t\u00eerziu \u2013 numele acelei persoane ap\u0103rea \u00een anchet\u0103.<\/p>\n

Trebuia s\u0103 r\u0103spundem \u00eentreb\u0103rilor: \u201cDa, sigur am avut o scurt\u0103 discu\u0163ie\u201d \u015fi anchetatorii \u00eentrebau: \u201cDespre ce a\u0163i vorbit? Despre cum s\u0103 organiza\u0163i rezisten\u0163a?\u201d Apoi r\u0103spundeam: \u201cNu, nimic despre aceste lucruri, doar chestiuni obi\u015fnuite\u201d; \u00een sf\u00eer\u015fit eram b\u0103tu\u0163i, tortura\u0163i psihic p\u00een\u0103 semnam o h\u00eertie \u00een care se spunea c\u0103 noi \u015ftiam totul \u015fi c\u0103 eram criminali. \u015ei a\u015fa luam 10 sau 15 ani pedeaps\u0103.<\/p>\n

Toate aceste \u00eent\u00eempl\u0103ri au \u00eensemnat mult \u00een via\u0163a mea. C\u00eend toate aceste \u00eentreb\u0103ri s-au terminat, via\u0163a mea a cunoscut o perioad\u0103 de pace \u2013 toti de\u0163inu\u0163ii, de fapt, treceam prin aceast\u0103 perioad\u0103. Ea \u00eencepea c\u00eend reu\u015feam s\u0103 p\u0103trunem \u00een interiorul nostru. Aceasta e cea mai important\u0103 experien\u0163\u0103 pe care o po\u0163i avea \u00een timpul vie\u0163ii: a te cunoa\u015fte pe tine \u00eensu\u0163i. Apoi urmeaz\u0103 o perioad\u0103 de consolidare pe calea suferin\u0163ei, gra\u0163ie c\u0103reia reu\u015fe\u015fti s\u0103 te cuno\u015fti pe tine \u00eensu\u0163i. A fost total \u015fi simplu c\u0103 noi ne redescopeream la acele ore pe patul suferin\u0163ei: era o chemare.<\/p>\n

Dup\u0103 15 ani \u015fi jum\u0103tate am \u00eent\u00eelnit pe unul din fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i ca episcop. Se retr\u0103sese de asemenea \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire \u015fi mi-a spus: \u201cP\u0103rinte, \u015ftiu c\u0103 ai suferit mult, dar nu crezi c\u0103 n-ar trebui s\u0103 facem politic\u0103?\u201d \u201cPrea sfin\u0163ite, cu permisiunea voastr\u0103, asta nu e politic\u0103. E dreptul \u015fi datoria noastr\u0103 s\u0103 veghem \u015fi s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m pe noi \u015fi adev\u0103rul cre\u015ftin. Aceasta presupune s\u0103 vorbim \u015fi s\u0103 ar\u0103t\u0103m lumii pericolele cu care se confrunt\u0103 cre\u015ftin\u0103tatea \u00een aceste zile\u201d. Episcopul nu a p\u0103rut mul\u0163umit de acest r\u0103spuns. Numai dup\u0103 ce am \u00een\u0163eles exact de ce eram \u00een \u00eenchisoare am \u00eenceput s\u0103 rezist\u0103m. A urmat o perioad\u0103 \u00een care ne-am \u00eenchipuit, \u015fi apoi ne-am eliberat de iluzia acelor zile \u00een care americanii vor veni \u015fi ne vor elibera pe to\u0163i. Oamenii erau foarte \u00eenfl\u0103c\u0103ra\u0163i de aceast\u0103 speran\u0163\u0103. Dar acest zvon era pur\u0103 propagand\u0103. Era un mijloc prin care comuni\u015ftii f\u0103ceau mai multe victime, prin care mai mul\u0163i deveneau de\u0163inu\u0163i.<\/p>\n

A urmat apoi adev\u0103rata \u00eent\u0103rire duhovniceasc\u0103. A fost foarte puternic\u0103, aproape inexplicabil\u0103, pentru c\u0103 noi eram complet izola\u0163i \u00een fort\u0103re\u0163e ca Aiud \u015fi Gherla. Aiud \u015fi Gherla erau fabrici de martiri \u00een cel mai literar sens al cuv\u00eentului.<\/p>\n

Noi eram martori ai degrad\u0103rii propriului trup. De la un anumit stadiu nu mai eram \u00een stare s\u0103 sim\u0163im nimic \u2013 era ca o pace ad\u00eenc\u0103. Puteai s\u0103 sim\u0163i numai coloana vertebral\u0103. Singurul mijloc de subzisten\u0163\u0103 al trupului era rezisten\u0163a mu\u015fchilor. Dep\u0103\u015firea acestui stadiu ne f\u0103cea s\u0103 a\u015ftept\u0103m \u015fi s\u0103 ne preg\u0103tim de moarte: a tr\u0103i permanent cu aceast\u0103 realitate \u015fi av\u00eend-o mereu \u00een fa\u0163a ochilor a fost un lucru \u00eensp\u0103im\u00eent\u0103tor.<\/p>\n

A\u015fa c\u0103 nu erai uimit c\u00eend colegul t\u0103u de pe priciul al\u0103turat nu \u00ee\u0163i r\u0103spundea c\u00eend era strigat. El putea fi mort \u015fi a\u015fa rapid s-au \u00eent\u00eemplat multe mor\u0163i. Din cauza st\u0103rii avansate de inani\u0163ie, trupul \u00eencepea s\u0103 se umfle peste tot: picioare, degete, cap. Ne \u00eentrebam de ce deveneam a\u015fa de gra\u015fi. Printre noi erau medici care ne-au explicat c\u0103 atunci c\u00eend trupul \u00ee\u015fi pierde puterea nu mai e \u00een stare s\u0103 elimine apa pe care o re\u0163ine \u00een \u0163esuturi. Noi ap\u0103sam cu degetul undeva pe piele, acolo se f\u0103cea o gaur\u0103 \u015fi pielea nu-\u015fi mai revenea la loc. Aceast\u0103 faz\u0103 \u00eensemna c\u0103 moartea era o chestiune de ore. Noi to\u0163i eram foarte tineri: de la 22 la 35 de ani. Oric\u00eend intrai \u00een acea faz\u0103 puteai s\u0103-\u0163i pierzi controlul \u2013 nu mai \u015ftiai ce spui \u015fi ce faci.<\/p>\n

