{"id":14239,"date":"2013-07-23T17:59:47","date_gmt":"2013-07-23T17:59:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14239"},"modified":"2013-07-23T17:59:47","modified_gmt":"2013-07-23T17:59:47","slug":"mariana-cristescu-%e2%80%93-%e2%80%9cdumnezeu-a-vrut-ca-odata-cu-capul-sa-fie-cinstit-si-trupul-sfantului-voievod-nedescoperit-inca-la-acea-data%e2%80%a6%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/07\/23\/mariana-cristescu-%e2%80%93-%e2%80%9cdumnezeu-a-vrut-ca-odata-cu-capul-sa-fie-cinstit-si-trupul-sfantului-voievod-nedescoperit-inca-la-acea-data%e2%80%a6%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Mariana Cristescu \u2013 \u201cDumnezeu a vrut ca, odat\u0103 cu capul, s\u0103 fie cinstit \u015fi trupul Sf\u00e2ntului Voievod, nedescoperit \u00eenc\u0103 la acea dat\u0103\u2026\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Motto: \u201eIat\u0103 c\u0103 s-au descoperit acum, \u00eentr-un sat din Teleorman, aceste oseminte, f\u0103r\u0103 cap, galbene \u015fi frumos mirositoare. Nu \u015ftim dac\u0103 sunt ale lui Mihai Viteazul, dar sunt c\u00e2teva argumente ce ar demonstra c\u0103 ar fi cu adev\u0103rat ale domnitorului..\u201d<\/em> <\/strong>(P\u0103rintele Iustin P\u00e2rvu, 25 noiembrie 2011).<\/p>\n

T\u00e2rgu-Mure\u015f<\/strong>, secolul al XVI-lea. \u00cen anul 1595, Mihai Viteazul<\/strong> ob\u0163ine dou\u0103 victorii importante \u00eempotriva Imperiului Otoman, la C\u0103lug\u0103reni \u015fi la Giurgiu, care vor determina \u00eencheierea unei p\u0103ci favorabile \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u015fi vor asigura o anumit\u0103 stabilitate \u00een zon\u0103, ce \u00eei permite voievodului punerea \u00een aplicare a m\u0103re\u0163ului plan de a cuceri Transilvania \u015fi Moldova \u015fi de a \u00eenf\u0103ptui unirea tuturor teritoriilor locuite de popula\u0163ie de origine rom\u00e2n\u0103. \u00cen anul 1599, \u00een b\u0103t\u0103lia \u00eempotriva principelui transilv\u0103nean Andrei B\u00e1thory, g\u0103se\u015fte sprijin \u015fi \u00een r\u00e2ndul iobagilor secui din zona Mure\u015fului, care \u00ee\u015fi revendicau dreptul la dezrobire promis de principele Transilvaniei. Dup\u0103 victoria de aici \u015fi intrarea triumfal\u0103 \u00een Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599, T\u00e2rgu-Mure\u015ful va fi printre primele ora\u015fe care recunoa\u015fte st\u0103p\u00e2nirea lui Mihai Viteazul. Drept urmare, acesta \u00eel va lua sub protec\u0163ia sa \u015fi va acorda libertate iobagilor secui: \u00abAm luat sub ocrotirea noastr\u0103 pe locuitorii din T\u00e2rgu-Mure\u015f \u2013 se arat\u0103 \u00eentr-un document emis de domnitor, la Alba-Iulia, 3 noiembrie 1599 \u2013 fiindc\u0103 le cunoa\u015ftem credin\u0163a ar\u0103tat\u0103 fa\u0163\u0103 de noi.\u00bb<\/em>
\nOdat\u0103 cu \u00eenceputul secolului al XIX-lea se perpetueaz\u0103 \u00een istoriografia t\u00e2rgumure\u015fean\u0103 informa\u0163ia legat\u0103 de prezen\u0163a unei capele ortodoxe ridicate de Mihai Viteazul \u00een incinta fostei M\u0103n\u0103stiri Franciscane din Cetatea ora\u015fului. \u00cen 1809, preotul reformat Nemes G\u00e1bor, \u00eentr-un memoriu dedicat Bisericii Reformate din Cetate, aminte\u015fte de acest mic paraclis pictat \u00een stil bizantin, presupun\u00e2nd c\u0103 a fost ctitorit de domnitorul muntean pentru a-i servi ca loc de \u00eenchin\u0103ciune \u00een timpul vizitelor sale \u00een ora\u015f\u201d (Ioan Eugen Man, \u201eT\u00e2rgu-Mure\u015f, istorie urban\u0103 de la \u00eenceputuri p\u00e2n\u0103 \u00een 1850\u201d, T\u00e2rgu-Mure\u015f, Ed. Nico, 2006).
