{"id":14573,"date":"2013-08-07T14:59:14","date_gmt":"2013-08-07T14:59:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14573"},"modified":"2013-08-07T15:10:02","modified_gmt":"2013-08-07T15:10:02","slug":"limba-noastra-cea-romana-de-grigore-vieru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/08\/07\/limba-noastra-cea-romana-de-grigore-vieru\/","title":{"rendered":"“Grigore Vieru \u00eentre Lacrim\u0103 \u015fi Limba Rom\u00e2n\u0103”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00centrebat de unde vine, Grigore Vieru, Poetul, r\u0103spundea: \u2013 Din Lacrim\u0103.
\nAlteori zicea: \u2013 Din Limba Rom\u00e2n\u0103.
\nZadarnic ar fi s\u0103 preciz\u0103m de unde totu\u015fi vine Poetul. Lacrima \u015fi Limba Rom\u00e2n\u0103 s\u00eent pentru Grigore Vieru no\u0163iuni-gemene. Sinonime absolute s\u00eent.
\nOrice vers din poezia sa este rourat de Lacrim\u0103.<\/p>\n

Dumnezeu prima oar\u0103
\nC\u00eend a pl\u00eens printre astre,
\nEl a pl\u00eens peste \u0162ar\u0103
\nCu lacrima limbii noastre.<\/p>\n

Amarul \u015fi fierbintele Lacrimii le-a cunoscut din fraged\u0103 copil\u0103rie. R\u0103mas singurel noaptea \u00een cas\u0103, \u201epuiul de om\u201d compunea (de fric\u0103, a\u015fa cum avea s\u0103 zic\u0103 mai t\u00eerziu) versuri:<\/p>\n

S-a stins soarele cel bun,
\nEu m\u0103 culc, pove\u015fti \u00eemi spun,
\nDar nici una nu-i frumoas\u0103,
\nGreu e singurel \u00een cas\u0103.<\/p>\n

Iat\u0103 de unde vine Lacrima Poetului. Dar \u015fi de mai t\u00eerziu. C\u00eend era interzis Eminescu, c\u00eend Prutul purta lac\u0103tul muscalilor, c\u00eend Limba Rom\u00e2n\u0103 era sub sechestru, iar Dumnezeu \u2013 r\u0103stignit de antihri\u015fti.
\nToat\u0103 via\u0163a i-a fost o Lacrim\u0103.
\nSup\u0103rat pe cele p\u0103m\u00eente\u015fti, Poetul a plecat \u00een Lacrima Cerului, unde d\u0103inuie ve\u015fnicia.
\nSc\u0103ldat\u0103 \u00een oceanul de lacrimi, curat\u0103 ca roua, Steaua Vieru ne va str\u0103luci de acum \u00eenainte al\u0103turi de Luceaf\u0103rul Eminescu.
\nPentru noi vorbe\u015fte Lacrima.
\nGolul imens din sufletele noastre \u00eencerc\u0103m s\u0103-l umplem cu bogata-i mo\u015ftenire l\u0103sat\u0103 nou\u0103 \u201e\u00een grij\u0103 mare\u201d \u2013 Poezia rourat\u0103 de lacrimi, \u00een care s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte Limba Rom\u00e2n\u0103.
\nCa s\u0103 nu \u015ftergem roua de pe versul vierian, \u00eei recitim (a c\u00eeta oar\u0103!) opera cu sufletul. A\u015fa cum a fost scris\u0103 \u2013 cu sufletul.
\nRoua nu e altceva dec\u00eet cristalul g\u00eendirii poetice a Marelui nostru contemporan, atins de geniu.
\n\u00censemnele scrisului vierian e profunzimea g\u00eendului, aureolat de simple\u0163ea formei de expresie.
\n\u201eSunt iarb\u0103, mai simplu nu pot fi\u201d \u2013 e m\u0103rturisirea de pe urm\u0103 a Poetului, \u00eenve\u015fnicit\u0103 \u00een piatra funerar\u0103 din satul s\u0103u de ba\u015ftin\u0103, Pererita.
\n\u015ei versul \u015fi l-a vrut simplu.<\/p>\n

G\u00eend subtil, ascuns? La naiba!
\nScri-voi eu de azi taman
\nNumai versuri simple. Simple,
\nCa o cas\u0103 de \u0163\u0103ran.<\/p>\n

