{"id":14647,"date":"2013-08-07T20:28:19","date_gmt":"2013-08-07T20:28:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14647"},"modified":"2013-08-08T00:33:34","modified_gmt":"2013-08-08T00:33:34","slug":"petre-iosub-o-romanie-trista-si-insingurata-editura-thalia-vaslui-2013","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/08\/07\/petre-iosub-o-romanie-trista-si-insingurata-editura-thalia-vaslui-2013\/","title":{"rendered":"Prof. dr. Petre Iosub – “O, Rom\u00e2nie trist\u0103 \u015fi \u00eensingurat\u0103”, Editura Thalia, Vaslui, 2013"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

PORTRET \u00ceN EVANTAI<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen mai pu\u0163in de un deceniu \u015fi jum\u0103tate (1998-2011), prof. dr. Petre Iosub a edificat o oper\u0103 pe care exegetul calificat \u015fi deopotriv\u0103 cititorul amator o pot judeca acum \u00een ansamblu din perspectiva unei organicit\u0103\u0163i structurale. R\u0103gazul relativ scurt dedicat aventurii scriiturii are o explica\u0163ie perfect legitim\u0103: autorul a asumat achizi\u0163iile cultural – \u00een sens larg – decenii la r\u00e2nd prin acumul\u0103ri \u015fi decant\u0103ri, adesea dureroase, prin severe pozi\u0163ion\u0103ri axiologice – mai niciodat\u0103 oportuniste pentru a-\u015fi putea permite \u00een cele din urm\u0103 clipele magice ale sintezei.<\/p>\n

A\u015fa cum am argumentat \u00een alt\u0103 parte, Petre Iosub putea debuta editorial mai demult, \u00een anii tinere\u0163ii lui impetuoase \u015fi inocente, c\u00e2nd rigorile \u015fi cenzurile interioare func\u0163ionau mai permisiv \u015fi c\u00e2nd nu s-ar fi putut lovi, eventual, dec\u00e2t de \u00eenchist\u0103rile inerente epocii totalitare. Dogmatismul stalinist mortificant al anilor \u201950 trecuse, iar oamenii de cultur\u0103 puteau \u201drespira\u201d cu o anume lejeritate.Cenzura putea fi dep\u0103\u015fit\u0103 prin tenacitate, insisten\u0163\u0103, for\u0163\u0103 persuasiv\u0103 \u015fi limbaj esopic, spre a nu ne referi strict la micile compromisuri parabile. Se \u015ftie c\u0103 temu\u0163ii \u201ecerberi\u201d ai cenzurii comuniste nu erau chiar at\u00e2t de \u00eenchista\u0163i – excep\u0163iile confirm\u0103 regula – pe c\u00e2t se crede ast\u0103zi \u015fi c\u0103 un autor valoros izbutea cel mai adesea s\u0103-\u015fi trag\u0103 opera spre lumina tiparului.<\/p>\n

Petre Iosub a preferat lectura aprofundat\u0103 a marilor filosofi antici, clasici \u015fi moderni \u015fi, corelativ medita\u0163ia contemplativ\u0103 f\u0103r\u0103 a se precipita \u00een aren\u0103 cu volume peste volume. Riscul intelectual ar fi fost mare, graba nefiind – cum se \u015ftie cel mai bun sfetnic. C\u0103rturar prudent \u015fi scrupulos, abia sexagenarul s-a decis \u00eentr-o zi s\u0103 purcead\u0103 pe drumul anevoios al tiparului cu cele mai importante zidiri intelectuale. (Fac aici o precizare f\u0103r\u0103 echivoc: ceea ce a publicat autorul nostru p\u00e2n\u0103 \u00een 1998 nu-l reprezint\u0103 integral ca structur\u0103 profund\u0103, fiind \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 exerci\u0163ii de digita\u0163ie pentru necesara \u015fi inevitabila uvertur\u0103.)<\/p>\n

Contribu\u0163ia sa cultural\u0103, \u00een sensul achizi\u0163iilor solide \u015fi erudite, turnate \u00een tipare coerente \u015fi persuasive, a fost grupat\u0103 chiar de autor \u00een patru compartimente ce comunic\u0103 \u00eentre ele \u00een virtutea organicit\u0103\u0163ii invocate mai \u00eenainte, dup\u0103 principiul generos al vaselor comunicante.<\/p>\n

Conform a\u015ftept\u0103rilor, domeniul predilect este acela al filosofiei, \u00een care Petre Iosub se mi\u015fc\u0103 dezinvolt \u015fi cu autoritate. Atent la mi\u015fcarea ideilor, autorul a \u015ftiut mereu s\u0103 defineasc\u0103 genul proxim \u015fi diferen\u0163a specific\u0103 ale scrierilor marilor filosofi, urm\u0103rind cu suptil\u0103 comprehensiune spectacolul fascinant al sistemelor \u015fi deopotriv\u0103 al personalit\u0103\u0163ilor. Demostra\u0163iile g\u00e2nditorilor de ieri \u015fi de azi sunt analizate pas cu pas, f\u0103r\u0103 grab\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 partizanat subiectiv, decel\u00e2ndu-se ideile cu adev\u0103rat novatoare, unele revolu\u0163ionare \u015fi eviden\u0163iindu-se particularit\u0103\u0163ile discursului filosofic. Ca \u015fi \u00een alte domenii, \u015fi \u00een filosofie – ne d\u0103 de \u00een\u0163eles Petre Iosub – <\/strong>func\u0163ioneaz\u0103 axioma lui Buffon: \u201dStilul este omul \u00eensu\u015fi!\u201d Treptat s-au n\u0103scut, \u00een \u0163es\u0103tura studiilor de filosofie diferen\u0163ierile de esen\u0163\u0103 \u015fi de nuan\u0163\u0103.<\/p>\n

De la Aristotel p\u00e2n\u0103 la Alexandru Boboc, pe o acolad\u0103 diacronic\u0103 semnificativ\u0103, Petre Iosub \u00een\u0163elege s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 propriul discurs filosofic \u015fi s\u0103 se raporteze ontologic la marile spirite. Este o lec\u0163ie de umilin\u0163\u0103 intelectual\u0103 \u015fi concomitent de orgoliu, de comprehensiune \u015fi adeziune simpatetic\u0103, uneori de delimitare polemic\u0103. Petre Iosub izbute\u015fte s\u0103 intre \u00een consonan\u0163\u0103 spiritual\u0103 cu filosofii lumii \u015fi s\u0103-\u015fi afirme, f\u0103r\u0103 complexe provincile, op\u0163iunile axiologice. A\u015fa se face c\u0103 nu-\u015fi uit\u0103 nici o clip\u0103 apartenen\u0163a la spa\u0163iul cultural mioritic, \u00ee\u015fi cunoa\u015fte bine r\u0103d\u0103cinile \u015fi nu ezit\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een adev\u0103rata lumin\u0103 contribu\u0163ia filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen acest fel s-au n\u0103scut c\u0103r\u0163ile sale de analiz\u0103 \u015fi de evaluare \u00een planul g\u00e2ndirii filosofice na\u0163ionale \u015fi universale, publicate \u00eentr-un ritm nesl\u0103bit: Fragmentarium, vol. I-II, 1998, 1999; Elemente de arheologie metrafizic\u0103, 2000; Omul – o fiin\u0163are privilegiat\u0103, 2003; Pluralismul ontologic, 2004; Metafizica existen\u0163ei \u00een 2007, Lucian Blaga – Metafizica, 2008; Alexandru Boboc sau Intrarea \u00een permanen\u0163\u0103, 2008; Incursiuni de arheologie metafizic\u0103, 2010; Dialoguri \u015fi studii filosofice, 2011. Atlas orientativ de arheologie metafizic\u0103, 2011 \u015fi Lauda\u0163io filosofiei, 2012.<\/p>\n

Pe un palier conex se fixeaz\u0103 publicistica (Sechestra\u0163i \u00een tranzi\u0163ie, 2002; \u00censemn\u0103ri pasagere, 2003) prob\u0103 a ie\u015firii decise a autorului \u00een aren\u0103 pentru a semnala contemporanilor maladiile veacului: marile pr\u0103bu\u015firi economice, politicianismul agresiv \u015fi veros, demagogia f\u0103r\u0103 frontiere, fariseismul, ipocrizia, minciuna, corup\u0163ia, alienarea cultural\u0103, bulversarea valorilor, slug\u0103rnicia d\u00e2mbovi\u0163ean\u0103, spiritul tranzac\u0163ional, criticismul funciar etc. Polemistul se mi\u015fc\u0103 dezinvolt pe claviatura diverselor registre stilistice, exers\u00e2nd ironia, sarcasmul, \u015fi diatriba. Autorul a v\u0103zut multe \u015fi nu-\u015fi face iluzii prea mari \u00een privin\u0163a \u015fanselor noastre de regenerare spiritual\u0103. Crede \u00een for\u0163a purificatoare a revoltelor populare \u015fi are \u00eenc\u0103 speran\u0163e \u00een privin\u0163a voca\u0163iei morale a poporului rom\u00e2n, un popor crunt lovit \u00een istorie, umilit adesea de ai s\u0103i, dar capabil din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd de mari r\u0103bufniri justi\u0163iare.<\/p>\n

Poetul (Vraja trecerii prin vreme, 2002; Semnele trecerii, 2006; Poemele toamnei, 2009 \u015fi\u00a0 antologia lirico satiric\u0103, Vraja trecerii prin vreme, 2012) se men\u0163ine \u00een cadrele generoase ale sentimentalismului romantic, nutrit de marile teme ale liricii din totdeauna: via\u0163a, destinul, satul, natura, copil\u0103ria, mama, visul, trecerea timpului, condi\u0163ia uman\u0103, fericirea fulgurant\u0103, nostalgia discret\u0103 a viziunilor poetice, fantasmele, motivele recurente, stucturile metaforice predilecte \u00eel recomand\u0103 drept un spirit senin, lucid, \u00eemp\u0103cat cu sine \u015fi cu lumea, f\u0103r\u0103 mari tumulturi dionisiace, exerci\u0163iul liric fiind \u00een raport cu filosofia, un necesar \u015fi benefic joc secund. \u00cen fine, Petre Iosub a avut ocazia \u00een ultimele 2 decenii – gra\u0163ie disponibilit\u0103\u015filor sale afective \u015fi demnit\u0103\u0163ilor publice, ca profesor, director, inspector \u015fcolar general – s\u0103 aduc\u0103 un omagiu implicit \u015fi explicit savantului american de origine rom\u00e2n\u0103, Anghel Rugin\u0103 al c\u0103rui nume se afl\u0103 \u00eenscris \u00eenc\u0103 din timplul vie\u0163ii marelui economist pe frontispiciul Colegiului Economic \u201eAnghel Rugin\u0103\u201d vasluian. Cele 2 monografii (Contemporan cu viitorul 2006; Anghel Rugin\u0103 – Omul \u015fi Savantul, 2010) redactate \u00een colaborare \u00eentregesc un portret intelectual \u015fi justific\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc metamorfoza unei biografii \u00een destin.<\/p>\n

Teodor Pracsiu, scriitor<\/p>\n

LICHELISMUL POLITIC \u2013 ETERNUL NOSTRU<\/strong><\/p>\n

CONTEMPORAN<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cine este Mircea Eliade? Unii au auzit de el, al\u0163ii \u00eenc\u0103 nu, iar ceilal\u0163i nu \u015ftiu cum s\u0103 toarne cripta uit\u0103rii peste opera acestui mare rom\u00e2n!<\/p>\n

Am \u00eencercat s\u0103 \u00eenvestighez aceast\u0103 tain\u0103 \u00een r\u00e2ndul unor tineri politicieni, mai pu\u0163ini… filoxera\u0163i de canoanele domeniului. Am pornit \u00een acest demers de la un manual de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 pentru liceu \u00een care erau scrise, sub form\u0103 de epitaf, c\u00e2teva lucruri neesen\u0163iale despre Blaga \u015fi Eliade. Este Eliade: scritor, filozof, om de \u015ftiin\u0163\u0103, ziarist, fotbalist, politician? R\u0103spunsurile variaz\u0103, \u00eens\u0103 toate \u00eel \u00eencadreaz\u0103\u00a0 \u00een una sau mai multe, dac\u0103 nu \u00een toate carierele. Unii mai iste\u0163i, au avut curajul s\u0103 spun\u0103 c\u0103 acest mare g\u00e2nditor s-a ocupat cu \u201eproz\u0103 fantastic\u0103\u201d, f\u0103r\u0103 a trimite la vreo lucrare anume. \u00cen urma acestei scurte dar triste, investiga\u0163ii, am ajuns la o concluzie: de ce nu facem noi manuale cu Necrici, Patapievici \u015fi al\u0163i dialogatori \u015fi ne c\u0103znim mereu s\u0103-i arunc\u0103m \u00een \u201edebara\u201d pe Eminescu, Blaga, Bacovia sau mai proaspe\u0163ii Preda, F\u0103nu\u015f Neagu, Nichita St\u0103nescu, Labi\u015f, E. Simion, \u015f.a. Ar fi un gest destul de plauzibil \u00een acest mar\u015f triumfal c\u0103tre distrugerea tradi\u0163iei \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. Mai ales c\u0103 unii au \u00eenceput s\u0103-l arunce pe bietul C\u0103rt\u0103rescu pe calul eternit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, a\u015fa cum, cu c\u00e2tva vreme \u00een urm\u0103, Dan De\u015fliu al\u0103turi de A. Toma, ajunsese culmea literaturii rom\u00e2ne! Dar nu despre asta vroiam s\u0103 scriu ci despre o lucrare (lucr\u0103tur\u0103) din zilele noastre care va r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 bibliografie \u015fi istorie…<\/p>\n

Dup\u0103 \u00eentemeierea Rom\u00e2niei Mari, Eliade va lansa ideea c\u0103 for\u0163a \u015fi prestigiul unei na\u0163iuni nu \u00ee\u015fi are ob\u00e2r\u015fia \u00een alt\u0103 parte dec\u00e2t \u00een cultur\u0103: \u201ecultura este singurul mijloc de afirmare \u00een fa\u0163a lumii de azi \u015fi \u00een fa\u0163a istoriei de m\u00e2ine\u201d. A-\u0163i \u00eempune destinul prin cultur\u0103 pentru a-\u0163i salva perspectiva istoric\u0103 este o cale profund umanist\u0103, mai ales c\u0103 \u00een acea vreme \u00eencepuser\u0103 deja preparativele<\/span> pentru o dezbinare a Europei \u015fi o \u00eemp\u0103r\u0163ire a ei \u00eentre dou\u0103 puteri barbare \u015fi haps\u00e2ne \u2013 Germania \u015fi Rusia intrat\u0103 \u00een alt\u0103 zodie a istoriei.<\/p>\n

\u00centr-o oper\u0103 jurnalistic\u0103 de mare \u00eentindere \u201eProfetism rom\u00e2nesc, Rom\u00e2nia \u00een eternitate\u201d, Editura Roza V\u00e2nturilor, 1990, g\u00e2nditorul Eliade va analiza cu talent \u015fi mjloace \u015ftiin\u0163ifice societatea rom\u00e2neasc\u0103 de la acea vreme sub multiplele sale aspecte, cre\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp o perspectiv\u0103 asupra evolu\u0163ei ei! Totodat\u0103 el va \u00eencerca s\u0103 schi\u0163eze un model cultural rom\u00e2nesc \u00een care s\u0103 domine spiritualitatea sincer\u0103 \u015fi autentic\u0103, crea\u0163ia adev\u0103rat\u0103 din care s\u0103 fie izgonit factorul politic, care paralizeaz\u0103 \u015fi consum\u0103 f\u0103r\u0103 a produce ceva viabil, ci doar burt\u0103-verzime \u015fi tr\u00e2nd\u0103veal\u0103. Acest factor decizional se lipse\u015fte de orice i s-ar opune mediocrit\u0103\u0163ii sale, lenei sale, de a g\u00e2ndi, \u015fi anihileaz\u0103, prin presiuni \u015fi cenzur\u0103 brutal\u0103, orice opozi\u0163ie \u015fi idee care ar deschide o perspectiv\u0103 \u015fi ar schimba radical \u015fi imaginea acestei na\u0163iuni \u00een fa\u0163a str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii. Datorit\u0103 acestui fapt \u201eOricine se ridic\u0103 \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 a noastr\u0103, trebuie s\u0103 fie murd\u0103rit de sus p\u00e2n\u0103 jos\u201e (p. 42), deoarece aceast\u0103 mentalitate politic\u0103 \u201enu poate accepta oameni puri, integri\u201d. \u015ei Eliade vine cu exemple prin care demonstreaz\u0103 spiritul gregar al acestui factor \u00een aprecierea valorilor culturale. Ha\u015fdeu era considerat de un oarecare: \u201eun incult ordinar, un simplu impostor\u201d, iar Ovid Densu\u015fianu calificat drept omul care \u201enu cunoa\u015fte p\u0103r\u0163ile propozi\u0163iei\u201d. De astfel de atacuri suburbane au avut parte Eminescu, Iorga, P\u00e2rvan, a c\u0103ror oper\u0103 nu putea \u00eenc\u0103pea \u00een mintea \u015fi \u00een\u0163elegerea mediocr\u0103 ale unor un\u015fi cu diferite alifii politice \u015fi care \u00ee\u015fi c\u0103utau bezmetici drumul c\u0103tre bani \u015fi…. eternitate! Ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 s-a shimbat ceva? Dimpotriv\u0103! S-a ad\u00e2ncit \u015fi s-a l\u0103rgit, \u00een aceste vremi pr\u0103pastia dintre politicieni \u015fi cultur\u0103 (prea mul\u0163i analfabe\u0163i sadea!), dintre cultur\u0103 \u015fi noii culturalnici, a c\u0103ror existen\u0163\u0103 este mereu cutremurat\u0103 de marile noastre valori (de parc\u0103 am fi \u00een anii \u201950).<\/p>\n

Agresivul Vitner, de ieri, este politrucul Patapievici, de ast\u0103zi, care prin ICR, a adus mari daune culturii \u015fi poporului rom\u00e2n. Crohm\u0103lniceanu se reg\u0103se\u015fte, sub un alt chip al negativismului \u015fi nihilismului, \u00een Necrici \u2013 \u201esc\u0103patul din lan\u0163urile\u201d ra\u0163iunii. Ni\u015fte indivizi turba\u0163i care umbl\u0103 liberi prin cultur\u0103 \u015fi societate \u015fi arunc\u0103 mereu cocteiluri molotov peste opera marilor no\u015ftri g\u00e2nditori \u015fi litera\u0163i. Acum, ca \u015fi \u00een timpul lui Eliade, cultura nu numai c\u0103 este taxat\u0103 financiar \u015fi scoas\u0103 \u00een afara oric\u0103ror drepturi la via\u0163\u0103, ci este \u015fi somat\u0103 s\u0103 se sinucid\u0103, s\u0103 nu mai fie, ea ceea ce a fost s\u0103 fie distrus\u0103 bucat\u0103 cu bucat\u0103.<\/p>\n

A\u015f spune c\u0103 iar am c\u0103zut \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m, precum Emineascu: \u201eunde e\u015fti tu \u0162epe\u015f Doamne, ca pun\u00e2nd m\u00e2na pe ei s\u0103-i \u00eempar\u0163i \u00een dou\u0103 cete: \u00een scr\u00e2nti\u0163i \u015fi \u00een mi\u015fei \u015fi \u00een dou\u0103 temni\u0163i large cu deasila s\u0103-i aduni, s\u0103 dai foc la pu\u015fc\u0103rie \u015fi la casa de nebuni!\u201d<\/p>\n

Vorbind despre lichelismul politic, Eliade nota c\u0103 \u201etragedia \u015fi paradoxul unui moment istoric \u00een care predomin\u0103 politica \u2013 este c\u0103 oricine poate ajunge puternic, c\u0103 nu mai exist\u0103 ierarhia valorilor \u015fi a for\u0163elor creative \u2013 (nn) personale.\u201d (p. 134)<\/p>\n

Acest lichelism, infiltrat \u00een institu\u0163ii fundamentale, devine \u00eensu\u015fi statul \u015fi \u015fubreze\u015fte vitalitatea de ap\u0103rare a societ\u0103\u0163ii, supus\u0103 mereu abuzurilor, \u015fi reduce, prin sufocare \u015fi sec\u0103tuire, poten\u0163ialul \u015fi capacit\u0103\u0163ile creative ale oamenilor. Totul se desf\u0103\u015foar\u0103 haotic \u015fi dintr-un anume ordin. Se pierde perspectiva istoric\u0103 \u015fi astfel se instaleaz\u0103 o dictatur\u0103 ordinar\u0103, care va suprima p\u00e2n\u0103 \u015fi libertatea intim\u0103 de a visa frumos. C\u0103ci dup\u0103 un astfel de vis, dac\u0103 el poate avea loc printre at\u00e2tea co\u015fmaruri diurne, rom\u00e2nul se treze\u015fte cu frisoane! Bande \u201ejusti\u0163iare\u201d, aservite politicii \u015fi cu biblia \u00een m\u00e2n\u0103, precum vechii apostoli, p\u0103r\u0103duiesc avu\u0163ia na\u0163ional\u0103 \u015fi nelegiuesc miile de votan\u0163i nevinova\u0163i; f\u0103r\u0103 ca cineva s\u0103 fie cuprins de teama r\u0103spunderii \u00een fa\u0163a acestui popor h\u0103r\u0163uit din toate p\u0103r\u0163ile. Ace\u015fti robo\u0163i ai unei politici pe cale de dispari\u0163ie pot primi clemen\u0163\u0103 pentru nelegiuirile lor? Pot fi considera\u0163i oameni care-\u015fi ap\u0103r\u0103 semenii? Nu, \u00eentruc\u00e2t lichelismul politic a devenit o \u201e\u015fcoal\u0103 a \u015fcolilor\u201d unde se-nva\u0163\u0103 depravarea \u015fi siluirea fiin\u0163ei umane. …<\/p>\n

Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 lichelismul politic s-a europenizat \u015fi merge cu pa\u015fi repezi spre… globalizare!<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00ceN LOC DE PREFA\u0162\u0102<\/strong><\/p>\n

– Se pare c\u0103 \u00een ultimii ani nu a\u0163i mai ie\u015fit prin pres\u0103. De ce aceast\u0103 t\u0103cere cotidian\u0103\u2026?<\/p>\n

– Ave\u0163i dreptate. Unii au \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 de mine ca despre \u201comul dat disp\u0103rut\u201d. Aceast\u0103 \u201cdispari\u0163ie\u201d temporar\u0103, \u00eens\u0103, din presa cotidina\u0103 are o dubl\u0103 motiva\u0163ie.<\/p>\n

1. am dat form\u0103 definitiv\u0103 la ni\u015fte treburi mai nobile \u015fi bazate pe agoniseala spiritual\u0103 de-o via\u0163\u0103, ceea ce a f\u0103cut s\u0103 public mai multe volume de eseuri filosofice;<\/p>\n

2. am fost c\u0103l\u0103uzit de ideea c\u0103 ori anticipezi potopul \u015fi atunci preconstruie\u015fti Arca, lucru pe care l-am \u00eencercat, ori la\u015fi dezastrul s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103<\/span> \u015fi apoi \u00eencepi reconstruc\u0163ia. Abia \u00een ipostaza ultim\u0103, oamenii sunt convin\u015fi \u015fi recepteaz\u0103 mesajele.<\/p>\n

– Vre\u0163i s\u0103 suplimenta\u0163i explicativ a doua motiva\u0163ie?<\/p>\n

– \u00cen 1995 am declarat la Radio Rom\u00e2nia c\u0103, \u00een ritmul oficializat, ne-ar trebui 40 de ani pentru a reface patrimoniul de spa\u0163iu al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. Politica destructura\u0163ilor, fie cu sau f\u0103r\u0103 \u201cterapii \u015foc\u201d, m-a convins c\u0103 \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103 este pierdut\u0103! De ce? Un calcul simplu demonstreaz\u0103 c\u0103 clonarea are doar un aspect biologic nicidecun \u015fi cultural sau moral. Or, cum noi avem destule astfel de clone, cine s\u0103 ia decizii fundamentale de reform\u0103? Reforma a devenit un joc de imita\u0163ii, adic\u0103 o maimu\u0163\u0103real\u0103 cu care s\u0103 adormi\u2026 \u00eenfometa\u0163ii. C\u00e2nd n-avem gr\u00e2u, de\u015fi o clon\u0103 ne umple sacii cam pentru 3-4 ani, se face \u015fedin\u0163\u0103 de guvern, de lideri \u015fi de mediatori. Mediatorul decide dac\u0103 s\u0103 m\u00e2nc\u0103m, s\u0103 avem c\u0103ldur\u0103 sau s\u0103 mai creasc\u0103 pensia sau leafa. Astfel totul se petrece ca-n povestea aia cu stalin (scriu cu minuscul\u0103 pentru a nu ataca vreo institu\u0163ie sau persoan\u0103 sovietic\u0103 \u201cprestigioas\u0103\u201d) \u015fi cu mujicul cu 11 copiii \u015fi 50 ruble venit lunar. O \u015fti\u0163i?<\/p>\n

