{"id":14210,"date":"2013-07-22T06:43:28","date_gmt":"2013-07-22T06:43:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14210"},"modified":"2013-07-22T06:51:24","modified_gmt":"2013-07-22T06:51:24","slug":"dorin-suciu-pe-raoul-sorban-destinul-l-a-desemnat-sa-fie-acolo-unde-trebuie-sa-fie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/07\/22\/dorin-suciu-pe-raoul-sorban-destinul-l-a-desemnat-sa-fie-acolo-unde-trebuie-sa-fie\/","title":{"rendered":"Dorin Suciu: “Pe Raoul \u0218orban, destinul l-a desemnat s\u0103 fie acolo unde trebuie s\u0103 fie”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Raoul \u015eorban a fost un personaj providen\u0163ial, adic\u0103 un om pe care destinul l-a desemnat s\u0103 fie acolo unde era nevoie s\u0103 fie, atunci c\u00e2nd era necesar s\u0103 fie, \u015fi care a avut curajul s\u0103 spun\u0103, s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 fac\u0103 ceea ce trebuia f\u0103cut. Pentru ca s\u0103 se \u015ftie \u015fi s\u0103 nu se uite. Cred cu t\u0103rie c\u0103 dac\u0103 el nu \u015fi-ar fi f\u0103cut datoria fa\u0163\u0103 de el \u00eensu\u015fi \u015fi fa\u0163\u0103 de neamul s\u0103u, ast\u0103zi con\u015ftiin\u0163a multora dintre noi, ca rom\u00e2ni, ar fi ar\u0103tat altfel. Nu am s\u0103 scriu \u00eens\u0103 despre cel care a fost Raoul \u015eorban, muzicianul, pictorul, criticul de art\u0103, profesorul, scriitorul, istoricul sau omul politic \u2013 s-a scris despre el frumos, cu vorbe alese -, ci despre omul viu, cel care tr\u0103ie\u015fte \u015fi va mai tr\u0103i un timp, at\u00e2t c\u00e2t vor tr\u0103i amintirile celor care l-au cunoscut.<\/strong><\/p>\n

\u0162in minte ziua c\u00e2nd am avut revela\u0163ia predestin\u0103rii lui Raoul \u015eorban. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentr-o sear\u0103 ce\u0163oas\u0103 de toamn\u0103 a anului 2001. M\u0103 invitase la el acas\u0103, \u00een apartamentul s\u0103u din Bucure\u015fti, ca s\u0103 l\u0103murim \u00eempreun\u0103 sensurile unui pasaj ambiguu dintr-un document descoperit de istoricul Vasile Lechin\u0163an \u00een arhivele clujene. Un raport din data de 5 octombrie 1940 al jandarmeriei horthyste care adeverea faptul c\u0103 Albert Wass, conte de \u0162aga, scriitor \u015fi criminal de r\u0103zboi, reciclat dup\u0103 anul 2000 \u00een simbol cultural \u015fi politic al maghiarimii ardelene, era cel care ini\u0163iase \u00eempingerea la moarte a dou\u0103 tinere evreice \u015fi a doi \u0163\u0103rani rom\u00e2ni. C\u00e2nd am plecat, noaptea t\u00e2rziu, mi-a dat cartea sa Chestiunea maghiar\u0103, ap\u0103rut\u0103 de cur\u00e2nd, dar de neg\u0103sit. Mi-a spus \u015fi de ce: cea mai mare parte a tirajului fusese blocat\u0103 \u00een depozitul editurii la care erau ac\u0163ionari doi oameni politici ajun\u015fi \u00eentre timp la putere \u2013 un prim-ministru \u015fi consilierul s\u0103u \u2013 care aveau nevoie de voturile partidului etnic\u2026<\/strong><\/p>\n

Diminea\u0163a, aproape c\u1eb7 terminasem de citit cartea care dezv\u0103luia \u00eentreaga impostur\u0103 istoric\u0103, cultural\u0103 \u015fi politic\u0103 a \u201ehungarismului\u201d, cum \u00eel numea Raoul \u015eorban, \u015fi, totodat\u0103, drama unei na\u0163iuni c\u0103reia i s-a creat iluzia unei superiorit\u0103\u0163i culturale \u015fi politice \u015fi a unei false misiuni civilizatorii cu consecin\u0163e nefaste pentru ea \u00eens\u0103\u015fi \u015fi pentru na\u0163iunile din jur. Rezultatul, demonstra Chestiunea maghiar\u0103, s-a tradus ini\u0163ial \u00een dispre\u0163ul iar mai apoi \u00een ura fa\u0163\u0103 de tot ce nu este maghiar ci rom\u00e2n, german, s\u00e2rb, croat sau slovac. Totul era scris \u201esine ira et studio\u201d. Nu citisem ceva mai cutremur\u0103tor de la cartea despre Transilvania a lui David Prodan.<\/strong><\/p>\n

