{"id":14472,"date":"2013-08-03T15:35:35","date_gmt":"2013-08-03T15:35:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14472"},"modified":"2013-08-03T15:36:27","modified_gmt":"2013-08-03T15:36:27","slug":"nicolae-iorga-supranumit-nestor-pilio-un-mare-patriot","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/08\/03\/nicolae-iorga-supranumit-nestor-pilio-un-mare-patriot\/","title":{"rendered":"“Nicolae Iorga, supranumit “Nestor Pilio”, un mare patriot”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/strong>“Acesta era numele atribuit savantului rom\u00e2n Nicolae Iorga la numirea sa ca membru al Academiei degli Arcadi din Roma, \u00een anul 1932. P\u0103str\u00e2nd tradi\u0163ia, fiec\u0103ruia, la primirea \u00een Academie, i se atribuia un nume luat din Antichitate. Pentru Iorga l-au ales pe cel de Nestor Pilio, un b\u0103tr\u00e2n \u00een\u0163elept, men\u0163ionat \u00een cele mai renumite opere grece\u015fti, despre care legenda spune c\u0103 ar fi tr\u0103it trei vie\u0163i, tot at\u00e2tea c\u00e2te i-ar fi trebuit unui om s\u0103 scrie vasta oper\u0103 a lui Nicolae Iorga, concretizat\u0103 \u00een 1250 de titluri de c\u0103r\u0163i, peste 25.000 de articole \u015fi numeroase reviste sau institu\u0163ii de cultur\u0103 organizate sau conduse de el. De unde aceast\u0103 energie colosal\u0103? Pentru r\u0103spuns trebuie s\u0103 apel\u0103m la una dintre numeroasele cuget\u0103ri: “Via\u0163a se tr\u0103ie\u015fte prin munc\u0103”. <\/strong>Dormea mai pu\u0163in\u00a0de patru ore, avea o memorie \u015fi o putere de judecat\u0103 uluitoare, era un adev\u0103rat fenomen.<\/p>\n

Iorga m\u0103rturisea: “Eu n-am \u00eenv\u0103\u0163at a citi \u015fi scrie, sunt lucruri care mi-au venit de la sine<\/strong>“. La numai \u015fase ani citea \u00een limba francez\u0103, dar \u015fi c\u0103r\u0163i despre istoria neamului nostru. Era recunoscut pentru u\u015furin\u0163a cu care \u00eenv\u0103\u0163a limbile str\u0103ine. \u00cen timpul liber a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi s\u0103 scrie \u00een limbile francez\u0103, german\u0103, italian\u0103, englez\u0103, spaniol\u0103, portughez\u0103, danez\u0103, olandez\u0103, suedez\u0103, norvegian\u0103, latin\u0103 \u015fi elin\u0103. Apoi, \u00een timp ce c\u0103l\u0103torea cu trenul pe ruta Bucure\u015fti-Constan\u0163a, pentru a se \u00eent\u00e2lni cu un reprezentant oficial al Turciei, \u00eenva\u0163\u0103 limba turc\u0103, iar dialogul se deruleaz\u0103 \u00een limba oficialului turc. \u00cen anul 1882, ca elev \u00een clasa a II-a, d\u0103 medita\u0163ii \u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 primii bani pentru a-\u015fi ajuta mama. \u015ei-a \u00eenceput activitatea prin cercetarea arhivelor din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, descoperind mii de documente pe care le-a publicat \u00een 70 de volume. A elaborat studii privind via\u0163a unor popoare sau state: istoria Imperiului bizantin, \u00een limbile englez\u0103 \u015fi francez\u0103; istoria Imperiului otoman, \u00een limba german\u0103; istoria statelor balcanice vecine cu Rom\u00e2nia, \u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u015fi francez\u0103, a scris istoria Fran\u0163ei, Angliei, Italiei, Albaniei a poporului armean. A ajuns s\u0103 integreze \u00eentr-o singur\u0103 lucrare scris\u0103 \u00een limba francez\u0103, \u00een patru volume, istoria \u00eentregii omeniri. Iorga a fost un mare patriot. De pe o asemenea pozi\u0163ie a cercetat documente, arhive din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate pentru a scrie “Istoria\u00a0rom\u00e2nilor”, lucrare \u00een 10 volume, apreciat\u0103 ca fiind cea mai valoroas\u0103 din \u00eentreaga sa oper\u0103. A scris numeroase c\u0103r\u0163i privind istoria poporului rom\u00e2n, studii de o valoare deosebit\u0103 despre domnitorii \u015etefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Br\u00e2ncoveanu, Cuza Vod\u0103. A studiat \u015fi a povestit istoria Transilvaniei \u015fi Banatului, a cercetat literatura, artele, industria, \u015fcoala, comer\u0163ul, armata. Pentru armat\u0103, spunea Iorga, trebuie s\u0103 fie bani la orice or\u0103 din zi sau noapte. Drept recuno\u015ftin\u0163\u0103 pentru munca sa, la 26 mai 1910, este ales membru al Academiei Rom\u00e2ne. \u00cen acel an a publicat 33 de c\u0103r\u0163i, \u00een 1913 – 43 de c\u0103r\u0163i, \u00eentre care \u015fi “Istoria rom\u00e2nilor”, care era interzis\u0103 \u00een Transilvania. Totu\u015fi, ajunge acolo, folosind coper\u0163i false purt\u00e2nd titlul: “De-ale noastre sau noul metod de a cultiva cartofi”. Intelectualii francezi, al\u0103turi de ceilal\u0163i din Europa, \u00eei dedic\u0103 un volum omagial, iar \u00een decembrie 1932, este ales membru \u00een Academia degli Arcadi din Roma.<\/p>\n