– Mi se pare nostim\u0103!<\/p>\n

– \u00centrebat mujicul de c\u0103tre Stalin cum se descurc\u0103, spre deosebire de vecinul cu un copil \u015fi 2000 ruble, care se v\u0103ita mereu, el va r\u0103spunde c\u0103 foarte bine: \u201ddiminea\u0163a m\u0103 scol devreme \u015fi plec, iar nevasta le preg\u0103te\u015fte, le d\u0103 un h\u00e2rd\u0103u mare de terci diluat; la amiaz\u0103 alt h\u00e2rd\u0103u. Seara? Vin t\u00e2rziu, dar ei \u00eemi cer de m\u00e2ncare. Atunci m\u0103 \u00eenfurii, declar \u201c\u015fedin\u0163\u0103 extraordinar\u0103\u201d \u015fi le vorbesc conving\u0103tor<\/span> despre morala proletar\u0103 \u015fi sacrificii de genera\u0163ie<\/span> p\u00e2n\u0103 \u00eencep cu to\u0163i s\u0103 sfor\u0103ie ad\u00e2nc\u201d\u2026 \u015ei tot a\u015fa, a doua zi, iar \u00eencepe bietul rom\u00e2n tranzi\u0163ia \u015fi reforma!…<\/p>\n

– Ce semnifica\u0163ie da\u0163i termenului de destructurat: \u00eempr\u0103\u015ftiat, imatur, ignorant, labil psihic?<\/span><\/p>\n

-\u015ei una \u015fi alta. Este unul care \u00ee\u015fi caut\u0103 umbra, lu\u00e2nd-o mai mereu pe ar\u0103tur\u0103! \u015ei cum nici ar\u0103turi nu prea mai sunt, o ia pe toloac\u0103, c\u0103 \u015fi a\u015fa bosche\u0163ii \u015fi mun\u0163ii de gunoaie sunt ticsite de oameni c\u0103rora le-au murit toate speran\u0163ele.<\/p>\n

– Ce face\u0163i c\u00e2nd\u2026 nu vre\u0163i s\u0103 face\u0163i nimic?<\/p>\n

– Citesc pe Radu Vasile \u015fi contractul de 200 de zile cu Rom\u00e2nia, iar uneori m\u0103 mai g\u00e2ndesc la \u201cp\u00e2inea uns\u0103 cu reform\u0103\u201d \u015fi la \u201cs\u0103 muri\u0163i bine\u201d cu care ne-au luat \u0103\u015ftia\u2026 min\u0163ile!<\/p>\n

– Cum privi\u0163i partidele politice?<\/p>\n

– M\u0103 uit prin toate proclama\u0163iile lor \u015fi nu v\u0103d dec\u00e2t mizerie \u015fi agramatisme. Dac\u0103 cite\u015fti dincolo de bolboroseala lor, \u00eeti dai seama c\u0103-s c\u00e2ntece de prohod pentru \u0163ar\u0103. O lume bizar\u0103, de o ferocitate cu iz de jungl\u0103. Un fel de clopot al termin\u0103rii noastre. De fapt s-au cam terminat toate, cu excep\u0163ia celor 15 mii de speciali\u015fti care \u00ee\u015fi slobod\u0103 mereu cureaua ca s\u0103 nu le plesneasc\u0103 bur\u0163ile \u015fi \u00eent\u0103resc paza de la grani\u0163ele\u2026 puterii pentru a nu le fi\u2026 furat\u0103, a\u015fa cum \u0163ipau c\u00e2nd s-au ridicat din naftalin\u0103 c\u0103 li s-a furat revolu\u0163ia pe care nici m\u0103car nu-o z\u0103riser\u0103 prin cr\u0103p\u0103tura u\u015fii.<\/p>\n

– Partidele? Sunt de mai multe categorii, de\u015fi putem s\u0103 le reducem la dou\u0103: 1. haite s\u0103tule \u015fi totu\u015fi cu laba pe ciolan \u015fi ochii pe alte victime; 2. haite fl\u0103m\u00e2nde care bat trotuarele.<\/p>\n

– Sunte\u0163i un nostalgic?<\/p>\n

– Da! Mi-i dor de vremuri mai bune \u015fi de pensionarea prostiei agresive din\u2026 fotolii, mi-i dor de oameni inteligen\u0163i \u015fi cu suflet na\u0163ional, c\u0103 m-am s\u0103turat de regionali\u015fti\u2026 europeniza\u0163i \u015fi n\u0103scu\u0163i pe la gurile Fluviului Obi \u015fi r\u00e2njesc la ciolan. Ar mai fi partide-c\u0103\u0163ei gudur\u00e2ndu-se pe l\u00e2ng\u0103 h\u00e2rd\u0103u \u015fi \u00eembuc\u00e2nd lacom c\u00e2te o firmitur\u0103 c\u0103zut\u0103 de pe masa\u2026 algoritmului!<\/p>\n

– Sincer, unde v\u0103 reg\u0103si\u0163i?<\/p>\n

– Sub aspectul nivelului de via\u0163\u0103, \u00een partidul bol\u015fevic, adic\u0103 \u00een cei peste 80% fl\u0103m\u00e2nzi, dar nu \u00eenfometa\u0163i \u00eenc\u0103. Sub aspect moral \u015fi intelectual, \u00een Eminescu \u201czdrobi\u0163i or\u00e2nduiala cea crud\u0103 \u015fi nedreapt\u0103\u201d. Asta pentru c\u0103 to\u0163i au tras \u015fi trag \u0163epe avu\u0163iei na\u0163ionale. E plin\u0103 \u0163ara de gorile hr\u0103p\u0103re\u0163e, care mestec\u0103 gum\u0103 \u015fi dau din cap, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 pic de ru\u015fine.<\/p>\n

– Ce reprezint\u0103 presa pentru dumneavoastr\u0103?<\/p>\n

– Este un joc \u015fi un exerci\u0163iu al vie\u0163ii, un experiment, dac\u0103 vre\u0163i, de natur\u0103 psihologic\u0103 \u015fi ideatic\u0103. Este un fel special de a te amesteca printre \u015fi \u00een via\u0163a \u015fi problemele oamenilor – contemporanii t\u0103i, c\u0103rora s\u0103 le d\u0103ruie\u015fti o clip\u0103 de autocunoa\u015ftere a nevolniciei sau m\u0103re\u0163iei lor.<\/p>\n

– Crede\u0163i c\u0103 \u015fi nevolnicii au asemenea r\u0103gazuri introspective?<\/p>\n

– Orice om se crede al doilea Dumnezeu, dac\u0103 nu, uneori, mai presus. \u00cens\u0103, chiar \u015fi a\u015fa st\u00e2nd lucrurile, are momente\u00a0 c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 totu\u015fi s\u0103-\u015fi descopere propria sa fiin\u0163\u0103, chiar dac\u0103 90% din ceea ce face reprezint\u0103 practic ceea ce au f\u0103cut \u015fi ce mai fac ceilal\u0163i. Imitarea grupului este esen\u0163a. Un exemplu: comportamentul portocaliilor este contagiat de cel al liderului lor; abuz de putere, limbaj de mahala, sfidarea celorlal\u0163i, ho\u0163ie, minciun\u0103 etc.<\/p>\n

– Crede\u0163i c\u0103 presa este o putere at\u00e2t de mare?<\/p>\n

– Nu cred, ci sunt convins c\u0103 este cea mai virulent\u0103 form\u0103 de a cobor\u00ee \u00een abisul uman. Este un terapeut <\/span>care \u00eendobitoce\u015fte sau \u00eenal\u0163\u0103, iar apoi r\u0103m\u00e2ne ca un fel de document ce tulbur\u0103 \u015fi mintea istoricilor, p\u00e2n\u0103 ce ace\u015ftia dau de izvorul real al evenimentelor. Iat\u0103 o viclenie <\/span>uman\u0103 cu r\u0103scoliri \u00een prezent \u015fi cu posteritate asigurat\u0103! De obicei o clasific\u0103m \u00een pres\u0103 bun\u0103 \u015fi pres\u0103 proast\u0103, uit\u00e2nd nuan\u0163ele \u015fi trec\u00e2nd peste scopurile \u015fi utilit\u0103\u0163ile \u00eengropate \u00een ea, chiar dac\u0103 am\u00e2ndou\u0103 sufer\u0103 \u00een m\u0103suri diferite de blstemul lui Tr\u0103snea.<\/p>\n

– \u015ei ce-ar trebui s\u0103 \u00een\u0163elegem din aceast\u0103 clasificare provizorie!?<\/p>\n

– Ce vre\u0163i dumneavostr\u0103, \u00een func\u0163ie de sitemul de valori la care o raporta\u0163i: gramatical, ontologic, axiologic, propagandistic, cognitiv, psihologic, individual, social, politic etc.<\/p>\n

– S\u0103 ridic\u0103m totu\u015fi o problem\u0103: min\u0163im c\u00e2nd scriem sau scriem c\u00e2nd min\u0163im?<\/p>\n

– Min\u0163im odat\u0103 \u015fi scriem de mai multe ori. Este reflexul pavlovian care ne incit\u0103 fantezia cu doi stimuli diferi\u0163i: banii \u015fi talentul. Apoi se combin\u0103 de nu mai \u015ftii care e primul ! Ba, chiar dac\u0103 unul e \u00een\u2026 contumacie, ai impresia c\u0103 sunt am\u00e2ndoi. Sau declan\u015fezi pe unul pentru a-l readuce \u015fi pe cel\u0103lalt.<\/p>\n

Aici e presa proast\u0103, \u015fi moral \u015fi gramatical.<\/p>\n

– \u015ei cea bun\u0103?<\/p>\n

– Presa bun\u0103 devine murdar\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u0163i amanetezi demnitatea. Nu gre\u015fe\u015fti gramatical, dar intri moral \u00een troaca cu l\u0103turi.<\/p>\n

– Se pare c\u0103 am intrat \u00eentr-o par\u0163ial\u0103 \u015fi probabil\u0103 defini\u0163ie: presa ca act de \u00eentic\u0103lo\u015fire \u015fi tic\u0103lo\u015fie uman\u0103! Nu-i da\u0163i nici o \u015fans\u0103 de reabilitare?<\/p>\n

– Aci vin nuan\u0163\u0103rile: presa protestatar\u0103, rebel\u0103, agresiv\u0103 \u015fi cu \u0163int\u0103 precis\u0103,\u2026 care se bazeaz\u0103 pe obiective, solu\u0163ii sau opinii ra\u0163ionale, \u015fi este motivat\u0103 de st\u0103ri de fapt reale \u015fi nu de n\u0103scociri \u015fi deliruri hazardante. Publicistica lucid\u0103, nonemo\u0163ional\u0103, analitic\u0103 \u015fi cu distribuirea dozat\u0103 a r\u0103spunderii pe factori de provocare a unui fenomen sau eveniment. Un exemplu de prostie \u00een guvern\u0103ri \u015fi un deliciu pentru un astfel de tip de pres\u0103 a fost \u015fi acuzarea naturii pentru \u00eensetarea \u015fi \u00eenfometarea \u0163\u0103rii. \u00cen guvern\u0103rile …, probabil inspirat\u0103 de Potopul lui Noe, calamitatea mini\u015ftrilor <\/span>dep\u0103\u015feau cu mult pe cea a naturii. Asta dac\u0103 nu socote\u015fti c\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi erau ni\u015fte avorta\u0163i ai acesteia. \u015ei-a\u0163i v\u0103zut unde am ajuns: unora le-au crescut statui \u00een cap \u015fi b\u0103rbi de mare\u015fali!<\/p>\n

– \u015ei de unde crede\u0163i c\u0103 vine acest pluralism atitudinal?…<\/p>\n

– Din mirosul cotidian al existen\u0163ei \u015fi din nevoia de a te amesteca \u00een problemele oamenilor \u015fi atunci ori pierzi m\u0103sura lucrurilor \u015fi scapi \u015fi de con\u015ftiin\u0163\u0103. Ori le ai pe am\u00e2ndou\u0103 \u015fi ri\u015fti de mai multe ori, dar realizezi ceea ce majoritatea cititorilor a\u015fteapt\u0103 de la tine!<\/p>\n

– S\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 o parte din publicistica dumneavoastr\u0103 \u00eenseamn\u0103 risc?<\/p>\n

– Eu am avut mereu conduita de ne\u00eenclinare \u015fi de operare cu bisturiul, mai ales acolo unde orice altceva era inutil. Societatea este mereu maladiv\u0103, \u00eens\u0103 nu ajunge s\u0103 afirmi acest adev\u0103r, ci trebuie s\u0103 cauterizeri focarul de infec\u0163ie \u015fi s\u0103-i limitezi posibila extindere. C\u00e2nd g\u00e2nde\u015fti pe efecte, ui\u0163i cauzele \u015fi \u00eencepi s\u0103 devii solidar cu punctul cardinal de unde bate v\u00e2ntul. Singurul \u015fi cel mai mare r\u0103u pentru om este omul \u00eensu\u015fi. Pune un ciumete pe post ministerial \u015fi s\u0103 vezi cum trec t\u00e2r\u00e2toarele<\/span> prin fa\u0163a lui, lingu\u015findu-l \u015fi l\u0103s\u00e2ndu-i plocoane la picioare. Oare ziaristul autentic\u00a0 poate trece non\u015falant pe l\u00e2ng\u0103 aceste cutiu\u0163e cu\u2026 m\u0103trea\u0163\u0103 care substituie neuronii?<\/p>\n

– \u015ei-o ultim\u0103 \u00eentrebare: putem sfida prin scris autoritatea public\u0103, f\u0103r\u0103 a avea consecin\u0163e?<\/p>\n

– \u00cen primul r\u00e2nd scrisul nu este sfidare, ci mai degrab\u0103 provocare la ideal sau propunere de model managerial. Prostia t\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een fotolii publice devine c\u00e2t se poate de evident\u0103, se nominalizeaz\u0103<\/span> \u015fi se personalizeaz\u0103. \u015ei atunci, lucrul cel mai firesc este s\u0103-i descrii traseul de \u201cafirmare\u201d \u015fi s\u0103-i dai bob\u00e2rnace inclusiv prin pamflet, adic\u0103 s\u0103-i dr\u0103muie\u015fti orice conduit\u0103 \u00een mod veridic \u015fi s-o trimi\u0163i acolo de unde a venit.<\/p>\n

P.N.<\/p>\n

 <\/p>\n

SUNTEM \u015eI VOM FI MEREU ROM\u00c2NI<\/strong><\/p>\n

Cultura rom\u00e2n\u0103, pulverizat\u0103 anterior \u00een enclave subordonate unor domina\u0163ii str\u0103ine cu atitudini \u015fi m\u0103suri restrictive \u015fi chiar punitive fa\u0163\u0103 de fenomenul rom\u00e2nesc, a cunoscut \u00een ultimele dou\u0103 secole o puternic\u0103 dezvoltare \u015fi afirmare pe plan european. Prin marile personalit\u0103\u0163i \u201coccidentalizate\u201d intelectual, dar \u015fi printr-o g\u0103sire a c\u0103ii proprii de edificare a unui destin cultural de sine st\u0103t\u0103tor.<\/p>\n

Momentele cruciale ale unific\u0103rii culturale a rom\u00e2nilor le-au reprezentat evenimentele de anvergur\u0103 ale anilor 1859 \u015fi 1918, care au adus \u00een aceea\u015fi albie na\u0163ional\u0103 valorile risipite printre hotarele arbitrale ale \u0163\u0103rii, construindu-se astfel infrastructura cultural\u0103, adic\u0103 institu\u0163iile na\u0163ionale, \u015fcolare \u015fi academice care s\u0103 adune acas\u0103 \u015fi s\u0103 evalueze cu criterii obiective ceea ce s-a creat \u015fi se creeaz\u0103 \u00een arealul existen\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti. Deci, suntem \u00eenc\u0103 tineri din punctul de vedere al realiz\u0103rii unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale sub aspect economic, social \u015fi cultural. Aceast\u0103 unitate, \u00eens\u0103, de multe ori a fost zdruncinat\u0103 de valuri neprev\u0103zute de invazii \u015fi de ocup\u0103ri temporare a unor teritorii rom\u00e2ne\u015fti, \u015fi uneori, chiar de bastarzi infiltra\u0163i prin partidele politice, organismele statale cu decizii asupra destinului cultural dar \u015fi \u00een domenii ale crea\u0163iei. Probabil ca urmare a men\u0163inerii influen\u0163ei puternice a vechilor ocupan\u0163i, fenomenul cultural a cunoscut numeroase oscila\u0163ii \u015fi ne\u00eencredere \u00een propriile sale for\u0163e, \u00eencerc\u00e2ndu-se uneori subminarea din interior a unor reprezentan\u0163i de v\u00e2rf \u00een a\u015fezarea \u015fi consolidarea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale sub toate aspectele \u015fi cu toate implica\u0163iile asupra viitorului nostru!<\/p>\n

Prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea a fost, \u00een mare parte, perioada de r\u0103gaz a crea\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti prin punerea \u00een valoare a celor mai str\u0103vechi tradi\u0163ii, dar \u015fi de construc\u0163ie a unor importante \u201dmonumente\u201d culturale. Dar, dup\u0103 oarecare perioad\u0103 de stabilitate, lucrurile \u00eencep s\u0103 se precipite, iar distrugerile materiale \u015fi culturale se amplific\u0103. \u0162ara se \u201ctribalizeaz\u0103\u201d din nou, iar interesul unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a rom\u00e2nilor este aruncat \u00een pia\u0163a jocurilor politice interne \u015fi externe. Se produce o f\u0103rmi\u0163are a for\u0163elor \u015fi o destr\u0103mare a strategiei destinului. Apare monopolul sovietic, iar valorile rom\u00e2ne\u015fti sunt \u201c\u00eentemni\u0163ate\u201d, sau \u015fterse de pe fa\u0163a \u00eengrozit\u0103 \u015fi \u00eens\u00e2ngerat\u0103 a acestei \u0163\u0103ri abia ie\u015fit\u0103 din m\u0103celul sovieto-hitlerist. Este un alt mod de vandalizare a r\u0103d\u0103cinilor rom\u00e2ne\u015fti \u015fi de slavizare a g\u00e2ndirii \u015fi culturii acestui popor-str\u0103vechi \u015fi peren\u0103 oaz\u0103 de latinitate \u00eentr-un perimetru al confrunt\u0103rilor marilor \u201cmercenari\u201d ai R\u0103s\u0103ritului \u015fi Apusului.<\/p>\n

Forma\u0163i \u00een climatul de constituire \u015fi consolidare a caracterului na\u0163ional al culturii rom\u00e2ne Mircea Eliade, N. Bagdasar, Anton Dumitriu, I. Petrovici, C. R\u0103dulescu, Lucian Blaga fac parte organic\u0103 din pleiada marilor g\u00e2nditori interbelici, ceea ce va trage dup\u0103 sine multe neajunsuri, mai ales \u00een procesul de \u201cpurificare\u201d \u015fi eradicare a culturii autohtone de c\u0103tre noul val ideologic \u015fi politic instalat \u00een fotoliu de c\u0103tre \u201cjandarmeria\u201d sovietic\u0103. \u015ei nu e de mirare c\u0103 \u00eent\u00e2mplarea, \u015fi asta s-a \u00eent\u00e2mplat cam des, s\u0103 lucreze \u00een defavoarea noastr\u0103, deoarece schimb\u0103rile succesive de ocupan\u0163i, dar \u015fi de regimuri politice au avut \u015fi au mereu un singur rezultat: r\u0103\u015fluirea istoriei anterioare, cu tot ce a avut r\u0103u sau bun, \u015fi \u00eenceperea existen\u0163ei de la alt cap\u0103t dec\u00e2t cel originar. Probabil, suntem \u0163ara la care putem aplica \u00eentocmai catastrofismul lui Cuvier sau \u201cbiologismul\u201d lui Spengler \u00een domeniul culturii materiale \u015fi spirituale. \u00centotdeauna anonimii de ieri devin, peste noapte, \u201em\u0103re\u0163iile\u201d zilei \u015fi se dedic\u0103 \u00een mod violent \u015fi p\u0103gubitor pentru acest destoinic popor, distrugerii statuilor \u015fi \u00eenmul\u0163irii armatei de epigoni \u015fi sus\u0163in\u0103tori.<\/p>\n

A\u015fa a fost \u015fi ieri, a\u015fa e \u015fi ast\u0103zi, c\u00e2nd vin unii frustra\u0163i \u201eeliti\u015fti \u015fi declar\u0103 f\u0103r\u0103 bun sim\u0163 c\u0103 \u201erom\u00e2nii nu au o cultur\u0103 a lor\u201d \u015fi c\u0103 tr\u0103im, deci, mereu din \u00eemprumuturi \u015fi din \u201esubven\u0163ii\u201d culturale!<\/p>\n

Ce \u00eenseamn\u0103 asta? \u00censeamn\u0103 c\u0103 un imbecil sau poate mai mul\u0163i, doresc s\u0103 imbecilizeze treptat mase compacte de indivizi negativi\u015fti \u015fi negatori ai tuturor valorilor na\u0163ionale!<\/p>\n

Mor c\u0103rturarii \u015fi c\u0103r\u0163ile \u00eens\u0103 \u00eenfloresc \u015fi se \u00eengroa\u015f\u0103 \u201eelita\u201d unei culturi prostituate prin care omul n\u0103scut azi va deveni bestia genera\u0163iei de m\u00e2ine!<\/p>\n

Suntem la tragica r\u0103scruce a prostitu\u0103rii na\u0163ionale c\u00e2nd politica \u015fi politicienii<\/span> decimeaz\u0103 biologic acest m\u0103re\u0163 neam, distrug trecutul \u015fi se gr\u0103besc s\u0103 ne \u00eengroape istoria \u015fi viitorul.<\/p>\n

Unii \u00eei spun prostirii \u015fi manipul\u0103rii, analfabetiz\u0103rii \u015fi revenirii la instinctele primare, postmodernitate, adic\u0103 un fel de desp\u0103r\u0163ire a p\u0103r\u0163ilor de \u201e\u00eentregul uman\u201d lucrat cu at\u00e2ta trud\u0103 de veacuri \u015fi milenii.<\/p>\n

Este o designare a ceea ce \u00eenseamn\u0103 de fapt dezr\u0103d\u0103cinarea din cultur\u0103 \u015fi \u00eencorporarea \u00een marea armat\u0103 care lucreaz\u0103 pentru opulen\u0163a unor oculte interese ce risipesc \u015fi distrug tot mai mult resursele materiale \u015fi spirituale ale planetei. R\u0103zboiul \u015fi jaful sistematic au devenit adev\u0103rate mitologii practicate \u00een numele a\u015fa zisei democratiz\u0103ri globale ascunz\u00e2nd de fapt expansiunea politicii de st\u00e2rpire a \u00eenfometa\u0163ilor planetei care-\u015fi cer mereu, dar f\u0103r\u0103 succes, \u015fansa la existen\u0163\u0103 \u015fi supravie\u0163uire. Monopolul \u015fi jandarmeria totalitare de la Bruxelles \u015fi de aiurea lucreaz\u0103 m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu haitele na\u0163ionale de frustra\u0163i\u00a0 s\u0103p\u00e2nd, prin nocive \u015fi false alimente \u015fi medicamente, p\u00e2n\u0103 la r\u0103d\u0103cina vie\u0163ii umane – gena \u015fi determin\u00e2nd ori ca viitorul s\u0103 nu mai aib\u0103 tineri \u015fi copii s\u0103n\u0103to\u015fi, ori s\u0103 se nasc\u0103 monstruozit\u0103\u0163i u\u015for de sacrificat prin medicamentare. Pentru na\u0163iunile mici nu exist\u0103 sc\u0103pare: ori sunt absorbite, aspect care duce la na\u015fterea transhumanului (f\u0103r\u0103 \u0163ar\u0103 \u015fi sfinte morminte) ori dispar, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu str\u0103vechile popoare din America Central\u0103, Australia \u015fi chiar Orientul Mijlociu!<\/p>\n

Va trebui ca, dac\u0103 se merge \u00een ritmul acesta de \u00eenrobire economic\u0103, istoricii s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een viitor omul de ast\u0103zi doar \u00een cripte \u015fi \u00een gropile comune. Adios, varietate \u015fi frumuse\u0163e uman\u0103! Bonjour transhumanului!<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

SINGURI \u00ceN ISTORIE<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Moto: Din punct de vedere estetic lumea<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0pare un muzeu de caricaturi, din<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0punct de vedere intelectual e cas\u0103<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0de nebuni, iar din punct de vedere<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0moral un han de t\u00e2lhari.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Arthur Schopenhauer<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>De c\u00e2nd se \u015ftie, \u015fi se \u015ftie destul de demult, ceea ce au aflat \u015fi hoardele euro-asiatice, Rom\u00e2nia tr\u0103ie\u015fte mereu sub amenin\u0163area dictatelor \u015fi tratatelor nedrepte. Este o \u0163ar\u0103 a n\u0103v\u0103lirilor de oriunde \u015fi o perpetu\u0103 scen\u0103 a confrunt\u0103rilor r\u0103zboinice. Acest lucru nu i-a l\u0103sat aproape niciodat\u0103 timp s\u0103-\u015fi croiasc\u0103 singur\u0103 planuri de dezvoltare \u015fi prosperitate, ci mereu i-a fost uzurpat\u0103 aceast\u0103 calitate fundamental\u0103 de c\u0103tre str\u0103ini.<\/p>\n

Paginile negre din istoria modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103 a Rom\u00e2niei se succed unele dup\u0103 altele, \u00eencep\u00e2nd cu detronarea lui Al. I. Cuza, care reu\u015fise \u00eentr-un timp relativ scurt prima unire, dar par\u0163ial\u0103, a Moldovei cu \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi deschisese, prin legifer\u0103ri esen\u0163iale, calea \u0163\u0103rii spre modernitate;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dictatul de la Viena urmat de actualul dictat de la Strasbourg – c\u00e2nd deja facem parte legal\u0103 din concertul \u0163\u0103rilor unite ale UE \u015fi din Tratatul \u0163\u0103rilor NATO. Speran\u0163a noastr\u0103 de aderare la aceste componente europene \u015fi pan-europene s-a transformat \u00eentr-o iluzie prin abuzurile recente. Dac\u0103 am face o m\u0103surare a ceea ce am pierdut \u015fi ce am c\u00e2\u015ftigat prin aceast\u0103 aderare la o Europ\u0103 unit\u0103, cred c\u0103 ar trebui s\u0103 punem cap la cap dou\u0103 lucruri: 1. factorul intern politic \u015fi 2. factorul european \u015fi ac\u0163iunea lor conjugat\u0103 asupra st\u0103rii \u00een care am ajuns acum.<\/p>\n