E simplu Poetul. Poate de aceea l-a \u015fi \u00eempov\u0103rat Dumnezeu cu har poetic. Numai un talent autentic poate \u00eens\u0103m\u00een\u0163a \u00een lacrim\u0103 r\u0103scolitoare imagini poetice, ce ascund la suprafa\u0163\u0103 filozofia g\u00eendirii omene\u015fti.
\nTocmai prin asta e Mare Poetul. Aceste originale p\u00een\u0103 la refuz calit\u0103\u0163i ale scrisului i-au asigurat o imens\u0103 popularitate singular\u0103 \u00een r\u00eendurile cititorilor de pretutindeni. Ceea ce-l situeaz\u0103 pe Grigore Vieru al\u0103turi de Eminescu s\u00eent expresivitatea \u015fi originalitatea metaforei vieriene. Or, un poet tr\u0103ie\u015fte prin metafor\u0103.
\nC\u00eend trebuia s\u0103 numeasc\u0103 distan\u0163a dintre Chi\u015fin\u0103u \u015fi Ia\u015fi, Domnia Sa spuse, parc\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se g\u00eendeasc\u0103: \u2013 De-o inim\u0103.
\nDumnezeie\u015fte de frumoas\u0103 metafor\u0103! Una de o incontestabil\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u0163ional\u0103. E supradozat\u0103 \u00een plan sugestiv. Mai simplu, mai poetic, pare-mi-se, nu poate fi.
\nAm \u00eencercat s\u0103 aflu (prin intermediul revistei \u201eNoi\u201d) cum descifreaz\u0103 aceast\u0103 metafor\u0103 elevii. R\u0103spunsul lor a fost cu totul nea\u015fteptat: \u201eInima nu desparte, ci une\u015fte ora\u015fele care apar\u0163in aceleia\u015fi \u0163\u0103ri, aceluia\u015fi popor\u201d.
\nIat\u0103 ce-nseamn\u0103 copii educa\u0163i \u00een spiritul poeziei lui Vieru.
\nCine l-a supranumit \u201eclasicul literaturii contemporane\u201d a fost inspirat de Cel de Sus.
\nCa nimeni altul (dintre contemporani) Poetul Vieru st\u0103p\u00eene\u015fte Cuv\u00eentul, adic\u0103 Limba Rom\u00e2n\u0103, pe care a \u00eenv\u0103\u0163at-o o via\u0163\u0103. \u015ei a sacralizat-o. Domnia Sa a\u015faz\u0103 Limba Rom\u00e2n\u0103 (ca valoare) al\u0103turi de Biblie: \u201eDou\u0103 lucruri \u00een ast\u0103 lume au fost zidite p\u00een\u0103 la cap\u0103t: Biblia \u015fi Limba Rom\u00e2n\u0103\u201d. Perfec\u0163iunea, frumuse\u0163ea Limbii Rom\u00e2ne e lucrarea lui Dumnezeu, crede Poetul.
\nC\u00eend credincio\u015filor li s-au \u00eenchis bisericile, ei comunicau cu Dumnezeu prin Biblie. Separa\u0163i de \u0163ar\u0103, Poetul \u015fi-a g\u0103sit refugiul \u00een limba matern\u0103: \u201eLimba Rom\u00e2n\u0103 a fost singurul meu mod de a vie\u0163ui \u00een \u0162ara de care am fost desp\u0103r\u0163i\u0163i\u201d.
\nFiind \u00eentrebat al cui discipol este, r\u0103spunsul nu a \u00eent\u00eerziat: \u2013 Al Limbii. Al Limbii noastre. Am r\u0103s\u0103rit ca poet din frumuse\u0163ea, integritatea, armonia \u015fi iradierea Limbii Rom\u00e2ne… Vin din Limba care nu s-a n\u0103scut \u00een Peririta mea … s-a n\u0103scut \u015fi s-a format \u00een Moldova lui Eminescu \u015fi Creang\u0103, \u00een Transilvania lui Rebreanu, Blaga \u015fi Goga, \u00een Muntenia lui Caragiale, \u00een Oltenia lui Arghezi \u015fi Sorescu.
\nToate confesiunile sale destinate cititorilor scot sub aparte accent ne\u0163\u0103rmurita Dragoste pentru graiul matern, dar \u015fi \u00eendemnul de a-i urma exemplul.
\n\u201eEu nu caut cu tot dinadinsul (de\u015fi doresc) s\u0103 aduc ceva nou \u00een c\u00eentarea limbii, eu caut s\u0103 amintesc copiilor, omului \u015fi mie \u00eensumi c\u0103 avem o comoar\u0103 f\u0103r\u0103 de pre\u0163.\u201d<\/p>\n

