{"id":14256,"date":"2013-07-25T05:19:22","date_gmt":"2013-07-25T05:19:22","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14256"},"modified":"2013-07-25T05:19:22","modified_gmt":"2013-07-25T05:19:22","slug":"ada-d-cruceanu-un-strigat-de-durere-si-alarma","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/07\/25\/ada-d-cruceanu-un-strigat-de-durere-si-alarma\/","title":{"rendered":"Ada D. Cruceanu: Un strig\u0103t de durere \u015fi alarm\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eStr\u0103inul cu fa\u0163a lat\u0103, urcat \u00een scr\u00eenciobul puternicilor zilei, a pus drujbele pe p\u0103durile Alm\u0103jului. Sub fierul necru\u0163\u0103tor, cad gem\u00eend, ca ni\u015fte osta\u015fi b\u0103tr\u00eeni ce au ap\u0103rat satele, de turci, de nem\u0163i, de ru\u015fi. Cad secera\u0163i de m\u00eena lacom\u0103 a veneticului, stejarii, fagii, ulmii, fala p\u0103durii. \u00cen vaierul lor, pl\u00eeng str\u0103mo\u015fii \u015fi se fr\u00eenge un neam.\u201d<\/em>(Ion Marin Alm\u0103jan)<\/p>\n

Pentru mul\u0163i dintre cititori, apari\u0163ia unui volum de versuri sub semn\u0103tura lui Ion Marin Alm\u0103jan – \u201eAmintiri despre \u0163\u0103rani\u201d, poeme, Editura David Press&Hestia, Timi\u015foara, 2011, volum pentru care autorul a fost distins cu Premiul pentru Poezie al Filialei Timi\u015foara a Uniunii Scriitorilor, pe anul 2011 – a fost \u015fi r\u0103m\u00eene o surpriz\u0103. Pentru c\u0103, bine pozi\u0163ionat pe harta literelor rom\u00e2ne\u015fti, Ion Marin Alm\u0103jan este, prin defini\u0163ie aproape, un prozator de for\u0163\u0103, remarcat ca atare \u00eenc\u0103 de la debut. \u201eCompar\u00eend cartea aceasta\u2026 chiar \u015fi cu calitatea ultimelor volume de debut ap\u0103rute, trag o singur\u0103 concluzie posibil\u0103, \u015fi anume c\u0103 maturitatea stilistic\u0103 \u015fi de g\u00eendire a t\u00een\u0103rul prozator timi\u015forean va impune \u00een \u00eentreg contextul nostru literar actual un nume \u00bb – nota S\u00e2nziana Pop pe coperta a patra a volumului de debut al scriitorului, \u00ab S\u00eent dator cu o durere \u00bb, Editura Eminescu, 1970\u201d. <\/em><\/p>\n

Leg\u0103tura, mereu m\u0103rturisit\u0103, cu locul de ba\u015ftin\u0103 \u015fi oamenii lui <\/strong><\/p>\n

Dar energia narativ\u0103 a scriitorului originar din Dalbo\u015fe\u0163ul alm\u0103jan s-a \u00eempletit, avem convingerea, de la bun \u00eenceput cu o sensibilitate liric\u0103, u\u015for de \u201eghicit\u201d la lectur\u0103, mai cu seam\u0103 \u00een pasajele descriptive, bogate \u00een ornamente poetice f\u0103r\u0103 a-\u015fi pierde consisten\u0163a \u015fi arhitectura epic\u0103. Iat\u0103, doar un exemplu din volumul de debut: \u201eNoaptea se t\u0103l\u0103zuie o dat\u0103 cu zvonul prelung \u015fi monoton al greierilor, sf\u00ee\u015fiat\u0103 rar de \u0163ip\u0103tul ciu\u015fului\u201d. Unei astfel de tr\u0103s\u0103turi \u00een ordinea expresiei \u00eei corespunde \u00eens\u0103, \u00een structura intim\u0103 a omului Ion Marin Alm\u0103jan, un alt, mult mai semnificativ indiciu al sensibilit\u0103\u0163ii sale: leg\u0103tura, mereu m\u0103rturisit\u0103, cu locul de ba\u015ftin\u0103 \u015fi oamenii lui. Or, aproape firesc, calea regal\u0103 a comunic\u0103rii asupra \u015fi \u00een baza unei structuri umane de aceast\u0103 natur\u0103 a fost, din totdeauna, poezia, aceast\u0103 miraculoas\u0103 punte \u00eentre inima, sufletul \u015fi mintea poetului \u015fi mintea, sufletul \u015fi inima cititorului.<\/p>\n

Vremurile acestea i-au spulberat pe \u0163\u0103rani, trimi\u0163\u00eendu-i \u00een istorie <\/strong><\/p>\n