Raoul \u015eorban a tr\u0103it, el \u00eensu\u015fi, toate chinurile \u015fi umilin\u0163ele la care au fost supu\u015fi rom\u00e2nii, dar \u015fi evreii, \u0163iganii \u015fi toate celelalte minorit\u0103\u0163i, \u00een perioada celor patru ani \u00een care Transilvania de Nord a fost f\u0103cut\u0103 cadou lui Horthy de c\u0103tre Hitler \u015fi Mussolini. Pentru c\u0103 a \u00eendr\u0103znit s\u0103 scrie despre calvarul neamului s\u0103u \u015fi s\u0103 dea pe fa\u0163\u0103 duplicitatea unor personaje care, din \u201eprieteni\u201d \u015fi \u201edemocra\u0163i\u201d, s-au transformat brusc \u00een neprieteni \u015fi colaboratori zelo\u015fi ai regimului horthyst, a fost acuzat c\u0103 este antimaghiar \u015fi \u015fovin. Nimic mai fals. A iubit \u015fi a respectat limba \u015fi cultura celor cu care \u015fi-a petrecut copil\u0103ria. \u00cen cursul \u00eent\u00e2lnirilor pe care le-am avut, treceam f\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama de la limba rom\u00e2n\u0103 la limba maghiar\u0103 atunci c\u00e2nd discutam despre documente. Vorbea ungure\u015fte cu v\u0103dit\u0103 pl\u0103cere, iar \u00een Bucure\u015fti nu prea avea cu cine. Era un \u00eemp\u0103timit al culturii ungare \u015fi un fin cunosc\u0103tor al literaturii de limb\u0103 maghiar\u0103.<\/strong><\/p>\n

Avea cuno\u015ftin\u0163e vaste \u015fi profunde de istorie a Ungariei. Mi-a prezentat ceea ce el numea \u201edrama Trianonului\u201d, cu real\u0103 compasiune pentru cei c\u0103rora guvernan\u0163ii de atunci ai Ungariei le-au indus o psihoz\u0103 colectiv\u0103 de frustrare care a grevat mai apoi \u015fi mentalul colectiv al genera\u0163iilor urm\u0103toare. Era de p\u0103rere c\u0103 aceast\u0103 dram\u0103 a fost poten\u0163at\u0103 de orbirea clasei politice ungare care, \u015fovin\u0103 \u015fi obsedat\u0103 de hegemonie, a refuzat s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 Pacea din 1920, oric\u00e2t de dureroas\u0103 pentru na\u0163iunea ungar\u0103, era un act de dreptate f\u0103cut popoarelor majoritare \u015fi oropsite ale monarhiei bicefale \u015fi nu un accident funest. \u015ei felul \u00een care, \u00een anii care au urmat, printr-o propagand\u0103 insidioas\u0103, \u00een loc s\u0103 fie l\u0103sat\u0103 s\u0103 se vindece, rana Trianonului a fost reinfectat\u0103 sistematic iar aceea\u015fi propagand\u0103 a transformat iredentismul \u015fi revizionismul \u00eentr-o veritabil\u0103 religie de mas\u0103. Cu consecin\u0163e tragice pentru cei care, nefiind maghiari, au avut ne\u015fansa s\u0103 se afle dup\u0103 Dictatul de la Viena \u00een Transilvania de nord\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00ce\u015fi amintea cum, \u00een mod paradoxal, aceast\u0103 ne\u015fans\u0103 a fost pentru el benefic\u0103 pentru c\u0103 l-a ajutat s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 con\u015ftiin\u0163a faptului c\u0103 era rom\u00e2n. A fost necesar\u0103 pentru aceasta o dubl\u0103 tr\u0103dare, cea a colegilor arti\u015fti \u015fi cea a prietenilor din tinere\u0163e, to\u0163i maghiari ardeleni, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie. Cea mai dureroas\u0103 a fost infidelitatea lui K\u00e1roly K\u00f3s (Kosch), personalitate complex\u0103, arhitect, grafician, literat, care se erijase \u00een promotor al ideii de \u201etransilvanism\u201d, \u00een\u0163eles ca o matrice spiritual\u0103 la na\u015fterea c\u0103reia au contribuit deopotriv\u0103, \u00een decursul timpului, maghiarii, germanii \u015fi, al\u0103turi de ei, rom\u00e2nii ardeleni. Mi-a povestit cum K\u00f3s, care devenise pre\u015fedintele \u201eBreslei Mikl\u00f3s Barab\u00e1s\u201d a arti\u015ftilor plastici din Transilvania de Nord, a transformat-o \u00eentr-o asocia\u0163ie oficial\u0103 a regimului horthyst care i-a repudiat pe cei de alt\u0103 origine dec\u00e2t cea maghiar\u0103. Se sim\u0163ea \u00een glasul s\u0103u obida c\u00e2nd mi-a reprodus vorbele cu care cel care se pretindea \u201eapostolul transilvanismului\u201d i-a alungat din expozi\u0163ia asocia\u0163iei pe el \u015fi pe un coleg evreu: \u201eA\u0163i \u00eennebunit? Aici nu va c\u0103lca picior de valah sau jidan!\u201d<\/strong><\/p>\n