ACELEA ERAU ZILE DE SACRIFICIU \u015eI JERTF\u0102, EXTRAORDINARE, UNICE<\/p>\n

– Ce puteam ca preot s\u0103 fac \u00een acele situa\u0163ii? Am \u00eenceput s\u0103 spovedesc ace\u015fti oameni, \u00een special \u00een Posturi: \u00een Postul Mare, \u00een cel al Cr\u0103ciunului, al Adormirii Maicii Domnului, al Sfin\u0163ilor Apostoli. Dar nu puteam s\u0103 spovedesc dec\u00eet 3 sau 4 oameni care sufereau \u00een aceea\u015fi celul\u0103 cu mine. Ce puteam s\u0103 fac pentru ceilal\u0163i, care erau \u00een celulele de l\u00eeng\u0103 \u015fi deasupra noastr\u0103? Cum puteam s\u0103 ob\u0163in Trupul \u015fi S\u00eengele Domnului Iisus? Aceast\u0103 responsabilitate de a schimba via\u0163a
\nspiritual\u0103 a celorlal\u0163i oameni a devenit bucuria fundamental\u0103 a vie\u0163ii mele. Personal, nu am mai sim\u0163it durerea. Eram \u00een propriul domeniu mai fericit dec\u00eet atunci c\u00eend eram afar\u0103 liber, \u00een lume. Aceasta \u015fi pentru c\u0103 via\u0163a noastr\u0103 spiritual\u0103 devenea din ce \u00een ce mai puternic\u0103, cu mult mai puternic\u0103 dec\u00eet era \u00eenainte de deten\u0163ie.<\/p>\n

Am suferit de hepatit\u0103 \u00een infirmerie. Atunci am terminat ultima buc\u0103\u0163ic\u0103 din Sf\u00eenta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie \u015fi n-a r\u0103mas nici o firimitur\u0103. Era acolo un b\u0103rbat, \u015eerban Constantin de 28 de ani, din Constan\u0163a. Suferea de ciroz\u0103 \u015fi intrase \u00een faza de descompunere. Toat\u0103 ziua \u015fi toat\u0103 noaptea \u0163ipa, gemea \u015fi pl\u00eengea. Nu primise Sf\u00eenta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie de 4 ani \u015fi avea acas\u0103 o so\u0163ie \u015fi doi copii. Ce puteam s\u0103 fac? L-am spovedit uneori noaptea \u015fi diminea\u0163a devreme \u00eentre 4:00 \u015fi 5:00, timp de 5 minute; gardienii ne verificau prin vizet\u0103. Ei patrulau de la un cap\u0103t la altul al culoarului \u015fi se uitau prin vizeta fiec\u0103rei u\u015fi, dac\u0103 stai \u00een genunchi sau \u00eencerci s\u0103 te rogi pentru cineva.<\/p>\n

Ce puteam noi s\u0103 facem? Am aranjat s\u0103 avem o discu\u0163ie \u015fi am spus: B\u0103ie\u0163i, trebuie s\u0103 mergem \u015fi s\u0103 cerem s\u0103 ne vad\u0103 un doctor pentru c\u0103, sl\u0103bi\u0163i cum s\u00eentem, avem dreptul la pu\u0163in vin. \u015ei uite a\u015fa am \u00eenceput: cu o mic\u0103 buc\u0103\u0163ic\u0103 de p\u00eeine pe care o aveam \u015fi cu toate rug\u0103ciunile pe care le \u015ftiam, \u00eentr-un col\u0163, \u00een afara suprafe\u0163ei ce putea fi v\u0103zut\u0103 prin vizet\u0103, singur.<\/p>\n

\u015ei dac\u0103 am s\u0103v\u00eer\u015fit vreodat\u0103 Sf\u00eenta Liturghie, a fost atunci. Acelea erau zile de sacrificiu \u015fi jertf\u0103, extraordinare \u015fi unice.<\/p>\n

\u015ei durerea era s\u0103 vezi cum moare un om \u00een fa\u0163a ta. Aceasta e adev\u0103rata suferin\u0163\u0103. \u015ei a\u015fa am reu\u015fit s\u0103 dau Sf\u00eenta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie acelui b\u0103rbat din Constan\u0163a, care a murit dup\u0103 3 zile, pe care l-au ridicat din celul\u0103. Am spovedit oamenii din celelalte celule prin alfabetul Morse. Fiecare \u015ftia cum s\u0103 comunice cu ceilal\u0163i prin perete. Acum ce puteam noi s\u0103 facem? Nu puteam \u0163ine discu\u0163ii foarte u\u015for; \u00een special c\u00eend discu\u0163iile erau provocate din interior de acei dintre noi care colaborau cu autorit\u0103\u0163ile, puteai s\u0103 spui ceva \u00een acea discu\u0163ie, \u00eenregistrau pe band\u0103 \u015fi apoi foloseau ceea ce ai spus \u00eempotriva ta.<\/p>\n