Ca \u015fi \u00een trecut, \u015fi acum, a\u015fa cum nota istoricul german A. Hillgruber, Rom\u00e2nia s-a aflat \u015fi se afl\u0103 \u201e\u00een jocul marilor puteri\u201d<\/span>, mai ales europene. Dar istoria rela\u0163iilor noastre cu \u0163\u0103rile europene, cu excep\u0163ia Fran\u0163ei, arat\u0103 cam a\u015fa: rom\u00e2nii ne-au colonizat, austriecii ne-au colonizat ag\u0103\u0163\u00e2nd \u015fi Ungaria pentru a comite atrocit\u0103\u0163i \u00een Transilvania, Germania, prin cele dou\u0103 r\u0103zboaie purtate pe teritoriul nostru, ne-a fracturat teritoriul \u015fi ne-a for\u0163at prin dictate \u015fi sub amenin\u0163are militar\u0103 s\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163im Transilvania cu Ungaria \u015fi s\u0103 ced\u0103m Cadrilaterul Bulgariei, iar Rusiei nordul Bucovinei \u015fi Basarabia.<\/p>\n

M\u0103rturiile istoriei sunt zguduitoare. Marele diplomat care a semnat Dictatul de la Viena – Mihail Manoilescu va m\u0103rturisi despre aceast\u0103 dram\u0103: \u201e\u00cemi amintesc aici un cuv\u00e2nt semnificativ din cursul \u00eentrevederii mele cu cei doi mini\u015ftri ai axei. (german \u015fi italian-nn).<\/p>\n

La un moment dat Ribbentrop mi-a spus pe un ton foarte semnificativ:<\/p>\n

<-Dac\u0103 ai \u015fti dumneata ce se g\u00e2nde\u015fte ast\u0103zi \u00een toate capitalele europene despre Rom\u00e2nia!> P\u0103rea s\u0103 afirme c\u0103 Rom\u00e2nia era pretutindeni considerat\u0103 sf\u00e2\u015fiat\u0103, ca stat \u015fi c\u0103 de la acest destin inevitabil ne scap\u0103 el dac\u0103 accept\u0103m \u201eArbitrajul.\u201d (Dictatul de la Viena (pag. 205, Edit. Encicopedic\u0103, 1991)… Dar aceast\u0103 Europ\u0103 este un nume, un continent geografic. Dar Europa este, \u00een acela\u015fi timp, o istorie cl\u0103dit\u0103 pe o mare \u015fi milenar\u0103 varietate de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie. Europa este o mare catedral\u0103 cre\u015ftin\u0103 cu intr\u0103ri \u015fi ie\u015firi pe toate p\u0103r\u0163ile, ceea ce i-a permis \u015fi-i permite nu numai s\u0103 descopere dar s\u0103 \u015fi deporteze via\u0163a pe alte continente \u015fi s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 alte \u015fi alte catedrale de cre\u015ftinare \u00een inima unor lumi amor\u0163ite \u00eentr-o clip\u0103 de istorie gregar\u0103! Europa este b\u0103tr\u00e2na doamn\u0103 a lui Durrenmat care-\u015fi plimb\u0103 c\u00e2inele pe toate continentele, revendic\u00e2ndu-\u015fi prezen\u0163a misionar\u0103 \u015fi intrusiunea \u00een inima tuturor culturilor.<\/p>\n

Europa este creatoarea z\u00e2mbetului misterios, dar poate \u015fi cinic, al Giocondei \u015fi tot ea este generatore, de mai multe ori, a pl\u00e2nsetului universal, care zguduit din temelii cultura \u015fi civiliza\u0163ia uman\u0103 \u015fi a l\u0103sat r\u0103ni ad\u00e2nci \u00een istoria popoarelor, nevindecabile de-a pururi.<\/p>\n

\u015ei de fiecare dat\u0103 Rom\u00e2nia a fost atras\u0103 \u00een aceste drame prin siluire, distrus\u0103 \u015fi abandonat\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd mereu singur\u0103 \u00een istorie!<\/p>\n

De multe ori Europa, mai ales prin Germania, \u015fi-a devorat proprii s\u0103i alia\u0163i, parteneri geografici \u015fi istorici, iar acum ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mai ales cu Rom\u00e2nia dovede\u015fte tendin\u0163a vadit\u0103 a unor reprezentan\u0163i politici ai continentului de a re\u00eenvia practicile neocolonialismului. …\u015ei atunci, ce am c\u00e2\u015ftigat din intrarea \u00een UE? A\u015f spune c\u0103 nici libertate \u015fi nici p\u00e2ine. \u00cen schimb am fost for\u0163a\u0163i s\u0103 devaliz\u0103m b\u0103ncile rom\u00e2ne\u015fti \u015fi s\u0103 accept\u0103m intrarea f\u0103r\u0103 restric\u0163ii\u00a0 a unor b\u0103nci str\u0103ine, unele chiar de duzin\u0103; am distrus, prin privatizare aproapre gratuit\u0103, avu\u0163ia na\u0163ional\u0103; ne-am dezindustrializat la modul absolut; …; am deprofesionalizat \u015fi am dezna\u0163ionalizat for\u0163at milioane de produc\u0103tori, am distrus marile combinate industriale \u015fi le-am dat ca fiare vechi Europei \u201eeliberatoare\u201d; au disp\u0103rut mineritul, s\u0103n\u0103tatea, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul, agricultura, transportul feroviar, sub patronajul unor lep\u0103d\u0103turi analfabete ca prim\u2013ministri \u015fi mini\u015ftri.<\/p>\n

Ce-am c\u00e2\u015ftigat? Pl\u00e2nset na\u0163ional \u015fi statutul de pia\u0163\u0103 colonial\u0103 \u00een care stau \u00eengr\u0103m\u0103dite toate vechiturile \u015fi\u00a0 mizeriile alimentare ale occidentului. Am rupt rela\u0163iile cu dou\u0103 mari puteri economice: China \u015fi Rusia care sunt \u015fi mari pie\u0163e de desfacere, tocmai pentru a satisface capriciile unor a\u015fa zi\u015fi occidentali \u015fi ne-am l\u0103sat pe m\u00e2na sigur\u0103 a mafiei mondiale!<\/p>\n

\u00cen consecin\u0163\u0103, iar ne-am c\u00e2\u015ftigat jefuirea avu\u0163iei na\u0163ionale \u015fi singur\u0103tatea \u00een istorie.<\/p>\n

\u00cen ce prive\u015fte istoriografia \u015fi istoricii despre noi, ei ne-au dorit \u015fi ne doresc r\u0103\u015fluirea noastr\u0103 de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului. \u00cen 1938, marele istoric Nicolae Iorga publica un articol \u00een care consemna: \u201eEu \u00eemi fac datoria cunosc\u0103torului de trecut \u00eenc\u0103 odat\u0103: Fere\u015fte-te popor al meu, c\u0103ci mari primejdii \u0163i se preg\u0103tesc!\u201d Trista profe\u0163ie s-a adeverit pe calea for\u0163ei dar \u015fi cu ajutorul multor istorici \u015fi istoriografi care ne p\u00e2ng\u0103reau mereu existen\u0163a \u015fi \u0163inuturile. De multe ori, chiar \u015fi ast\u0103zi ace\u015fti ostili istorici ne pierd urma \u015fi originea noastr\u0103 daco-roman\u0103! Ba am exista, ba n-am exista, ba am fi barbari, ba n-am fi deloc. Ceea ce demonstrez\u0103 c\u0103 \u00eentotdeauna ei \u015fi-au f\u0103cut un stindard din decimarea \u015fi exterminarea noastr\u0103, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een perioada ocupa\u0163iei (germano)-hortiste \u00een Ardeal, c\u00e2nd singura lege era exterminarea \u015fi distrugerea oric\u0103rui \u00eensemn (arhitectonic, istoric, cultural, etc.) care s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een vreun fel, c\u0103 noi am fost mereu acolo! \u00cen interesanta carte a lui G. I. Br\u0103tianu, O enigm\u0103 \u015fi un miracol: poporul rom\u00e2n<\/em>\u201e Editura \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi enciclopedic\u0103, tradus\u0103 din francez\u0103 \u015fi republicat\u0103 \u00een 1988, se va demonstra pas cu pas \u015fi cu argumente arheologice \u015fi istorice \u00eentreaga suit\u0103 de teorii nihiliste asupra acestui popor. Aceast\u0103 mo\u015ftenire a culturii istorice, va nota \u00een prefa\u0163\u0103… Stelian Brezianu, a ap\u0103rut \u201e\u00een anii c\u00e2nd Europa s\u00e2ngera pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103 ale celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, iar Rom\u00e2nia, dup\u0103 ce-\u015fi \u00eenf\u0103ptuise unitatea na\u0163ional\u0103 era sf\u00e2\u015fiat\u0103 la toate fruntariile sale sfid\u00e2ndu-se astfel voin\u0163a poporului rom\u00e2n \u015fi litera tratatelor interna\u0163ionale.\u201d (Op. cit. p.5)<\/p>\n

\u00centr-un anume fel \u00eei dau dreptate Germaniei, \u00eentruc\u00e2t ea a ie\u015fit cam t\u00e2rziu la pescuit \u201ede colonii\u201d mai ales dup\u0103 ce Bismark a primit francii de aur de la Fran\u0163a (r\u0103zboiul franco-prusac), dar nu-i uit \u015fi nu-i iert pe cei 2 cancelari care au produs \u015fi produc pagube uria\u015fe poporului rom\u00e2n! Nu este drept ca un aliat de asemenea anvergur\u0103 s\u0103 se n\u0103pustesc\u0103 cu to\u0163i popularii lui \u015fi b\u0103si\u015ftii no\u015ftri asupra unei \u0163\u0103ri egale \u015fi suverane pentru a-i impune conduc\u0103torii. P\u00e2n\u0103 \u015fi Hitler a fost mai \u00een\u0163elept, mai indulgent c\u00e2nd a fost \u00eenl\u0103turat\u0103 partea sa de sus\u0163in\u0103tori legionari din guvern! Afinit\u0103\u0163ile \u015fi rela\u0163iile popoarelor rom\u00e2no-german sunt mult mai ad\u00e2nci ca s\u0103 aib\u0103 a face cu instinctele dumitale, doamn\u0103 Merkel, \u015fi ale lui B\u0103sescu de a a v\u0103 asigura longevitate \u00een via\u0163a politic\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi european\u0103. Voi ve\u0163i dispare, dar na\u0163iunile vor r\u0103m\u00e2ne \u015fi \u00ee\u015fi vor continua mereu convie\u0163uirea \u015fi cooperarea. Avea dreptate Nietzsche c\u00e2nd afirma c\u0103 cei ce dob\u00e2ndesc boala puterii politice \u015fi dispre\u0163uiesc cultura \u015fi via\u0163a spiritual\u0103, devin ni\u015fte idio\u0163i inutili pentru societate! Mai medita\u0163i, v\u0103 rog! Nu suntem cabotini sau paia\u0163e \u015fi nici \u00eengrijitoare de serviciu \u00een istorie. \u015ei nu tr\u0103im c\u0103lare pe cai sau \u00een izbe!<\/p>\n

Noi respect\u0103m marile valori cu care Germania s-a urcat mereu \u00een spiritul culturii mondiale \u015fi pre\u0163uim contribu\u0163ia deosebit\u0103 a acestui eroic popor la istoria lumii. Dar \u00ee\u0163i cerem \u015fi dumneata, doamn\u0103, s\u0103 ne respec\u0163i \u00eenainta\u015fii \u015fi cultura, demnitatea \u015fi voin\u0163a noastr\u0103 politic\u0103 \u015fi s\u0103 nu mai impui re\u0163ete de conduit\u0103 intern\u0103.<\/p>\n

….<\/p>\n

Doamn\u0103 Merkel, o persoan\u0103 nu poate fi o \u0163ar\u0103, cum nici o \u0163ar\u0103 nu poate fi un continent. A\u015fa e \u015fi \u00een moral\u0103. \u00cencep cu tine pentru c\u0103 de c\u00e2te ori mi se pare c\u0103 te cunosc, \u00eemi scap\u0103 sau mi se sustrage<\/span> ceva. De unde vii \u015fi cine e\u015fti? Vin din lume \u015fi sunt o lume. Ai auzit de Kant? Bine! Atunci putem discuta lini\u015fti\u0163i dar f\u0103r\u0103 \u00eentreb\u0103ri s\u00e2c\u00e2itoare \u015fi inoportune. Ori de c\u00e2te ori pleca la plimbare era singur, dar se \u00eentorceau mai mul\u0163i. Apoi a\u015feza pe fiecare la locul lui \u015fi \u00eei contempla, dialoga cu fiecare \u015fi cu to\u0163i deodat\u0103 p\u00e2n\u0103 r\u0103m\u00e2nea iar singur, c\u0103ci musafirii se retr\u0103geau \u00een transparen\u0163\u0103.<\/p>\n

Asta ar fi o multiplicare de personalitate? Nu! Facem \u00eentotdeauna gre\u015feala mare c\u0103, \u00eenainte de a lansa o idee sau ini\u0163ia o ac\u0163iune, nu st\u0103m de vorb\u0103 cu to\u0163i noi cei din noi \u00een\u015fine pentru a lua decizii eficiente \u015fi morale. Aici e p\u0103catul \u015fi orgoliul nostru c\u0103 ne credem mari \u015fi tari \u015fi, de ce nu, grozav de originali, atunci c\u00e2nd e vorba s\u0103 zidim ceva.<\/p>\n

\u00a0
\n<\/strong><\/p>\n

CE ESTE ROM\u00c2NIA? DAR EUROPA?<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O Europ\u0103 zguduit\u0103 mereu de ambi\u0163ii individuale a rupt mereu buc\u0103\u0163i din trupul Rom\u00e2niei \u015fi le-a aruncat \u00een custodia istoric\u0103 unor vecini lacomi \u015fi f\u0103r\u0103 demnitate. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat ca unele cet\u0103\u0163i culturale rom\u00e2ne\u015fti totu\u015fi s\u0103 reziste \u015fi s\u0103 renasc\u0103 \u00een urma izgonirii pr\u0103d\u0103torilor! Dac\u0103 am face o compara\u0163ie \u00eentre Transilvania \u015fi Moldova ciuntite a\u015fa cum sunt, am descoperi c\u0103 ele nu sunt gemene numai prin limb\u0103, port, tezaur de spiritualitate ancestral\u0103 v\u0103rsat \u00een albia Culturii Rom\u00e2ne, ci \u015fi c\u0103 au istorii identice. A\u015fa se face c\u0103 Ia\u015ful \u015fi Cluj-Napoca s-au constituit \u00een timp ca cet\u0103\u0163i de margine \u00eentru ap\u0103rarea fiin\u0163ei noastre na\u0163ionale \u015fi am\u00e2ndou\u0103 \u015fi-au adus contribu\u0163ii de pre\u0163 la convervarea \u015fi dezvoltarea acestui minunat \u015fi str\u0103vechi popor european. A\u015fa se face c\u0103 Ia\u015ful \u015fi Clujul vor da primele semne de dezrobire dar \u015fi de afirmare cultural\u0103, lumina lor rev\u0103rs\u00e2ndu-se \u00eenspre capital\u0103 \u015fi c\u0103tre toate celelalte \u0163inuturi rom\u00e2ne\u015fti vremelnic c\u0103zute pe m\u00e2na unor str\u0103ini netrebnici. \u00cen lucrarea Existen\u0163\u0103 tragic\u0103<\/em> (1934), filosoful Ro\u015fca afirma c\u0103 \u201etensiunea interioar\u0103\u201d acoper\u0103 de fapt con\u015ftiin\u0163a tragic\u0103 na\u0163ional\u0103 a poporului rom\u00e2n \u00een multiplele \u015fi dezolantele \u00eemprejur\u0103ri ale istoriei sale milenare.<\/p>\n

Aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 s-a format \u015fi a fost mereu \u015flefuit\u0103 de \u00eendelungul proces istoric prin idealurile de unitate \u015fi dreptate ale unui popor condamnat mereu s\u0103 suporte vitregiile \u015fi s\u0103-\u015fi interiorizeze valorile \u015fi strig\u0103tul.<\/p>\n

Neputin\u0163a real\u0103 \u015fi de moment pentru a-\u015fi schimba destinul \u015fi a-l modela dup\u0103 propria lui vrere \u015fi ideal, l-a determinat s\u0103 transfere \u015fi s\u0103-\u015fi conserve protestul \u00een sfera metafizicului \u015fi spiritualului, acolo unde se z\u0103misle\u015fte \u015fi r\u0103m\u00e2ne mereu vie speran\u0163a. \u00cen fond ce este Europa? Ce sunt na\u0163iunile ei? Este oare o adun\u0103tur\u0103 de triburi care tr\u0103iesc dup\u0103 legile biologice \u015fi se comport\u0103<\/span> ca atare unele fa\u0163\u0103 de altele? Este vreo unul dintre ele alesul lui Dumnezeu pe acest continent pentru a dicta reguli \u015fi a impune restric\u0163ii celorlalte prin \u00eenc\u0103lcarea oric\u0103ror reguli \u015fi oric\u0103ror norme ale justi\u0163iei na\u0163ionale \u015fi europene? Cine \u015fi unde a fost plantat acest ales al Continentului? \u00cen Portugalia, \u00een Luxemburg, \u00een Germania sau \u00een alt buric de univers?<\/p>\n

Ce sunt aceste na\u0163iuni-entit\u0103\u0163i biologice pe care le dresezi \u015fi apoi le duci \u00een spectacol la Circul politic continental? Asta am ajuns \u015fi a ajuns Europa dup\u0103 cele c\u00e2teva mii de ani de dezvoltare cultural\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie, la care nu mic\u0103 este contribu\u0163ia na\u0163iunii rom\u00e2ne!?<\/p>\n

Unii \u00eei spun acestui tragic fenomen prostirea \u015fi manipularea popoarelor mici \u015fi mijlocii, analfabetiz\u0103rii \u015fi reducerii vie\u0163ii lor la instinctele primare \u015fi dezbinarea lor \u015fi apoi \u00eencorporarea \u00een armata care lucreaz\u0103 pentru opulen\u0163a altora!<\/p>\n

Jaful sistematic a devenit adev\u0103rat\u0103 mitologie, iar monopolul totalitar lucreaz\u0103 m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu haitele na\u0163ionale de handicapa\u0163i mental \u00eemburghezi\u0163i peste noapte \u015fi doar cu efortul de a ne z\u0103logi mereu existen\u0163a.<\/p>\n

Oare am f\u0103cut unitate cu Europa pentru ca unii s\u0103 ne \u201eretribalizeze\u201d \u015fi s\u0103 arunce iar interesul na\u0163ional \u00een jocul unor politici externe? Oare aceasta este un alt mod de vandalizare a avu\u0163iei na\u0163ionale \u015fi de distrugere a patrimoniului nostru cultural \u015fi istoric? S-ar putea, \u00eentruc\u00e2t \u00eensu\u015fi demisul sugera FMI c\u0103 guvernul na\u0163ional, deoarece nu d\u0103 gratis aurul \u015fi cuprul unor companii apropiate lui, ar pune interesul na\u0163ional \u00een spatele demagogiei. Noroc de translator c\u0103 a mai scos c\u00e2te ceva din l\u0103l\u0103iala acestui Iuda ajuns pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc!<\/p>\n

Dar ce este na\u0163iunea, domnilor, a voastr\u0103, a noastr\u0103 de bolborosi\u0163i mereu c\u0103 suntem na\u0163ionali\u015fti?<\/p>\n

Iat\u0103 ce spunea un mare filosof\u00a0 arhicunoscut \u00een Europa \u015fi asta pe la 1943, c\u00e2nd Europa era puternic str\u00e2ns\u0103 de \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea sugrum\u0103toare<\/span> a lui Hitler:\u00a0 \u201eNa\u0163iunile nu sunt numai variet\u0103\u0163i zoologice ale unei spe\u0163e \u015fi, ca atare, voite oarecum de natur\u0103, ci na\u0163iunile apar ca fecunde pepiniere sociale de crea\u0163ie spiritual\u0103 original\u0103\u201d, iar fiecare popor reprezint\u0103 o valoare unic\u0103 \u00een lume, adic\u0103 nici unul nu poate fi \u00eenlocuit… prin altul (D. D. Ro\u015fca, Studii \u015fi eseuri filosofice<\/em>, pag. 200).<\/p>\n

Sper c\u0103 nu dori\u0163i o Europ\u0103 cu bantustanuri dezbinate \u015fi manevrabile, sub o singur\u0103 \u015fi unic\u0103 identitate etnic\u0103 \u015fi decizional\u0103, ci una cu na\u0163iuni care au dreptul imprescriptibil la libertate, la stat na\u0163ional \u015fi cultur\u0103 proprie! A\u015fa c\u0103 noi nu dorim nici privilegii, nici \u201dspa\u0163ii vitale\u201d, ci doar ceea ce spunea Kant: \u201edreptul fiec\u0103rui popor are ca limit\u0103 dreptul celorlalte.\u201d<\/p>\n

A\u015fadar, \u201econ\u015ftiin\u0163a popoarelor europene\u201d nu poate renun\u0163a la acest drept, \u00eentruc\u00e2t a \u00eencerca desfiin\u0163area unei na\u0163iuni, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u201edispar\u0103 din lume o posibilitate de crea\u0163ie original\u0103 \u00een \u00eemp\u0103ra\u0163ia spiriului\u201d.<\/p>\n

O EUROP\u0102, DOAMN\u0102 SUVERAN\u0102<\/strong><\/p>\n

M-am s\u0103turat de ho\u0163i \u015fi de \u201emardele\u201d<\/p>\n

De tunuri date Rom\u00e2niei mele;<\/p>\n

…..<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Ce-a fost cu noi de ne-am l\u0103sat pr\u0103da\u0163i<\/p>\n

De-o hait\u0103 de netrebnici degrada\u0163i<\/p>\n

Genetic-spun. Ne vor ierta vreodat\u0103<\/p>\n

Cei ce-or veni-n istoria furat\u0103?<\/p>\n

 <\/p>\n

Ne vor numi popor de Cri\u015fti droga\u0163i<\/p>\n

Ce doar \u00een vis \u015fi-n somn sunt revolta\u0163i?<\/p>\n

Ne vor numi doar la\u015fi \u015fi caracude,<\/p>\n

Nedemni \u00eenainta\u015fi \u015fi paparude!<\/p>\n

 <\/p>\n

Sau poate, cine-o s\u0103 mai \u015ftie,<\/p>\n

Popor de slugi tr\u0103ind doar \u00een robie.<\/p>\n

O, Europ\u0103, doamn\u0103 suveran\u0103,<\/p>\n

Tu-mi r\u0103suce\u015fti mereu cu\u0163itu-n ran\u0103!<\/p>\n

 <\/p>\n

E\u015fti ca o maidanez\u0103 \u00een c\u0103lduri<\/p>\n

\u015ei nu mai \u015ftii pe cine s\u0103 mai furi,<\/p>\n

Dar ai g\u0103sit dul\u0103u-n Rom\u00e2nia<\/p>\n

S\u0103-\u0163i dea plocoane s\u0103-\u0163i m\u0103re\u015fti simbria<\/p>\n

 <\/p>\n

Ne-ai supt \u00eent\u00e2i petrolul; mai \u0163ii minte?<\/p>\n

S\u0103-\u0163i mearg\u0103, jup\u00e2neas\u0103, ma\u015fina de r\u0103zboi<\/p>\n

\u015ei-ai sem\u0103nat \u00een \u0163ara-mi doar morminte<\/p>\n

\u015ei nu ai da nimica \u00eenapoi!<\/p>\n

 <\/p>\n

Veni-va \u00eens\u0103 vremea… ai s\u0103 vezi,<\/p>\n

La noi ceva-ceva s\u0103 se \u00eent\u00e2mple<\/p>\n

\u015ei-acest dul\u0103u cu chip de huhurez<\/p>\n

Va-ncepe-ntre zebrele ca s\u0103-\u0163i c\u00e2nte:<\/p>\n

 <\/p>\n

O, Europ\u0103, doamn\u0103, suveran\u0103,<\/p>\n

Tu \u00eemi suce\u015fti mereu cu\u0163itu-n ran\u0103…<\/p>\n

Ne-ai umilit destul, b\u0103tr\u00e2n\u0103 doamn\u0103,<\/p>\n

\u015ei ne-ai furat mereu cam mi\u015fele\u015fte<\/p>\n

 <\/p>\n

Suntem \u015fi noi cre\u015ftini, dar nu \u00eenseamn\u0103<\/p>\n

S\u0103-\u0163i fim iar slugi! Ajunge! Te opre\u015fte!<\/p>\n

E\u015fti nes\u0103tul\u0103, domn\u0103! \u015ei at\u00e2t!…<\/p>\n

Ajuns-a iar\u0103\u015fi \u015ftreangul t\u0103u la g\u0103t.<\/p>\n

 <\/p>\n

Tu ne-ai furat \u015fi apoi ne-ai z\u0103logit<\/p>\n

Unor barbari veni\u0163i din r\u0103s\u0103rit<\/p>\n

\u015ei ai t\u0103iat mereu felii-felii<\/p>\n

Din trupul s\u00e2nger\u00e2ndei mele glii!<\/p>\n

 <\/p>\n

O, Europ\u0103, doamn\u0103 suveran\u0103,<\/p>\n

Ne r\u0103suce\u015fti mereu cu\u0163itu-n ran\u0103!<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