Am s\u0103 povestesc o amintire pe care mi-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit-o \u015fi pe care nu am reg\u0103sit-o \u00een nici una dintre c\u0103r\u0163ile sale. Dac\u0103 \u0163in bine minte, odat\u0103 c\u00e2nd era bolnav la pat, mama lui (care era armeanc\u0103), l-a m\u00e2ng\u00e2iat \u015fi \u0163in\u00e2ndu-l de m\u00e2n\u0103 i-a dest\u0103inuit c\u0103 pe el \u00eel iube\u015fte mai mult dec\u00e2t pe fratele s\u0103u Vilian pentru c\u0103 el, Raoul, \u201esimte mai rom\u00e2ne\u015fte\u201d. Era greu \u00een acei ani s\u0103 fii rom\u00e2n, ba chiar primejdios, iar b\u0103tr\u00e2nul de 90 de ani mi-a m\u0103rturisit, privind cu ochii du\u015fi, c\u0103 nu poate uita senza\u0163ia stranie de vin\u0103 pe care a avut-o \u00een acele clipe.<\/strong><\/p>\n

Avea o anume senin\u0103tate, a celui care \u015ftie c\u0103 \u00een via\u0163\u0103 nu exist\u0103 \u00eenving\u0103tori sau \u00eenvin\u015fi, ci doar supravie\u0163uitori. L-am v\u0103zut o singur\u0103 dat\u0103 tulburat, atunci c\u00e2nd i-am dus copia unui document prin care organiza\u0163ia UDMR din jude\u0163ul Cluj solicita ca, pe o anumit\u0103 cl\u0103dire din ora\u015ful Dej, s\u0103 fie pus\u0103 o plac\u0103 comemorativ\u0103 care s\u0103 ateste c\u0103 acolo \u201ea tr\u0103it \u015fi creat\u201d scriitorul Daday Lor\u00e1nd. Cererea purta avizul lui Mircea Opri\u0163\u0103, pre\u015fedintele filialei clujene a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia. Or, Daday era cel care, sub pseudonimele M\u00f3zes Sz\u00e9kely \u015fi D\u0171cs\u0151 Csaba, publicase \u00een 1935 la Budapesta c\u0103r\u0163ile Z\u00e1tony (\u00cempotmolirea) \u015fi Nincs Kegyelem (F\u0103r\u0103 mil\u0103), unele dintre cele mai infamante scrieri antirom\u00e2ne\u015fti, care instigau deschis la genocid \u00eempotriva \u201evalahilor\u201d! S-a schimbat la fa\u0163\u0103 \u015fi mi-a povestit cu voce alb\u0103 cum el personal asistase la Cluj, \u00een iarna lui 1943, la o conferin\u0163\u0103 \u00een care Daday Lor\u00e1nd propusese \u201erezolvarea problemei valahe\u201d prin \u201csmulgerea din p\u00e2ntecele femeilor valahe a fe\u0163ilor lor sc\u00e2rbo\u015fi.\u201d Apoi mi-a relatat c\u0103, imediat dup\u0103 Dictatul de la Viena, \u00een calitate de inspector \u015fcolar al jude\u0163ului Some\u015f, Daday a dat dispozi\u0163ie s\u0103 fie da\u0163i afar\u0103 to\u0163i \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii rom\u00e2ni din satele unui jude\u0163 care era rom\u00e2nesc \u00een propor\u0163ie de 90%. Imediat dup\u0103 \u201eeliberare\u201d, acest personaj sinistru fusese recuperat de Uniunea Popular\u0103 Maghiar\u0103 \u015fi, pentru un timp, numit primar al ora\u015fului Dej. Sp\u0103larea politic\u0103, mi-a istorisit \u2013 \u015fi acum glasul s\u0103u suna aproape amuzat -, avea s\u0103 fie complet\u0103 \u00een 1981, o dat\u0103 cu apari\u0163ia \u00een editura Kriterion, al c\u0103rei director era G\u00e9za Domokos (viitorul pre\u015fedinte al UDMR), a Lexiconului Literaturii Maghiare din Rom\u00e2nia. \u00cen articolul dedicat lui Daday Lor\u00e1nd nu se sufla nici un cuv\u00e2nt despre activitatea sa de colaborator al regimului horthyst sau despre scrierile sale \u015fovine, \u00een schimb era men\u0163ionat meritul de a fi participat la ac\u0163iunile mi\u015fc\u0103rii comuniste ilegale din Rom\u00e2nia interbelic\u0103! Faptul c\u0103 acum cineva putea avea neru\u015finarea de a cere ca un asemenea individ s\u0103 fie comemorat pentru merite culturale (!) i se p\u0103rea totu\u015fi prea mult.<\/strong><\/p>\n