Mai bun noroc \u015fi-avere
\nMai mare eu nu am
\nDec\u00eet \u00een suflet graiul
\nAcestui pa\u015fnic neam.<\/p>\n

Prime\u015fte-l sf\u00eent, copile,
\nC\u0103ci el \u0163i-e mo\u015ftenirea.
\n\u015ei sap\u0103-l p\u00een-la lacrimi,
\nP\u0103zindu-i str\u0103lucirea.<\/p>\n

Numai harul poetic divin i-a permis s\u0103 se apropie de sufletul \u015fi mintea copilului, pentru a-l face s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cu adev\u0103rat frumuse\u0163ea limbii noastre.<\/p>\n

Pe ramul verde tace
\nO pas\u0103re m\u0103iastr\u0103,
\nCu drag \u015fi cu mirare
\nAscult\u0103 limba noastr\u0103.<\/p>\n

De-ar spune \u015fi cuvinte
\nC\u00eend c\u00eent\u0103 la fereastr\u0103,
\nEa le-ar lua, \u015ftiu bine,
\nDin, sf\u00eenta, limba noastr\u0103.<\/p>\n

Odat\u0103 citit\u0103, splendida poezioar\u0103 se lipe\u015fte de suflet pentru toat\u0103 via\u0163a. Ea pune st\u0103p\u00eenire pe copilul \u201ede la \u015fapte la \u015faptezeci de ani\u201d.
\nTocmai prin asta e Mare Poetul.
\n\u201eLimba este comoara cea mai de pre\u0163 a poporului \u015fi veghea asupra str\u0103lucirii ei nu trebuie s\u0103 piroteasc\u0103 nicic\u00eend\u201d, concluzioneaz\u0103, \u00eentr-un moment de medita\u0163ie, Poetul. \u201e … m\u0103rturisesc c\u0103 nu sunt unul din str\u0103luci\u0163ii m\u00eenuitori ai verbului matern, dar \u00eemi place s\u0103 declar c\u0103 m\u0103 prenum\u0103r printre cei care se fr\u0103m\u00eent\u0103, se zbat \u00een c\u0103utarea cuv\u00eentului potrivit, printre cei care tind s\u0103 lege s\u0103n\u0103tos verbul \u00een fraz\u0103, \u00een\u0163eleg\u00eend c\u0103 a vorbi s\u0103n\u0103tos limba mamei… este o datorie \u2013 una dintre cele mai patriotice\u201d. Iat\u0103 un \u00eendemn ce nu poate l\u0103sa indiferent nici un vorbitor cult de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103. Acest citat merit\u0103 un loc onorabil (deasupra tablei, cred) \u00een fiecare cabinet de limb\u0103 \u015fi literatur\u0103 din \u015fcoal\u0103 \/ liceu.
\n\u00centr-un anume fel autorul \u00ee\u015fi motiveaz\u0103 spusa: \u201eVorbindu-ne corect \u015fi frumos limba, tinz\u00eend a o vorbi corect \u015fi frumos, omenim astfel pe str\u0103buni, pe cei care au creat \u201esocietatea cuvintelor civilizate\u201d. Uit\u00eend un cuv\u00eent trebuincios, o expresie din comoara graiului matern, ui\u0163i ceva din istoria poporului t\u0103u\u201d.
\nCa s\u0103 nu uite, parc\u0103 ne-ar spune Poetul, \u201emai stau \u015fi azi aplecat deasupra Dic\u0163ionarului Limbii Rom\u00e2ne. Dic\u0163ionar care, dup\u0103 Biblie \u015fi dup\u0103 Eminescu, este pentru mine cea mai important\u0103 carte de literatur\u0103. Mi-am pierdut somnul tot c\u0103ut\u00eend cuv\u00eentul potrivit\u201d.
\nIat\u0103 deci cum trude\u015fte Poetul la cuv\u00eent: cu sudoarea frun\u0163ii!<\/p>\n

Miez de noapte. Foaie alb\u0103
\n\u015ei sudoarea m-a umplut.
\nGreu \u00eei fi cl\u0103dit tu, mam\u0103,
\nCasa noastr\u0103 cea de lut.<\/p>\n