Noi eram oameni cu condamn\u0103ri mari \u2013 7, 8, 9, 10 ani \u015fi mai mult. Oric\u00eend aveam ocazia, puneam c\u00eeteva firimituri de p\u00eeine \u00een cus\u0103turi. Ni le verificau la intrare \u00eentr-adev\u0103r, dar nu \u00een totalitate. A\u015fa c\u0103 dac\u0103 reu\u015feai s\u0103 ascunzi 20 sau 25 grame de p\u00eeine \u00een cus\u0103turi era suficient s\u0103 prepari Sf\u00eenta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie pentru 100 de oameni. Singurul punct de \u00eent\u00eelnire era toaleta. Puteai s\u0103 trimi\u0163i prin morse, c\u0103 \u00eentr-un loc din toalet\u0103, omul spovedit g\u0103sea Sf\u00eenta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie. Sau puteai s\u0103 trimi\u0163i Sf\u00eenta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie c\u00eend treceau prin fa\u0163a celulelor, asigur\u00eendu-te c\u0103 gardieni nu te vor prinde. Acelea erau zile de lumin\u0103 \u015fi bucurie \u015fi via\u0163a era bogat\u0103. Era cel mai bun loc de educa\u0163ie religioas\u0103. Dar apoi gardienii au descoperi \u015fi imediat au \u00eencercat s\u0103 ne \u00eempr\u0103\u015ftie. Au decis s\u0103 ne trimit\u0103 la o min\u0103 de sare, nef\u0103c\u00eend distinc\u0163ie \u00eentre oamenii s\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi bolnavi.<\/p>\n

AM PR\u0102ZNUIT \u00ceNVIEREA LUI IISUS HRISTOS LA 800 DE METRI SUB P\u0102M\u00ceNT<\/p>\n

Au urmat dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00eeni de munc\u0103 grea. Trebuia s\u0103 m\u00eenuie\u015fti un ciocan uria\u015f cu greutatea \u00eentre 15-20 kg \u015fi s\u0103 spargi buc\u0103\u0163i mari de sare cu el. Jos \u00een min\u0103 temperatura era de 35-40 grade \u015fi apa curgea \u015fuvoi pe trupurile noastre.<\/p>\n

\u00cemi amintesc cum un preot, p\u0103rintele \u015eerban, Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103, la un moment dat nu mai putea \u0163ine ciocanul \u015fi ne-a spus: \u201cPrivi\u0163i, eu inten\u0163ionez s\u0103 le spun c\u0103 refuz s\u0103 m\u0103 sinucid prin acest efort.\u201d \u00cen ziua urm\u0103toare a f\u0103cut un pas \u00eenainte \u00een timpul inspec\u0163iei \u015fi a spus: \u201cDomnule, eu nu mai pot cobor\u00ee \u00een pu\u0163 \u2013 pute\u0163i s\u0103-mi da\u0163i orice munc\u0103 la suprafa\u0163\u0103 dac\u0103 dori\u0163i\u201d. Comandantul i-a spus: \u201cBine, \u00een viitor vom vedea, dar acum intri \u00een min\u0103 \u201c. \u015ei chiar dac\u0103 nu i-a pl\u0103cut ce i s-a spus el a cobor\u00eet \u00een min\u0103. Urm\u0103toarea zi, comandantul lag\u0103rului i-a spus: \u201c\u015eerban, tu stai la suprafa\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen lag\u0103r, un gard \u00eenconjura mul\u0163i metri \u00een lungime o bucat\u0103 de p\u0103m\u00eent. Nu ni se d\u0103dea voie s\u0103 ne apropiem de p\u0103m\u00eentul de l\u00eeng\u0103 gard. Autorit\u0103\u0163ile l-au pus pe \u015eerban la buc\u0103t\u0103rie s\u0103 cure\u0163e cartofi. Soldatul de serviciu i-a spus lui \u015eerban s\u0103 ia co\u015ful de gunoi \u015fi s\u0103-l arunce dincolo de buc\u0103t\u0103rie. Dar buc\u0103t\u0103ria era aproape de bucata de p\u0103m\u00eent de l\u00eeng\u0103 gard. \u201cNu mi se d\u0103 voie s\u0103-l duc acolo\u201d. \u201cDu-te \u015fi arunc\u0103 gunoiul acolo\u201d. A\u015fa c\u0103 el a luat co\u015ful cu gunoi, l-a depozitat acolo, a luat col\u0163ul \u015fi \u00een acel moment au tras \u00een el. S-a \u00eent\u00eemplat \u00een jurul orei 9:00 diminea\u0163a.<\/p>\n

\u00cen 1954, noi am s\u0103rb\u0103torit \u00cenvierea lui Hristos la 800 metri sub p\u0103m\u00eent \u00eentr-o min\u0103 de sare. Totul \u00een acel timp se f\u0103cea dup\u0103 modelul sovietic, \u00eentreaga via\u0163\u0103 era dup\u0103 modelul sovietic: s\u0103rb\u0103torile, muzica, totul. Chiar \u015fi gardienii erau s\u0103tui de asta \u015fi ne cereau nou\u0103: \u201cM\u0103i, c\u00eenta\u0163i-ne ni\u015fte c\u00eentece rom\u00e2ne\u015fti\u201d. \u201cVrem s\u0103 auzim via\u0163a rom\u00e2nilor, s\u00eentem acas\u0103\u201d.<\/p>\n