\nMai mult dec\u00e2t at\u00e2t, avem informa\u0163ia c\u0103, \u00een incinta Cet\u0103\u0163ii, pe aripa c\u0103tre actuala Universitate \u201ePetru Maior, marele Voievod \u00eentregitor ar fi ctitorit, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVI-lea, chiar o biseric\u0103 din piatr\u0103 \u2013 prima biseric\u0103 ortodox\u0103 din T\u00e2rgu-Mure\u015f.
\nDar, de-a lungul vremii, ora\u015ful a fost, \u00een repetate r\u00e2nduri, incendiat \u015fi pr\u0103dat, ba de t\u0103tari, ba de armatele otomane sau\/\u015fi de cele habsburgice. \u00cen anii 1601-1602, trupele generalului austriac Basta au jefuit \u015fi incendiat ora\u015ful, ca represalii pentru participarea popula\u0163iei sale la luptele duse de Mihai Viteazul \u00eempotriva st\u0103p\u00e2nirii habsburgice. \u201eAtunci, \u00een ziua de Sf. Lauren\u0163iu a anului 1601 \u2013 consemneaz\u0103 \u00een memoriile sale cronicarul Nagy Szab\u00f3 Francisc \u2013 mercenarii lui Basta au atacat \u015fi pref\u0103cut \u00een cenu\u015f\u0103 m\u0103n\u0103stirea, biserica, turnul \u015fi \u015fcoala.\u201d
\nFr\u00e2nturi dintr-o informa\u0163ie, dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103 inexact\u0103 \u00een totalitate, vorbesc despre o icoan\u0103 f\u0103c\u0103toare de minuni, a Maicii Domnului cu Pruncul (imaginea este postat\u0103 \u015fi pe internet), trimis\u0103 la T\u00e2rgu-Mure\u015f de un c\u0103lug\u0103r de la Muntele Athos, \u00een 1666, Domnitorului Unirii, pentru ctitoria sa. Acesta trecuse, \u00eens\u0103, deja la cele ve\u015fnice. (Ne vom documenta mai amplu asupra acestui capitol, pentru a v\u0103 informa.)
\nIat\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103 ceea ce nici Evul Mediu s\u00e2ngeros, nici m\u0103car comuni\u015ftii nu au \u00eendr\u0103znit s\u0103 distrug\u0103 au reu\u015fit lichelele postdecembriste. Iconostasul Viteazului, din Cetate, a c\u0103rui imagine mai exist\u0103 \u00eenc\u0103 imortalizat\u0103 \u00eentr-un album fotografic, \u015fi chiar \u00eentr-un articol al meu din anii trecu\u0163i, publicat \u00een \u201eCuv\u00e2ntul liber\u201d, a disp\u0103rut sub \u015fpaclu \u015fi straturi de var. Au lucrat \u015fi lucreaz\u0103, cu s\u00e2rg, aceia\u015fi nenoci\u0163i care, cu m\u00e2n\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 uneori, se str\u0103duiesc din r\u0103sputeri s\u0103 ne ucid\u0103 memoria, s\u0103 ne mancurtizeze, s\u0103 ne pierdem \u015fi bruma de demnitate \u015fi m\u00e2ndrie a identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale.<\/p>\n

\u015ei totu\u015fi, unde s-a zidit Casa Domnului, nimic nu se n\u0103ruie pentru ve\u015fnicie.