\u201eLucrarea \u00een cuv\u00eentul poetic este la fel trudei pl\u0103m\u00eenilor \u00een aerul iernii: tragem \u00een sine faptul rece de via\u0163\u0103 \u015fi-l expir\u0103m \u00eenfierb\u00eentat afar\u0103\u201d, constat\u0103 inspirat Poetul.
\nAsemenea lui Eminescu, Grigore Vieru a a\u015fezat Cuv\u00eentul \u00een toat\u0103 crea\u0163ia sa cu o exactitate de invidiat. E imposibil s\u0103 g\u0103se\u015fti un gre\u015f \u00een ar\u0103tura limbajului s\u0103u poetic. Aceasta pentru c\u0103, vorba dumisale, \u201eplec zilnic dup\u0103 c\u00ee\u015ftig \u00een minele de aur ale graului matern\u201d.
\nAt\u00eeta c\u00ee\u015ftig \u015fi-a dorit \u00een via\u0163\u0103 Poetul \u2013 aurul graiului matern.
\nDac\u0103 a-\u0163i iubi limba \u00eenseamn\u0103 un act de patriotism, s\u00eentem \u00een drept s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 Grigore Vieru a fost un Mare Poet. Al \u0162\u0103rii \u00eentregite, nu al celei trunchiate, al Limbii Rom\u00e2ne, nu al celei cu nume fals de \u201elimb\u0103 moldoveneasc\u0103\u201d. Se topea de dorul \u0162\u0103rii \u015fi al Limbii Rom\u00e2ne.
\nCiti\u0163i-i confesiunile \u015fi ve\u0163i tr\u0103i emo\u0163ii \u00eenfior\u0103toare: \u201eDac\u0103 unii doreau \u015fi doresc s\u0103 ajung\u0103 \u00een Cosmos, eu via\u0163a \u00eentreag\u0103 am dorit s\u0103 trec Prutul. Am reu\u015fit s\u0103-l trec \u00eengrozitor de t\u00eerziu \u2013 abia la \u00eenceputul anilor 70. Cred c\u0103 a fost cea mai fericit\u0103 zi din via\u0163a mea. La vama din Ungheni am \u00eenchis ochii, ca s\u0103 nu observe gr\u0103nicerul lacrima din ei.
\nTreceam pe str\u0103zile Bucure\u015ftiului sau prin parcurile sale, citind, cu lacrimi \u00een ochi ca pe ni\u015fte poeme, tot ce \u00eent\u00eelneam \u00een cale: numele str\u0103zilor, denumirile de magazine, afi\u015fele, t\u0103bli\u0163ele cu \u201eNu c\u0103lca\u0163i iarba\u201d. M\u0103 \u0163ineam din urma copiilor care-mi p\u0103reau c\u0103 nu vorbesc, ci c\u00eent\u0103\u201d.
\nS\u00eent r\u00eenduri ce-\u0163i cutremur\u0103 fiin\u0163a \u015fi-\u0163i storc broboane de lacrimi.
\nPatriotismul lui Grigore Vieru rezid\u0103 \u015fi \u00een curajul s\u0103u de a lupta pentru re\u00eentronarea Limbii Rom\u00e2ne \u00een Basarabia. \u201e… \u00een Basarabia \u00eensu\u015fi faptul de a vorbi \u015fi a scrie rom\u00e2ne\u015fte \u00eenseamn\u0103 a face politic\u0103. La noi \u00een Basarabia limba a devenit o problem\u0103 politic\u0103\u201d. Prin urmare, Domnia Sa trebuia s\u0103 fac\u0103 \u201epolitic\u0103\u201d \u00een favoarea Limbii Rom\u00e2ne.
\nArgumentul \u015ftiin\u0163ific \u015fi istoric i-a servit drept arm\u0103 cu care a luptat \u00eempotriva falsificatorilor istoriei noastre, \u00eempotriva moldovenismului primitiv. \u00cen lupta acerb\u0103 cu rom\u00e2nofobii Poetul este necru\u0163\u0103tor: \u201eDin p\u0103cate, unii \u00eencearc\u0103 \u015fi azi s\u0103 ne conving\u0103 c\u0103 vorbim moldovene\u015fte, iar nu rom\u00e2ne\u015fte. … unii savan\u0163i… au destul\u0103 carte rom\u00e2neasc\u0103, dar sunt farisei. \u00cen limba moldoveneasc\u0103 s-au adunat to\u0163i fariseii \u015fi to\u0163i derbedeii.
\nAm scris aproape \u00eentotdeauna din disperare. Din teama de a nu fi p\u0103r\u0103sit de \u201esteaua care ne p\u0103streaz\u0103\u201d: de Limba Rom\u00e2n\u0103.