Ap\u0103rut\u0103 \u00een elegante \u015fi armonioase condi\u0163ii grafice \u015fi tipografice, de la calitatea h\u00eertiei la expresivitatea ilustra\u0163iei de interior \u015fi de pe coperte, nu mai pu\u0163in la rigoarea a\u015fez\u0103rii \u00een pagin\u0103, cartea se deschide cu o \u201edurere\u201d m\u0103rturisit\u0103 de autor, anume aceea c\u0103 numai exigen\u0163a literar\u0103 l-a oprit s\u0103-\u015fi \u00eentituleze volumul \u201eamintiri despre neamuri\u201d, cunoscut\u0103 fiind respingerea \u201esentimentalismului\u201d \u00een lumea artistic\u0103 de azi, dar \u00een fond, to\u0163i \u201eeroii\u201d c\u0103r\u0163ii \u00eei r\u0103m\u00een \u201eneamuri\u201d, \u00eei simte \u201eai lui\u201d \u015fi el se simte \u201ede-al lor\u201d. Nu mai pu\u0163in, \u201edurere\u201d este \u015fi faptul c\u0103, la debut, unii dintre cititori i-ar fi repro\u015fat c\u0103 ar fi \u201edenigrat\u201d, prin personajele sale, \u201eneamuri\u201d ale respectivilor cititori. Or, autorul ne avertizeaz\u0103 pe to\u0163i, deopotriv\u0103: cartea sa este, oric\u00eet de legat\u0103 de oameni \u015fi locuri reale, o \u201efic\u0163iune\u201d, un construct literar, cu alte func\u0163ii dec\u00eet un eventual reportaj sau un \u00eenscris documentar; este, a\u015fadar, un text menit s\u0103 transgreseze realitatea, s\u0103-i confere atemporalitate prin regimul simbolic \u00een care se \u00eenscriu personajele, faptele, locurile \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00eend, autorul \u00eensu\u015fi, cel ce, amintindu-\u015fi toate acestea \u015fi scriindu-le, se desprinde de propria sa fiin\u0163\u0103 de lut \u015fi devine \u201efiin\u0163a de h\u00eertie\u201d, supus\u0103 doar legilor lumii secunde, lumea literar\u0103. Simptomatic sub acest aspect poate fi chiar primul poem, Autobiografic\u0103, marc\u00eend un \u201eeu\u201d nedefinit, cu o na\u015ftere fabuloas\u0103: \u201estr\u00eeng\u00eend \u00een pumn\/ gurguiul unei opinci\/cu care era \u00eenc\u0103l\u0163at\u0103 talpa \u0163\u0103rii\u201d<\/em>, apoi o tragic\u0103 destr\u0103mare de lume, tr\u0103it\u0103 \u00eentr-un prezent la r\u00eendu-i nedefinit, sugerat doar printr-un adjectiv demonstrativ de apropiere – \u201eacestea\u201d -, \u00een urma c\u0103reia cel n\u0103scut sub zodia uria\u015f\u0103 a \u201et\u0103lpii\u201d \u0163\u0103rii nu-\u015fi mi poate reg\u0103si r\u0103d\u0103cinile: \u201eVremurile acestea i-au spulberat pe \u0163\u0103rani,\/ Trimi\u0163\u00eendu-i \u00een istorie.\/ Eu am r\u0103mas orfan.\u201d <\/em>\u015ei dac\u0103 istoria a \u00eenghi\u0163it \u201etalpa \u0163\u0103rii\u201d, \u00eenstr\u0103inarea se face sim\u0163it\u0103 pentru cel care-\u015fi caut\u0103 \u201ecasa\u201d, el \u00eensu\u015fi \u201evinovat\u201d fiind de l\u0103sarea ei \u00een paragin\u0103: \u201eAi plecat \u00een lume \u015fi m-ai l\u0103sat pustie,\/ Cu singur\u0103tatea m\u0103cin\u00eendu-mi zidurile,\/ Cu necunoscu\u0163i, siluindu-m\u0103.\/ Str\u0103inule\u201d.<\/em> Semnele perene ale lumii de alt\u0103dat\u0103, cum ar fi doina de pild\u0103, intr\u0103 \u015fi ele sub aripa tragic\u0103 \u015fi cheam\u0103 a nefiin\u0163\u0103 – \u201eC\u00eentecul acesta\/\/ Se strecoar\u0103 \u00een fibra fiin\u0163ei mele,\/ Tulbur\u0103, treze\u015fte un dor de necuprins,\/ De ne\u00een\u0163eles, un dor de risipire, un dor de \u00een\u0103l\u0163are\/ \u015ei un dor de moarte.\u201d<\/em> \u015ei tocmai din aceast\u0103 \u201erisipire\u201d se na\u015fte antidotul: scrierea despre cele ce au fost, despre cele ce sunt \u015fi trecerea lor \u00een nemurirea artei. Pentru ca toate s\u0103 aib\u0103 o \u201epoveste\u201d precum cea a Cet\u0103\u0163ii Gr\u0103di\u015fte, despre care \u201ese spune c\u0103 – \u015fi, bine\u00een\u0163eles, e vorba de \u201evremea ei de fal\u0103\u201d, demult apus\u0103 -, dar \u201ese mai poveste\u015fte\u201d \u015fi o \u00eent\u00eemplare din vremuri mai apropiate desigur, \u00een care numele personajului se re\u0163ine \u015fi fapta lui poate fi povestit\u0103 de oricine. Anume, cum a intrat \u00een cetate, cu g\u00eend s\u0103 recupereze \u201ecomoara\u201d ascuns\u0103 \u015fi cum nu s-a mai \u00eentors. Dar numai autorul-poet \u015ftie ce s-a \u00eent\u00eemplat \u201ecu adev\u0103rat\u201d \u015fi poate s\u0103 ne \u00eencredin\u0163eze asupra celor neauzite de noi: \u201eDac\u0103 lipe\u015fti urechea de iarba gras\u0103 a dealului,\/ Auzi clinchet de nicoval\u0103.\/ \u0163iganul M\u0103rcin \u015fi-a deschis cov\u0103cie \u00een cetate.\u201d<\/em><\/p>\n