Jos, \u00een min\u0103, munceam cot la cot cu civilii, dar eram numi\u0163i \u201cFor\u0163a special\u0103 de munc\u0103 \u201c. Nu ne d\u0103deau voie s\u0103 ne strig\u0103m pe nume, purtam numere: 2121, 400 sau 200. Po\u0163i s\u0103-\u0163i imaginezi aceasta? Noi de\u0163inu\u0163ii eram \u00eempreun\u0103 cu acei oameni, mineri civili, care \u00eencercau s\u0103 ne arate nou\u0103 ce trebuie s\u0103 facem \u015fi s\u0103 ne \u00eenve\u0163e cum s\u0103 ne descurc\u0103m (nu \u015ftiam nimic despre minerit). Securi\u015ftii, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een civil sau \u00een uniforme, nu conteaz\u0103, erau tot agen\u0163i de securitate, le-au spus muncitorilor ce lucrau cu noi c\u0103 vor lucra cu condamna\u0163i extrem de periculo\u015fi, cu criminali, \u015fi c\u0103 nu trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103 cu de\u0163inu\u0163ii mai mult dec\u00eet este strict necesar, pentru c\u0103 deveneau agresivi, chiar \u00een stare de crim\u0103. Am c\u0103rat acele unelte de metal foarte grele utilizate \u00een min\u0103. \u00cen mai pu\u0163in de o lun\u0103, acei civili au \u00een\u0163eles c\u0103 criminalii s-au comportat ciudat de pa\u015fnic. Au \u00eenceput s\u0103 se adreseze nou\u0103 cu \u201cdomnule profesor\u201d sau \u201cp\u0103rinte\u201d. Apoi au \u00eenceput s\u0103 se \u00eentrebe: \u201cCe poate fi aceasta? Ce fel de criminali s\u00eent ace\u015fti indivizi?\u201d Dup\u0103 un timp, civilii au \u00eenceput s\u0103 ne aduc\u0103 fr\u00eenturi de informa\u0163ii de la suprafa\u0163\u0103: articole t\u0103iate din ziar, lucruri de genul acesta. Nu pute\u0163i s\u0103 v\u0103 imagina\u0163i ce mult a \u00eensemnat aceasta pentru noi, \u00een special pentru intelectualii care erau printre noi. Era o pedeaps\u0103 de moarte pentru ei s\u0103 nu \u015ftie nimic din ce se \u00eent\u00eempla \u00een societate. Trebuie s\u0103 ai un psihic robust ca s\u0103 fii capabil s\u0103 accep\u0163i acesta, s\u0103-\u0163i salvezi sufletul, inima \u015fi mintea, s\u0103 le p\u0103strezi nealterate, \u00eentregi. Aceasta era de fapt ceea ce \u00eencercau s\u0103 distrug\u0103: \u00eencercau s\u0103-\u0163i omoare sufletul, mintea, inima \u015fi voin\u0163a ta. A\u015fa c\u0103, v\u0103 imagina\u0163i ce binecuv\u00eentare a fost c\u00eend acei civili, acei oameni, l\u0103sau c\u00eeteva \u015ftiri, c\u00eeteva informa\u0163ii ca noi s\u0103 le g\u0103sim. De exemplu am g\u0103sit la un moment dat \u00eensemn\u0103ri ca: \u201cOpri\u0163i cre\u015fterea produc\u0163iei. Autorit\u0103\u0163ile inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 ne oblige s\u0103 muncim c\u00eet mai mult \u015fi noi nu mai putem! Inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 ne taie salariile \u015fi noi avem familii de \u00eentre\u0163inut.\u201d<\/p>\n

Am lucrat \u00eentr-un mod inteligent, s\u0103 \u015fti\u0163i, au fost printre noi mul\u0163i oameni de\u015ftep\u0163i, mul\u0163i intelectuali, chiar dac\u0103 nu se remarcaser\u0103 anterior, \u015fi am fost hr\u0103ni\u0163i din nou. Dar c\u00eend am \u00een\u0163eles motivul schimb\u0103rii modului de comportare fa\u0163\u0103 de noi, am schimbat placa. Noi, de\u0163inu\u0163ii, am fost prea cinsti\u0163i. Dar civilii ne-au ar\u0103tat ce trebuie s\u0103 facem: s\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103m micul tren cu piatr\u0103 la baz\u0103 \u015fi cu minereu la v\u00eerf. A\u015fa c\u0103 \u00een loc de 50 de vagone\u0163i am ajuns la 70. \u015ei asta s-a \u00eent\u00eemplat pentru c\u0103 noi eram prea productivi \u015fi autorit\u0103\u0163ile au \u00eenceput s\u0103 concedieze civilii. \u00cen acela\u015fi timp, unii din civili, foarte precaut, au \u00eenceput s\u0103 strecoare ziare \u00een min\u0103. Acolo printre noi erau oameni de diferite orient\u0103ri politice, exact ca ast\u0103zi. Dup\u0103 ce terminau de citit ziarele, \u00eencepeau s\u0103 fac\u0103 comentarii de o profund\u0103 perspicacitate politic\u0103. Au \u00eenceput s\u0103 ap\u0103r\u0103 diferite fragmente din Sf\u00eenta Scriptur\u0103. Dar, desigur, aceste lucruri erau descoperite p\u00een\u0103 la urm\u0103, pentru c\u0103 erau agen\u0163i printre noi. La trei oameni unul era agent.<\/p>\n

A venit un an de total\u0103 \u015fi veritabil\u0103 izolare. Am fost a\u015fa de separa\u0163i de lume, c\u0103 nu am putut \u015fti c\u00eend au fost Sfintele Pa\u015fti. \u00cen special la Aiud am fost deruta\u0163i de un lucru: la ora 24:00 fix, biserica reformat\u0103 a \u00eenceput s\u0103 bat\u0103 clopotele. Dar noi eram aten\u0163i la biserica ortodox\u0103, ne-am ascu\u0163it urechile s\u0103 auzim acele clopote, \u015ftiam c\u0103 se trag clopotele.<\/p>\n