\nA te lingu\u015fi pe l\u00eeng\u0103 o limb\u0103 str\u0103in\u0103 ca scriitor \u015fi a te lep\u0103da de limba de acas\u0103 este ca \u015fi cum te-ai l\u0103sa de harul pe care \u0163i l-a dat Dumnezeu\u201d.
\nDe\u015fi p\u0103rea obosit de at\u00eeta lupt\u0103 inutil\u0103 cu neprietenii Limbii Rom\u00e2ne, Grigore Vieru mai g\u0103se\u015fte puteri s\u0103-\u015fi alimenteze optimismul ce l-a caracterizat dintotdeauna: \u201eVisez s\u0103 apuc ziua c\u00eend la Chi\u015fin\u0103u dragostea noastr\u0103 pentru Limba Rom\u00e2n\u0103 \u015fi Istoria neamului nu va mai fi calificat\u0103 drept \u201efascism\u201d, iar rom\u00e2nii basarabeni nu vor mai fi numi\u0163i, la Bucure\u015fti, \u201eru\u015fi\u201d. S\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 \u015fi un termen, \u015fi altul ne r\u0103nesc mai ad\u00eenc dec\u00eet s\u00eerma ghimpat\u0103\u201d.
\nDar Poetul a sperat, c\u0103ci \u201eLimba, literatura, c\u00eentecul rom\u00e2nesc au fost pentru noi, rom\u00e2nii basarabeni, covorul care ne-a ferit sufletul de \u00eenghe\u0163ul str\u0103in, pustiitor\u201d.
\nCu sufletul r\u0103nit de nelegiuirile guvernan\u0163ilor \u201eatotputernici\u201d asupra limbii, Poetul, parc\u0103, le-ar formula verdictul: \u201eLegiferarera prin constitu\u0163ie a glotonimului \u201elimba moldoveneasc\u0103\u201d \u015fi a etnonimului \u201epopor moldovenesc\u201d (m\u0103 mir cum de nu i-au zis norod moldovenesc) va r\u0103m\u00eene \u00een istorie ca o ru\u015fine na\u0163ional\u0103, care s-ar putea s\u0103 cad\u0103 pe copiii \u015fi nepo\u0163ii autorilor nes\u0103buitelor fapte\u201d.
\nE, propriu-zis, un blestem pe care \u015fi l-au meritat legiuitorii timpului.
\nPoetul \u00eens\u0103 n-a disperat niciodat\u0103 \u00een triumful Adev\u0103rului, pentru c\u0103 a crezut \u00een Eminescu \u2013 \u201elacrima de foc a Universului\u201d, \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103 \u2013 \u201efocul veghetor al Patriei, suflarea ei cald\u0103, s\u0103n\u0103tatea ei liber ziditoare de frumos\u201d.
\n\u201eLimba, \u00een accep\u0163ia Marelui nostru Poet, este cea mai mare dreptate pe care poporul \u015fi-a f\u0103cut-o sie\u015fi.\u201d
\nOr, \u201eun poet care \u015fi-a asumat greul unui grai, trec\u00eendu-l prin inima sa, \u015fi, \u00eenc\u0103rcat de r\u0103bdare, \u00een\u0163elepciune \u015fi nou\u0103 frumuse\u0163e, \u00eel \u00eentoarce semenilor s\u0103i… un asemenea poet r\u0103m\u00eene-va \u201esuflet \u00een sufletul neamului s\u0103u\u201d (Ioan Alexandru)\u201d.<\/p>\n

\nA\u015fa a vrut Cel de Sus!”<\/p>\n

Ion MELNICIUC,
\nconferen\u0163iar universitar,
\ndoctor \u00een filologie <\/strong><\/p>\n

Sursa: http:\/\/www.literaturasiarta.md\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  \u00centrebat de unde vine, Grigore Vieru, Poetul, r\u0103spundea: \u2013 Din Lacrim\u0103. Alteori zicea: \u2013 Din Limba Rom\u00e2n\u0103. Zadarnic ar [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14573","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14573","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14573"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14573\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14576,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14573\/revisions\/14576"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14573"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14573"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14573"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}