Recunoa\u015fterea pentru aceast\u0103 activitate uria\u015f\u0103 \u015fi str\u0103lucit\u0103 a primit cele mai mari titluri de onoare, fiind ales membru a numeroase academii, decern\u00e2ndu-i-se titlul de Doctor Honoris Causa de c\u0103tre numeroase universit\u0103\u0163i din Paris, Londra, Roma, Bruxelles, Strasburg, Praga, Var\u015fovia (lipsesc cele din SUA \u015fi Buda). Aprecieri deosebite \u015fi gesturi onorante au fost \u015fi \u00een \u0163ar\u0103. La 5 noiembrie 1918 este ales deputat, iar la 9 noiembrie este numit pre\u015fedintele primei Adun\u0103ri a Deputa\u0163ilor a Rom\u00e2niei. Sose\u015fte \u00een Bucure\u015fti din refugiul Ia\u015filor. Sub v\u00e2lv\u0103taia cuv\u00e2nt\u0103rilor sale, sub str\u0103lucirea ochilor s\u0103i ce degaja hot\u0103r\u00e2rea ferm\u0103 s-a proclamat oficial – la 1 decembrie 1918 – Unirea tuturor rom\u00e2nilor, spun\u00e2nd c\u0103 de la 1859 \u00eencoace o Adunare rom\u00e2neasc\u0103 n-a avut o zi a\u015fa de mare. Apoi este numit pre\u015fedinte al Consiliului de mini\u015ftri (17 aprilie 1931) \u00eentr-un moment de mare criz\u0103 economic\u0103 intern\u0103 \u015fi mondial\u0103 \u015fi de intense dezbin\u0103ri politice. La \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 60 de ani este s\u0103rb\u0103torit prin conferin\u0163e, volume omagiale, materiale publicate \u00een reviste \u015fi ziare, iar Universitatea din Paris \u00eei ofer\u0103 titlul de Doctor Honoris Causa. Timp de 20 de ani a fost mesagerul culturii rom\u00e2ne \u00een str\u0103in\u0103tate (1920-1940) \u015fi timp de o jum\u0103tate de veac n-a lipsit la niciunul dintre momentele \u00eensemnate ale istoriei poporului rom\u00e2n.<\/p>\n

Reflect\u00e2nd asupra acestei opere imense, istoricul A.D. Xenopol spunea: “Te \u00eentrebi cu \u00eenminunare cum a putut un creier s\u0103 conceap\u0103 at\u00e2tea lucruri \u015fi o m\u00e2n\u0103 s\u0103 le scrie<\/em>“.<\/p>\n

\u015ei c\u00e2te ar mai fi putut face dac\u0103 la 27 noiembrie 1940 bandele legionare nu i-ar fi curmat via\u0163a. St\u0103tea \u00een vila sa de la Sinaia \u015fi refuza s\u0103 cread\u0103 c\u0103 un savant de faim\u0103 mondial\u0103 poate s\u0103 fie r\u0103pus \u015fi batjocorit, cu toate c\u0103 \u00een presa vremii se publicau materiale acuzatoare, uneori \u015fi fotografii, la adresa celui care a urmat s\u0103 fie luat de bande. C\u00e2t de potrivite pentru acel moment sunt versurile sale:<\/p>\n

\u201eA fost t\u0103iat un brad b\u0103tr\u00e2n,<\/em><\/p>\n

Fiindc\u0103 f\u0103cea prea mult\u0103 umbr\u0103”<\/em><\/p>\n

Acum,… s\u0103 ne amintim de cugetarea scris\u0103 de el \u00een 1911, un moto pentru rom\u00e2ni: “Recunoa\u015fterea posterit\u0103\u0163ii – un giulgiu de aur pe trupul celui asasinat.”<\/strong><\/p>\n

(Documentar realizat de Ioan PLE\u015e cu ocazia comemorarii celor 70 de ani de la asasinarea barbara a lui Nicolae Iorga)<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Sursa: www.crisana.ro\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Acesta era numele atribuit savantului rom\u00e2n Nicolae Iorga la numirea sa ca membru al Academiei degli Arcadi din Roma, \u00een [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14472","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14472","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14472"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14472\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14475,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14472\/revisions\/14475"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14472"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14472"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14472"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}