\u00ceNDR\u0102ZNE\u015eTI S\u0102 SPUI C\u0102 CREZI \u00ceN DUMNEZEU ?<\/p>\n

Personal am fost unul din cei care f\u0103ceau curse cu acei vagone\u0163i pe care \u00eei foloseau \u00een min\u0103 s\u0103 care minereu; a\u015fa c\u0103 slujba mea era \u00een principal s\u0103 merg mult. Mul\u0163i dintre noi munceam \u00eempreun\u0103. Cum puteam s\u0103 s\u0103rb\u0103torim Pa\u015ftele? Am luat toate buc\u0103\u0163ile metalice de la frezele pentru roc\u0103 \u015fi le-am pus pe o sfoar\u0103. F\u0103ceau un zgomot minunat. Le-am b\u0103tut pe toate cu o tij\u0103 metalic\u0103 de la un cap\u0103t la cel\u0103lalt al sforii. Timpul de adunare a fost 2:30. Acela a fost momentul c\u00eend am intrat \u00een ascensor, \u015fi c\u00eend cu to\u0163ii am \u00eenceput s\u0103 facem zgomot. A fost momentul vie\u0163ii noastre, c\u00eend am sim\u0163it o profund\u0103 \u015fi duhovniceasc\u0103 t\u0103iere a respira\u0163iei. Noi, preo\u0163ii, am c\u00eentat tot ceea ce \u015ftiam tare, profund, cu tot riscul. Eram cumva \u00een afara noastr\u0103. Nimeni nu se temea de pericol \u2013 era atunci sau niciodat\u0103. C\u00eend am intrat \u00een lift am intrat c\u00eent\u00eend \u201cHristos a \u00eenviat!\u201d. Apoi am auzit pe cei care coborau de la suprafa\u0163\u0103 \u00een min\u0103 \u00een locul nostru, am putut auzi c\u00eentecul lor \u00een ad\u00eencime, \u00een min\u0103. C\u00eentecul a \u00eenceput jos sub p\u0103m\u00eent, a continuat \u00een lift \u015fi la suprafa\u0163\u0103. Am intrat la du\u015furi c\u00eent\u00eend. Dup\u0103 sp\u0103lare ni se d\u0103dea ceai, dar atunci autorit\u0103\u0163ile ne-au \u00eencuiat \u00een dormitoare dou\u0103 zile. Dup\u0103 cele 2 zile, ne-au adunat pe to\u0163i \u00een fa\u0163a comandantului lag\u0103rului.<\/p>\n

\u201c\u015eti\u0163i de ce a\u0163i fost \u00eencuia\u0163i, nu-i a\u015fa? C\u00eend v\u0103 va intra \u00een minte c\u0103 sunte\u0163i aici pentru reeducare? C\u00eend o s\u0103 v\u0103 vin\u0103 mintea la cap? Privi\u0163i aici, bandi\u0163ilor! Toate vie\u0163ile voastre s\u00eent \u00een m\u00eeinile noastre: noi s\u00eentem cei care decidem ce se va \u00eent\u00eempla cu voi. \u015ei am hot\u0103r\u00eet c\u0103 voi nu sunte\u0163i buni de nimic. V\u0103 vom \u00eempu\u015fca pe to\u0163i! Acum, to\u0163i preo\u0163ii \u00een dreapta mea!\u201d Acolo am fost 20 de preo\u0163i, at\u00eet ortodoc\u015fi, c\u00eet \u015fi greco-catolici. Eu personal n-am ie\u015fit, am stat \u00eempreun\u0103 cu mirenii. Apoi, comandantul a \u00eenceput din nou :\u201dAcum, uita\u0163i-v\u0103 bine la ei! Vede\u0163i ! Ace\u015ftia s\u00eent cei care v\u0103 \u00eenva\u0163\u0103 ideile lor politice. Ace\u015ftia s\u00eent criminalii care v\u0103 bag\u0103 \u00een cap ideea de Dumnezeu. Eu nu \u015ftiu de unde au luat preo\u0163ii ideea de Dumnezeu. M\u0103i, voi! \u00cendr\u0103zni\u0163i s\u0103 spune\u0163i c\u0103 crede\u0163i \u00een Dumnezeu?! Oricine spune c\u0103 crede \u00een Dumnezeu s\u0103 fac\u0103 un pas \u00een fa\u0163a mea, chiar acum!\u201d<\/p>\n

Ce puteam s\u0103 fac? Nu am f\u0103cut pasul prima dat\u0103, dar acum trebuia s\u0103-l fac. Nu am avut curajul \u00een acel moment, dar mi-am spus mie c\u0103 trebuia s\u0103 spun ceea ce a\u015fa era: credeam \u00een Dumnezeu. Am p\u0103\u015fit \u00een fa\u0163\u0103. Comandantul m\u0103 cuno\u015ftea foarte bine. \u201cM\u0103i, spune de unde e\u015fti!\u201d I-am spus de unde s\u00eent \u015fi m-a \u00eentrebat \u201cCrezi cu adev\u0103rat c\u0103 exist\u0103 Dumnezeu, nu-i a\u015fa?\u201d \u201cDa!\u201d \u201cNu mai s\u00eent \u015fi al\u0163ii \u00een afar\u0103 de tine? S\u0103-i chem\u0103m pe to\u0163i aici\u201d. \u015ei au adunat to\u0163i preo\u0163ii. Curtea lag\u0103rului era plin\u0103 de gropi ad\u00eenci \u015fi pline cu ap\u0103. Superiorii ne-au alergat prin acele gropi timp de 2 ore. Dup\u0103 aceea nici una din acele gropi nu mai avea ap\u0103 \u00een ea. Curtea a devenit ca o mla\u015ftin\u0103 murdar\u0103. Au venit vremuri grele pentru noi. Se temeau c\u0103 am putea forma un grup de rezisten\u0163\u0103 acolo. La \u00eenceput ne-au luat la anchet\u0103. Ancheta nu a fost violent\u0103, a fost chiar civilizat\u0103. Autorit\u0103\u0163ile deja \u015ftiau totul despre noi \u2013 eram acolo de mul\u0163i ani \u015fi \u00een timpul anchetelor ne-au ascultat cu aten\u0163ie s\u0103 vad\u0103 ce le spunem.<\/p>\n