STATORNICIE<\/strong><\/p>\n

Motto<\/strong>:<\/p>\n

Omul este speran\u0163a secret\u0103 a lumii<\/p>\n

\u015fi a tuturor neamurilor, cel c\u0103tre<\/p>\n

care n\u0103zuiesc toate fiin\u0163ele<\/p>\n

privindu-l ca pe liberatorul, pe<\/p>\n

m\u00e2ntuitorul lor posibil\u201d\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 .<\/p>\n

Thomas Mann<\/p>\n

Anticip\u00e2nd genial parc\u0103 recidiva virulent\u0103 de neoeuropenizare a Rom\u00e2niei, Eminescu, g\u00e2ndind pe \u00eentinderea nemuririi \u015fi patimilor noastre, atr\u0103gea aten\u0163ia c\u0103 de fapt aceasta nu e altceva dec\u00e2t re\u00eentoarcerea \u00een spirit socratic, c\u0103tre redescoperirea dimensiunilor europene pe care, de mii de ani, le purt\u0103m \u00een noi \u00een\u015fine. \u00cen fond, ar fi o nou\u0103 descoperire a continentului pe care \u00eel purt\u0103m \u00een fiin\u0163a noastr\u0103 \u015fi prin care, de altfel, am contribuit la dimensionarea tomporal-spa\u0163ial\u0103 \u015fi spiritual\u0103 a Europei.<\/p>\n

Dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul de unde venim \u015fi cine suntem, trebuie s\u0103 spunem c\u0103 suntem un popor fondator, \u00een limite eurogeografice, al patrimoniului de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie \u015fi nu refugia\u0163i, tardivi, de pe aiurea \u00een c\u0103utare de \u201eviduri demografice\u201d sau de enclave pentru sedentarizare.<\/p>\n

Am fost \u015fi suntem \u00eeng\u0103duitori cu \u00eent\u00e2rzia\u0163ii, izgoni\u0163ii de clim\u0103 sau de prea mare \u00eengr\u0103m\u0103deal\u0103 de prin alte locuri c\u0103tre acest continent tolerant \u015fi ospitalier. Nu contest\u0103m dreptul nim\u0103nui la existen\u0163\u0103 uman\u0103 \u015fi etnic\u0103 \u015fi credem c\u0103 suntem printre primii, dac\u0103 nu chiar primii \u00een lume, europeni care au pus \u00een cump\u0103na \u201edrept\u0103\u0163ii\u201d legii drepturi egale pentru toate etniile. Aceasta \u00eens\u0103 ne face s\u0103 fim cei mai contesta\u0163i, de\u015fi pe c\u00e2nd Gingis-han \u00ee\u015fi \u00eempingea hergheliile \u00eempov\u0103rate de r\u0103zboinici c\u0103tre Europa, davele noastre aveau deja, de la Nistru p\u00e2n\u0103 la Tisa, cet\u0103\u0163ile patinate de vreme \u015fi str\u0103juite din str\u0103vechime de Carpa\u0163i \u015fi Dun\u0103re.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

G\u00c2ND \u015eI SUFLET ROM\u00c2NESC<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De cur\u00e2nd am tr\u0103it un moment deosebit a c\u0103rui simplitate \u015fi ad\u00e2nc\u0103 venera\u0163ie mi-a \u00eengenunchiat \u00eentreaga fiin\u0163\u0103 \u015fi m-a f\u0103cut s\u0103 regret c\u0103 nu am putut fi eu pictorul menit s\u0103-l imortalizeze.<\/p>\n

M\u0103 aflam \u00een fa\u0163a impozantei catedrale clujene, care prin monumentalitate domin\u0103 parc\u0103 \u00eentreaga dulce Transilvanie, suger\u00e2nd chemarea c\u0103tre \u00een\u0103l\u0163imi a celor mai alese g\u00e2nduri \u015fi sentimente umane. Are o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare grandioas\u0103 din care parc\u0103 \u0163\u00e2\u015fnesc Carpa\u0163ii, c\u00e2mpiile \u015fi toate drumurile noastre c\u0103tre nemurire, pentru a ar\u0103ta lumii \u00eentregi c\u0103 aici veacurile rom\u00e2nilor sunt la ele acas\u0103, tocmai pentru c\u0103 sunt veacuri ce au rezistat seme\u0163 \u015fi demn oric\u0103ror \u00eencerc\u0103ri de \u00eenrobire, \u00eengropate acum \u00een cenu\u015fa unor vechi imperii.<\/p>\n

Vizavi de acest stejar al marilor noastre temelii de ctitori pa\u015fnici ai unor timpuri eroice, dar \u015fi de \u00eend\u00e2rji\u0163i \u015fi necru\u0163\u0103tori pedepsitori ai barbarilor care, uneori, \u015fi-au rev\u0103rsat lava ucig\u0103toare peste c\u0103minele \u015fi vetrele noastre, se situeaz\u0103, ca \u00eentr-un peisaj de mare maiestru, Teatrul Na\u0163ional, \u00een fa\u0163a c\u0103ruia, m\u0103re\u0163 ca \u00eens\u0103\u015fi nemurirea neamului s\u0103u, mediteaz\u0103 ad\u00e2nc Luceaf\u0103rul culturii rom\u00e2ne.<\/p>\n

\u015ei c\u00e2nd, cotidian, ca \u00eentr-un ritual de neprih\u0103nit\u0103 ging\u0103\u015fie, frumo\u015fii oameni ai locului \u015fi \u0163\u0103rii depun sfios, la picioarele poeziei, c\u00e2te o floare \u00een semn de \u00eenchinare \u015fi pio\u015fenie, Luceaf\u0103rul parc\u0103 \u00ee\u015fi \u00eenclin\u0103 duios marmoreana statur\u0103, \u015foptind tainic:<\/p>\n

\u201eCe-\u0163i doresc eu \u0163ie, dulce Rom\u00e2nie<\/p>\n

T\u00e2n\u0103r\u0103 mireas\u0103, mam\u0103 cu amor!<\/p>\n

Fii t\u0103i tr\u0103iasc\u0103 numai \u00een fr\u0103\u0163ie<\/p>\n

Ca a nop\u0163ii stele, ca a zilei zori…\u201d<\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n

SE R\u0102SUCE\u015eTE \u015eTEFAN \u00ceN MORM\u00c2NT<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vasluiul, ca multe alte \u0163inuturi rom\u00e2ne\u015fti, de\u0163ine o pondere \u00eensemnat\u0103 \u00een civiliza\u0163ia \u015fi cultura na\u0163ional\u0103 \u015fi universal\u0103 prin c\u00e2teva elemente de str\u0103vechime \u015fi mare valoare istoric\u0103, printre care se \u00eenscriu: bog\u0103\u0163ia \u015fi varietatea vetrelor arheologice \u00een care au fost descoperite dovezi de vie\u0163uire de peste 7 mii de ani, inclusiv o capital\u0103 de r\u0103s\u0103rit a Regelui Burebista (localitatea Poiene\u015fti \u2013 ipoteza prof. Gostar), epoca lui \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt, \u201eap\u0103r\u0103torul cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii\u201d, c\u00e2t \u015fi existen\u0163a primului c\u0103l\u0103tor rom\u00e2n \u00een China – vasluianul orientalist Sp\u0103tarul Nicolae Milescu.<\/p>\n

Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u015etefan multe dintre gloriile acestor locuri se scufund\u0103, anonime, \u00een cultura str\u0103mo\u015filor p\u0103str\u00e2du-\u015fi doar identitatea zonei geografice, cu acest str\u0103lucit \u015fi invincibil voievod multe din comorile vasluiului dob\u00e2ndesc nume propriu pe harta crea\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, legitim\u00e2nd aceste locuri cu valori p\u0103str\u0103toare de un inestimabil patrimoniu na\u0163ional.<\/p>\n

Unul dintre aceste elemente intrate \u00een memoria istoriei \u00eendelungate a neamului rom\u00e2nesc \u00eel reprezint\u0103 \u201eAnsamblul arhitectonic Cur\u0163ile domne\u015fti\u201d format din monumentala Biseric\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan \u015fi Curtea Domneasc\u0103, situat\u0103 \u00een centrul urbei Vaslui, la circa 1 km de gar\u0103, str\u0103juind de pe o colin\u0103 \u00eemprejurimile c\u0103tre Crasna \u015fi Podul \u00cenlt.<\/p>\n

Cercet\u0103rile arheologice \u00eencepute \u00een 1958-1959, reluate \u00een 1976 de c\u0103tre istoricii Al. Andronic \u015fi Rica Popescu, continuate, cu unele \u00eentreruperi, p\u00e2n\u0103 \u00een 1993, au adus la lumin\u0103 dovezi incontestabile privind importan\u0163a strategic\u0103 pe care a jucat-o aceast\u0103 localitate \u00een via\u0163a Moldovei de pe ambele p\u0103r\u0163i ale Prutului.<\/p>\n

Astfel, au fost descoperite monede din timpul lui Alexandru cel Bun Ilia\u015f \u015fi \u015etefan al II-lea. Aceast\u0103 re\u015fedin\u0163\u0103 domneasc\u0103 devine, pentru scurt timp, capitala \u201e\u0162\u0103rii de Jos\u201d. Din date rezult\u0103 c\u0103 ansamblul a fost ref\u0103cut de c\u0103tre \u015etefan cel Mare probabil \u00een 1473, dup\u0103 campania \u00eempotriva domnului \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, \u015etefan \u201e\u00eenchide\u201d\u00a0 la Vaslui pe Maria \u015fi Maria Voichi\u0163a, so\u0163ia \u015fi fiica lui Radu cel Frumos, iar 1474 prime\u015fte, tot aici, solii regelui Cazimir al Poloniei.<\/p>\n

Cercet\u0103rile arheologice au pus \u00een valoare existen\u0163a a dou\u0103 faze \u00een via\u0163a cur\u0163ii Domne\u015fti: 1) -\u00een timpul lui Alexandru cel Bun, perioad\u0103 \u00een care s-a descoperit o construc\u0163ie de mari propor\u0163ii – locuin\u0163a domneasc\u0103 – deasupra unei pivni\u0163e, av\u00e2nd pere\u0163ii placa\u0163i cu ceramic\u0103 decorativ\u0103, dintre care pe o plac\u0103 este simbolizat Sf\u00e2ntul Gheorghe omor\u00e2nd balaurul; 2) -epoca \u015ftefanian\u0103. Din aceast\u0103 perioad\u0103 au fost dezvelite funda\u0163iile unei construc\u0163ii de mari dimensiuni, av\u00e2nd o \u00eenc\u0103pere central\u0103 podit\u0103 cu dale de piatr\u0103 \u015fi adiacent, un pavaj de piatr\u0103 cu probabil\u0103 destina\u0163ie pentru un grajd domnesc. O a doua construc\u0163ie de form\u0103 dreptunghiular\u0103, cu pere\u0163ii de 1,70 m grosime, av\u00e2nd piloni patrulateri de su\u0163inere a bol\u0163ilor reprezint\u0103 Palatul Domnesc. Arhitectura Palatului este de factur\u0103 gotic\u0103, aspect demonstrat de ornamentele de piatr\u0103.<\/p>\n

Refacerea Cur\u0163ii de c\u0103tre \u015etefan cel Mare a \u00eensemnat un puternic impuls dat dezvolt\u0103rii me\u015fte\u015fugurilor necesare edific\u0103rii ansamblului, lucru dovedit de descoperirea cuptoarelor de ars piatr\u0103 pentru var, a uneltelor apar\u0163in\u00e2nd unor me\u015fteri lemnari \u015fi zidari. Al\u0103turi de ace\u015ftia au supravie\u0163uit uit\u0103rii \u015fi distrugerii ceramic\u0103 sm\u0103l\u0163uit\u0103 folosit\u0103 la acoperirea fa\u0163adelor, calele de sob\u0103 sm\u0103l\u0163uite \u015fi colorate \u00een verde sau galben, decorate cu personaje \u00een costume de epoc\u0103, cu stema Moldovei, alaiuri de v\u00e2n\u0103toare, motive florale sau geometrice…<\/p>\n

Aceste minuni ale crea\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti <\/strong>au fost, \u00eens\u0103, total abandonate \u00een ultima vreme, edilii \u015fi d\u0103t\u0103torii de decizii condamn\u00e2nd la uitare \u015fi distrugere acest unicat al existen\u0163ei noastre sub soare. Locul este invadat de buruieni \u015fi transformat \u00eentr-o groap\u0103 comun\u0103 a r\u0103m\u0103\u015fi\u0163elor menajere provenite de la locuin\u0163ele de pe malul… Cur\u0163ii Domne\u015fti.<\/p>\n

De\u015fi ar trebui ca ale\u015fii \u015fi guvernan\u0163ii locali \u015fi chiar de prin alte p\u0103r\u0163i ale puterilor din stat s\u0103 mearg\u0103 \u00een genunchi c\u0103tre aceste altare ale Neamului, de unde s\u0103-\u015fi absoarb\u0103 virtu\u0163i \u015fi putere, totu\u015fi ei r\u0103m\u00e2n non\u015falan\u0163i \u015fi se declar\u0103 neputincio\u015fi!. Numai \u015etefan se zbate \u00een Sf\u00e2nta Putn\u0103 – izvorul d\u0103t\u0103torul nostru de lumin\u0103 \u015fi sim\u0163ire!<\/p>\n

Sub lespedea de piatr\u0103 \u015fi p\u0103m\u00e2nt,<\/p>\n

S\u0103tul de nep\u0103sare \u015fi t\u0103cere,<\/p>\n

Se r\u0103suce\u015fte \u015etefan \u00een morm\u00e2nt<\/p>\n

\u015ei strig\u0103 s\u0103-\u015fi impun\u0103 a lui vrere:<\/p>\n

\u201eO, Putn\u0103 te cutremur\u0103, de po\u0163i<\/p>\n

\u015ei scutur\u0103-ne Casa de ru\u015fine!\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

FRAGMENT DE ISTORIE<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Timpul g\u0103sise urbea aruncat\u0103 undeva \u00een uitare \u015fi anonimat. Vasluiul, \u00een care dominau doar c\u00e2teva \u00eensemne c\u0103 aici se petrecuser\u0103 c\u00e2ndva unele evenimente \u2013 emblem\u0103 pentru rom\u00e2nism, respira greoi prin aerul unei mahalale ce se \u00eentindea, \u00een forma unui burg medieval, de la moar\u0103 p\u00e2n\u0103 la\u2026 gar\u0103!<\/p>\n

Este greu, poate prea greu sau chiar imposibil pentru vizitatorul de ast\u0103zi s\u0103-\u015fi imagineze c\u0103 dincolo de structurile arhitectonice \u015fi culturale, cu tent\u0103 de modernitate, chiar dac\u0103 unele construc\u0163ii (mai ales locuin\u0163e) sfideaz\u0103 bunul sim\u0163, se ascunde lini\u015ftit \u00een fila istoriei, un ora\u015f pigmentat \u201ecu dou\u0103 gra\u0163ioase \u015fi perene simboluri \u015ftefaniene\u201d \u2013 Ansamblul Cur\u0163ii Domne\u015fti \u015fi Biserica Sf\u00e2ntul Ioan, un cimitir unde odihnesc eroi ai Independen\u0163ei \u015fi c\u00e2teva case mai r\u0103s\u0103rite \u00een stilul secolelor XVIII \u2013 XIX. \u00cen rest, a\u015fez\u0103ri umane, mai vechi sau mai noi, f\u0103r\u0103 personalitate \u015fi mai ales cu multiple func\u0163ii comerciale, c\u0103ci ora\u015ful este cunoscut doar ca un nod de \u00eent\u00e2lnire \u015fi trecere pentru negustorii din Orient \u015fi Occident.<\/p>\n

Ca orice \u00eent\u00e2rziat care nu are \u00een spate povara frumoas\u0103 a unei bogate \u015fi durabile mo\u015fteniri \u015fi nu va fi obsedat de regretul distrugerii acesteia de c\u0103tre buldozere, Vasluiul a venit spre urbanism \u00een urm\u0103 cu circa 40 de ani.<\/p>\n

Avantajul acestei tardive rena\u015fteri const\u0103 \u00een faptul c\u0103, prin proiectarea \u015fi realizarea unui centru civic modern, cu agor\u0103 tip vene\u0163ian, dominat\u0103 maiestuos de statuia lui \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt \u015fi str\u0103juit\u0103 de Casa de Cultur\u0103 \u201eC. T\u0103nase\u201d, Palatul Administrativ \u015fi Hotel \u201eRacova\u201d, ora\u015ful dob\u00e2nde\u015fte o distinct\u0103 personalitate \u00een peisajul urbanistic al \u0163\u0103rii.<\/p>\n

Izgonind mahalaua din centru, reconstruc\u0163ia se va rev\u0103rsa armonios pe artera principal\u0103 \u015fi apoi c\u0103tre unele periferii.<\/p>\n

Odat\u0103 cu inaugurarea Centrului civic \u015fi \u00een special a acestui modern \u015fi polifunc\u0163ional for – Casa de Cultur\u0103 \u201eConstantin T\u0103nase\u201d – s-a provocat o mare deschidere de comunicare a acestei localit\u0103\u0163i cu valorile spirituale ale \u00eentregii \u0163\u0103ri.<\/p>\n

\u00censu\u015fi momentul deschiderii acestui loca\u015f, al\u0103turi de unii dintre sufleti\u015ftii s\u0103i edili, \u015fi l-a\u015f numi aici pe Gheorghe T\u0103nase, omul \u015fi nu politicianul, este sfin\u0163it, de prezen\u0163a \u015fi alocu\u0163iunile generoase ale unor mari personalit\u0103\u0163i ale teatrului \u015fi artei rom\u00e2ne\u015fti \u00eentre care decanul de v\u00e2rst\u0103 al scenei na\u0163ionale, Radu Beligan.<\/p>\n

Plantarea \u00een inima puls\u00e2nd de tinere\u0163e a municipiului Vaslui a celui mai reprezentativ centru cultural a polarizat pasiunile \u015fi energiile creatoare ale locului, oferindu-le spa\u0163iu \u015fi condi\u0163ii \u00een care s\u0103-\u015fi exerseze talentul sau s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 momente estetice de \u00eenalt\u0103 tensiune al\u0103turi \u015fi \u00eempreun\u0103 cu cele mai prestigioase trupe dramatice \u015fi de balet din \u0163ar\u0103, cu mari personalit\u0103\u0163i artistice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice, c\u00e2nt\u0103re\u0163i de oper\u0103, de muzic\u0103 popular\u0103 \u015fi u\u015foar\u0103 etc.<\/p>\n

Cele mai puternice amintiri, pe care le tr\u0103iesc cu aceea\u015fi intensitate \u015fi bucurie \u015fi care mi-au marcat poate \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 via\u0163a, sunt legate mai ales de contactul \u015fi comunicarea personal\u0103 cu Radu Beligan, Ioan Lucian, Valentin Silvestru, istoricul de mare prestigiu \u015fi militar de carier\u0103 Vasile Mocanu, academicianul Alexandru Boboc, universitari \u015fi diploma\u0163i de carier\u0103, poe\u0163ii Dan Lauren\u0163iu (coleg de liceu \u015fi prieten de suflet), Mircea Ciobanu, Nichita St\u0103nescu etc., cu mul\u0163i dintre ei \u00eencheg\u00e2nd trainice prietenii.<\/p>\n

Toate aceste lucruri, pe care \u00een mare, le-au tr\u0103it to\u0163i vasluienii, n-ar fi fost posibile dac\u0103 nu exista acest loca\u015f \u015fi dac\u0103 managementul s\u0103u n-ar fi fost realizat \u00eentr-un mod impecabil de c\u0103tre artizanul neobosit al acestui for cultural, omul cu 1000 de suflete pentru oameni – Emil R\u0103\u015fcanu\u2026 Furtunile tranzi\u0163iei se pare c\u0103 nu l-au obosit, dar nici nu l-au \u00eenr\u0103it, ci mai cur\u00e2nd i-au dat acel spor de vitalitate cu care s\u0103 continue \u015fi mai aprig lupta spre binele nostru cultural.<\/p>\n

La mul\u0163i ani, Cas\u0103 de Cultur\u0103 \u015fi slujitorilor t\u0103i devota\u0163i! La mul\u0163i ani, Vaslui \u015fi bravi vasluieni!<\/p>\n

 <\/p>\n

PRIETENUL MEU CENTENARUL<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cel descoperisem cu peste 25 ani \u00een urm\u0103, \u00eentr-o sta\u0163iune balneo-climateric\u0103 unde rom\u00e2nii de toate condi\u0163iile \u015fi veniturile se mai puteau retrage pentru a-\u015fi mai t\u0103m\u0103dui c\u00e2te ceva din urmele l\u0103sate de vreme \u015fi agresivit\u0103\u0163ile unor maladii care nu te omoar\u0103, ci mai cur\u00e2nd \u00ee\u0163i chinuiesc via\u0163a. Avea ceva din chipurile re\u0163inute de istorie at\u00e2t \u00een \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, gestic\u0103, precum \u015fi \u00een tonul calm, sacadat \u015fi parc\u0103 aforistic al comunic\u0103rii. Chipul lui senin, reflect\u00e2nd parc\u0103 armonia deplin\u0103 a omului cu universul, mi-a dat impresia unui Socrate r\u0103t\u0103cit printre contemporani.<\/p>\n

Dup\u0103 ani \u015fi ani de \u00eendelungi revederi \u015fi incitante dialoguri care, de obicei \u00eencepeau cu replica \u201e\u015etiu c-ai s\u0103-mi spui iar c\u0103 sunt \u00een lupt\u0103 cu lumea \u015fi cu mine \u00eensumi\u201d!, replic\u0103 rostit\u0103 \u00een timpul \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103rilor de revedere sau desp\u0103r\u0163ire, l-am \u00eent\u00e2lnit mai zilele trecute \u00een spa\u0163iul lui de existen\u0163\u0103,\u00a0 la venerabila \u015fi aproape uitata v\u00e2rst\u0103 de 97 ani. Acela\u015fi lucid \u015fi rasat personaj \u00een care istoria tr\u0103it\u0103 se decanteaz\u0103 \u00een ceea ce \u00eei d\u0103 m\u0103re\u0163ie \u015fi demnitate.<\/p>\n

Dup\u0103 regulile noastre nescrise, am adresat \u00eentrebarea prieteneasc\u0103: \u201eDomnul Centenar, pe cine a mai b\u0103tut Dumnezeu, de c\u00e2nd nu ne-am v\u0103zut?\u201d Prima tentativ\u0103 de r\u0103spuns a fost t\u0103ioas\u0103 \u015fi amu\u0163itoare: \u201eCalamitatea a n\u0103v\u0103lit asupra tuturor roadelor simbolizate \u00een stema Rom\u00e2niei. Mai \u00eent\u00e2i le-am decupat \u015fi acum le distrugem f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u015fi remu\u015fcare. Am devenit alia\u0163ii \u015fi p\u0103rta\u015fii Satanei la propria noastr\u0103 distrugere.\u201d<\/p>\n

C\u00e2teva clipe intru \u00een buim\u0103ceal\u0103 \u015fi m\u0103 uit nedumerit la cele dou\u0103 obiecte familiare, de dimensiuni impresionante, a\u015fezate de ani nenum\u0103ra\u0163i \u00een spa\u0163iile dintre cele dou\u0103 biblioteci din lemn masiv de nuc \u2013 \u201eC\u00e2mpul de maci\u201d \u015fi \u201e1907\u201d singurele picturi ce str\u0103juiesc \u00eenc\u0103perea sobr\u0103 \u015fi plin\u0103 de o atmosfer\u0103 ademenitoare, de tain\u0103!<\/p>\n

Acest surprinz\u0103tor refugiu al privirii m-a scos din starea derutant\u0103 \u00een care m\u0103 aflam \u015fi mi-a adus binef\u0103c\u0103torul z\u00e2mbet pe buze, d\u00e2ndu-mi r\u0103gazul s\u0103 g\u0103sesc o replic\u0103 pe m\u0103sur\u0103\u2026 Dar, \u00eemi iau \u00eentreb\u0103rile mele \u00eenc\u0103 nerostite \u015fi r\u0103spunsurile lui intuite \u00een ochii tainici cu care m\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa \u015fi plec c\u0103tre alte rosturi ale existen\u0163ei noastre.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u015eCOALA \u201eCODRENILOR\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De\u015fi fusese atestat de istorie ca un t\u00e2rg r\u0103t\u0103cit pe harta lumii, B\u00e2rladul r\u0103m\u00e2ne, totu\u015fi, mult\u0103 vreme un anonim \u00een care se \u00eempleteau comportamente \u015fi ritualuri ruralo-or\u0103\u015fene\u015fti.<\/p>\n

Abia veacul al XIX-lea va \u00eencepe s\u0103-i construiasc\u0103 identitatea, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a-i elibera buletin de ora\u015f. Primele semne c\u0103 aici s-a \u00eent\u00e2mplat o schimbare se vor ar\u0103ta mult mai t\u00e2rziu c\u00e2nd \u015fcoala \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1846 va \u00eencepe s\u0103-\u015fi extind\u0103 binefacerile asupra unui num\u0103r mare de t\u00e2rgove\u0163i-s\u0103teni, adic\u0103 mai spre sf\u00e2r\u015fitul veacului amintit \u015fi \u00eenceputul celui de-al XX-lea.<\/p>\n