\n\u201eCunoscut\u0103 c\u00e2ndva \u015fi cu numele de \u00abAluni\u015f\u00bb, M\u0103n\u0103stirea Pl\u0103viceni (n.n. \u2013 jude\u0163ul Teleorman) s-a a\u015fezat \u00een istorie pe fundamentul unei legende care spune c\u0103, pentru a sc\u0103pa de turcii urm\u0103ritori, doamna Stanca, so\u0163ia voievodului Mihai Viteazul, s-ar fi ascuns \u00eentr-un aluni\u015f din acest loc. \u2013 men\u0163ioneaz\u0103, \u00een ziarul \u00abLumina\u00bb, jurnalistul \u015fi scriitorul Dumitru Manolache. \u2013 \u015ei, ca mul\u0163umire c\u0103 Dumnezeu a ocrotit-o, a ridicat aici o biseric\u0103, f\u0103c\u00e2nd din trunchiul copacului \u00een care se ad\u0103postise masa altarului, c\u0103ruia i-a dat hramul Sf\u00e2ntului Mihail, \u00een cinstea marelui voievod. S\u0103p\u0103turile arheologice din perioada 1995-2000 au confirmat existen\u0163a acestei bisericu\u0163e, pe care s-a ridicat, \u00een perioada 1637-1648, M\u0103n\u0103stirea, zidit\u0103 de vornicul Dragomir Dobromirescul \u015fi so\u0163ia sa, jup\u00e2neasa Elina, fiica lui Radu, clucerul din Br\u00e2ncoveni, rud\u0103 cu Matei Basarab\u201d.
\n\u00cen urm\u0103 cu trei ani, \u00een 2010, \u00een apropierea Bisericii, a fost descoperit un schelet f\u0103r\u0103 cap, clavicule \u015fi coaste, \u00eembr\u0103cat, pare-se, \u015fi av\u00e2nd asupra sa un sigiliu\u2026 domnesc (au declarat ini\u0163ial martorii) \u2013, straiele \u015fi sigiliul fiind acum disp\u0103rute cu des\u0103v\u00e2r\u015fire!!!
\n\u201eUn preot din R\u0103d\u0103u\u0163i, p\u0103rintele Gheorghe Ani\u0163ulesei, care a ajuns la Pl\u0103viceni \u00eempins de acela\u015fi tulbur\u0103tor impuls care m\u0103 adusese \u015fi pe mine, \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva prieteni la fel de \u00abnebuni\u00bb \u2013 scrie Miron Manega, \u00een \u00abPredoslovia unui pelerin\u00bb (prefa\u0163a la volumul \u00abM\u0103n\u0103stirea Pl\u0103viceni, important\u0103 vatr\u0103 de spiritualitate\u00bb \u2013 lucrarea de licen\u0163\u0103 a p\u0103rintelui stare\u0163 Teoctist Moldovanu) \u2013 este mult mai \u00eenfl\u0103c\u0103rat \u00een credin\u0163a c\u0103 aceste oseminte apar\u0163in Voievodului, ba chiar deslu\u015fe\u015fte un \u00een\u0163eles dumnezeiesc \u00een aceast\u0103 descoperire: \u00abEu spun c\u0103 Dumnezeu a vrut ca, odat\u0103 cu capul, s\u0103 fie cinstit \u015fi trupul Sf\u00e2ntului Voievod, nedescoperit \u00eenc\u0103 la acea dat\u0103.\u00bb (\u2026). \u00ab\u00cen vara anului 2010, trupul (osemintele) a fost descoperit, \u00een mod miraculos, la M\u0103n\u0103stirea Pl\u0103viceni, jude\u0163ul Teleorman, la o distan\u0163\u0103 de 5-6 m de biserica din incint\u0103. Un grup de muncitori a dat foc la ni\u015fte h\u00e2rtii \u015fi surcele pe locul men\u0163ionat. Fratele p\u0103rintelui stare\u0163 Protosinghel Teoctist Moldoveanu le-a spus muncitorilor s\u0103 sting\u0103 focul, pentru c\u0103 o s\u0103-i certe stare\u0163ul c\u0103 au f\u0103cut focul at\u00e2t de aproape de Biseric\u0103. Muncitorii au \u00eenceput s\u0103 bat\u0103 cu lope\u0163ile, spre a stinge focul prin \u00eenn\u0103bu\u015fire, \u015fi, din cauza loviturilor, p\u0103m\u00e2ntul s-a surpat. A venit \u015fi p\u0103rintele stare\u0163, care a spus s\u0103 fie \u00eendep\u0103rtat p\u0103m\u00e2ntul, spre a se vedea ce se afl\u0103 \u00een acel loc. A fost g\u0103sit un schelet uman f\u0103r\u0103 cap.