Eram acolo de toate categoriile: profesori universitari, ingineri, doctori, judec\u0103tori \u015fi preo\u0163i. Fiecare a \u00eenv\u0103\u0163at unul de la cel\u0103lalt. A fost o \u015fcoal\u0103, o universitate a vie\u0163ii plin\u0103 de respect. Acolo am \u00eenv\u0103\u0163at german\u0103 \u015fi italian\u0103. Acolo erau teologi care ne \u00eenv\u0103\u0163au dogme, rug\u0103ciuni, c\u00eentece de slav\u0103, acatiste, orice. Noi to\u0163i \u00eenv\u0103\u0163\u0103m unii de la al\u0163ii. Iat\u0103 cum a fost p\u0103strat\u0103 flac\u0103ra vie\u0163ii, iat\u0103 cum am r\u0103mas vii. Puteai s\u0103 ascul\u0163i un apicultor, \u015fi dup\u0103 mul\u0163i ani \u015ftiai totul despre albin\u0103rit \u015fi miere \u00een detaliu. Puteai deveni \u00een acela\u015fi timp un viticultor \u015fi un geograf. Dup\u0103 deten\u0163ie ai fi putut merge u\u015for la cea mai bun\u0103 universitate dac\u0103 doreai. \u015ei toate acestea se \u00eent\u00eemplau \u00een situa\u0163ia \u00een care nu era h\u00eertie \u015fi creion. Dar puteai \u00eenv\u0103\u0163a francez\u0103 zg\u00eeriind p\u0103m\u00eentul sau peretele cu un cui sau cu o unghie. Profesorul de francez\u0103 pe care l-am cunoscut scria texte, cuvinte pe pere\u0163i.<\/p>\n

Credeam din suflet c\u0103 era absolut gre\u015fit s\u0103 nu rezist\u0103m \u00eempreun\u0103, s\u0103 nu ne facem datoria, care a fost una de sacrificiu. Totul a \u00eenceput \u00een 1917, cu revolu\u0163ia rus\u0103. Adic\u0103 cu comunismul. Am putut vedea bine amenin\u0163area lui \u2013 noi citeam ziare, nu-i a\u015fa? Numai c\u0103 nu ne-am a\u015fteptat ca acel dezastru va veni peste noi dup\u0103 1944 \u015fi chiar \u015fi apoi nu am fost uni\u0163i \u00eempotriva comunismului. Nu am avut acea putere, \u015fi pentru ceea ce am spus anterior, c\u0103 Biserica sus\u0163ine s\u0103 nu intre \u00een politic\u0103, c\u0103 inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 se supun\u0103 statului. Dar atunci ea nu mai e Biseric\u0103! Ce o va ar\u0103ta pe ea Biseric\u0103? Unde va fi puterea ei? Regimul comunist \u015ftia cum s\u0103 se \u00eemprieteneasc\u0103 cu unul care se supune\u2026<\/p>\n

COMUNI\u015eTII \u015eTIAU FOARTE BINE C\u0102 CEL MAI MARE \u015eI REAL PERICOL A FOST BISERICA<\/p>\n

\u015etefan (traduc\u0103torul rom\u00e2n): \u2013 P\u0103rinte, eu cred c\u0103 poporul nostru \u00een l\u0103untrul s\u0103u nu a avut nimic de-a face cu ideile comuniste.<\/p>\n

P\u0103rintele Justin: \u2013 Nu a avut, e adev\u0103rat. Noi niciodat\u0103 nu am crezut \u00een ideile lor. Comuni\u015ftii au \u015ftiut cum s\u0103-\u015fi introduc\u0103 proprii oameni \u00een locurile potrivite. Ce altceva au f\u0103cut ei? Mul\u0163imi de oameni au devenit de\u0163inu\u0163i. Au luat 7 sau 8 oameni din fiecare sat \u2013 elita: poate un preot, un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, cel mai informat \u015fi cel mai respectat. Apoi restul s-a spus f\u0103r\u0103 murmur. Au introdus imnul republicii \u00een loc de \u201cTat\u0103l nostru\u201d \u00een \u015fcoli, i-au pus pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi pe cei mai importan\u0163i \u00een \u00eenchisori \u015fi i-au \u00eenlocuit cu persoane care abia puteau s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 scrie corect, lor le-au dat puterea. Comuni\u015ftii au adus \u00een fa\u0163\u0103, \u00een frunte, elementele cele mai josnice, oameni f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 Dumnezeu. Le-au oferit avantaje materiale \u015fi le-au dat pentru c\u0103 erau oameni foarte s\u0103raci. Iat\u0103 cum au devenit membri ai partidului comunist. Iar acesta n-a fost nici comunism. A fost doar o parodie groteasc\u0103 \u015fi comunismul, \u015fi na\u0163ionalismul. Comuni\u015ftii \u015ftiau foarte precis ca cel mai mare \u015fi mai real pericol era Biserica. \u015ei asta o spuneau tot timpul: \u201cCum pute\u0163i fi at\u00eet de pro\u015fti s\u0103 \u00eei crede\u0163i pe popii \u0103\u015ftia? Nu vede\u0163i c\u0103 s\u00eent ai no\u015ftri acum? Ei n-au nimic de-a face cu Biserica. Nu vede\u0163i c\u0103 nu mai slujesc Biserica? \u00cen acea perioad\u0103, am a vorbit cu oficialit\u0103\u0163ile securit\u0103\u0163ii c\u0103 de la om la om, f\u0103r\u0103 fric\u0103. Nu m\u0103 puteau r\u0103ni mai ad\u00eenc \u2013 eu eram deja condamnat pe via\u0163\u0103. \u015ei m\u0103 ascultau \u00eentr-adev\u0103r pe mine. La un moment dat au ezitat: \u201cN-ar fi mai bine s\u0103-l credem, ca pe unul care pl\u0103te\u015fte din cauza noastr\u0103?\u201d Dar, desigur, nu puteau fugi de comuni\u015fti cum doreau. Ei spuneau: \u201cAi dreptate, aici tu e\u015fti criminal, de\u015fi nu ai nimic de-a face cu criminalii\u201d.<\/p>\n

\u00cempreun\u0103 cu noi erau criminali adev\u0103ra\u0163i, ho\u0163i, sp\u0103rg\u0103tori, cu sentin\u0163e de 10-15 ani. Te \u00eengrozeai numai c\u00eend te uitai la ei. \u201cDe ce nu ne permite\u0163i jum\u0103tate din tratamentul acestora?\u201d<\/p>\n

Nu ni se permitea s\u0103 ne vedem rudele, s\u0103 \u0163inem coresponden\u0163\u0103, \u00een timp ce criminalii \u015fi ho\u0163ii de drept comun \u0163ineau coresponden\u0163a, primeau pachete de acas\u0103, orice doreau.<\/p>\n

