{"id":14297,"date":"2013-07-27T09:02:50","date_gmt":"2013-07-27T09:02:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14297"},"modified":"2013-07-27T09:05:01","modified_gmt":"2013-07-27T09:05:01","slug":"orfan-de-bucovina-dumitru-covalciuc-%e2%80%93-golgota-neamului-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/07\/27\/orfan-de-bucovina-dumitru-covalciuc-%e2%80%93-golgota-neamului-romanesc\/","title":{"rendered":"Orfan de Bucovina: Dumitru COVALCIUC \u2013 Golgota Neamului Rom\u00e2nesc"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>GOLGOTA NEAMULUI ROM\u00c2NESC*<\/sup><\/strong><\/p>\n

APA TRECE, PIETRELE R\u0102M\u00c2N?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Regiunea Cern\u0103u\u0163i, cea mai mic\u0103 din Ucraina, nu cuprinde doar nordul Bucovinei, cum s-ar crede, ci include \u015fi plasa Her\u0163ei din fostul jude\u0163 Dorohoi, precum \u015fi o parte din nordul Basarabiei, care anterior a f\u0103cut parte din jude\u0163ul Hotin. \u00cemp\u0103r\u0163it \u00een 11 raioane s\u0103te\u015fti, teritoriul acestei regiuni, al c\u0103rei centru politic, administrativ, economic \u015fi cultural este ora\u015ful Cern\u0103u\u0163i, divizat \u015fi el \u00een trei raioane urbane, este populat pe \u00eentreg cuprinsul lui, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sau mai mic\u0103, \u015fi de rom\u00e2ni autohtoni.<\/p>\n

De\u015fi statistica oficial\u0103 \u00eemparte popula\u0163ia est-romanic\u0103 de aici \u00een \u201erom\u00e2ni\u201d \u015fi \u201emoldoveni\u201d, num\u0103rul acestora este \u00een prezent, dup\u0103 cum s-a observat, de numai 184836. Rom\u00e2nii (moldovenii) mai tr\u0103iesc compact \u00een raioanele Her\u0163a, Noua Suli\u0163\u0103, Hliboca (unde sunt majoritari), Storojine\u0163, precum \u015fi \u00een suburbiile ora\u015fului Cern\u0103u\u0163i. Aria lor de r\u0103sp\u00e2ndire compact\u0103 s-a \u00eengustat, treptat, \u00een perioada \u00een care Bucovina a f\u0103cut parte din Imperiul Habsburgic (1775-1918), c\u0103ci atunci, datorit\u0103 factorilor externi, care au favorizat migra\u0163iunea \u00een fostul \u0163inut moldovenesc a unei popula\u0163ii de origine slav\u0103, a \u00eenceput \u015fi s-a intensificat asimilarea elementului rom\u00e2nesc autohton. Func\u0163ionarii austrieci, care f\u0103ceau parte din Comisia de delimitare a propriet\u0103\u0163ilor funciare din Bucovina, \u00eenc\u0103 \u00een 1782 au recoman\u00addat Vienei oficiale s\u0103 \u00eentreprind\u0103 m\u0103suri urgente privind colonizarea, cu familii din Gali\u0163ia vecin\u0103, a regiunii dintre Prut \u015fi Nistru. Astfel func\u0163ionarul Budinski, r\u0103spunz\u00e2nd la un ordin expres al consiliului de r\u0103zboi al Cur\u0163ii imperiale, constata \u00een acela\u015fi an 1782 c\u0103 \u00een cele 40 de comune dintre Prut \u015fi Nistru, adic\u0103 pe domeniul episcopatului de R\u0103d\u0103u\u0163i, puteau fi colonizate 1902 familii, care au \u015fi fost aduse mai apoi din Gali\u0163ia.<\/p>\n

Valul \u00eenstr\u0103in\u0103rii, ridic\u00e2ndu-se pe Nistru, s-a n\u0103pustit f\u0103r\u0103 opreli\u015fte peste zeci de sate \u015fi t\u00e2rguri rom\u00e2ne\u015fti, peste vetrele str\u0103mo\u015fe\u015fti ale mazililor, rupta\u015filor \u015fi r\u0103ze\u015filor din cel mai nordic col\u0163i\u015for al Moldovei lui \u015etefan. La o sut\u0103 de ani de la anexarea Bucovinei de c\u0103tre Austria, \u00een regiunea dintre Nistru, Colacin \u015fi Prut elementul rom\u00e2nesc mai opunea o rezisten\u0163\u0103 d\u00e2rz\u0103 valului migrator din Gali\u0163ia, dar timpul lucra \u00eempotriva autohtonilor. N\u0103luca \u00eenst\u0103rin\u0103rii a \u00eenceput apoi s\u0103 cutreiere prin a\u015fez\u0103rile r\u0103ze\u015fe\u015fti de pe Ceremu\u015f \u015fi de la izvoarele Siretului. \u00cen anul 1918 \u00een regiunea dintre Prut \u015fi Nistru, \u00een zona Ceremu\u015fului \u015fi \u00een localit\u0103\u0163ile de la izvoarele Siretului limba rom\u00e2n\u0103 mai r\u0103suna \u00een forma ei arhaic\u0103, iar rom\u00e2ni se declarau acolo mii de oameni, care \u00ee\u015fi pierduser\u0103 graiul str\u0103mo\u015fesc.<\/p>\n