\u00bb Mai spune p\u0103rintele Gheorghe Ani\u0163ulesei, \u00een cuv\u00e2ntul rostit \u00een Biseric\u0103, la aducerea unei p\u0103r\u0163i din osemintele celui presupus a fi Mihai Viteazu: \u00abPe data de 25-10-2011, m-am deplasat spre aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire cu g\u00e2ndul c\u0103, de vor vrea Dumnezeu \u015fi Sf\u00e2ntul Mihai Viteazu, s\u0103 primesc ca dar pentru Biserica \u00ab\u00cenvierea Domnului\u00bb din R\u0103d\u0103u\u0163i o p\u0103rticic\u0103 din osemintele acestui M\u0103rturisitor, c\u00e2nd va fi recunoscut oficial ca Sf\u00e2nt, cum este, Biserica va primi cel de-al doilea hram: Dreptcredinciosul Voievod M\u0103rturisitor Mihai Viteazu. Ajun\u015fi aici, \u00eempreun\u0103 cu \u015foferul ma\u015finii cu care am fost, \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rintele stare\u0163 Teoctist, am desf\u0103cut racla din Biseric\u0103, \u00een care erau osemintele Voievodului \u015fi am r\u0103mas uluit de mireasma care a ie\u015fit din oseminte. Am vrut s\u0103 iau o clavicul\u0103 pentru Biserica din R\u0103d\u0103u\u0163i \u015fi atunci am constatat c\u0103 claviculele \u015fi coastele lipsesc: \u00eenc\u0103 un indiciu care arat\u0103 autenticitatea trupului, exact cum spun istoricii despre p\u0103r\u0163ile din trup care au fost luate de asasini ca trofeu. Am primit \u00een dar atunci o parte din laba piciorului drept al Sf\u00e2ntului. Iat\u0103 c\u0103, prin mila lui Dumnezeu \u015fi rug\u0103ciunile Sf. Voievod Mihai Viteazu, o p\u0103rticic\u0103 din trupul lui a fost adus\u0103 \u00een Moldova, dup\u0103 410 ani \u015fi mai bine\u00bb.\u201d<\/p>\n

Descinz\u00e2nd dintr-o familie cu \u00eendelungat\u0103 tradi\u0163ie militar\u0103, \u00een spiritul iubirii de neam \u015fi de cinstire a marilor eroi \u00eenaintemerg\u0103tori, am tr\u0103it mereu cu obsesia c\u0103 blestemul dezunirii rom\u00e2ne\u015fti, despre care vorbea adesea Vasile P\u00e2rvan, nu se va risipi dec\u00e2t atunci c\u00e2nd fiin\u0163a viteazului Domn \u00eentregitor de \u0163ar\u0103 se va aduna \u00een aceea\u015fi sf\u00e2nt\u0103 racl\u0103, binecuv\u00e2ntat\u0103 de h\u0103rui\u0163i \u201epreo\u0163i cu crucea-n frunte\u201d, \u00eentre care, cu cinste, se a\u015faz\u0103 \u015fi p\u0103rintele stare\u0163 Teoctist Moldovanu. Frumoas\u0103 \u015fi demn\u0103 de laud\u0103 este lucrarea domniei-sale, \u201eM\u0103n\u0103stirea Pl\u0103viceni, important\u0103 vatr\u0103 de spiritualitate\u201d, pe care am parcurs-o cu interes \u015fi \u00eenc\u00e2ntare, \u015fi pe care, \u00eempreun\u0103 cu scriitorul \u015fi editorul dr. Nicolae B\u0103ciu\u0163, cu bucurie \u015fi din neasemuit\u0103 dragoste fa\u0163\u0103 de marele Voievod, ne-am hot\u0103r\u00e2t s-o edit\u0103m \u00een inima Transilvaniei, la Editura \u201eNico\u201d din T\u00e2rgu-Mure\u015f. Manuscrisul ne-a parvenit prin intermediul prietenului, gazetar de excep\u0163ie, Miron Manega, semnatar al \u201ePredosloviei unui pelerin\u201d, despre care aminteam mai sus. \u201eMotivele pentru care subscriu \u015fi contribui, cu puterile mele, la s\u0103v\u00e2r\u015firea acestei \u00eempliniri editoriale sunt mai multe \u2013 scrie Miron Manega -, dar toate plutesc \u00een acela\u015fi g\u00e2nd cuprinz\u0103tor \u015fi determinant: re\u00eentoarcerea, \u00een con\u015ftiin\u0163a noastr\u0103 istoric\u0103, a lui Mihai Viteazu cel f\u0103r\u0103 de trup. Am b\u0103nuiala c\u0103 dezbinatul nostru neam nu se va \u00eemplini \u00een unire p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd trupul \u00centregitorului nu va fi el \u00eensu\u015fi re\u00eentregit prin aflare. \u015ei dac\u0103 