Securi\u015ftii mereu ne r\u0103spundeau c\u0103 noi eram adev\u0103ra\u0163ii criminali periculo\u015fi, din cauza modului de a g\u00eendi. \u201cCu modul vostru de g\u00eendire pute\u0163i omor\u00ee un \u00eentreg popor, \u00een timp ce ace\u015ftia (de\u0163inu\u0163ii de drept comun ) omoar\u0103 un om aici, un om acolo. Pericolul sunte\u0163i voi, cu min\u0163ile voastre \u015fi ideile voastre. De aceea nu v\u0103 d\u0103m voie nici m\u0103car a\u015f vorbi\u0163i cu rudele. Aceasta pentru c\u0103 te convingeau despre lucruri care tu \u00eensu\u0163i \u015ftii c\u0103 s\u00eent bune \u015fi adev\u0103rate. \u201cA\u015fa c\u0103 dac\u0103 nu le accep\u0163i este pentru c\u0103 nu vrei s\u0103 le accep\u0163i \u00eempotriva propriei con\u015ftiin\u0163e\u201d. A\u015fa vorbeam cu ei, f\u0103r\u0103 fric\u0103. Aceasta e ceea ce numesc eu infirmitatea oamenilor. Noi nu \u015ftim cum s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m fiin\u0163a, sufletele \u015fi inimile noastre. Acesta e lucrul care conteaz\u0103 cu adev\u0103rat, aceasta e realitatea fundamental\u0103 pe care noi, ca fiin\u0163\u0103 uman\u0103, trebuie mereu s\u0103 o sprijinim \u015fi s\u0103 o ap\u0103r\u0103m. Noi niciodat\u0103 nu am \u015ftiut s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m sufletul. Ne-am revoltat c\u00eend nivelul material a fost sever redus, dar niciodat\u0103 nu ne-am revoltat c\u00eend sufletul nostru a \u00eenceput s\u0103 fie atacat \u015fi distrus.<\/p>\n

BISERICA TREBUIE S\u0102 SE \u00ceNTOARC\u0102 LA DATORIA EI<\/p>\n

\u015etefan: Crede\u0163i c\u0103 via\u0163a religioas\u0103 ne poate ajuta acum?<\/p>\n

P. Justin: Da, cu siguran\u0163\u0103. Ne poate ajuta \u00een mod esen\u0163ial. Din nefericire avem aceea\u015fi corupt\u0103 ierarhie pe care o avem de 45 de ani de la comuni\u015fti. Ierarhii cu siguran\u0163\u0103 \u00ee\u015fi cunosc meseria, \u015ftiu cum s\u0103 corup\u0103, a\u015fa c\u0103 aproape toat\u0103 ierarhia noastr\u0103 are pete ur\u00eete, hidoase pe con\u015ftiin\u0163\u0103. O pat\u0103 nu poate fi \u015ftears\u0103 mult timp. Eu \u00eei \u00een\u0163eleg. A gre\u015fi e omenesc. Dar a r\u0103m\u00eene \u00een gresal\u0103 \u015fi a gre\u015fi \u00een continuare e diabolic. Nu pot s\u0103 accept aceast\u0103 gre\u015fit\u0103 pozi\u0163ie a Bisericii, a preo\u0163ilor \u015fi a episcopilor, a fiec\u0103ruia c\u00eend e nevoie s\u0103 stai treaz \u015fi s\u0103 lup\u0163i, atunci c\u00eend na\u0163iunea \u015fi credin\u0163a s\u00eent \u00een pericol.<\/p>\n

\u015etefan: S\u00eente\u0163i optimist? Crede\u0163i c\u0103 Rom\u00e2nia\u2026<\/p>\n

P. Justin: Dac\u0103 Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi vine acum \u00een fire, dac\u0103 devine mai cinstit\u0103 \u015fi lupt\u0103 pentru via\u0163\u0103 \u015fi drepturile ei, cu siguran\u0163\u0103 poate \u00eenvinge. Dar pentru aceasta trebuie cu to\u0163ii s\u0103 ne sprijinim \u00eempreun\u0103, unii pe al\u0163ii, p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fit. \u015ei trebuie s\u0103 spun c\u0103 oamenii s\u00eent ceea ce noi preo\u0163ii \u00eei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 fie, \u015fi ceea ce noi s\u00eentem. Noi ne vedem \u00een oameni a\u015fa cum te-ai uita \u00eentr-un pahar. Biserica trebuie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la datoria ei pentru c\u0103 importan\u0163a \u015fi influen\u0163a ei s\u00eent \u00eenfior\u0103toare. Patriarhul trebuie s\u0103 ia totul \u00een m\u00eeinile lui \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 care s\u00eent datoriile oamenilor de ast\u0103zi. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 ca to\u0163i s\u0103 se implice \u00een politic\u0103. Trebuie s\u0103 ne ocup\u0103m de ceea ce Iisus Hristos ne-a \u00eenv\u0103\u0163at pe noi.<\/p>\n

\u015etefan: Care crede\u0163i c\u0103 va fi evolu\u0163ia vie\u0163ii monahale?<\/p>\n

P. Justin: E dificil a spune, at\u00eeta vreme c\u00eet suferim de aceast\u0103 mentalitate bolnav\u0103. Monahismul sufer\u0103 de aceast\u0103 boal\u0103 de care sufer\u0103 \u015fi societatea \u00eens\u0103\u015fi. Dar c\u00eend via\u0163a monahal\u0103 va deveni s\u0103n\u0103toas\u0103 din nou societatea de asemenea se va \u00eens\u0103n\u0103to\u015fi. Via\u0163a monahal\u0103 este acum chiar dec\u0103zut\u0103. S\u00eent foarte \u00eengrijorat de victimele pe care prozelitismul protestant a \u00eenceput s\u0103 le fac\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103. Credin\u0163a noastr\u0103 ortodox\u0103 e \u00een\u0163eleas\u0103 numai cu stimulente materiale, nu vede\u0163i? Nordul Moldovei e inavadat de materialism. Oameniii vin \u015fi \u00eei ademenesc pe moldoveni cu bun\u0103t\u0103\u0163i, pachete, blugi \u015fi nu mai \u015ftiu ce. Bunul nostru cre\u015ftin ortodox e total pierdut, bietul om. Bunurile materiale s\u00eent singurele bunuri care-l intereseaz\u0103 acum. Moldova a fost una din cele mai spirituale p\u0103r\u0163i ale \u0163\u0103rii. Dar acum are o disperat\u0103 concep\u0163ie material\u0103.<\/p>\n