Existen\u0163a rom\u00e2nilor din nordul Bucovinei, ca \u015fi cea a tuturor autohtonilor din actuala regiune Cern\u0103u\u0163i, creat\u0103 din teritorii ce p\u00e2n\u0103 la 1940 au apar\u0163inut Rom\u00e2niei, a fost primejduit\u0103 de n\u0103p\u0103stuirile \u015fi f\u0103r\u0103delegile bol\u015fevico-staliniste. M\u0103surile represive ale regimului totalitar, orientate prac\u00adtic la dezr\u0103d\u0103cinarea rom\u00e2nilor de pe ocina lor str\u0103mo\u015feasc\u0103, au provocat sc\u0103deri esen\u0163iale din num\u0103rul popula\u0163iei b\u0103\u015ftina\u015fe. A \u00eenceput un alt proces de asimilare, un proces mai drastic, desf\u0103\u015furat sub steagul ro\u015fu al \u201einterna\u0163ionalismului proletar\u201d. Num\u0103rul de 114 \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti, care au func\u0163ionat \u00een regiune \u00een primul an de ocupa\u0163ie sovietic\u0103 (1940- 41), s-a redus sim\u0163itor dup\u0103 1944.<\/p>\n

Limba rom\u00e2n\u0103 a fost izgonit\u0103 din unele biserici, din unele institu\u0163ii de cultur\u0103 \u015fi din unele \u015fcoli superioare \u015fi medii de specialitate. \u015ecoala, \u00een care la copii n-a fost cultivat sentimentul m\u00e2ndriei \u015fi demnit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, \u00een care \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul s-a f\u0103cut \u00eentr-o limb\u0103 ce n-o pricepeau elevii, a devenit \u015fi ea un instrument al \u00eenstr\u0103in\u0103rii \u015fi asimil\u0103rii rom\u00e2nilor. Apoi, \u015fi c\u0103s\u0103toriile mixte, at\u00e2t de la mod\u0103 \u00een anii 70-80, au constituit o alt\u0103 pepinier\u0103 de dezna\u0163ionalizare, c\u0103ci, indiferent de originea etnic\u0103 rom\u00e2nesc\u0103 a tatei sau a mamei, copilul devenea (\u015fi mai devine!) automat rus sau ucrainean. Ca s\u0103 nu aib\u0103 probleme \u00een armat\u0103, la institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior din \u201enecuprinsa \u0163ar\u0103 natal\u0103\u201d, la serviciu, \u00een via\u0163a public\u0103 \u015fi ca s\u0103 poat\u0103 urca sc\u0103rile ierarhice ale \u015fefismului, foarte mul\u0163i tineri rom\u00e2ni \u015fi-au schimbat na\u0163ionalitatea, devenind \u00een actele de identitate ru\u015fi sau ucraineni. A\u015fa au ap\u0103rut renega\u0163ii \u015fi mancur\u0163ii, care \u00een momentele cardinale legate de rede\u015fteptarea noastr\u0103 na\u0163ional\u0103, au lovit mai dureros \u00een rom\u00e2nii de aici dec\u00e2t ar fi lovit \u201eideologii\u201d din aparatele administrativ-birocratice. Al\u0163i vor\u00adbitori de limba rom\u00e2n\u0103 s-au pomenit, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie c\u00e2nd \u015fi cum, \u201eboteza\u0163i\u201d ucraineni \u00een buletinele de identitate. Bancurile la adresa \u201emoldovenilor\u201d, at\u00e2t de difuzate de rusofoni \u00een anii \u201980, i-au f\u0103cut pe mul\u0163i cons\u00e2ngeni s\u0103 se ru\u015fineze de originea lor etnic\u0103 \u015fi s\u0103 se dea \u00een actele oficiale drept \u201eru\u015fi\u201d sau \u201eucraineni\u201d. \u015ei, \u00een sf\u00e2r\u015fit, de vreo cinci ani \u00eencoace o alt\u0103 molim\u0103 s-a ab\u0103tut asupra noastr\u0103, cea a emigr\u0103rii rom\u00e2nilor din regiunea Cern\u0103u\u0163i pe continentul american. De regul\u0103, emigreaz\u0103 membrii familiilor ce fac parte din diferite secte religioase. Nu ne-ar \u00eengrijora emigrarea ca atare, ci faptul c\u0103 \u00een familiile de sectan\u0163i rom\u00e2ni natalitatea este cea mai \u00eenalt\u0103 \u00een regiune (9-16 copii). \u015ei, evident, \u015fi pe aceast\u0103 cale num\u0103rul nostru se \u00eempu\u0163ineaz\u0103.<\/p>\n