osemintele acelea g\u0103site \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een curtea M\u0103n\u0103stirii Pl\u0103viceni sunt \u00eentr-adev\u0103r ale voievodului (toate semnele arat\u0103 c\u0103 da), acest loc poate c\u0103p\u0103ta semnifica\u0163ie de Morm\u00e2nt Sf\u00e2nt al Neamului Rom\u00e2nesc. De aceea, rezidirea acestui sf\u00e2nt l\u0103ca\u015f, asumat\u0103 de p\u0103rintele ieromonah Teoctist, stare\u0163ul M\u0103n\u0103stirii, cap\u0103t\u0103 dimensiunea unei misiuni care iese din grani\u0163ele obi\u015fnuin\u0163ei ecleziastice. Scris\u0103 cu pruden\u0163\u0103, \u00een limitele strictei documenta\u0163ii istorice, cu un titlu simplu, discret, \u201eM\u0103n\u0103stirea Pl\u0103viceni, important\u0103 vatr\u0103 de spiritualitate\u201d, lucrarea este o sintez\u0103 pre\u0163ioas\u0103 a tuturor informa\u0163iilor verificabile despre acest loc \u00eenc\u0103rcat de legende. M-am g\u00e2ndit s\u0103 contribui la a face cunoscut\u0103 vrednica trud\u0103 a p\u0103rintelui stare\u0163, proiect\u00e2nd-o \u00een tulbur\u0103toarea perspectiv\u0103 a unei posibile re\u00eentregiri spirituale. Chiar dac\u0103 sfin\u0163ia sa a evitat (din grija de a proteja \u201em\u0103rg\u0103ritarul\u201d, p\u00e2n\u0103 la g\u0103sirea unui mediu potrivit \u015fi a unor primitori responsabili) s\u0103 dezv\u0103luie \u00een lucrare tot ce crede \u015fi \u015ftie despre misterioasele oseminte g\u0103site \u00een curtea l\u0103ca\u015fului, vestea deja s-a dus, purtat\u0103 at\u00e2t de fe\u0163e biserice\u015fti, c\u00e2t \u015fi de mireni. Mai exist\u0103 un motiv care m\u0103 face s\u0103 z\u0103bovesc asupra lucr\u0103rii de licen\u0163\u0103 a p\u0103rintelui Protosinghel Teoctist, \u00een afar\u0103 de posibila reconstituire a con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale prin reconstituirea M\u0103n\u0103stirii Pl\u0103viceni: con\u015ftiin\u0163a european\u0103 a Voievodului, \u00een termeni pe care \u201eUniunea European\u0103\u201d de la vremea aceea, Liga Sf\u00e2nt\u0103, nu-i putea pricepe. Abia pricepem noi, ast\u0103zi, cu mare greutate. Aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 european\u0103 r\u0103zbate peste veacuri, dintr-un document care, din fericire, s-a p\u0103strat. E vorba de Scrisoarea din 12 septembrie 1595, dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la C\u0103lug\u0103reni, scris\u0103 de Mihai Viteazu c\u0103tre hatmanul polon Stanislav Zolkiawski, castelan de Liov: \u201eIar\u0103\u015fi \u015fi iar\u0103\u015fi v\u0103 rug\u0103m st\u0103ruitor s\u0103 v\u0103 \u00eendura\u0163i de treburile cre\u015ftine\u015fti \u015fi s\u0103 stinge\u0163i focul care arde p\u0103retele vecinului, \u00eenainte ca el s\u0103 v\u0103 ajung\u0103 pe voi\u201d. Documentul a fost redactat mai \u00eent\u00e2i \u00een polon\u0103 \u015fi apoi \u00een latin\u0103, spre a fi trimis, la Vatican, cardinalului Cinzio Aldobrandini, \u00eens\u0103rcinatul Papei cu chestiunile de politic\u0103 extern\u0103 privind \u00abLiga Sf\u00e2nt\u0103\u00bb. Revin la lucrarea de licen\u0163\u0103 a p\u0103rintelui Teoctist Moldovanu, care nu poate fi rupt\u0103 de contextul schi\u0163at \u00een aceste r\u00e2nduri. Este, poate, doar o c\u0103r\u0103mid\u0103 \u00een construc\u0163ie, dar o c\u0103r\u0103mid\u0103 care se zide\u015fte, nu se d\u0103r\u00e2m\u0103. C\u0103ci primenirea locului \u00absigilat\u00bb de memoria Voievodului, M\u0103n\u0103stirea Pl\u0103viceni \u2013 singura ctitorie din \u0163ar\u0103 av\u00e2nd hramul (doar al) Sf\u00e2ntului Arhanghel Mihail \u2013 nu este doar o oportunitate, ci o datorie.\u201d