Acum \u201e\u015ecoala Codrenilor\u201d va \u00eencepe s\u0103-\u015fi produc\u0103 efectele benefice \u015fi s\u0103 participe, prin odraslele sale, la dob\u00e2ndirea unei identit\u0103\u0163i recunoscute.<\/p>\n

\u201eClasul real\u201d se va multiplica, iar \u015fcoala se va transforma \u00eentr-un liceu de elit\u0103 ca a doua prezen\u0163\u0103 prestigioas\u0103 din Moldova, dup\u0103 Academia Mih\u0103ilean\u0103 – unde Vasile Conta \u00ee\u015fi f\u0103cuse o parte din studii al\u0103turi de al\u0163i c\u0103rturari ai vremii.<\/p>\n

A\u015fadar, B\u00e2rladul se \u00eenal\u0163\u0103 ca un alt punct luminos pe harta \u0163\u0103rii, aduc\u00e2ndu-\u015fi contribu\u0163ia la sus\u0163inerea idealului de unitare na\u0163ional\u0103 \u015fi cultural\u0103 a Rom\u00e2niei ale c\u0103rei provincii au fost vreme \u00eendelungat\u0103 \u00eengenunchiate de fostele imperii euro-asiatice.<\/p>\n

O dat\u0103 cu plantarea acestor puncte luminoase spore\u015fte sentimentul unit\u0103\u0163ii \u015fi rena\u015fterii poporului rom\u00e2n. Cresc \u015fansele, mai ales dup\u0103 reformele lui Al. I. Cuza \u015fi unirea par\u0163ial\u0103 \u00eenf\u0103ptuit\u0103 (1859), de formare \u015fi modernizare a \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne.<\/p>\n

Multe evenimente \u00eens\u0103 tragice vor marca drumul sinuos al rom\u00e2nilor c\u0103tre un stat unitar recunoscut de marile puteri \u015fi legiferat prin normele dreptului interna\u0163ional.<\/p>\n

\u201e\u015ecoala Codrenilor\u201d \u00eencepe s\u0103 fac\u0103, dar \u015fi s\u0103 traverseze, istoria lumin\u00e2nd din ce \u00een ce mai mult col\u0163urile ignorante (dar \u015fi ignorate) ale acestei p\u0103r\u0163i de \u0163ar\u0103. Lumina c\u0103r\u0163ii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii atrage mereu sevele mintale ale localit\u0103\u0163ilor \u015fi le transform\u0103 \u00een mari personalit\u0103\u0163i ale culturii \u015fi vie\u0163ii publice na\u0163ionale, dar \u015fi europene.<\/p>\n

Pentru prima dat\u0103 pe \u201epor\u0163ile\u201d \u015fcolii pleac\u0103 vis\u0103tori \u00een lume \u015fi \u00een ve\u015fnicia rom\u00e2neasc\u0103 p\u00e2rvan (ii), ibr\u0103ile (nii), bagdasar (ii) – care-\u015fi vor aduce prinosul lor\u00a0 de crea\u0163ie la tezaurul spiritual al acestui popor.<\/p>\n

Prin 1996, la s\u0103rb\u0103toarea a 150 ani, c\u00e2nd p\u0103stoream \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul din aceast\u0103 parte a \u0163\u0103rii \u015fi c\u00e2nd am dat un \u201etub\u201d de oxigen \u015fi acestei institu\u0163ii a B\u00e2rladului, adresam urm\u0103toarele: \u201eVii de departe dintr-o zare a \u00eenceputurilor, c\u00e2nd \u0163ara \u00ee\u015fi z\u0103mislea \u00eensemne de identitate modern\u0103 \u015fi r\u00e2urile ei de sim\u0163ire \u015fi g\u00e2nd se adunau laolalt\u0103 pentru a croi un nou destin rom\u00e2nesc. Ai v\u00e2rsta celor cuvenite f\u0103r\u0103 v\u00e2rst\u0103, \u00eempl\u00e2ntat\u0103 ad\u00e2nc \u00een inima rom\u00e2nismului\u2026\u201d<\/p>\n

Editarea de c\u0103tre Academie a celor dou\u0103 volume (N. Bagdasar, Amintiri<\/em> \u015fi Portrete<\/em>) mi-a dat un bun prilej\u00a0 de a evoca marile servicii na\u0163ionale pe care le-a adus aceast\u0103 prestigioas\u0103 institu\u0163ie<\/p>\n

Pentru cei mai pu\u0163in informa\u0163i voi consemna c\u00e2teva elemente asupra afirma\u0163iei de mai sus. Nicolae Bagdasar – filosoful \u015fi Dimitrie Bagdasar, tot at\u00e2t de celebru dar \u00een neurochirurgie, sunt fiii Ro\u015fie\u015ftilor de l\u00e2ng\u0103 urbea B\u00e2rladului.<\/p>\n

Marele filosof \u00ee\u015fi va face studiile liceale la \u015fcoala \u201eCodrenilor\u201d, timp \u00een care va avea o prezen\u0163\u0103 activ\u0103 \u00een \u201eNeamul rom\u00e2nesc\u201d a lui Nicolae Iorga. Dup\u0103 participarea la r\u0103zboi (1916-1918), va urma facultatea de filosofie la Bucure\u015fti, des\u0103v\u00e2r\u015findu-\u015fi preg\u0103tirea prin cursuri \u015fi doctorat, \u00een Germania, unde va audia cursurile profesorilor, Karl Stumpf (economist), Heinrich Maier, Max Dessoir, Arthur Lieberl, filosofi.<\/p>\n

\u00cen amintirile bagdasariene \u201e\u015ecoala Codrenilor\u201d, pe care o absolv\u0103 cu bacalaureat 1916, va ocupa un spa\u0163iu de suflet prin evocarea figurilor de profesori care i-au modelat personalitatea. \u00centre ace\u015ftia Ghe\u0163eu, Ghinescu, R\u0103ianu, Barbu, Gh. \u015fi N. Ne\u015ftian, Iliescu, Asiminei \u015fi regretatul profesor ardelean de matematic\u0103 Stroe Belloescu, pensionar, \u015fi care a pierit \u00een urma unui odios asasinat.<\/p>\n

Dar \u00een galeria personajelor evocate troneaz\u0103 figura luminoas\u0103 a primarului liberal Simionescu, binef\u0103c\u0103torul \u015fi sprijinitorul dezinteresat al multor Codreni\u015fti de excep\u0163ie\u2026<\/p>\n

Actualul Colegiu Codreanu este nu numai o emblem\u0103 a B\u00e2rladului, ci \u00eensumeaz\u0103 o istorie vie a localit\u0103\u0163ii prin care se \u00eenscrie definitiv \u015fi irevocabil \u00een aria de glorie a poporului rom\u00e2n. La cei 166 ani adresez \u015fcolii \u201eCodrenilor\u201d aceast\u0103 urare de suflet: fie ca vremea s\u0103 n\u0103me\u0163easc\u0103 cu lauri \u015fi bucurii aceast\u0103 cetate a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc \u015fi s\u0103-i fericeasc\u0103 pe slujitorii ei numai cu bagdasar(i), p\u00e2rvan(i) pentru aceast\u0103 \u0163ar\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u015eI DUMNEZEU A G\u00c2NDIT \u015eI A CREAT DIALECTIC<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Valul de represiuni postrevolu\u0163ionare, sub variate forme, s-a \u00eendreptat nu numai asupra institu\u0163iilor dictatoriale, mentalit\u0103\u0163ilor, dar \u015fi asupra structurilor culturale \u015fi conceptuale. Acest lucru, firesc de altfel, atinge nu numai orizonturile limbajului ideologic \u015fi cotidian, ci urc\u0103 \u015fi \u00een sfera conceptelor, acolo unde se cristalizeaz\u0103 cunoa\u015fterea autentic\u0103. Mul\u0163i ziari\u015fti, unii r\u0103s\u0103ri\u0163i peste noapte, \u015fi noi ideologi, odat\u0103 cu repudierea \u015fi expulzarea no\u0163iunii de comunism, \u00eencearc\u0103 s\u0103 demonstreze \u015fi s\u0103 arunce la co\u015f multe dintre achizi\u0163iile cognitive.<\/p>\n

Este un fenomen dramatic. R\u0103zboiul \u00eempotriva comunismului, ca model societal e\u015fuat, se identific\u0103 cu agresivitatea \u00eempotriva unor valori umane, cu izgonirea acestora din c\u00e2mpul de utilitate practic\u0103 \u015fi op\u0163ional \u2013 teoretic\u0103.<\/p>\n

Dintr-o oarecare \u00eendoial\u0103 sau team\u0103 de a nu fi interpreta\u0163i ca nostalgici, chiar unii speciali\u015fti \u015fi oameni de \u015ftiin\u0163\u0103, nu mai vorbesc de mass-media, folosesc acest concept \u00een mod peiorativ, confund\u00e2nd via\u0163a conceptelor cu anumit\u0103 \u00eenchistare ideologic\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei \u015fi a mentalit\u0103\u0163ilor sau identific\u00e2nd dialectica cu dictatura sau cu limbajul specific ideologiei staliniste.<\/p>\n

O revolu\u0163ie care aspir\u0103 la dimensiunile de competi\u0163ie \u015fi crea\u0163ie uman\u0103 nu va recurge niciodat\u0103 la aplicarea unor procedee proletcultiste, ci se va considera ca un moment de ruinare \u015fi sf\u0103r\u00e2mare a instrumentelor politice de falsificare \u015fi dominare a vie\u0163ii \u015fi cunoa\u015fterii \u015fi nu va nega sau trece sub t\u0103cere ceea ce \u00een mod firesc \u00eenseamn\u0103 dialectic\u0103, pentru c\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi este expresia concret\u0103 a unor ample procese care domin\u0103 dezvoltarea \u015fi prefacerea social\u0103.<\/p>\n

Dialectica este un concept \u015fi o metod\u0103 de cercetare veche c\u00e2t \u00eens\u0103\u015fi cunoa\u015fterea uman\u0103 \u015fi nu o crea\u0163ie instrumental\u0103 de factur\u0103 politic\u0103 sau ideologic\u0103 cu care s\u0103 fie manevrat\u0103 societatea.<\/p>\n

C\u00e2teva argumente care demonstreaz\u0103 c\u0103 m\u0103re\u0163ia existen\u0163ei \u015fi cunoa\u015fterii noastre const\u0103 tocmai \u00een descoperirea acestui concept regal cu care \u00eencerc\u0103m s\u0103 dezleg\u0103m infinitele taine ale lumii \u015fi universului subiectiv.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd de la greci prin \u201edialecticianul originar\u201d \u2013 Socrate \u2013 culturile umane, libere \u015fi critice, navigheaz\u0103 mereu de mii de ani \u00eencoace spre \u015fi prin dialectic\u0103. Dialectica apare astfel \u00een numeroase ipostaze \u2013 de la simplul dialog \u00eentre opinii, metod\u0103 de constatare \u015fi eliminare a erorii, procedeu de descoperire a \u201euniversalului ce se ascunde \u00een particular sau individual, care nu e numai con\u015ftiin\u0163a fiec\u0103ruia, dar \u015fi lucrul din experien\u0163a lumii materiale\u201d\u00a0 (M. Florian, Dialectica<\/em>, pag.17) \u015fi p\u00e2n\u0103 la fundament\u0103rile ei hegeliene \u015fi actuale.<\/p>\n

Deliberat sau din ignoran\u0163\u0103, deport\u00e2nd \u00een zona ideilor bolnave sau perimate acest concept \u00eenseamn\u0103 a suprima \u00eensu\u015fi \u201epulsul cosmic\u201d, tensiunile \u015fi lupta sf\u00e2\u015fietoare, l\u0103untric\u0103 a lumii \u015fi a con\u015ftiin\u0163ei. Oper\u00e2nd cu realul din afara noastr\u0103 \u015fi cu con\u015ftiin\u0163a ca unitate \u00een deosebire \u015fi opozi\u0163ie, dialectica nu are voca\u0163ia de a arunca vechile adev\u0103ruri (cuno\u015ftin\u0163e), \u201eci de a le \u00eembog\u0103\u0163i \u015fi a le confirma\u201d.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 lumin\u0103 orice revolu\u0163ie social\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 decapitarea conceptelor \u015fi purt\u0103torilor acestora \u015fi, prin aceasta \u00eenceperea vie\u0163ii de la descoperirea focului, ci destructurarea sistemului organiza\u0163ional, a e\u015fafodajului vechii puteri politice \u015fi a ideologiei acesteia prin apari\u0163ia \u015fi cultivarea noilor ideologii, ceea ce \u00eenseamn\u0103, pe planul justi\u0163iei sociale, rec\u00e2\u015ftigarea libert\u0103\u0163ii de op\u0163iune \u015fi opinie.<\/p>\n

A\u015fa c\u0103, medita\u0163i, oameni buni, pentru c\u0103 \u00eensu\u015fi Dumnezeu a g\u00e2ndit \u015fi a creat dialectic, atunci c\u00e2nd \u015fi-a tulburat vraja necru\u0163\u0103toare a singur\u0103t\u0103\u0163ii prin apari\u0163ia Evei \u015fi a lui Adam. A fost nu numai momentul sf\u0103r\u00e2m\u0103rii t\u0103cerii universale, ci, prin mu\u015fcarea din \u201em\u0103rul cunoa\u015fterii\u201d, cei doi, p\u0103r\u0103sind monotonia nemuririi, \u015fi-au croit fericirea pe suferin\u0163\u0103 \u015fi \u00eendoial\u0103. \u015ei tocmai acestea au dus la construc\u0163ia omului \u015fi umanit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

 <\/p>\n

R\u0102ZBOIUL AXIOLOGIC<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – D-le profesor, unele studii \u015fi materiale ap\u0103rute recent consemneaz\u0103 o stare de fapt \u00een desf\u0103\u015furare, declan\u015farea unui r\u0103zboi axiologic \u00eempotriva Rom\u00e2niei. Ce semnifica\u0163ie are dup\u0103 opinia dumneavoastr\u0103 aceast\u0103 sintagm\u0103?<\/p>\n

– \u00cen straturile ei vivante, cultura, dar mai ales limbajul, sub multiplele sale forme are, \u00eenc\u0103 prin apari\u0163ia sa, un caracter \u015fi o func\u0163ie sotiriologic\u0103, adic\u0103 terapeutic\u0103. Aceast\u0103 \u201eterapie\u201d poate fi \u015fi este aplicat\u0103 fie pentru vindecarea bolnavului, fie pentru \u00eemboln\u0103virea celor s\u0103n\u0103to\u015fi!<\/p>\n

Oricum, tot \u201eterapie\u201d se cheam\u0103. Un exemplu elementar: un medic, glumind serios, sugereaz\u0103 unei peroane c\u0103 este grav bolnav\u0103, ceea ce va favoriza, prin concentrarea auto-sugestiv\u0103, declan\u015farea real\u0103 a anumitor maladii, tocmai \u00een punctele vulnerabile sau va determina o stare de \u201ecom\u0103\u201d psihic\u0103!<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De ce un astfel de fenomen?<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru c\u0103 medicul este un reper valoric complex prin care ne test\u0103m<\/p>\n

\u00eendoielile despre s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103. \u00cen cazul \u00een care el confirm\u0103, chiar \u00een glum\u0103 aceste b\u0103nuieli, uneori ancestrale, cum ar fi frica de moarte, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu mai e nici o sc\u0103pare.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nivelul nostru de analiz\u0103 real\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este instabil \u015fi lacunar?<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Autodiagnosticarea se opre\u015fte undeva \u015fi se limiteaz\u0103, pentru c\u0103 mai \u00eentotdeauna credem c\u0103 decizia ne apar\u0163ine. De fapt noi decidem prin al\u0163ii din cel pu\u0163in dou\u0103 motive:<\/p>\n

1)mai \u00eent\u00e2i c\u0103 autocunoa\u015fterea este extrem de limitat\u0103 \u015fi confuz\u0103, sau nu ne-a interesat niciodat\u0103 cum suntem cu adev\u0103rat, \u015fi astfel tr\u0103im cu imaginea noastr\u0103, bun\u0103-rea, f\u0103cut\u0103 de al\u0163ii \u015fi;<\/p>\n

2)profesionalizarea, dac\u0103 pot spune a\u015fa, a sistemelor de valori la care noi ne raport\u0103m. \u00centotdeauna suntem cei din oglinzi, iar c\u00e2nd ne descoperim defecte, c\u0103ut\u0103m oglinda care s\u0103 le acopere \u015fi o spargem pe cea care ne arat\u0103 \u201epe noi\u201d \u00een\u015fine, \u015fi \u00een loc s\u0103 fie mereu o apropiere de noi \u00een\u015fine, ne \u00eendep\u0103rt\u0103m mereu p\u00e2n\u0103 devenim \u201eceilal\u0163i\u201d.<\/p>\n

Cred c\u0103 \u015fi sistemul nostru educa\u0163ional este cl\u0103dit pe aceast\u0103 sacrificare a eului \u00een favoarea cultiv\u0103rii unei autorit\u0103\u0163i tiranice. Deci, noi tr\u0103im mereu prin analogie \u015fi ne form\u0103m prin transfer de \u00eensu\u015firi \u015fi compara\u0163ii, chiar dac\u0103 nu avem o motiva\u0163ie proprie.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei atunci ce facem cu libertatea de sine?<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Libertatea noastr\u0103 o d\u0103ruim grupurilor de interese \u015fi caractere, care au \u015ftiut s\u0103 ne m\u0103guleasc\u0103 sau s\u0103 ne amenin\u0163e! Ne pierdem printre ceilal\u0163i p\u00e2n\u0103 devenim \u015fi noi ceilal\u0163i.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Este o manipulare permanent\u0103?<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 E mai adecvat un \u201er\u0103zboi al valorilor\u201d care ne face s\u0103 tr\u0103im emo\u0163ional sau de-a dreptul instinctiv. Spune\u0163i-mi c\u00e2\u0163i evlavio\u015fi intr\u0103 \u00een biseric\u0103 cu bucuria de Dumnezeu? 99,999 intr\u0103 cu teama \u015fi speran\u0163a c\u0103 li se vor prescrie faptele, ca apoi s\u0103 o poat\u0103 lua, cura\u0163i, de la cap\u0103t!<\/p>\n

C\u00e2\u0163i accept\u0103 o func\u0163ie public\u0103 pentru c\u0103 \u015ftiu \u015fi pot s\u0103 fac\u0103 ceva pentru ceilal\u0163i? 99,999 % accept\u0103 fie pentru a-\u015fi r\u0103zbuna umilin\u0163ele anterioare, fie pentru a domina \u015fi a deveni \u201ede vaz\u0103\u201d, fie pentru a-\u015fi r\u0103spl\u0103ti datoriile fa\u0163\u0103 de grup \u015fi interesul propriu.<\/p>\n

Astfel de \u201er\u0103zboi\u201d se poart\u0103 mereu inclusiv la scar\u0103 planetar\u0103, iar indivizii \u015fi na\u0163iunile m\u0103r\u015f\u0103luiesc conform liderismului \u015fi grupului de interese.<\/p>\n

– Cum a\u0163i explica o astfel de terapie aplicat\u0103 bolnavului Rom\u00e2nia dup\u0103 1989?<\/p>\n

– Ca \u015fi o persoan\u0103 incomod\u0103, \u015fi o na\u0163iune reprezint\u0103 un punct nodal de interese.<\/p>\n

De\u015fi popula\u0163iile extrarom\u00e2ne\u015fti \u015ftiu extrem de pu\u0163in despre noi, \u015fi li se mai cultiv\u0103 imaginea noastr\u0103 de acum 3000 de ani, c\u00e2nd alte semin\u0163ii \u00eenc\u0103 nu se n\u0103scuser\u0103, cancelariile sunt ticsite de fi\u015fe, schi\u0163e, note de documente despre Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Ignoran\u0163a fa\u0163\u0103 de noi sem\u0103nat\u0103 \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei din multe state are scopul men\u0163inerii neutralit\u0103\u0163ii publice a acesteia fa\u0163\u0103 de un necunoscut \u015fi realizarea jocurilor din cancelarii. Zb\u00e2rlitura din 1989 s-a mediatizat pentru a demonstra c\u0103 noi suntem condu\u015fi doar de vampiri, analfabe\u0163i, criminali \u015fi tr\u0103d\u0103tori!<\/p>\n

De ce nu au f\u0103cut \u015fi nem\u0163ii la fel? Terapia a \u00eenceput cu aceast\u0103 prim\u0103 imagine emblem\u0103: sacrificarea barbar\u0103 a \u015fefului de stat, agonisirea unei \u201egr\u0103mezi de fiare vechi\u201d, prezentarea unor \u201ecresc\u0103torii\u201d, \u015fi nu centre sociale, de handicapa\u0163i \u015fi orfani, o zootehnie format\u0103 din 3 purcei care-\u015fi dau duhul \u015fi un mare cimitir porcin \u00een aer liber, cer\u015fetori, bandi\u0163i \u015fi sp\u0103rg\u0103tori de b\u0103nci \u00een Germania, politicieni slugarnici \u015fi incul\u0163i etc.<\/p>\n

Apoi au fost \u015fi sunt atacate valorile vitale: cultura spiritual\u0103 \u015fi moral\u0103 prin acuza\u0163ii grave la dresa lui Eminescu, Iorga, Goga, liderii eroi ai muncitorilor, ai \u0163\u0103ranilor, chiar \u015fi marii voievozi \u015fi oameni politici.<\/p>\n

Suntem acum \u00een etapa \u00een care se \u00eencearc\u0103 un fel de purificare moral\u0103 a noastr\u0103 prin: scuze fa\u0163\u0103 de crimele f\u0103cute de Hitler, Horty \u015fi cur\u00e2nd probabil, fa\u0163\u0103 de Stalin \u015fi Gorbaciov, ceea ce se dore\u015fte ca Basarbia, Her\u0163a, Bucovina, Ardealul mai t\u00e2rzior, etc., s\u0103 fie daruri cu care s\u0103 ne pl\u0103tim mor\u0163ii no\u015ftri sfin\u0163i criminalilor din apropiata sau mai \u00eendep\u0103rtata vecin\u0103tate.<\/p>\n

Aceast\u0103 stare patologic\u0103 a politicii na\u0163ionale este consecin\u0163a direct\u0103 a invaziei de non valori cultivate cu insisten\u0163\u0103 \u015fi pe t\u0103r\u00e2muri mai elevate, cu inten\u0163ia clar\u0103 de distrugere inclusiv a bunului sim\u0163, a sensibilit\u0103\u0163ii \u015fi demnit\u0103\u0163ii umane, av\u00e2nd reflexe nocive \u015fi \u00een zona mai superficial\u0103 a culturii!<\/p>\n

Drept urmare, un cadavru viu pus \u00een fruntea Institutului Cultural Rom\u00e2n de trillerul (sau distrug\u0103torul \u0163\u0103rii) \u00een incon\u015ftien\u0163a lui definea Rom\u00e2nia \u201eo minciun\u0103\u201d!?<\/p>\n

Deci, hoardele din interior se preg\u0103teau s\u0103 arunce \u0163ara \u00een \u201egaura negr\u0103\u201d a istoriei!<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

CAVEANT CONSULES<\/strong><\/p>\n

(\u201eConsulii s\u0103 vegheze\u201d)<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cencotro domnilor?<\/p>\n

Ini\u0163ial cotidian\u0103, aceast\u0103 \u00eentrebare a dob\u00e2ndit dimensiuni de perspectiv\u0103 nu numai pentru Rom\u00e2nia, ci \u015fi pentru \u00eentregul Occident. De\u015fi geografic se situeaz\u0103 la aceea\u015fi paralel\u0103 \u015fi meridian, revolu\u0163ia a schimbat orizonturile de orientare prin conturarea unor radicale op\u0163iuni, ceea ce, cred, nu mai era necesar s\u0103 se uzeze at\u00e2tea portavoci, cerneal\u0103 \u015fi h\u00e2rtie.<\/p>\n

Op\u0163iunile au c\u0103p\u0103tat func\u0163ii opera\u0163ionale definind destul de clar necesitatea avort\u0103rii unei economii construit\u0103 pentru a se hr\u0103ni pe sine \u015fi ini\u0163ierii procesului de dezvoltare prin trecerea la o economie de pia\u0163\u0103. Sub acest aspect s-a preconizat privatizarea, ce-i drept, un termen inventat recent \u015fi cam fortuit pus \u00een balan\u0163\u0103, ca \u015fi contra pondere, cu etatismul.<\/p>\n

Apoi, neg\u00e2ndu-se sau trec\u00e2nd cu vederea, se creeaz\u0103 o situa\u0163ie de egalitate \u00eentre economia de pia\u0163\u0103 \u015fi func\u0163ionarea spontan\u0103 a mecanismelor pre\u0163urilor. Asta pentru c\u0103, a\u015fa cic\u0103, au \u00eenv\u0103\u0163at ei din lec\u0163ia Occidentului \u015fi merg p\u00e2n\u0103 acolo cu spontaneismul pie\u0163ei, \u00eenc\u00e2t care-i mai tare te prinde \u015fi te dezbrac\u0103, ca apoi s\u0103 fii nevoit s\u0103\u2013\u0163i cumperi propriile-\u0163i haine la pre\u0163ul unor obiecte de lux.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 variant\u0103, chiar \u00een momentul \u00een care noi chibzuim cum s\u0103 ne restabilim o recunoa\u015ftere european\u0103, Europa deja ne-a invadat cu primii s\u0103i mesageri \u015fi pentru care nu putem s\u0103 exprim\u0103m nici un fel de mul\u0163umiri!<\/p>\n