Subgraiul V\u0103ii Alm\u0103jului <\/strong><\/p>\n

Pe un astfel de dublu palier se cer citite poemele lui Ion Marin Alm\u0103jan, cu elementele p\u0103strate \u00een memoria colectiv\u0103, travers\u00eend, de pild\u0103, perioada de \u201ealungare\u201d \u00een istorie, anii \u201950 ai trecutului secol, elemente c\u0103rora li se suprapune \u201esemnul\u201d literar girat de autor, fie printr-o brusc\u0103 t\u0103ietur\u0103 de fraz\u0103: \u201eLa \u015fcoal\u0103 ni se spune: au fost lua\u0163i chiaburii\/\/ \u015ei du\u015fi \u00een B\u0103r\u0103gan.\/ Noi t\u0103cem. Acas\u0103 ni s-a spus s\u0103 nu vorbim,\/ Chiaburii, du\u015fmanii poporului, sunt neamurile noastre.\u201d, <\/em>fie printr-un insert descriptiv tulbur\u0103tor: \u201eC\u00eend Torocea a revenit acas\u0103\/ Ana era dus\u0103 la cei drep\u0163i,\/ Zidurile casei erau pr\u0103v\u0103lite,\/ Duda\u015f murise de dorul st\u0103p\u00eenului\u201d.<\/em> Nu lipsesc din \u201epanoplia\u201d amintirilor nici faptele mai luminoase ale vie\u0163ii, \u00een poeme precum Dac\u0103lu\u2019 Fr\u00e2ncu, cel iubit de o fran\u0163uzoaic\u0103 \u015fi deplin convins c\u0103 \u201ela France est perdue sans moi!\u201d, ori C\u00eercioroaba, cea care-i pedepse\u015fte pe copiii \u201ededa\u0163i\u201d la \u201ezeama de prune\u201d, sau Pacla de douan, cu o \u201en\u0103metenie de om\u201d c\u0103ruia nevasta \u201ei-a cusut n\u0103dragii rup\u0163i\/ Folosindu-se de h\u00eertia unei pacle de douan\/ Drept pedeaps\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 de mine\u201d. <\/em>Cum, desigur, nu lipse\u015fte \u201ecuv\u00eentul de acas\u0103\u201d, lexicul local a\u015fadar, menit s\u0103 accentueze identitatea oamenilor \u015fi locurilor, dar de vreme ce graiul b\u0103n\u0103\u0163ean este mai \u201edificil\u201d, autorul a ad\u0103ugat, \u00een aparatul critic al volumului, \u015fi un binevenit glosar, al\u0103turi de \u201eNotele biobibliografice\u201d – volumul devenind astfel \u015fi unul de referin\u0163\u0103, at\u00eet pentru informa\u0163iile despre Ion Marin Almajan c\u00eet, iat\u0103, \u015fi pentru cele privind graiul b\u0103n\u0103\u0163ean – subgraiul V\u0103ii Alm\u0103jului.<\/p>\n