Aria, mult mai restr\u00e2ns\u0103 dec\u00e2t odinioar\u0103, \u00een care rom\u00e2nii (moldoveni) din regiunea Cern\u0103u\u0163i mai tr\u0103iesc compact, \u00eencepe \u00een prezent de la poalele Carpa\u0163ilor \u015fi cursul superior al Siretului, cuprinde toat\u0103 valea acestui r\u00e2u p\u00e2n\u0103 la trecerea lui pe teritoriul Rom\u00e2niei, valea Sire\u0163elului, satele bucovinene care p\u00e2n\u0103 la 1918 s-au aflat \u00een apropierea frontierei austro-rom\u00e2ne, zona p\u0103duroas\u0103 a Cosminului cu salba de frumoase localit\u0103\u0163i ce se \u00een\u015fir\u0103 p\u00e2n\u0103 sub cre\u015ftetul fostei cet\u0103\u0163i medievale \u0162e\u0163ina, apoi, de la Cern\u0103u\u0163i, \u00een jos, include, pe partea dreapt\u0103 a Prutului, p\u00e2n\u0103 la Mamorni\u0163a, localit\u0103\u0163i pitore\u015fti de la marginea Bucovinei istorice, iar mai departe \u2013 \u00eentreaga plas\u0103 a Her\u0163ei, pe partea st\u00e2ng\u0103 situ\u00e2ndu-se, p\u00e2n\u0103 la frontiera Ucrainei cu Republica Moldova, m\u00e2ndrele a\u015fez\u0103ri din raionul Noua Suli\u0163\u0103. Anume \u00een acest spa\u0163iu sunt situate cele 105 localit\u0103\u0163i, precum \u015fi ora\u015ful Cern\u0103u\u0163i cu suburbiile sale Horecea Urban\u0103, Horecea M\u0103n\u0103stirii, Caliceanca, Clocucica, Ro\u015fa, Ro\u015fa St\u00e2nc\u0103, \u0162e\u0163ina \u015fi M\u0103n\u0103stiri\u015fte, \u00een care rom\u00e2nii (moldovenii) alc\u0103tuiesc un procent considerabil din num\u0103rul popula\u0163iei. (Colinc\u0103u\u0163ii \u015fi \u015ei\u015fc\u0103u\u0163ii, alte dou\u0103 localit\u0103\u0163i, \u00een care elementul moldav este cu mult majoritar fa\u0163\u0103 de cel slav, sunt desp\u0103r\u0163ite de aceast\u0103 arie printr-un \u015fir de localit\u0103\u0163i cu popula\u0163ie majoritar\u0103 ucrainean\u0103).<\/p>\n

\u00cen temei, a\u015fez\u0103rile rurale din primul tablou statistic, alc\u0103tuit cu migal\u0103 de domnul Ion V. Popescu, au fost, iar unele mai sunt \u015fi acum curat rom\u00e2ne\u015fti (moldovene\u015fti). \u015ei totu\u015fi, num\u0103rul tr\u0103itorilor ru\u015fi sau ucraineni (\u00een afar\u0103 de poloni, care s-au stabilit aici cu mult \u00eenaintea acestora) din unele localit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti pare exagerat. Cauza nu trebuie s-o c\u0103ut\u0103m numai \u00een rezultatele c\u0103s\u0103toriilor mixte, care sunt un adev\u0103rat cataclism pentru rom\u00e2nii de aici, ale renun\u0163\u0103rii unora la na\u0163ionalitate, ale diferitelor falsific\u0103ri de date statistice, ci \u015fi \u00een fenomene anterior nesesizate. De exemplu, \u00een ultimii ani se face tot mai sim\u0163it\u0103 invazia persoanelor str\u0103ine de nevoile neamului nostru, care ocup\u0103 terenuri \u015fi \u00ee\u015fi construiesc case \u00een suburbiile, odinioar\u0103 curat rom\u00e2ne\u015fti, ale Cern\u0103u\u0163ilor, precum \u015fi \u00een satele rom\u00e2ne\u015fti din imediata apropiere a ora\u015fului (Corovia, Ceahor, Valea Cosminului, Ostri\u0163a, Buda, Mahala, Cotul Ostri\u0163ei). Evident, \u00een urma acestui fapt se schimb\u0103 structura popula\u0163iei, au loc salturi demografice \u00een defavoarea rom\u00e2nilor b\u0103\u015ftina\u015fi.<\/p>\n