Printre ace\u015ftia se \u00eenscrie prima mare intrare de capital – un val masiv de bi\u015fni\u0163\u0103 de sorginte austro-ungar\u0103 \u015fi italo-sirian\u0103 (ce s\u0103-i faci, se \u00eenmul\u0163esc \u0163\u0103rile surori), care a reactivat \u015fi amplificat anonima bi\u015fni\u0163\u0103 autohton\u0103 \u015fi care, \u00een ne\u00eentrerupte caravane, car\u0103, din ini\u0163iativ\u0103 particular\u0103 produsele uzinelor \u015fi ogoarelor rom\u00e2ne\u015fti \u00een toate p\u0103r\u0163ile lumii.<\/p>\n

O doua, occidentalizare,<\/span> intr\u0103 tot sub inciden\u0163a legii \u015fi cu grave consecin\u0163e biologice \u015fi sociale, este invadarea spa\u0163iului nostru geopolitic de c\u0103tre negustorii de droguri \u015fi de conflicte interetnice.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 acum totul este limpede! Nici tu investi\u0163ii, nici tu tehnologii, nici tu locuri de munc\u0103.<\/p>\n

\u00cen schimb am mai \u00eenv\u0103\u0163at c\u00e2te ceva. S\u0103 facem grev\u0103 \u015fi sindicate, sau invers, pentru a avea ca-n \u0163\u0103rile civilizate de prin\u2026 bantustanuri, lefuri mari, s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de lucru de \u201edou\u0103 ore pe zi\u201d \u015fi s\u0103 devenim astfel un popor de spectatori pe cale de a ie\u015fi \u00een\u2026 Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii \u015fi a reintra \u00een Europa!<\/p>\n

Cu ce? Cu ma\u015fina, pe jos, cu avionul, cu trenul sau vaporul, cu valiza sau rucsacul de rulmen\u0163i, obiecte de patrimoniu, pantofi \u015fi ciorapi de dam\u0103 etc. privatizate!<\/p>\n

Cineva, mai mali\u0163ios, \u00eemi spunea c\u0103 statuiete de lut ars \u015fi portrete colorate tip Toke\u015f, Ra\u0163iu, C\u00e2mpeanu, Mazilu, Liiceanu \u015fi poate ale altor eroia\u015fi, confec\u0163ionate pe undeva pe la Londra sau Budapesta, pot fi schimbate la noi, cu canal Dun\u0103rea – Marea Neagr\u0103, Delta Dun\u0103rii, C\u00e2mpia Turzii \u015fi unele \u201ebanale\u201d opere de art\u0103 de Aman, Grigorescu, Br\u00e2ncu\u015fi, \u0162uculescu, Tonitza, sau chiar catedrale \u015fi Mun\u0163ii Carpa\u0163i\u2026 Opri\u0163i-v\u0103, fra\u0163ilor, c\u0103 dac\u0103 ne aduce-\u0163i \u015fi un Paleologu sau Braia (Nu mia, ci pe \u00eel cu democra\u0163ia), ne-om pricopsi prea tare \u015fi v\u0103 vom da \u015fi Basarabia cu tot cu Ion Had\u00e2rc\u0103 \u015fi cele c\u00e2teva milioane de \u2026 g\u0103g\u0103uzi!)<\/p>\n

Chiar vre\u0163i s\u0103 ne l\u0103sa\u0163i doar cu\u2026 epicentrul de la Vrancea?<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eCASA COMUN\u0102 A EUROPEI\u201d SAU<\/strong><\/p>\n

CONFEDERA\u0162IA DE DEZMEMBRARE A ROM\u00c2NIEI<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe plan mondial a \u00eenceput s\u0103 se joace tare \u015fi cu geamurile deschise. Nu mai este nevoie de camuflaj, deoarece se joac\u0103 puternic \u201ede iese colbul\u201d \u015fi pe plan intern. \u00cen aceast\u0103 s\u00e2rb\u0103 \u00een doi, Europa r\u0103s\u0103ritean\u0103 (doar o mic\u0103 parte cuprins\u0103 \u00eentre paranteze), Orientul Mijlociu \u015fi, poate mai t\u00e2rziu, America Latin\u0103, reprezint\u0103 jertfe actuale sau posibile. S\u00e2rba de la Malta s-a dezl\u0103n\u0163uit \u015fi nu se \u015ftie c\u0103tre ce mai merge.<\/p>\n

A \u00eenceput cu destructurarea r\u0103s\u0103ritean\u0103, unde cam \u00eenghe\u0163aser\u0103 apele \u015fi trebuia un cruci\u015f\u0103tor, fie el \u015fi \u201ePotemkim\u201d, pentru a stimula ie\u015firea pe\u015ftilor la suprafa\u0163\u0103.<\/p>\n

Pe\u015ftii au ie\u015fit, \u00eens\u0103, c\u00e2nd s\u0103 respire oxigenul libert\u0103\u0163ii, au dau cu capul de plasa \u00eentins\u0103! Scenariul este deja scris, h\u0103r\u0163ile schi\u0163ate \u015fi \u201etunurile\u201d economice, dar \u015fi militare, gata de atac.<\/p>\n

Cineva spune: \u201es\u0103 str\u00e2ngem \u015furubul\u201d. Altul adaug\u0103 discret: \u201es\u0103-i dezorient\u0103m\u201d. Iar primul \u00eei r\u0103spunde: \u201e\u00cent\u00e2i s\u0103 termin\u0103m afacerea din Golf\u201d. Hussein, criminalul, dar un prost, \u00ee\u015fi d\u0103 \u0163ara \u015fi poporul prad\u0103 unei aventuri dureroase, pentru c\u0103 i se promisese deja planuri mari de ajutorare \u015fi schi\u0163e sigure de refacere economic\u0103 urgent\u0103.<\/p>\n

Cucere\u015fte rapid Kuveitul pentru a asigura participarea \u015fi a celui de al doilea, mai t\u00e2rziu democratizat (dar cu ce riscuri \u015fi sacrificii?) la praznicul \u201enegru\u201d din Golf. \u015ei, \u00een timp ce Hussein s-a scufundat \u00een p\u0103m\u00e2nt, c\u00e2nt\u00e2nd din balalaica \u00eemprumutat\u0103 \u015fi g\u00e2ndindu-se la ca\u015fcavalul promis de corbul de peste ocean, irakienii \u00ee\u015fi dau duhul pentru sf\u00e2ntul Coran.<\/p>\n

\u00cen acest interval, cureaua european\u0103 se str\u00e2nge cu \u00eenc\u0103 c\u00e2teva g\u0103uri, iar cea a Rom\u00e2niei pare c\u0103 nu mai are punct de proptire a \u0163\u00e2fului metalic. \u00cen context, Moscova \u00ee\u015fi retrage o mare parte din \u201eoxigenul\u201d industriei rom\u00e2ne\u015fti (gaze, \u0163i\u0163ei, etc.) strig\u00e2nd orgolioas\u0103 c\u0103 s-a terminat pomana\u2026<\/p>\n

\u00centre timp, c\u00e2t suratele din Golf \u00ee\u015fi ling r\u0103nile, iar la r\u0103s\u0103rit de\u2026 r\u0103s\u0103rit se danseaz\u0103 Calinca de mama focului, la Budapesta \u015fi Strasbourg ni se preg\u0103te\u015fte elegant dezmembrarea!<\/p>\n

Bravo, domnule! Ai fler! Ne invi\u0163i la Casa comun\u0103 ca pe ni\u015fte nomazi f\u0103r\u0103 \u0163ar\u0103 \u015fi ad\u0103post.<\/p>\n

Un oarecare fl\u0103c\u0103u, care p\u00e2n\u0103 mai ieri c\u0103l\u0103rea m\u0103turi prin pust\u0103 \u015fi cu traista-n b\u0103\u0163, ajuns vecin de vaz\u0103 \u015fi prieten <\/span>cu mafiotul de pe Arca lui Baroso, au pus de tocmeal\u0103 \u00eens\u0103\u015fi inima Rom\u00e2niei, iar transilv\u0103nenii au c\u0103zut \u00eentr-un somn al\u2026 uit\u0103rii istoriei!<\/p>\n

 <\/p>\n

UNELE AVATARURI ALE EUROPEI<\/strong><\/p>\n

(SCHI\u0162\u0102 DE PORTRET NETERMINAT)<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen politologia francez\u0103 din anii \u201980 circula tot mai insistent ideea pierderii de c\u0103tre Europa a \u00eens\u0103\u015fi identit\u0103\u0163ii sale, lucru care s-ar datora, conform opiniei lui Pauwels faptului c\u0103 \u201eNoi nu mai credem \u00een civiliza\u0163ia noastr\u0103. Nu mai avem poft\u0103 de viitor\u201d, pentru c\u0103 are loc un ad\u00e2nc proces de coroziune \u015fi degradare a mentalit\u0103\u0163ilor noastre specific europene aservite \u201emodului de via\u0163\u0103 american\u201d. Fire\u015fte, constatarea vizeaz\u0103 partea occidental\u0103 a continentului \u00een care, de dup\u0103 al doilea flagel mondial, suprema\u0163ia \u00een sfera economic\u0103, militar\u0103 \u015fi financiar\u0103, cu consecin\u0163e directe \u015fi ireversibile asupra acelor na\u0163iuni, apar\u0163ine americanilor. \u00centr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, putem vorbi de o colonizare a Europei apusene de c\u0103tre europenii care au colonizat vechea Americ\u0103. Acest proces \u00eens\u0103 se desf\u0103\u015foar\u0103 sub forme noi. Deplasarea Americii c\u0103tre Europa are un caracter de afaceri, acest continent reprezent\u00e2nd, pe de o parte, un puternic absorbant de investi\u0163ii eficiente de bani \u015fi idei, iar pe de alt\u0103 parte o pia\u0163\u0103 deschis\u0103 oric\u0103ror produse. Universalizarea dolarului a dus la universalizarea americanului. Jocul a fost f\u0103cut de istorie \u015fi e pu\u0163in probabil ca \u00een timp scurt sau mai lung regulile sale s\u0103 se schimbe, \u0163in\u00e2nd seama \u015fi de faptul c\u0103 cele mai mari personalit\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice sunt\u00a0 de sorginte european\u0103, multe dintre ele c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi, \u00een condi\u0163ii europene dure, speran\u0163a de via\u0163\u0103 \u015fi \u015fansa de realizare \u00een America. Exodul nu este oprit \u015fi nici nu a \u00eenceput reversul. Europa pompeaz\u0103 cunoa\u015ftere Americii, iar aceasta \u00eei ofer\u0103 finan\u0163e \u015fi prest\u0103ri de servicii inclusiv militare.<\/p>\n

De cealalt\u0103 parte a continentului \u2013 R\u0103s\u0103ritul – lucrurile s-au petrecut, cu unele excep\u0163ii de fond, la fel. Anonimizarea na\u0163ional\u0103 p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd s-a desf\u0103\u015furat sub ocupa\u0163ia militar\u0103 \u015fi nu sub influenta finan\u0163elor. \u0162\u0103rile centrale \u015fi est europene pulsau c\u0103tre centru materii prime, produse agricole, inteligen\u0163\u0103 \u015fi importau ideologie \u015fi administra\u0163ie comunist\u0103, devenind astfel popoare de \u201espectatori pe cale de a ie\u015fi din istorie\u201d.<\/p>\n

Aceast\u0103 rupere a continentului, provocat\u0103 de cei doi \u015fi men\u0163inut\u0103 de cei patru \u00eenving\u0103tori, s-a ad\u00e2ncit treptat \u00eenc\u00e2t se ajunsese, din punct de vedere politic, dar mai ales economic \u015fi cultural, la un blocaj! Circula\u0163ia \u00eentre ele era doar de domeniul suspiciunii \u015fi amenin\u0163\u0103rii. Vechea Europ\u0103, cl\u0103dit\u0103 pe solide \u015fi str\u0103vechi sau mai noi culturi \u015fi civiliza\u0163ii, devenise un continent bicefal \u00een care se confruntau ambi\u0163iile \u015fi concuren\u0163a militar\u0103 localizate \u00een centrele de putere moscovit \u015fi neworkez. \u00cen prezent se \u00eencearc\u0103 o rena\u015ftere, cu p\u0103rin\u0163ii \u00een \u00een\u0163elegerile sovieto-americane. \u00cen timp ce englezii c\u00e2nt\u0103 din cimpoi, Europa\u00a0 caut\u0103 s\u0103-\u015fi adopte noii p\u0103rin\u0163i. Dezopacizarea rela\u0163iilor franco-germane \u015fi men\u0163inerea \u00een stare de veghe a unor conflicte anglo-franceze \u015fi a unor rupturi franco-americane, cochet\u0103riile franco-ruse ne duc spre tendin\u0163a v\u0103dit\u0103 a Parisului de a-\u015fi asigura statutul de mare putere nuclear\u0103 \u015fi militar\u0103 a viitoarei \u201ecase comune\u201d a Europei, o cas\u0103 \u00een care fiii s\u0103 se \u00eenchine \u015fi s\u0103 lucreze pentru un imperiu european uni sau tricefal, care s\u0103 aib\u0103 asigurat\u0103 lini\u015ftea de la r\u0103s\u0103rit \u015fi s\u0103 fie capabil s\u0103 intre \u00een echilibru de for\u0163\u0103 cu Alian\u0163a american\u0103 \u015fi motorul expansiunii rasei galbene. Japonia are tubul, China are oxigenul inteligen\u0163ei, iar India respir\u0103 greoi \u015fi se revolt\u0103 pe propria ei lenevire industrial\u0103, ucig\u00e2ndu-\u015fi mereu \u00eencerc\u0103torii de trezire din letargie \u015fi occidentalizare. Singurul corosiv \u00een aceast\u0103 \u00eenc\u00e2lcitur\u0103 diplomatico-militar\u0103 \u00eel reprezint\u0103 Orientul Apropiat, \u00een timp ce Germania \u00ee\u015fi caut\u0103 cale spre \u00eemplinirea de sine pentru a deveni, \u00een scurt timp, un fel de doctor care-\u015fi va lua rinichi s\u0103n\u0103to\u015fi din conflictele iscate pe continent \u015fi aiurea.<\/p>\n

Nu \u015ftim \u00eenc\u0103 ce g\u00e2nde\u015fte matrozul din statuia confedera\u0163iei ruse despre vremea din Alaska, \u00eens\u0103 suntem siguri de dictatul de la Malta, care va mai \u00eenfierb\u00e2nta de c\u00e2teva ori apele tulburi ale Oceanului-Planetar. Golful \u015fi Hussein au fost doar semnul dob\u00e2ndirii de cei doi a suprema\u0163iei \u00een deciziile mondiale. Probabil s\u0103 fie pedepsit\u0103 cur\u00e2nd \u015fi necumin\u0163enia Iugoslaviei \u015fi foametea Poloniei, \u00een timp ce Ungaria st\u0103 la p\u00e2nd\u0103 s\u0103 \u00eenha\u0163e ceva de prin p\u0103r\u0163ile Rom\u00e2niei, c\u0103ci Cehoslovacia, dezbinat\u0103 \u015fi m\u0103run\u0163it\u0103 dup\u0103 \u201eProiect Havel\u201d, a trecut deja cu tot cu acadele sub patronaj german \u015fi nu mai e posibil un osp\u0103\u0163 unguresc. Austria este traversat\u0103 de \u201eneutralitate\u201d pentru Rom\u00e2nia \u015fi Croa\u0163ia, dorin\u0163a rena\u015fterii imperiale curg\u00e2ndu-i prin toate canalele vieneze, a\u015fa cum Turcia se zbate s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe o por\u0163iune greceasc\u0103.<\/p>\n

\u00cen timp ce Israelul \u00ee\u015fi \u00eenc\u0103lze\u015fte betonierele pentru a turna betonul \u00eenfierb\u00e2ntat pe burta gravid\u0103 a Orientului Mijlociu, Siria d\u0103ruie\u015fte Libanului armat\u0103 pentru a-l alipi, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 deveni mai repede un tampon recunoscut de USA \u015fi Rusia. Zona e plin\u0103 de civiliza\u0163ie dar \u015fi de otrav\u0103. Vasul cu oblojeli se afl\u0103\u00a0 \u00een Kuweit \u015fi Arabia Saudit\u0103, unde Dracul \u015fi-a v\u0103rsat cazanele cu smoal\u0103 \u015fi a procopsit lumea cu dolari \u015fi cu \u015fii\u0163i – un fel de r\u0103zvr\u0103ti\u0163i \u00eempotriva ordinii lume\u015fti.<\/p>\n

Curzii \u015fi-au secat sufletele \u015fi \u015fi-au legat speran\u0163ele de tancurile americane, crez\u00e2nd c\u0103 a\u015fa vor putea deveni ei \u00een\u015fi\u015fi \u00een \u0163ara \u00een care Hussein a introdus gamela cu ciorb\u0103 \u015fi arma pe linia de ochire. A \u0163intit odat\u0103 \u015fi au pleznit curzii. A doua ochire spera s\u0103 aib\u0103 loc \u00een inima Palestinei pentru a potoli pofta de expansiune a Israelului \u015fi a aduna felahii sub clopotul lui Alah. Dar i s-a str\u00e2mbat \u0163eava\u00a0 iar \u00eenc\u0103rc\u0103tura s-a \u00eentors, pentru explozie, la Bagdad, c\u0103ci ne-a procopsit Dumnezeu cu o jandarmerie multina\u0163ional\u0103 format\u0103 din\u2026 americani c\u0103zu\u0163i de multe ori la test\u0103rile celorlalte profesii civile.<\/p>\n

 <\/p>\n

MISIONARII FAC\u2026 SPIONAJ!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 hainele, guma de mestecat \u015fi medicamentele vechi cu care Occidentul ne-a \u201e\u00eembog\u0103\u0163it\u201d dup\u0103 revolu\u0163ie, se \u00eencearc\u0103 o ideologizare \u00een stil apusean, c\u0103ci de cea comunist\u0103 (oriental\u0103) am sc\u0103pat. Cred c\u0103 ei ne provoac\u0103 s\u0103 producem goluri pentru a ni le umple. Am strigat \u201ejos siguran\u0163a statului\u201d! \u015fi ne-am adus \u00een \u0163ar\u0103 mai mul\u0163i spioni dec\u00e2t existau, pe total, \u00een r\u0103zboiul doi mondial. Am strigat c\u0103 industria nostr\u0103 este primitiv\u0103 \u015fi am c\u0103rat-o \u00een Turcia, Ungaria, Grecia, Polonia unde au dat-o ho\u0163ii pe dolari. Ei ne-au adus toate vechiturile electronice, fonice \u015fi sonice. Am strigat \u00eempotriva ideologiei comuniste, de drept, dar am profanat \u015fi marea cultur\u0103 rom\u00e2n\u0103 a acestei jum\u0103t\u0103\u0163i de veac \u015fi ne-am ales cu c\u00e2teva ilustre paranoie sc\u0103pate de sub controlul psihiatrului.<\/p>\n

Acum terenul este netezit, c\u0103ile domnului deschise \u015fi rom\u00e2nul vl\u0103guit, a\u015fa c\u0103, au \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 mercenarii de religii \u015fi ideologii s\u0103 ne \u201emisioneze\u201d.<\/p>\n

Calul troian postdecembrist<\/span><\/p>\n

Revolu\u0163ia a nimicit totalitarismul, a \u00eengenuncheat \u015fi minciuna \u015fi a reabilitat sau e \u00een curs de a reabilita adev\u0103rul despre noi \u00een\u015fine. Revolu\u0163ia a denun\u0163at monopolul coercitiv \u015fi oprimator al puterii politice unipersonale \u015fi a deschis calea fertil\u0103 a dialogului pluripartit. Revolu\u0163ia a suprimat monologul steril aplaudat frenetic \u015fi a desc\u0103tu\u015fat libertatea de personalitate \u015fi demnitate. Revolu\u0163ia a suprimat centralismul extrem \u015fi lucreaz\u0103 pentru stimularea ini\u0163iativei \u015fi creativit\u0103\u0163ii \u00een dezvoltarea economic\u0103, social\u0103 \u015fi politic\u0103, demasc\u00e2nd impostura, oportunismul, incultura \u015fi nihilismul.<\/p>\n

Revolu\u0163ia, cu r\u0103nile \u00eenc\u0103 bandajate \u015fi cu doliu la rever, a p\u0103\u015fit \u00een strad\u0103, \u00een cultur\u0103, \u00een economie \u00een via\u0163a politic\u0103, \u00een casa \u015fi \u00een sufletele noastre. Revolu\u0163ia, pe l\u00e2ng\u0103 r\u0103nile sale, se str\u0103duie\u015fte s\u0103 le vindece \u015fi pe ale noastre-unele mai recente iar altele redeschise \u015fi s\u00e2nger\u00e2nde din nou!<\/p>\n

\u015ei ori de c\u00e2te ori avem o durere de a noastr\u0103 sau o nevoie, uneori chiar neimperioas\u0103, \u00een loc s-o mai am\u00e2n\u0103m, mergem furio\u015fi \u015fi, de ce nu?, agresivi, la revolu\u0163ie s\u0103 ne aline durerea \u015fi s\u0103 ne satisfac\u0103 grabnic revendic\u0103rile. Suntem \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i dar nu trebuie s\u0103 fim \u015fi amenin\u0163\u0103tori, pentru c\u0103 revolu\u0163ia nu este un vr\u0103jitor care s\u0103 ne poarte \u00eentr-o clip\u0103 spre \u0163\u0103rmurile paradisului. \u015ei o parantez\u0103! Cred c\u0103 cei mai \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 cread\u0103 totul \u015fi dintr-o dat\u0103 revolu\u0163iei sunt cei jertfi\u0163i, pleca\u0163i \u00een nefiin\u0163\u0103.<\/p>\n

Purt\u0103m doliu, facem miting sau grev\u0103, scand\u0103m lozinci, \u00eenfier\u0103m trecutul, trecem peste prezent \u015fi vrem s\u0103 tr\u0103im deodat\u0103 \u00een viitor. Dar nu \u00een viitorul nostru, construit de noi, piatr\u0103 cu piatr\u0103, ci adus cu vagonul, cu avionul sau cu limuzina de prin alte p\u0103r\u0163i.<\/p>\n

\u00centr-un cuv\u00e2nt, cerem ca dup\u0103 o mare perioad\u0103 de dictatur\u0103, s\u0103 devenim peste noapte boga\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 griji. H\u0103r\u0163uim revolu\u0163ia, neglij\u0103m c\u0103 trebuie s\u0103 muncim \u015fi ne declar\u0103m politic independen\u0163i. Facem partide, cerem tot revolu\u0163iei s\u0103 ne finan\u0163eze campania electoral\u0103, scoatem ziare independente \u00een care acuz\u00e2ndu-ne pe noi \u00een\u015fine, facem schi\u0163e cum ar trebui s\u0103 arate politicianul, muncitorul, \u0163\u0103ranul, intelectualul, me\u015fte\u015fugarul \u015fi func\u0163ionarul viitorului.<\/p>\n

Critic\u0103m sever revolu\u0163ia, o scoatem \u00een pia\u0163\u0103, pe tanchete sau tarabe, o som\u0103m s\u0103 ne dea totul \u015fi \u00eei propunem neutralitate des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 pentru ca nu cumva s\u0103 ne strice socotelile noastre \u015fi chiar dac\u0103 ne-am p\u0103r\u0103sit de mult\u0103 vreme familiile cu copii, locurile de munc\u0103 \u015fi uneori minimele obliga\u0163ii de bun cet\u0103\u0163ean, le consider\u0103m nedrept\u0103\u0163iri ale vechiului regim, ne c\u0103ut\u0103m mereu \u00een via\u0163\u0103 vreo vin\u0103 care s\u0103 semene cu cele oprimate de tiranie, ne ungem ca lideri sau grupuri de ini\u0163iativ\u0103 ai feluritelor frac\u0163iuni \u015fi partide politice \u015fi ne declar\u0103m sus \u015fi tare independen\u0163i. \u00centrebarea e: Fa\u0163\u0103 de neam? Fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 na\u0163iune oprimat\u0103 care \u015fi-a pierdut copiii \u015fi tinerii pe baricade? Fa\u0163\u0103 de viitorul care \u015fi-a sacrificat o frumoas\u0103 parte din speran\u0163ele sale \u00een cruciada \u00eempotriva dictaturii. Unii abia s-au trezit din somnul dogmatic \u015fi au intrat \u00een Calul Troian postrevolu\u0163ionar \u015fi au \u00eenceput s\u0103 strige cu disperare: \u201eVrem partid pentru popor\u2026\u201d \u015ei \u015fi-au f\u0103cut partide care se declar\u0103, \u00eens\u0103, independente de\u2026 popor, de\u015fi stau c\u0103lare pe patrimoniul financiar \u015fi material smuls cu for\u0163a de dictatur\u0103 de la gura poporului!<\/p>\n