Ascult\u00e2ndu-l pe Raoul \u015eorban \u00eemi d\u0103deam seama c\u0103 marea lui \u201evin\u0103\u201d nu a constat doar \u00een faptul de a nu fi pierit \u00een acel v\u00e2rtej de resentimente, dispre\u0163 \u015fi ur\u0103 care a fost dezl\u0103n\u0163uit \u00een septembrie 1940, ci de a fi avut chiar \u00eendr\u0103zneala s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 despre tr\u0103darea prieteniei, cinism \u015fi ipocrizie, despre mistific\u0103rile politice, culturale \u015fi istorice, indiferent de perioada \u00een care s-au petrecut. S\u0103 se implice \u00een dezv\u0103luirea oric\u0103rui gen de impostur\u0103, a\u015fa cum a f\u0103cut-o \u015fi \u00een ultima sa carte al c\u0103rei con\u0163inut corespunde pe deplin formidabilului s\u0103u titlu: Invazie de stafii. O carte-testament care deslu\u015fe\u015fte \u00een\u0163elesul fundamental al existen\u0163ei unui om, o declara\u0163ie de credin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de poporul c\u0103ruia \u00eei apar\u0163ine \u015fi pe care \u00eel avertizeaz\u0103 asupra primejdiei de a-\u015fi retr\u0103i trecutul dac\u0103 \u00eel ignor\u0103.<\/strong><\/p>\n

S-ar putea crede c\u0103 Raoul \u015eorban era o figur\u0103 sumbr\u0103, \u00een firea c\u0103ruia vremurile pe care le tr\u0103ise l\u0103saser\u0103 urme de ne\u015fters. Nimic mai gre\u015fit. Avea un sim\u0163 al umorului deosebit, pe care \u00eel exercita \u00een primul r\u00e2nd asupra lui \u00eensu\u015fi. Se distra copios amintindu-\u015fi cum, \u00een anii 40, era s\u0103 se bat\u0103 \u00een duel, la Cluj cu un anume D\u0103ncu\u015f (parc\u0103), sau cum \u00eel criticase Andrei Ple\u015fu \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103 de partid pentru \u201eimoralitate\u201d, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 se c\u0103s\u0103torise de vreo patru sau cinci ori. Mi-a explicat c\u0103, de fapt, el era un monogam convins, dar \u201e\u00een serie\u201d\u2026 \u00cemi st\u0103ruie \u00een memorie felul delicat \u00een care a pus cap\u0103t unei discu\u0163ii, care se \u00eentinsese cam mult, pe tema oportunismului politic: \u201eF\u0103r\u0103 sup\u0103rare, \u00eentre B\u00e9la Kun \u015fi B\u00e9la Mark\u00f3, eu \u00eel prefer pe B\u00e9la Bartok!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00cemi repro\u015fez c\u0103 nu am st\u0103ruit asupra resorturilor suflete\u015fti ale ac\u0163iunilor de salvare a evreilor \u00een care fusese implicat. Mi-a spus doar c\u0103, \u00eempreun\u0103 cu mul\u0163ii al\u0163ii, a f\u0103cut-o dintr-un spirit de solidaritate uman\u0103, poten\u0163at de starea de umilin\u0163\u0103 care \u00eei fusese rezervat\u0103 ca rom\u00e2n \u00een partea de Transilvanie ocupat\u0103 de Ungaria, c\u0103 nu fusese niciodat\u0103 un temerar, dimpotriv\u0103, dar c\u0103 a \u00eencercat con\u015ftient s\u0103-\u015fi domine frica. O minunat\u0103 defini\u0163ie a curajului.<\/strong><\/p>\n