– Crede\u0163i c\u0103 se mai poate descoperi caracterul militant \u00een monahismul nostru? \u00cen ce const\u0103? Aceasta e ceea ce mi-ar pl\u0103cea s\u0103 aud.<\/p>\n

– Tipicul ortodox e al doilea element \u00een compara\u0163ie cu esen\u0163a adev\u0103rului nostru, cu adev\u0103rata chemare \u015fi misiune. Tipicul e un lucru omenesc. Nu e o dogm\u0103, o doctrin\u0103. Sigur, e important c\u00eend \u015fi cum cite\u015fti Vecernia sau s\u0103 s\u0103v\u00eer\u015fe\u015fti Sf\u00eenta Liturghie dup\u0103 r\u00eenduial\u0103. Dar cu adev\u0103rat important este s\u0103 ne cristaliz\u0103m, s\u0103 ne dezvolt\u0103m spiritul de sacrificiu, de jertf\u0103 din noi \u015fi acesta este miezul manifest\u0103rilor exterioare. Vorbesc despre capacitatea de a \u00een\u0163elege v\u00eersta pe care o tr\u0103im acum \u015fi despre rolul pe care-l avem \u00een m\u0103rturisirea adev\u0103rului cre\u015ftin ortodox.<\/p>\n

\u00cen\u0163elege monahismul misiunea cu care se confrunt\u0103? Pentru c\u0103 monahismul, \u00een concep\u0163ia mea, mi\u015fc\u0103 lumea, este cel care \u0163ine aprins\u0103 flac\u0103ra vie\u0163ii \u015fi a adev\u0103rului \u00een lume. Monahismul e geniul cre\u015ftinismului. Nu s\u00eent sigur c\u0103 citirea troparelor, a Vecerniei, Privegherile, trezirea la miezul nop\u0163ii \u015fi citirea Acatistelor \u00eel fac pe om fericit. A\u015f vrea s\u0103 v\u0103d geniul omului cum re\u00eennoie\u015fte via\u0163a monahal\u0103, \u00een sensul de a se umple cu for\u0163\u0103 creativ\u0103. Aceasta e ceea ce vreau. Dar \u00een aceste timpuri nu pot s\u0103 v\u0103d acest lucru. Noi nu vedem c\u0103 Ortodoxia \u015fi adev\u0103rul s\u00eent atacate din toate p\u0103r\u0163ile de ateism, de neoprotestantism, de indiferen\u0163\u0103 \u015fi de altele. Ochii no\u015ftri nu s\u00eent deschi\u015fi \u00een fa\u0163a acestor pericole \u015fi continu\u0103m s\u0103 d\u0103m acela\u015fi r\u0103spuns: \u201cHai s\u0103 postim, hai s\u0103 ne rug\u0103m, hai s\u0103 ne spovedim\u201d. Toate acestea s\u00eent adev\u0103rate \u015fi necesare. Dar noi nu le facem \u00een realitate. Pentru c\u0103 dac\u0103 le-am face, apoi am putea vedea rezultatul: re\u00eennoirea spiritual\u0103 a credin\u0163ei noastre, o via\u0163\u0103 plin\u0103 de jertf\u0103.<\/p>\n

Monahismul e cea mai \u00eenalt\u0103 chemare la aceast\u0103 or\u0103. Via\u0163a monahal\u0103, prin lumina ei, prin energia sacrificiului ei, e singura capabil\u0103 s\u0103 biruie criza actual\u0103.<\/p>\n

Din nefericire, lucrurile nu stau \u00eenc\u0103 a\u015fa. Oamenii adesea spun: \u201cAm v\u0103zut Agapia. Ce m\u0103n\u0103stire frumoas\u0103, ce dr\u0103gu\u0163\u0103, ce mare! Minunate ateliere, minunate lucruri!\u201d \u015ei ce-i cu asta? Nu le pute\u0163i g\u0103si pe acestea \u015fi \u00een lume? Noi nu avem nevoie de reclam\u0103. Noi avem nevoie de Via\u0163\u0103, care s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 dup\u0103 noi. S\u00eentem \u00een criz\u0103, nu-i a\u015fa? \u00cen cea mai mare din istoria Bisericii! Dac\u0103 continu\u0103m a\u015fa, vom disp\u0103rea ca na\u0163iune \u00een mai pu\u0163in de 50 ani.
\nP\u0103rerea mea: Aceasta este cea mai rea criz\u0103 din istoria Cre\u015ftinismului! \u015ei credincio\u015fii, bie\u0163ii oameni continu\u0103 s\u0103 \u00eentrebe: Unde s\u00eent duhovnicii no\u015ftri, preo\u0163ii no\u015ftri, m\u0103n\u0103stirile noastre? Ce fac ei?”<\/p>\n

Interviuri luate de maica Nina Hagopian din Alaska, publicate \u00een revista The Orthodox Word<\/em>, 1994<\/p>\n

Traducere de Radu Hagiu<\/p>\n

Sursa:<\/p>\n

http:\/\/roncea.ro\/tag\/maica-nina-hagopian-din-alaska\/<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u201cDragostea. .. toate le sufer\u0103, toate le crede, toate le n\u0103d\u0103jduie\u015fte, toate le rabd\u0103 \u201d (1 Cor 13:4, 7) M\u0103n\u0103stirea [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14167","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14167","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14167"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14167\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14170,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14167\/revisions\/14170"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14167"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14167"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14167"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}