Mecanismul ascuns al unui r\u0103u greu de \u00eendreptat <\/strong><\/p>\n

Respect\u00eendu-\u015fi ob\u00eer\u015fiile, a\u015fa cum noteaz\u0103 Octavian Doclin pe coperta a IV-a, interior, a c\u0103r\u0163ii, Ion Marin Alm\u0103jan ofer\u0103 – \u015fi \u00ee\u015fi asum\u0103 – prin acest volum o necesar\u0103 dimensiune a \u201egeografiei literare\u201d rom\u00e2ne\u015fti, nu \u00eentotdeauna receptiv\u0103 la \u201econtribu\u0163ia\u201d Banatului. Anume, o contrapondere la clamata, dar subtil minimalizata \u201eliteratur\u0103 \u00een grai\u201d, printr-o \u201ejust\u0103 m\u0103sur\u0103\u201d a inser\u0103rii idiomului local pe fondul evenimentelor mai ales tragice din istoria \u0163inutului – ignorate \u015fi ele de \u201eistoria mare\u201d -, \u00eentr-o fresc\u0103 a satului pe cale de dispari\u0163ie acum, lovit \u00eendeosebi de vremuri de-abia trecute, lovit \u00een propria lui \u201e\u0163ar\u0103\u201d – de unde \u015fi tragismul ad\u00eenc al lui, pe care pu\u0163ini scriitori l-au \u201epus pe h\u00eertie\u201d. Ion Marin Alm\u0103jan a f\u0103cut-o \u00eenc\u0103 de la debut. \u201eC\u0103vela trecu f\u0103r\u0103 s\u0103-l vad\u0103 [\u2026]. Dinulescu, fost inspector la Finan\u0163e [\u2026] zicea c\u0103 be\u0163ia unui maistor at\u00eet de priceput se trage din ziua \u00een care la c\u0103minul cultural se adunase tot satul chemat de toba lui Traiasca [\u2026]. C\u00eend cineva luase cuv\u00eentul \u015fi-l numise chiabur\u2026\u201d<\/em> – scria, \u00een 1970, Ion Marin Alm\u0103jan \u00een volumul \u201eS\u00eent dator cu o durere\u201d. Ca \u00een 2011 s\u0103 accentueze: \u201eEcoul tobei r\u0103zb\u0103tea p\u00een\u0103 la noi\/ Aduc\u00eend ve\u015fti grele, porunci diavole\u015fti”<\/em> (poemul Chidran) \u015fi, mai cu seam\u0103, s\u0103 deconspire mecanismul ascuns al unui r\u0103u greu de \u00eendreptat: \u201eMembrii C. A. P. nu mai dormeau\/\/ Porneau cu traiste, cu saci, cu secere\/ Pe drumuri doar de ei \u015ftiute [\u2026]\/\/ S\u0103-\u015fi umple traistele, sacii\/\/ Luv\u0103m, luv\u0103m, c\u0103 din p\u0103m\u00eenturile noastre luv\u0103m\/ Se justificau \u015fi de atunci au prins acest n\u0103rav\/ De care nu mai pot sc\u0103pa nici ast\u0103zi”.\u201d<\/em><\/p>\n

Pl\u00eeng str\u0103mo\u015fii \u015fi se fr\u00eenge un neam <\/strong><\/p>\n

\u015ei s\u0103 nu ierte, acum, un r\u0103u \u015fi mai ad\u00eenc, \u015fi mai devastator: \u201eStr\u0103inul cu fa\u0163a lat\u0103\/\/Urcat \u00een scr\u00eenciobul puternicilor zilei\/ A pus drujbele pe p\u0103durile Alm\u0103jului\u201d.\/Sub fierul necru\u0163\u0103tor cad gem\u00eend\/ Ca ni\u015fte osta\u015fi b\u0103tr\u00eeni\/ Ce au ap\u0103rat satele\/ De turci, de nem\u0163i, de ru\u015fi,\/ Cad secera\u0163i de m\u00eena lacom\u0103 a veneticului\/ Stejarii, fagii, ulmii, fala p\u0103durii.\/ \u00cen vaierul lor pl\u00eeng str\u0103mo\u015fii\/ \u015ei se fr\u00eenge un neam.\u201d<\/em><\/p>\n

Un r\u0103u atac\u00eend \u00eens\u0103\u015fi identitatea locului este, \u00een fapt, cel pe care cartea aceasta \u00eel denun\u0163\u0103 \u015fi pentru care ea este un strig\u0103t de durere \u015fi alarm\u0103.<\/p>\n

\n

Ada D. Cruceanu<\/em><\/p>\n

Not\u0103:<\/em><\/strong> subtitlurile apar\u0163in redac\u0163iei<\/em><\/p>\n

Sursa: Revista ART \u2013 EMIS<\/a><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eStr\u0103inul cu fa\u0163a lat\u0103, urcat \u00een scr\u00eenciobul puternicilor zilei, a pus drujbele pe p\u0103durile Alm\u0103jului. Sub fierul necru\u0163\u0103tor, cad gem\u00eend, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14256","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14256","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14256"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14256\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14259,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14256\/revisions\/14259"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14256"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14256"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14256"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}