Ultima amintire despre Raoul \u015eorban este cea privind reac\u0163ia lui c\u00e2nd l-am avertizat c\u0103 \u00een cur\u00e2nd va ap\u0103rea traducerea din limba maghiar\u0103 a unei c\u0103r\u0163i \u00een care va fi atacat. De obicei, \u00eemi vorbea cu \u00abdumneavoastr\u0103\u00bb. Atunci m-a privit st\u0103ruitor \u015fi mi-a spus: \u201eDragul meu, nu are nici un rost. \u00cei cunosc prea bine pe cei care m\u0103 calomniaz\u0103 \u015fi \u015ftiu \u015fi motivele. \u00cen fa\u0163a propriei mele con\u015ftiin\u0163e eu sunt curat, \u015ftiu ce am f\u0103cut, \u015ftiu ce n-am f\u0103cut \u015fi \u00eemi pare r\u0103u doar pentru c\u0103 a\u015f fi putut face mai mult \u015fi mai din timp<\/em>.\u201d Apoi a recitat \u00een limba maghiar\u0103 ultimele dou\u0103 versuri ale minunatei poezii Mi-e inventarul gata de J\u00f3zsef Attila:<\/strong><\/p>\n

\u201eAk\u00e1rhogyan lesz, imm\u00e1r k\u00e9sz a lelt\u00e1r \/ Eltem \u2013 \u00e9s ebbe m\u00e1s is belehalt mar.\u201d<\/strong><\/p>\n

Ce-o fi, o fi \u2013 mi-e inventarul gata. Basta !Tr\u0103ii \u2013 \u015fi al\u0163ii au murit de boala aceasta. Era \u00een toamna lui 2005. Peste pu\u0163in timp a plecat la Cluj. Nu s-a mai \u00eentors niciodat\u0103 la Bucure\u015fti. S-a stins \u00een vara urm\u0103toare, la 94 de ani, dup\u0103 o via\u0163\u0103 \u00een care a tr\u0103it c\u00e2t al\u0163ii \u00een \u015fapte\u2026<\/strong><\/p>\n

DORIN SUCIU<\/strong><\/p>\n

Revista Neamul Rom\u00e2nesc, http:\/\/neamul-romanesc.com\/<\/a><\/p>\n

De citit mai multe:\u00a0 Colec\u0163ia\u00a0\u201cEfigii\u201d<\/p>\n

\u00a0 http:\/\/arp-romania.com\/publicatii\/documentare-sinteticeantologii\/documentare-sintetice-colectiaefigii\/<\/a><\/p>\n

\u201cProgramul \u201cEFIGII\u201d a initiat si coordonat de Artur Silvestri si cuprinde documentare esentiale despre activitatea si opera unor scriitori,artisti si carturari importanti din Romania din preajma anului 2000. Programul are drept obiectiv crearea unei viziuni alternative fata de \u201cimaginea oficiala\u201d(in cele mai multe cazuri afectata de erori,prejudecati si perspective ideologice \u201cmonopoliste\u201d) ,propunandu-si sa produca material istoriografic cu caracter de completare,\u201dsupliment\u201dsi \u201cpunct de vedere \u201cdiferit. In cadrul acestui program vor fi publicate documentare on-line despre personalitati prea putin sau deloc\u201dmediatizate\u201dsi despre \u201cprezente culturale\u201d ignorate voit sau supuse unui tratament constant ostil dar a caror opera si activitate merita cunoscute si apreciate.\u201d<\/em> Artur Silvestri<\/strong><\/p>\n

http:\/\/raoulsorban.wordpress.com\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Raoul \u015eorban a fost un personaj providen\u0163ial, adic\u0103 un om pe care destinul l-a desemnat s\u0103 fie acolo unde era [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14210","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14210","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14210"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14210\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14212,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14210\/revisions\/14212"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14210"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14210"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14210"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}