Sistemul anterior s-a dovedit un fiasco prin unele abrutiz\u0103ri provocate economiei, culturii, vie\u0163ii civice, justi\u0163iei. Practic a fost imaginea unui abuz \u00eempotriva istoriei cl\u0103dit pe speran\u0163a \u015fi idealul de mai bine a unor popoare cinstite \u00een \u00eencrederea lor. Am abandonat, acest experiment de cobai, unii prin parlamentarism sub semnul perestroic\u0103i, noi prin violen\u0163a revolu\u0163iei. Retrospectiv pierderile sunt incomensurabile sub aspectul timpului \u015fi al valorilor. Prospectiv avem mari deschideri c\u0103tre noi \u00een\u015fine \u015fi lume, dac\u0103 \u015fi numai dac\u0103 vom recupera timpul \u015fi vom transforma mentalit\u0103\u0163ile. La aceast\u0103 r\u0103scruce a proliferat fenomenul op\u0163iunilor politice, lucru l\u0103udabil \u00een m\u0103sura \u00een care ar determina o lupt\u0103 de concep\u0163ii \u015fi viziuni strategice asupra viitorului comun \u015fi ar schimba modele de reabilitare \u015fi activizare uman\u0103 \u00een acest sens. \u00cens\u0103 se constat\u0103 c\u0103 pluripartitismul \u00een marea lui pondere are un singur \u0163el. Cucerirea cu orice pre\u0163 \u015fi prin orice mijloace, a unor scaune preziden\u0163iale, unii merg p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t, odat\u0103 cu decedarea comunismului ca act de remaniere social\u0103 s\u0103 dispar\u0103 \u015fi oamenii, vinova\u0163i fiind, dup\u0103 ace\u015fti noi apostoli, de faptul c\u0103 am avut \u015fansa de a supravie\u0163ui. Domnilor radicali de dreapta sau de st\u00e2nga, d\u0103r\u00e2marea l\u0103ca\u015furilor de cult n-a fost niciodat\u0103 \u00eenso\u0163it de exterminarea credincio\u015filor \u015fi cu at\u00e2t mai mult trebuie s\u0103 ave\u0163i \u00een vedere c\u0103 dictatura a \u00eenceput s\u0103 se demoleze din interior, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd sprijinit\u0103 doar pe osatur\u0103 extrem de redus\u0103 p\u00e2n\u0103 la ordinul num\u0103ratului pe degete, aspect confirmat din plin de revolu\u0163ie. Problema esen\u0163ial\u0103 este alta. Lupta \u00eempotriva abuzurilor comise nu trebuie confundat\u0103 cu prigoana \u00eempotriva oamenilor. Promi\u0163\u00e2nd un viitor de prigoan\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se merge pe aceea\u015fi cale a instaur\u0103rii dictaturii, estomp\u00e2ndu-se astfel marile probleme economice \u015fi sociale generate \u015fi instituite la scara \u00eentregii \u0163\u0103ri. Partidele se \u015ficaneaz\u0103 unele pe altele, se acuz\u0103 unele pe altele \u015fi \u00ee\u015fi fur\u0103 programele \u015fi principiile pentru a-\u015fi completa locurile albe din platformele electorale. La o analiz\u0103 mai atent\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 similitudini \u015fi suprapuneri, se disting c\u00e2teva lucruri esen\u0163iale. Aproape toate sunt programe sau co\u015furi<\/span> cu promisiuni electorale \u00een care perspectiva nu are nici o zv\u00e2cnire. \u00centr-un fel \u201ealege\u0163i-ne pe noi, c\u0103 timpul tot trece!\u201d Al\u0163ii se gr\u0103besc c\u0103tre fotolii, \u015fi, pentru c\u0103 \u00eei preseaz\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea, vor cu orice pre\u0163 s\u0103-\u015fi eternizeze numele \u00een cronica parlamentar\u0103, confund\u00e2nd destinul acestui neam cu jocul de-a conducerea!<\/span> Pentru aceast\u0103 punere a m\u00e2inii pe putere au creat condi\u0163ii unei largi invazii a terorii morale, iar argumentele economice au fost \u00eenlocuite cu negocierea credin\u0163ei \u015fi promisiunea vag\u0103 c\u0103 vom deveni boga\u0163i peste noapte. Nu vor dec\u00e2t s\u0103 moar\u0103 \u00een carul gloriei na\u0163ionale \u015fi asta tocmai prin cultivarea democra\u0163iei b\u00e2tei, ceea ce nu e acela\u015fi lucru.<\/p>\n

Acest aspect izvor\u0103\u015fte din dou\u0103 surse. Mai \u00eent\u00e2i din anacronismul programelor preconizate \u015fi \u00een care nu s-a pompat nimic din configura\u0163ia \u015fi substan\u0163a actualit\u0103\u0163ii. Apoi din faptul c\u0103 unele forma\u0163iuni politice au venit din istorie cu tot cu lideri sau \u015fi-au captat lideri pe cei care \u015fansa i-a refuzat \u00een alte vremuri, ceea ce d\u0103 un iz de naftalin\u0103 \u015fi opacitate demersurilor electorale.<\/p>\n

Contradic\u0163ia flagrant\u0103 dintre concep\u0163ia lor \u015fi orizonturile actuale ale vie\u0163ii se accentueaz\u0103 pe planul ideologiei. Lipsa unor argumente conving\u0103toare este suplinit\u0103 de negocieri nedorite. Mai to\u0163i ne propun s\u0103-i vot\u0103m pentru a ne restitui credin\u0163a \u00een Dumnezeu, a ne da p\u0103m\u00e2nt sau un \u201eloc de veci\u201d \u015fi a ne plimba prin Europa. Este aici un mod donchijotesc de a tr\u0103i lucrurile. C\u00e2nd nu ai du\u015fmani reali transfigurezi morile de v\u00e2nt pentru a avea cu cine te bate \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, a striga c\u00e2t te \u0163in bojogii ce mare patriot e\u015fti.<\/p>\n

Astfel de specimene patriotarde au intrat \u00een forurile de decizie \u015fi conducere, adunc\u00e2nd \u00een cei peste 22 ani pagube uria\u015fe avu\u0163iei na\u0163ionale \u015fi poporului rom\u00e2n, acest popor resemnat \u00een fa\u0163a istoriei \u015fi lipsit acum de elementarele mijloace de ap\u0103rare \u015fi supravie\u0163uire.<\/p>\n

\u015ei astfel, Calul Troian postrevolu\u0163ionar s-a umplut p\u00e2n\u0103 la refuz cu infractori, derbedei, bi\u015fni\u0163ari etc. care au devalizat b\u0103ncile rom\u00e2ne\u015fti, unele dintre cele mai puternice, au furat flota comercial\u0103, au distrus practic \u00eentreaga agoniseal\u0103 a acestui popor realizat\u0103 cu mari sacrificii \u015fi \u00een condi\u0163ii istorice dintre cele mai grele. Cine oare va desp\u0103gubi acest popor \u015fi cine va aduce \u00een fa\u0163a judec\u0103\u0163ii c\u0103l\u0103ii care l-au \u00eendatorat pe sute de ani \u015fi l-au izgonit din propria\u00a0 lui b\u0103t\u0103tur\u0103?<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

DOAMNE, D\u0102-LE \u00ceN DAR RAIUL \u015eI CUR\u0102\u0162\u0102<\/strong><\/p>\n

P\u0102C\u0102TOSUL DE P\u0102M\u00c2NT DE PREZEN\u0162A LOR<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fiecare na\u0163iune are, Doamne, mai mult sau mai pu\u0163in, partea ei de m\u0103dulare bolnave pe care o obloje\u015fte cu bun\u0103 speran\u0163\u0103 c\u0103 nu se va urca la cap ca s\u0103 tulbure \u015fi cele pu\u0163ine g\u00e2nduri de bine cu care ne mai m\u00e2ng\u00e2iem via\u0163a. Or, pentru noi este un mare blestem de care nu putem sc\u0103pa. Boala ho\u0163iei \u00eencepe s\u0103 se cuib\u0103reasc\u0103 \u00een cutia cranian\u0103, acolo unde de fapt ar trebui s\u0103 s\u0103l\u0103\u015fluiasc\u0103 por\u0163ia noastr\u0103 de dumnezeire \u00eentru slava \u015fi m\u0103rirea Ta. E\u015fti nedrept Doamne! Unora ne-ai dat minte \u015fi r\u0103bdare, iar altora le-ai \u00eengr\u0103m\u0103dit boala \u00een cutiu\u0163\u0103 \u015fi le-ai pus minte \u00een m\u0103dulare, at\u00e2ta c\u00e2t \u00ee\u0163i mai r\u0103m\u0103sese dup\u0103 facerea lumii. Nu m\u0103 crezi? Am s\u0103 iau un exemplu la \u00eent\u00e2mplare de prin p\u0103r\u0163ile calde \u015fi mai necontrolate ale Puterii! C\u0103ci ce este, Doamne, oare acest d\u00e2rl\u0103u care, mai ieri pupa mormintele s\u0103-l primeasc\u0103 pentru furturile \u015fi nedrept\u0103\u0163ile, pentru onorurile \u015fi privilegiile pe care \u015fi le autocrease, iar acum parc\u0103 a ie\u015fit din apa Iordanului curat \u015fi pur mai ceva dec\u00e2t lacrima?<\/p>\n

Printr-un \u015firetlic de\u2026 diziden\u0163\u0103 \u015fi-a f\u0103cut o imagine mai dihai ca a lui Jirinovschi, \u015fi-a ie\u015fit la drumul mare s\u0103 vad\u0103 cam de unde bate v\u00e2ntul \u015fi \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103 haita, iar re\u00eentors de prin alte locuri, s-a f\u0103cut c\u0103 moare pentru \u0163\u0103ri\u015foar\u0103, a aderat la o sect\u0103 politic\u0103 \u015fi rapid a fost uns, iar acum\u2026 nu-\u015fi mai revine din amor\u0163eal\u0103, pentru c\u0103 boala i se \u00eenv\u00e2rte ca o mori\u015fc\u0103, iar m\u00e2inile apuc\u0103 abitir, dar nu orice.<\/p>\n

\u015e-apoi ce aderare! Are func\u0163ia de\u2026 minister-ist \u015fi apoi de president-ist, d\u0103 audien\u0163e din an \u00een Pa\u015fti, taie capra \u00een \u015fapte \u015fi mai d\u0103 \u015fi peste mare bucat\u0103 ca un pedelist, se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte ca un pene\u0163ecedist, se declar\u0103 st\u00e2lpul puterii ca un republican, pleac\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate ca un romulan<\/span>, de s-au ros gurile Dun\u0103rii de c\u00e2nd tot le \u00a0freac\u0103 spre \u0163ara Ciubot\u0103.<\/p>\n

P\u0103i, e drept Doamne? Badea C\u00e2r\u0163an s-a dus pe jos la Roma \u015fi cu m\u0103m\u0103ligu\u0163\u0103 \u00een traist\u0103, dar a venit cu c\u0103r\u0163i. Noul (S-) C\u00e2r\u0163an s-a dus cu milioane\u2026 dolari publici \u015fi a stat cam multi\u015for acolo, de era s\u0103-l naturalizeze, iar el zice c\u0103 nu l-a g\u0103sit pe frat\u2019su acela Traian mafiotul. Cic\u0103 fugise de pe\u2026 tulumb\u0103 din cauza sticle\u0163ilor care-l ciupeau de bagaje! \u015ei apoi \u00ee\u0163i mai spun una, Doamne, dar nu \u00eenchei! Aga asta, cine-o fi luat-o din desenele animate nordice mare pacoste ne-a adus. Dai unde dai \u015fi hop aga lui (S-) C\u00e2r\u0163an \u015fi-a neamurilor lui. \u015e-acum pe ce pui m\u00e2na te ungi de (S-) C\u00e2r\u0163an. Anonim p\u00e2n\u0103 mai ieri, azi mare \u00een transporturi unde s-aude o mare g\u0103l\u0103gie de\u2026 venituri care curg \u015fi curg c\u0103tre (S-) C\u00e2r\u0163an. Lacom scor\u0163osul! Cic\u0103 a pornit pe teren gol \u015fi din acest gol \u015fi-a f\u0103cut prea plinul! Cum? Uite-a\u015fa! Dup\u0103 ce a fost uns, marea \u015fi cea de-a doua grij\u0103 dup\u0103 imaginea \u201edisiden\u0163ial\u0103\u201d, a fost de a scoate \u0163ara la\u2026 mezat!<\/p>\n

Cic\u0103 aceast\u0103 Doamn\u0103, care hr\u0103ne\u015fte vreo 22 milioane de guri, i-ar fi folosit ilicit mintea! Care minte, c\u0103 doar am stabilit c\u0103 e o cutie bolnav\u0103, \u00eemi vei zice! Apoi \u00ee\u0163i zic eu, mintea celorlal\u0163i pe care \u015fi-a pus pecetea \u015fi \u015fi-a luat tainul (S-) C\u00e2r\u0163an, inclusiv frumosul Comision al distrugerii. \u015ei iat\u0103 cum se face gramatica economic\u0103! V\u0103z\u00e2nd bastonul, s\u0103rmana Justi\u0163ie a spus da, \u015fi guvernul i-a dat \u201esalar intelectual\u201d.<\/p>\n

Acum o poart\u0103 pe drumuri pe biata \u0162ar\u0103 s\u0103-i dea via\u0163\u0103 mai lung\u0103 dar pentru ce? Se mir\u0103 \u015fi el \u015fi chiar crede \u00een acest \u201eajutor de handicapat\u201d! Om mai vedea! P\u0103i e drept? P\u0103i nu drept ca Guvernul s\u0103-i cumpere mercedes-uri de miliarde, pentru a-\u015fi plimba cutiu\u0163a\u00a0 pe la toate c\u00e2rciumele\u2026 lui! P\u0103i nu e drept!<\/p>\n

D\u0103-le Doamne Raiul \u015fi cur\u0103\u0163\u0103 p\u0103c\u0103tosul de p\u0103m\u00e2nt de ei! C\u0103 o s\u0103-\u0163i mai spun una de-ai s\u0103 te retragi din pene\u0163ecede \u015fi ai s\u0103 arunci cu fl\u0103c\u0103ri pe jghiabul pe care vrea s\u0103 se coco\u0163eze un alt (S-) C\u00e2r\u0163an \u2013 \u0162apul pentru a-\u015fi aerisi ciocul leninist! Presimte el cum \u00eei cre\u015fte statuia \u00een cutiu\u0163\u0103 \u015fi vrea pipi de la \u00een\u0103l\u0163ime! E la mod\u0103! Se poart\u0103 \u015fi \u00een tribul de la\u2026 Parlament!<\/p>\n

\u015e-apoi, de c\u00e2nd (S-) C\u00e2r\u0163an a c\u0103zut\u2026 \u00een damblaua\u2026 puterii, viseaz\u0103 mereu \u00eengeri salvatori. A\u015fa a ajuns s\u0103 nu mai dea audien\u0163e la f\u0103r\u0103delegile legii. C\u00e2nd vreun semen \u00eel prinde \u00een \u201ealtarul\u201d func\u0163iei, pune slujnicii s\u0103-l dea afar\u0103 ca s\u0103 nu-l tulbure din cele\u2026 cere\u015fti. \u015ei vis\u00e2nd a\u015fa, a intrat \u015fi \u00een Consiliul Patriarhal, dar \u015fi Papal, cic\u0103 anterior fusese Cantemir \u015fi a r\u0103mas un loc vacant. C\u00e2nd a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat pe Pap\u0103, i-au c\u0103zut\u2026 felinarele tocmai pe \u0162igareta II – via Cotroceni! Nu-i bai nici asta! Alta-i bai! A b\u0103gat for\u0163at \u015fi f\u0103r\u0103 lege m\u00e2na \u00een bugetul, \u015fi a\u015fa simbolic, al \u0163\u0103ri\u015foarei pentru a-\u015fi construi un monument sub form\u0103 de \u201eCrucea \u0162apului\u201d \u015fi o autobiografie \u00een care s\u0103 sublinieze cu\u2026 \u201eaccent\u201d tare (vorba rusului!) cum ne-a condus la groap\u0103!<\/p>\n

\u015ei nu-i exclus ca s\u0103 ne trezim cu el \u00een calendar \u015fi s\u0103-l s\u0103rb\u0103torim pentru toate ho\u0163iile f\u0103cute. \u015ei \u00ee\u0163i mai spun un secret, Doamne. Fere\u015fte-te de el \u015fi de ei. Cu toate c\u0103 Tu ai f\u0103cut lumea, s-ar putea s\u0103 te sape \u015fi s\u0103-\u0163i ia \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor. Cum nu le cedezi ce pohtesc, te trag prin Tribunaliu, precum robul \u015fi roboaia pe Vadim. Amen!<\/p>\n

Dar p\u00e2n\u0103 atunci, s-auzim de bine \u015fi s\u0103n\u0103tate. \u015ei, te rog, r\u0103sfoie\u015fte un pic dosarele cu fraude\u2026 na\u0163ionale, care zac neajutorate \u015fi am\u0103r\u00e2te \u00een pivni\u0163ele justi\u0163iei\u2026 p\u0103m\u00e2ntene!<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

DOMNUL COADA C\u00c2INELUI<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Domnul Coada C\u00e2inelui este un personaj pitoresc \u015fi destul de pedant, a c\u0103rui prezen\u0163\u0103 acoper\u0103 toate \u201espa\u0163iile\u201d- mai ales cele politice, artistice, geologice \u015fi chiar axiologice. Aceasta pentru c\u0103 Domnul Coada C\u00e2inelui vrea s\u0103 impun\u0103 admira\u0163ie \u015fi respect, abordeaz\u0103 agresiv \u015fi cu ignoran\u0163\u0103 temerar\u0103 problemele mari \u015fi complexe ale tuturor domeniilor. \u00centr-o or\u0103 tele – sau \u00een c\u00e2\u0163iva qandra\u0163i este \u00een stare s\u0103 ruineze sau s\u0103 construiasc\u0103 o \u00eentreag\u0103 istorie, \u00eens\u0103 nu a lui, \u00eentruc\u00e2t el tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o vizuin\u0103 confortabil\u0103 din subistorie, de la piramide p\u00e2n\u0103 la zg\u00e2rie-nori, de la Gingis-han p\u00e2n\u0103 la Jirinovschi, s\u0103 mi\u015fte \u015fi s\u0103 suprapun\u0103 continente, s\u0103 \u00eempr\u0103\u015ftie ordinea lucrurilor \u015fi s\u0103 impun\u0103 propriul lui haos.<\/p>\n

Domnul Coada C\u00e2inelui a m\u00e2r\u00e2it mult\u0103 vreme la ciolan \u015fi s-a trezit f\u0103c\u00e2nd diziden\u0163\u0103 cu vaporul! A s\u0103rit din Bar direct \u00een balconul puterii \u015fi a \u00eenceput s\u0103 latre a\u2026 revolu\u0163ie \u015fi a anticomunism. \u015ei de aici \u00een aeroplanele de Paris, New York, Damasc, Strasbourg, tur \u015fi retur. \u00cen timp ce mul\u0163imea se lini\u015ftise, Domnul Coada C\u00e2inelui, cultural a-nt\u00e2ia, editor a\u015fijderi, president peste nemuritori, clon\u0163os de politichie \u015fi pirat \u00eencercat, a \u00eenceput demascarea \u015fi\u2026 \u00eembuibarea. Pentru derut\u0103 a lansat c\u00e2teva concepte \u201erevolu\u0163ionare\u201d scoase \u015fmechere\u015fte de prin prafurile de chior\u00e2t orbii. Primul ne-a definit \u201eca o gr\u0103mad\u0103 de fiare vechi\u201d, pentru c\u0103 am f\u0103cut prostia s\u0103 nu-i de\u015fir\u0103m la vreme plasa pe care o aruncase peste marea economie rom\u00e2neasc\u0103. Al doilea a fost legat de o r\u0103m\u00e2nere \u00een \u201eproiect\u201d \u015fi \u00een cupl\u0103, pentru c\u0103 iar am f\u0103cut prostia de l-am l\u0103sat s\u0103 ia osul cel mare de la editura politic\u0103 (peste 200 mil. dolari numai profit) \u015fi s\u0103-l \u00a0humanitas-izeze prin hoteluri de lux str\u0103ine \u015fi-n dialoguri \u201eelevate\u201d pe la televiziuni.<\/p>\n

Al treilea a fost despre \u201epopor prost\u201d, o\u00a0 \u201egenial\u0103\u201d descoperire cu care ne sfida de la televizor, \u00eenc\u00e2t ajunsesem s\u0103 credem c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi focul \u00eel luasem, sub form\u0103 de licen\u0163\u0103, de la al\u0163ii! Al patrulea \u201es\u0103 tr\u0103i\u0163i bine\u201d, subtiliz\u00e2nd flota, Arlo \u015fi alte agoniseli, \u015fi propun\u00e2nd Casa Poporului drept groap\u0103 de ad\u0103post \u015fi destr\u0103b\u0103lare a scursurilor Orientului \u015fi Occidentului.<\/p>\n

Toate aceste \u201econcepte\u201d au fost\u2026 validate de un \u201eilustru\u201d geolog care nu poate face diferen\u0163a \u00eentre m\u0103m\u0103lig\u0103 \u015fi bostan, \u015fi de unele doamne cu apuc\u0103turi culturalisime \u015fi experte \u00eenter\u2019ale liber-cuget\u0103rii paranoice!<\/p>\n

Iar acum, dup\u0103 ce ne-au blamat \u015fi ne-au distrus identitatea economic\u0103, monumentele de mare valoare istoric\u0103 \u015fi cultural\u0103, ne-au \u00eenveninat cultura \u015fi demnitatea, c\u00e2nd \u00eencepe s\u0103 se arate osul electoral, dau n\u0103val\u0103 peste noi, \u015fi, cu onomatopee \u00een gur\u0103 \u015fi curcubitacee \u00een m\u00e2n\u0103, strig\u0103 dispera\u0163i : \u201ejos susul \u015fi\u2026 sus josul\u201d!<\/p>\n

 <\/p>\n

SINUCIGA\u015eUL NUMIT ROM\u00c2NIA<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mul\u0163i dintre cititori vor \u00eencerca reac\u0163ii extrem de diferite fa\u0163\u0103 de acest titlu-merg\u00e2nd de la obi\u015fnuita nedumerire, revolt\u0103 sau alte forme agresive \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00een\u0163elegerea con\u0163inutului real al sintagmei.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eu merg totu\u015fi pe ideea c\u0103 Rom\u00e2nia este sinuciga\u015f\u0103 \u00een ciuda oric\u0103rei contrar argument\u0103rii emo\u0163ionale sau\/\u015fi ra\u0163ionale. Care sunt elementele care-mi fundamenteaz\u0103 acest argument \u015focant?<\/p>\n

Anul de gra\u0163ie 1989 a prins albinele din stupul numit Rom\u00e2nia \u00eentr-un extaz dezl\u0103n\u0163uit de cucerire a libert\u0103\u0163ii \u015fi demnit\u0103\u0163ii, av\u00e2nd la temelie speran\u0163a c\u0103 \u00eensu\u015fi sacrificiul suprem-indiferent de forma pe care a luat-o – va aduce o primenire total\u0103 a climatului socio-moral \u015fi substan\u0163ial\u0103 bun\u0103stare individual\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103. Lucrurile n-au fost s\u0103 fie a\u015fa! Albinele c\u0103zute la datorie au fost r\u0103spl\u0103tite cu \u201esolde de urma\u015fi\u201d pentru rude, solde care, pe parcurs, s-au transformat \u00een ajutoare de\u2026 \u00eenmorm\u00e2ntare, ni\u015fte simboluri prin care societatea a \u00eencercat s\u0103-\u015fi cumpere victimele revolu\u0163iei! Aspectul de moralitate este dublat de sinuciderea de natur\u0103 economic\u0103, ca \u015fi cum \u0163ara ar fi fost eliberat\u0103 \u015fi cucerit\u0103 de armate de mercenari c\u0103rora trebuia s\u0103 le d\u0103m totul \u015fi s\u0103 batem caden\u0163a f\u0103r\u0103 nici o m\u00e2r\u00e2ial\u0103. Partea de albine numit\u0103 \u015fi grosul popula\u0163iei a fost manipulat\u0103 cu c\u00e2teva slogane de natur\u0103 a men\u0163ine lini\u015ftea ho\u0163iei \u015fi distrugerii. Sloganele au sunat, \u015fi mai z\u0103ng\u0103ne \u00eenc\u0103, cam a\u015fa: furt de revolu\u0163ie, neocomunism \u015fi kaghebism; mineriade \u015fi stat de drept, v-am ciuruit etc.<\/p>\n

Pentru a asigura, a\u015fa credeam, stabilitate \u015fi dezvoltare, bietele albine \u015fi-au ales, din imensul spectru politic, culoarea, sau \u201enuan\u0163a preferat\u0103\u201d. \u015ei astfel ne-am trezit cu noi organe statale care s\u0103 ne reprezinte \u015fi s\u0103 gestioneze resursele\u2026stupului p\u00e2n\u0103 la noua recolt\u0103!<\/p>\n

\u015ei \u00een timp ce albinele \u00ee\u015fi tr\u0103iau dramul de libertate \u015fi speran\u0163\u0103 c\u0103 anotimpul va fi mai rodnic, samsari de toate culorile \u015fi nuan\u0163ele puterilor succedate devastau c\u0103m\u0103rile \u0163\u0103rii (vindeau flota, devalizau masiv b\u0103ncile, vindeau industria la fiare vechi, \u00eenghi\u0163eau agoniseala agro-industrial\u0103 a satelor etc) \u015fi transformau totul \u00een valut\u0103 pe care o depuneau \u00een conturi personale din str\u0103in\u0103tate!<\/p>\n

\u015ei a\u015fa, sf\u00e2nta \u015fi neiert\u0103toarea Corup\u0163ie a devenit valoare moral\u0103 inalienabil\u0103 de la vl\u0103dic\u0103 p\u00e2n\u0103 la biata\u2026 opinc\u0103 din institu\u0163iile publice.<\/p>\n