\n\u201e\u00cen noaptea aceea de 1 Decembrie (n.n. .- 2012) mi-am promis c\u0103 voi ajunge \u00eentr-o zi la m\u0103n\u0103stirea Pl\u0103viceni. S-a \u00eent\u00e2mplat, dup\u0103 aproape \u015fase luni, iar contactul cu locul \u015fi cu moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Mihai Viteazu \u2013 c\u0103ci moa\u015fte sunt \u015fi apar\u0163in chiar Voievodului, iar el sf\u00e2nt este, asta cred \u015fi m\u0103rturisesc \u2013 m-au f\u0103cut s\u0103 fiu unul dintre sprijinitorii afl\u0103rii adev\u0103rului, oricare ar fi acesta. \u015ei cum n-a\u015f fi, c\u00e2nd e vorba de cel mai \u00eendr\u0103zne\u0163 vizionar politic rom\u00e2n \u015fi cea mai str\u0103lucit\u0103 personalitate istoric\u0103 a Europei veacului s\u0103u? De aceea, sunt al\u0103turi de p\u0103rintele stare\u0163 Teoctist Moldovanu, la a c\u0103rui r\u00e2vn\u0103 m\u0103 al\u0103tur \u015fi eu cum pot, \u015fi m\u0103 rog la Dumnezeu ca b\u0103nuiala \u015fi speran\u0163a unei confirm\u0103ri istorice s\u0103 mi se \u00eemplineasc\u0103\u201d (Ciprian Geapana).
\n\u201ePentru mine, osemintele acelea frumos mirositoare descoperite la Pl\u0103viceni \u00een 2010 (pe care le-am v\u0103zut \u015fi le-am atins) sunt moa\u015ftele Voievodului Mihai Viteazu. \u015ei chiar de n-ar fi, faptul c\u0103 prin existen\u0163a lor s-a rede\u015fteptat \u00een mine speran\u0163a izb\u0103virii personale \u015fi na\u0163ionale \u00eenseamn\u0103 aproape acela\u015fi lucru. Pentru mine, M\u0103n\u0103stirea Pl\u0103viceni reprezint\u0103 locul dezv\u0103luirii unei taine eliberatoare. Am credin\u0163a c\u0103 acest spa\u0163iu \u00eenc\u0103rcat de legend\u0103 \u015fi de semnifica\u0163ie istoric\u0103 va deveni un loc de pelerinaj al neamului rom\u00e2nesc \u015fi al tuturor celor care iubesc acest neam, dat disp\u0103rut de neprieteni. Iar sprijinirea, pe orice cale, a revenirii \u00een con\u015ftiin\u0163a colectiv\u0103 a celui pe care Sf\u00e2ntul Paisie de la Neam\u0163 \u00eel numea, \u00een 1751, \u00abMihai Viteazu, rob al lui Dumnezeu \u015fi Sf\u00e2nt\u00bb, mi-am asumat-o ca pe un canon\u201d (Prof. kinetoterapie Dr. Denisa Popovici).
\nNe vom afla la Pl\u0103viceni \u00een ziua de 9 august, c\u00e2nd moa\u015ftele vor fi sfin\u0163ite de un sobor de \u00eenal\u0163i prela\u0163i \u015fi c\u00e2nd comentatori aviza\u0163i vor vorbi, \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, despre fenomen. D\u0103, Doamne, s\u0103 fie precum g\u00e2ndim!<\/p>\n

\n

Mariana Cristescu<\/em><\/strong><\/p>\n

Sursa: Revista Melidonium \u2013 Emilia \u021au\u021buianu Dospinescu<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Motto: \u201eIat\u0103 c\u0103 s-au descoperit acum, \u00eentr-un sat din Teleorman, aceste oseminte, f\u0103r\u0103 cap, galbene \u015fi frumos mirositoare. Nu \u015ftim [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14239","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14239","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14239"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14239\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14242,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14239\/revisions\/14242"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14239"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14239"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14239"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}