\u00cen unele localit\u0103\u0163i cu popula\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 (moldoveneasc\u0103) num\u0103rul nu mic de ucraineni sau ru\u015fi se datoreaz\u0103 unit\u0103\u0163ilor industriale care func\u0163ioneaz\u0103 pe teritoriul lor (Crasna, Ciudei, P\u0103tr\u0103u\u0163ii de Sus, Carapciu, Noua Suli\u0163\u0103, M\u0103m\u0103liga \u015f.a.) \u015fi la care au fost aduse cadre din alte regiuni, \u00een urma c\u0103rora au venit \u00eencoace rude, prieteni \u015fi cunoscu\u0163i ai acestora. \u015ei num\u0103rul elevilor de la institu\u0163iile \u015fcolare speciale \u015fi auxiliare, deschise \u00een sate rom\u00e2ne\u015fti pentru copii ucraineni (Ciudei, Tereblecea, Boian) poate trage la c\u00e2ntar, la fel, \u00een defavoarea rom\u00e2nilor b\u0103\u015ftina\u015fi \u00een timpul recens\u0103mintelor. Unde mai punem faptul c\u0103 mai avem \u00een sate rom\u00e2ne\u015fti case de copii handicapa\u0163i (Mahala), aziluri de b\u0103tr\u00e2ni (Petriceanca, Cire\u015f), \u00een care nimeresc persoane aduse de cele patru v\u00e2nturi! \u015ei a\u015fa ne pomenim c\u0103 \u00een cutare sau cutare localitate rom\u00e2neasc\u0103 num\u0103rul locuitorilor de alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i cre\u015fte ca pe drojdie, pe c\u00e2nd b\u0103\u015ftina\u015fii, r\u0103bd\u0103tori, nici nu sesizeaz\u0103 de ce satul sau or\u0103\u015felul nu mai este declarat curat rom\u00e2nesc, ci figureaz\u0103 ca a\u015fezare cu popula\u0163ie mixt\u0103.<\/p>\n

Un alt tablou statistic ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, conform datelor oficiale, structura popula\u0163iei din foarte multe localit\u0103\u0163i din actuala regiune Cern\u0103u\u0163i, \u00een care flac\u0103ra rom\u00e2nismului e cu neputin\u0163\u0103 de a o mai reaprinde, ori abia mai p\u00e2lp\u00e2ie.<\/p>\n

\u00cen temei, aceste localit\u0103\u0163i se afl\u0103 \u00een zona bucovinean\u0103 a regiunii Cern\u0103u\u0163i (raioanele Co\u0163man, Zastavna, Vijni\u0163a, o parte a raionului Storojine\u0163), c\u0103ci anume aici, \u00eentre Prut, Nistru \u015fi Colacin, pe Ceremu\u015f, la izvoarele Siretului, procesul dezna\u0163ionaliz\u0103rii a \u00eenceput cu peste dou\u0103 decenii \u00een urm\u0103. O situa\u0163ie asem\u0103n\u0103toare exist\u0103 \u015fi \u00een raioanele Hotin Chelmen\u0163i \u015fi Secureni din nordul Basarabiei, inclus \u00een regiunea Cern\u0103u\u0163i. Aici, dup\u0103 anexarea \u00een 1812 a Basarabiei de c\u0103tre Rusia, \u0163arismul a desf\u0103\u015furat acela\u015fi proces de dezna\u0163ionalizare a rom\u00e2nilor ca \u015fi Habsburgii \u00een Bucovina.<\/p>\n

Ar fi ridicol \u00eens\u0103 s\u0103 afirm\u0103m, s\u0103 declar\u0103m c\u0103 rom\u00e2nii au fost asimila\u0163i \u00een mas\u0103 \u00een mun\u0163ii Putilei \u015fi ai Vijni\u0163ei, \u015ftiindu-se faptul c\u0103 popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 n-a fost aici majoritar\u0103, deoarece de veacuri \u00een aceast\u0103 zon\u0103 bucovinean\u0103 \u00ee\u015fi au s\u0103la\u015furile hu\u0163ulii de dincoace de Ceremu\u015f.<\/p>\n

Pe parcursul numeroaselor anchete desf\u0103\u015furate pe teren, am putut constata, pe baza rezultatelor ob\u0163inute, c\u0103 num\u0103rul real al rom\u00e2nilor (moldovenilor) din actuala regiune Cern\u0103u\u0163i ar fi nu acel de 184836, ci de 280-300 mii. Acest num\u0103r s-ar fi ridicat acum la o jum\u0103tate de milion, dac\u0103 rom\u00e2nii \u00a0\u00a0\u00a0n-ar fi nimerit \u00een orbita politicii staliniste de genocid. De la 1944 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, rom\u00e2nii care au \u00eenfruntat cu curaj exil\u0103rile, batjocura, tot felul de nedrept\u0103\u0163i sociale \u015fi economice, care au luptat din r\u0103sputeri pentru a supravie\u0163ui ca neam pe plaiurile str\u0103mo\u015fe\u015fti, au \u00eenregistrat \u015fi pierderi numerice inevitabile. Ei au tot fost ridica\u0163i \u015fi du\u015fi de pe la casele lor \u015fi de multe ori nici n-au mai avut\u00a0 unde se \u00eentoarce. Dup\u0103 cum lesne se poate observa dintr-un tablou statistic, num\u0103rul rom\u00e2nilor n\u0103scu\u0163i pe locurile deport\u0103rii p\u0103rin\u0163ilor, care s-au mai \u00eentors \u00een localit\u0103\u0163ile de ba\u015ftin\u0103 ale acestora \u015fi al celor veni\u0163i din Basarabia vecin\u0103 e numai de 4613 oameni. \u00cen schimb, ca l\u0103custele fl\u0103m\u00e2nde, au curs spre Cern\u0103u\u0163i, spre or\u0103\u015felele \u015fi satele noastre zeci \u015fi zeci de mii de str\u0103ini. Prin emigrarea \u00een Bucovina a ru\u015filor \u015fi ucrainenilor, a altor c\u0103ut\u0103tori de via\u0163\u0103 u\u015foar\u0103 pe spatele altora, structurii demografice a regiunii i-au fost provocate modific\u0103ri serioase. Deci, \u00een timp ce rom\u00e2nii au fost str\u00e2n\u015fi \u00een chingile politicii de dezna\u0163ionalizare, puhoiul venetic a adus \u00eencoace 130743 de oameni str\u0103ini de limba, datinele \u015fi obiceiurile acestui mult p\u0103timit picior de plai mioritic. \u00cen fa\u0163a acestui puhoi al migra\u0163iei din Podolia \u015fi Gali\u0163ia mai ales, rom\u00e2nii au \u015ftiut \u00eenc\u0103 s\u0103 stea cu fruntea sus, s\u0103 se p\u0103streze ca neam \u015fi s\u0103 continue lupta pentru supravie\u0163uire \u015fi dezvoltare na\u0163ional-cultural\u0103.<\/p>\n

Stimate cititorule! Pericolul noilor rev\u0103rs\u0103ri de popula\u0163ie str\u0103in\u0103 peste plaiurile arca\u015filor lui \u015etefan e \u00eenc\u0103 mare. Cite\u015fte, deci, cu luare-aminte datele statistice, care pentru prima dat\u0103 au fost puse \u00een circula\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103, \u015fi cuget\u0103 ad\u00e2nc asupra lor, observ\u00e2nd c\u00e2t de multe cimitire ale rom\u00e2nismului se afl\u0103 \u00een nordul \u00eenstr\u0103inat al Bucovinei. \u015ei mai \u00eentreab\u0103-te, cititorule, de mai pot r\u0103m\u00e2ne pietre \u00een calea apelor ce nu mai trec.<\/p>\n

\n

Dumitru COVALCIUC<\/strong><\/p>\n

Sursa: http:\/\/tgvliterara.blogspot.ro\/<\/p>\n

\n

* \u0162ara Fagilor<\/em>, Almanah cultural-literar al rom\u00e2nilor nord-bucovineni, Cern\u0103u\u0163i \u2013 T\u00e2rgu-Mure\u015f,1993.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

GOLGOTA NEAMULUI ROM\u00c2NESC* APA TRECE, PIETRELE R\u0102M\u00c2N?   Regiunea Cern\u0103u\u0163i, cea mai mic\u0103 din Ucraina, nu cuprinde doar nordul Bucovinei, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14297","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14297","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14297"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14297\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14300,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14297\/revisions\/14300"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14297"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14297"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14297"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}