…..<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

BUNICA \u015eI C\u0102L\u0102UL<\/strong><\/p>\n

Cu m\u00e2inile-ntremur apuc\u0103 o ceap\u0103<\/p>\n

O taie m\u0103runt ca s\u0103 par\u0103 mai mult\u0103!<\/p>\n

Mai toarn\u0103 apoi o can\u0103 cu ap\u0103,<\/p>\n

Un cartof \u00eennegrit-ca o grav\u0103 insult\u0103,<\/p>\n

La anii de munc\u0103. Se uit\u0103 la ceas<\/p>\n

S\u0103 nu \u00eent\u00e2rzie la trista-nt\u00e2lnire<\/p>\n

Apoi cerceteaz\u0103 ce-a mai r\u0103mas<\/p>\n

Din pensia mic\u0103! \u015ei toarn\u0103-n ne\u015ftire<\/p>\n

Fiertura-n gamela din primul r\u0103zboi mondial<\/p>\n

S\u0103 duc\u0103 ceva de m\u00e2ncare<\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nului ei-pe un pat de spital<\/p>\n

R\u0103stignit \u00eentre moarte \u015fi vise bizare!<\/p>\n

C\u0103l\u0103ul se uit\u0103 prin geamul ma\u015finii<\/p>\n

Cum duce bunica gamela \u00een moarte<\/p>\n

R\u00e2nje\u015fte satanic \u015fi url\u0103: \u201eB\u0103tr\u00e2nii<\/p>\n

Ace\u015ftia nu \u015ftiu nici acum s\u0103 se poarte?!\u201d<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

ONOARE DE\u2026 CULTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Antichitatea ne-a l\u0103sat ideea c\u0103 apa \u0163\u00e2\u015fne\u015fte la suprafa\u0163\u0103 pe unde g\u0103se\u015fte goluri \u00een scoar\u0163a terestr\u0103, pentru c\u0103 ea ar avea oroare<\/span> de vid.<\/p>\n

Noi tr\u0103im ni\u015fte vremuri \u00een care dorim s\u0103 l\u0103s\u0103m \u00een istorie oroarea de\u2026 cultur\u0103. Probabil, exist\u0103 o preocupare oficial\u0103 a derbedeilor portocalii pentru a se singulariza \u00eentr-un anumit fel \u00een fa\u0163a posterit\u0103\u0163ii prin oroarea fa\u0163\u0103 de cultur\u0103 \u015fi de s\u0103n\u0103tatea oamenilor!<\/p>\n

Ce ne trebuie nou\u0103 \u015fcoli \u015fi spitale, ce s\u0103 facem noi cu c\u0103r\u0163ile, cu monumentele istorice \u015fi statuile \u2013 care \u2013 au devenit adev\u0103rate \u201epericole\u201d pentru buldozere \u015fi bolizii \u201eelitei\u201d de dincolo de cultur\u0103?<\/p>\n

Ce s\u0103 facem noi cu bibliotecile? Aceste \u201esingur\u0103t\u0103\u0163i \u00eenfrico\u015f\u0103toare \u00een care zac fantomele trecutului \u015fi ne produc mereu co\u015fmaruri.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 sc\u0103p\u0103m de toate acestea c\u00e2t mai repede \u015fi c\u00e2t mai eficient cu putin\u0163\u0103. Atunci radem tot \u015fi plant\u0103m cu grij\u0103 s\u0103m\u00e2n\u0163a ignoran\u0163ei \u015fi a semidoctismului\u2026<\/p>\n

\u00cen aceste strategii de destructurare \u015fi distrugere a trecutului \u015fi de anonimizare a poporului rom\u00e2n, cu sprijin euro-american, se procedeaz\u0103 cam a\u015fa: \u00ee\u0163i \u00eengrop trecutul, nu-\u0163i dau carte, \u00ee\u0163i iau buletinul \u015fi te las f\u0103r\u0103 identitate, te \u00eenmatriculez cu num\u0103r \u015fi te trec \u00een clasa 0 la \u015fcoala umilirii \u015fi pomenilor date din propria ta munc\u0103. \u015ei astfel, noi nu mai exist\u0103m dec\u00e2t atunci c\u00e2nd au nevoie de noi \u015fi ne investesc cu fiin\u0163\u0103! A\u015fa c\u0103 noi putem fi \u015fi tr\u0103i \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 doar atunci c\u00e2nd suntem de-lega\u0163i<\/span> de ei.<\/p>\n

 <\/p>\n

CU C\u0102RU\u0162A PRINTRE GUNOAIE<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O s\u0103 \u00eencerc\u0103m o defini\u0163ie \u015fi apoi o clasificare a gunoaielor dup\u0103 rangul pe care-l ocup\u0103 \u00een cas\u0103, \u00een comunitatea local\u0103, \u00een comunitatea na\u0163ional\u0103 \u015fi \u00een cea planetar\u0103.<\/p>\n

Defini\u0163ia pare s\u0103 dea identitate tuturor tipurilor de gunoaie, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ca diferen\u0163\u0103 doar metoda de cre\u015ftere \u00een volum \u015fi descre\u015ftere accelerat\u0103 \u00een ce prive\u015fte mintea! Dar mintea, pentru c\u0103 se presupune c\u0103 unele dintre gunoaie au fost, ini\u0163ial, dotate \u015fi cu minte, altele s-au n\u0103scut f\u0103r\u0103 ea, iar altele au pierdut-o \u00een\u2026 vacan\u0163ele lungi pe alte meleaguri.<\/p>\n

A\u015fadar, gunoi egal prin defini\u0163ie inutilitate social\u0103 cu aspect comercial \u015fi alur\u0103, vorbesc de ifose, de vedet\u0103. C\u0103ci vedetele au invadat toate col\u0163urile planetei.<\/p>\n

Dac\u0103 facem o clasificare a gunoaielor vom descoperi, \u00een s\u00e2nul aceleia\u015fi specii, numeroase subspecii sau diferen\u0163e specifice. Vorba logicii: dac\u0103 gunoi este genul proxim, atunci gunoiul casnic este diferen\u0163a specific\u0103 \u015fi este mai bogat\u0103 \u00een determin\u0103ri. De ce este gunoiul gen proxim? Pentru c\u0103 el are o singur\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103, aceea de inutilitate-nociv\u0103. Conform regulei, abia \u00een diferen\u0163ele specifice \u00eencep s\u0103 ias\u0103 la iveal\u0103 \u00eensu\u015firile pluralului \u201egunoaie\u201d. S\u0103 lu\u0103m, de pild\u0103, gunoiul casnic sau, cum \u00eel mai putem numi, gunoiul domestic, adic\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00een casa omului. Acest tip de gunoi, func\u0163ie de aria \u00eencreng\u0103turii, poate lua numele de tat\u0103, fiu, nepot sau nepoat\u0103, v\u0103r sau v\u0103r de pe v\u0103r etc.<\/p>\n

Gunoiul care tr\u0103ie\u015fte \u00een\/sau pe l\u00e2ng\u0103 casa omului este prototipul gunoaielor \u015fi de multe ori poate fi numit gunoiul gen proxim. Din acest prototip cresc \u015fi apoi apar gunoaiele comunitare, na\u0163ionale \u015fi planetare. Deci, din aceast\u0103 r\u0103d\u0103cin\u0103 \u00eencep s\u0103 plece \u00een via\u0163\u0103 \u015fi \u00een lume toate celelalte diferen\u0163e specifice ale gunoaielor, care \u00eens\u0103 poart\u0103 numele gunoiului care le-a generat. De exemplu, un gunoi casnic X s-a \u00eendr\u0103gostit de femela-gunoi Y. Fac c\u00e2tva vreme o cas\u0103 sobr\u0103, demn\u0103, respectat\u0103. Dar\u2026 la un moment dat \u00eencepe s\u0103 miroase ur\u00e2t, apoi pute de-a dreptul. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat? Gunoiul mascul sau gunoiul femel\u0103 a \u00eenceput s\u0103 emane \u00eenjur\u0103turi, for\u0163\u0103, b\u0103t\u0103i, nu \u00een lemn, ci \u00een oase, finalizate cu aruncarea \u00een strad\u0103 sau \u00een\u2026 cimitir, c\u0103ci nu\u00a0 mai are timp, s\u0103 o (sau s\u0103-l) conduc\u0103 p\u00e2n\u0103 la gar\u0103. Gunoiul astfel dizlocat se va numi de-acum gunoiul-r\u0103t\u0103citor sau plimb\u0103re\u0163, \u00eemp\u0103r\u0163indu-\u015fi putoarea nu prin ungherele casei, ci prin spa\u0163iile extradomestice, adic\u0103 prin societate. \u015ei aceast\u0103 \u201e arom\u0103\u201d jalnic\u0103 se va \u00eenfr\u0103\u0163i cu gunoiul \u201ei-ai po\u015feta\u201d, apoi cu \u201egunoiul-d\u0103-i \u00een cap!…\u201d<\/p>\n

Gunoiul- \u201ei-ai g\u00e2tul\u201d va veghea ca neamurile sale mai m\u0103runte s\u0103 \u00eenve\u0163e bine codul \u201ebunelor maniere\u201d pentru opera\u0163ii recuperatorii \u015fi bine pl\u0103tite de gunoiul \u015fef. Gunoiul-\u015fef sau gunoiul \u201ecu m\u00e2inile curate\u201d este un tip special \u00een gunoierni\u0163a social\u0103. \u201eAroma\u201d lui se \u00eentinde dincolo de hotarele legii – penetreaz\u0103 justi\u0163ia, intr\u0103 \u00een combina\u0163ie cu gunoiul-social, dar mai ales cu gunoiul politic.<\/p>\n

Tipul de gunoi politic este \u00een mare vog\u0103 \u015fi atotputernic \u00eenc\u00e2t nimic nu-i poate suprima putoarea! El poate fi comparat cu un fel de caracati\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 care arunc\u0103 venin \u015fi omoar\u0103 tot ce iese \u00een cale. Determin\u0103rile lui s-au amplificat \u015fi multiplicat enorm \u00een raport cu gunoiul casnic \u015fi cel social. Bog\u0103\u0163ia \u00eei cre\u015fte invers propor\u0163ional cu mintea care a intrat \u00een cota zero.<\/p>\n

Prima lui grij\u0103 este externalizarea gunoaielor-odrasle pe care le \u015fi nume\u015fte \u201ecap de \u0163ar\u0103\u201d \u015fi gunoierni\u0163ele \u201eumplute cu ciordeli\u201d<\/span> \u015fi astfel devine un gunoi interna\u0163ionalizat sau planetar!<\/p>\n

Gunoiul-cultural sau gunoiul elitist este o specie aparte ridicat\u0103 de gunoaiele-politice externalizate de mai mult\u0103 vreme. Acest tip are o serie de determin\u0103ri care-l fac s\u0103 pluteasc\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 benele gunoiului-politic \u015fi s\u0103 se teleporteze cu mare u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi rapiditate de la o ben\u0103 la alta \u015fi s\u0103 preia \u00een zbor \u201earomele\u201d dospite din benele gunoiului politic pentru a-\u015fi forma melanjul s\u0103u de\u2026 putoare. \u015ei astfel, societatea devine o gunoierni\u0163\u0103 peste care troneaz\u0103 autoritar gunoiul gen proxim!!!<\/p>\n

 <\/p>\n

RENA\u015eTEREA ROLLERISMULUI?<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru cei de v\u00e2rst\u0103 respectabil\u0103, a\u015f pune o \u00eentrebare simpl\u0103: cine \u00ee\u015fi mai aduce aminte de tomul de peste 700 de pagini al istoricului de ocazie Roller -destinat studiului de liceu? Era o lucrare \u00een care rom\u00e2nii c\u0103p\u0103taser\u0103 buletin de slavi \u015fi erau muta\u0163i dintr-un loc \u00een altul \u00een raport cu \u0163ara lor natal\u0103. Eram veni\u0163i aici de la sud de Dun\u0103re, iar dreptul \u00a0natural asupra acestui teritoriu era al altora. Profesorii no\u015ftri de liceu – am s\u0103 numesc aici pe cei de la Na\u0163ionalul ie\u015fean-doamna Jerghiu\u0163\u0103 \u015fi domnul Victor Condurachi (devenit mai t\u00e2rziu universitar \u015fi reprezentant al Rom\u00e2niei la UNESCO) ne sugerau mereu s\u0103 citim pe Roller printre r\u00e2nduri, c\u0103 acolo se ascundea istoria adev\u0103rat\u0103 a rom\u00e2nilor. Spun \u201edomnii profesori\u201d, pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 nu se inventase \u015fi nu se impusese ideea ca toat\u0103 lumea s\u0103 fie \u201etovar\u0103\u015f\u201d cu toat\u0103 lumea, de\u015fi rela\u0163iile dintre noi erau rela\u0163ii ca \u00eentre fiin\u0163e ra\u0163ionale. De\u015fi sunt \u015fase decenii de atunci, s\u0103m\u00e2n\u0163a rollerismului a re\u00eencol\u0163it \u00een capetele \u00eenfierb\u00e2ntate ale unor a\u015fa-zi\u015fi universitari f\u0103cu\u0163i peste noapte. Rollerismul a ren\u0103scut\u00a0 \u00eentr-o nou\u0103 mantie \u00a0spre bucuria celor care ne schimbau mereu geneza \u015fi locul \u00een spa\u0163iu \u015fi \u00een istorie. Acum \u00eens\u0103 nu ne mai slavizeaz\u0103 (deocamdat\u0103), \u00eens\u0103 se \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u201ene demitizeze\u201d, ca \u015fi cum na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 ar fi un mit mare compus din mai multe mitule\u0163e \u015fi trebuie s\u0103 fim demitiza\u0163i!?<\/p>\n

Dac\u0103 marele Nicolae B\u0103lcescu, pe care mul\u0163i dintre istoricii actuali l-au uitat ori nu au auzit de el, a cercetat cu pietate \u201etrecutul Rom\u00e2niei, \u015fi \u00een acest chip a g\u0103sit adev\u0103rul, turnat \u00een slove vecinice, c\u0103 \u0163ara lui este o straj\u0103 a civiliza\u0163iei \u00eempotriva barbariei\u201d (Marin \u015etef\u0103nescu, Filosofia rom\u00e2neasc\u0103, 1922, Cluj), unii vajnici \u201eintelectuali\u201d de ast\u0103zi, \u00eentre care Patapievici – nume de sclav politic, a c\u0103rui g\u00e2ndire consider\u0103 \u201eRom\u00e2nia o minciun\u0103\u201d, \u015fi Marius Diaconescu, un alt izb\u0103vitor<\/em> de neam despre care vom relata \u00een continuare vor s\u0103 nu mai fim deloc \u015fi s\u0103-i l\u0103s\u0103m pe ei s\u0103 ne poarte drapelul \u00een istorie!! Ace\u015fti mutan\u0163i \u015fi-au luat libertatea, probabil, de la marele strateg al \u015ecolii Na\u0163ionale de Chelneri, s\u0103 scrie despre noi ca despre \u201eun popor care st\u0103 \u00een c\u00e2rcium\u0103 \u015fi lucreaz\u0103 ineficient\u201d.<\/p>\n

Unii dintre acoli\u0163ii dintotdeauna ai mistific\u0103rilor mai \u00eencearc\u0103 \u015fi ast\u0103zi s\u0103 capteze aten\u0163ia public\u0103 prin fel de fel de tertipuri interpretative. O mostr\u0103 de \u201eoriginalitate\u201d \u00een acest sens o d\u0103 \u015fi acest istoric Diaconescu, a c\u0103rui teorie s-ar \u00eenscrie, chipurile, \u00een linia demitiz\u0103rii istoriei. El vrea s\u0103-l transforme pe Avram Iancu \u00eentr-un fel de personaj f\u0103r\u0103 aur\u0103 istoric\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 consisten\u0163\u0103 \u00een conducerea rom\u00e2nilor, dar \u015fi maghiarilor obidi\u0163i, \u00eempotriva grofilor unguri – cel mai s\u00e2ngeros regim care s-a ab\u0103tut vreodat\u0103 asupra ardelenilor.<\/p>\n

Ce spune acest domn despre Avram Iancu nu este altceva dec\u00e2t un \u015fir de abera\u0163ii debitate de o minte care a atins pragul de jos al dec\u0103derii. Aceste observa\u0163ii vor culmina cu \u00eentrebarea capital\u0103 pe care \u015fi-o pune sus\u0163in\u0103torul iredentismului maghiar: \u201eAvram Iancu, erou sau criminal?\u201d Aceast\u0103 \u00eentrebare este plantat\u0103 \u00een revista \u201eHistoria\u201d (113\/2011) \u00een care Ion Cristoiu, nu demult, \u00ee\u015fi punea aceea\u015fi \u00eentrebare despre Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu.<\/p>\n

Suntem \u00een \u0163ara \u00een care minciuna \u015fi distrugerea valorilor au devenit simboluri na\u0163ionale, iar h\u0103ita\u015fii neamului, analfabe\u0163i deveni\u0163i peste noapte universitari \u015fi \u201edemnitari\u201d politici, \u00eencep ruinarea istoriei \u015fi a sufletelor noastre. Pe bune Augustin Buzura se \u00eentreba cu mare triste\u0163e \u015fi decep\u0163ie: dac\u0103 mai exist\u0103 rom\u00e2ni \u00een Rom\u00e2nia?!<\/p>\n

Marius Diaconescu se pare c\u0103 nu pricepe nimic din ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een aceast\u0103 istorie. El pune sub identitatea de \u201econtrarevolu\u0163ie\u201d \u00eens\u0103\u015fi revolu\u0163ia rom\u00e2nilor transilv\u0103neni din 1848, ac\u0163iune care ar fi \u00een\u0103bu\u015fit un fel de revolu\u0163ie maghiar\u0103!<\/p>\n

Prin aceast\u0103 inversare a no\u0163iunii, dar \u015fi a istoriei, de fapt el \u00ee\u015fi testeaz\u0103 demen\u0163a \u015fi introduce un alt mit – cel al a\u015fa-zisei martiriz\u0103ri a s\u00e2ngeroasei contrarevolu\u0163ii maghiare \u00eempotriva rom\u00e2nilor. \u015ei astfel \u201etovar\u0103\u015ful Roller\u201d al zilelor noastre \u00eencepe s\u0103-\u015fi detalieze, cu agresivitate con\u0163inutul \u201enobil\u201d al acestui mit. Dup\u0103 ce revolu\u0163ia rom\u00e2nilor devine, \u00een capul lui cam f\u0103r\u0103 neuroni, \u201econtrarevolu\u0163ie\u201d, o transform\u0103 \u00eentr-un fel \u201ede instrument al vechii guvern\u0103ri absolutiste austriece \u00eempotriva revolu\u0163iei maghiare\u201d. Uit\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 precizeze c\u0103, de fapt, Ungaria, \u015fi maghiarii \u00een general tr\u0103iau, din firimiturile de la masa vienez\u0103 \u015fi erau \u00eentru totul loiali, prin beneficii, acestui h\u00e2rd\u0103u austriac \u00eempotriva c\u0103ruia nu ar fi ridicat nici un deget!<\/p>\n

Trebuie s\u0103 spunem r\u0103spicat c\u0103 Ungaria nu era imperiu, ci apar\u0163inea imperiului austriac, iar prin loialitatea sa fa\u0163\u0103 de acest st\u0103p\u00e2n se bucura de anumite privilegii \u015fi de-o oarecare apropiere. Denumirea de imperiu austro-ungar este un fals al istoriei, care ar trebui clarificat de c\u0103tre cercet\u0103torii autentici. De altfel, acest Diaconescu, fie el \u015fi medievalist, \u00eencearc\u0103 s\u0103 transforme pe rom\u00e2ni \u00een ocupan\u0163i pe teritoriul pe care locuiesc de peste 7000 de ani. Iar celor care au fost tolera\u0163i li se confer\u0103 dreptul natural asupra acestui teritoriu.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u015fi vorbele rostite de Avram Iancu sunt negate \u015fi este acuzat\u0103 Academia Rom\u00e2n\u0103 c\u0103 ar fi pus \u00een gura eroului na\u0163ional Avram Iancu cuvintele: \u201eRom\u00e2nul nu cer\u015fe\u015fte libertatea de la unguri, na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 e destul de tare ca s\u0103-\u015fi cucereasc\u0103 libertatea prin lupt\u0103\u201d.<\/p>\n

Marius Diaconescu face noduri \u00een g\u00e2t la rostirea acestei fraze simbol, nu o poate accepta, pentru c\u0103 ea ar fi o minciun\u0103 a Academiei. Numai el poate rosti adev\u0103rul!<\/p>\n

Iat\u0103 cine \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne t\u00e2rasc\u0103 \u00een sub-istorie \u015fi uitare. Rom\u00e2ni trezi\u0163i-v\u0103 din aceast\u0103 mole\u015fial\u0103 aduc\u0103toare de moarte!<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00ceNCHISOAREA SINGUR\u0102T\u0102\u0162II<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Unora li se va p\u0103rea un abuz\u2026 lingvistic \u00eengem\u0103narea celor dou\u0103 no\u0163iuni, \u00eentruc\u00e2t singur\u0103tatea presupune retragerea \u00een sine, tainicul, lini\u015ftea deplin\u0103 a existen\u0163ei \u015fi echilibrul interior de care e nevoie uneori. Ar fi spa\u0163iul \u00een care\u201dr\u0103zboaiele\u201d cu lumea se destram\u0103 \u015fi apare monologul dialogant cu noi \u00een\u015fine \u015fi cu to\u0163i ceilal\u0163i care suntem \u00een intimitatea noastr\u0103. Dac\u0103 le-am lua numai sub acest aspect, se pare c\u0103 am c\u0103dea \u00eentr-o iremediabil\u0103 eroare, mai ales acum c\u00e2nd ne-am atomizat \u015fi, \u00een multe cazuri am devenit anti-oameni, domina\u0163i de instinctul de supravie\u0163uire \u015fi de sentimentul inutilit\u0103\u0163ii \u00een plan social.<\/p>\n

Refuzul de a ni se recunoa\u015fte calitatea de fiin\u0163\u0103 uman\u0103, batjocura public\u0103 \u015fi legalizat\u0103 a demnit\u0103\u0163ii ne-au izolat complet \u015fi ne-au \u00eenchis \u00een singur\u0103tatea na\u0163ional\u0103 dar \u015fi individual\u0103.<\/p>\n

Reperele noastre valorice s-au schimbat radical, \u00eentruc\u00e2t socialul (\u015fi culturalul), dar \u015fi economicul, m\u00e2nuit de mecanisme politice inepte, ne-au mutilat integritatea \u015fi ne-au introvertit p\u00e2n\u0103 la absolut\u0103 \u015fi exasperant\u0103 singur\u0103tate. Singurul \u00eensemn social care ne-a mai r\u0103mas este o doar oarecare asem\u0103nare fizic\u0103 cu a celorlal\u0163i \u015fi, uneori, primarul drept de a cr\u0103pa de foame \u00eentr-o \u0163ar\u0103 cu multe \u015fi variate bog\u0103\u0163ii, pe care anomaliile genetice (=super-femelele) ale politicii rom\u00e2ne\u015fti le \u00eempart cu mare generozitate \u00eentre ele, iar pe noi-cei care-am mai r\u0103mas – vor s\u0103 ne scoat\u0103 mai repede din\u2026 sistem!<\/p>\n

Ace\u015fti interpu\u015fi sau mediatori au desolidarizat prieteniile, familiile \u015fi \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103 devenind principalul factor al dezumaniz\u0103rii \u015fi al distrugerii mediului nostru valoric \u015fi natural. \u0162ara asta este jucat\u0103 la \u201eruleta ruseasc\u0103\u201d \u015fi ni se preg\u0103te\u015fte intrarea \u00een subistorie \u015fi pieirea! Muta\u0163iile care se produc \u00een \u015fi sub toate aspectele anun\u0163\u0103 dezastrul \u015fi \u00eenceputul vremii c\u00e2nd nu mai \u00een\u0163elegem ce \u015fi cine suntem! Timpul nostru ne preg\u0103te\u015fte de zor singur\u0103tatea fiin\u0163ial\u0103 \u015fi ne va l\u0103sa f\u0103r\u0103 identitate.<\/p>\n

De unde acest pesimism? P\u0103i, se \u015ftie c\u0103 \u00een plan planetar se lucreaz\u0103 tare p\u00e2n\u0103 la nivel cromozomial pe dou\u0103 c\u0103i: 1. abunden\u0163a hranei \u015fi medicamenta\u0163iei artificiale – amestecuri chimice care ne preg\u0103tesc dreptul la o moarte lent\u0103 \u015fi imprevizibil\u0103 \u015fi 2. degradarea genetic\u0103 a cobailor (popoarelor mai mici \u015fi mai s\u0103race). Acest proces este pus la cale de produc\u0103torii de idealuri\u2026 americane \u00een complicitate cu hoardele na\u0163ionale. De ce? pentru c\u0103 a murit dumnezeirea din om, iar euri-le noastre interioare se bat cu E-urile fabricate \u015fi cu care ne hr\u0103nesc distrug\u0103torii speciei \u015fi ai planetei!<\/p>\n

Localiz\u00e2nd fenomenul la scar\u0103 na\u0163ional\u0103, vom remarca aceea\u015fi preocupare pentru distrugerea noastr\u0103 biologic\u0103, pentru c\u0103, din punct de vedere cultural \u015fi moral deja suntem aproape pierdu\u0163i, iar istoria ne este \u00eengropat\u0103 mereu sub d\u0103r\u00e2m\u0103turi precum industria sub \u201egr\u0103mada de fiare vechi\u201d reciclat\u0103 de str\u0103in\u0103tate. A\u015fa am ajuns s\u0103 tr\u0103im (de azi pe m\u00e2ine) din v\u00e2nzarea puilor vietnamezi \u015fi a lalelelor (Lalele, lalele\u2026) olandeze!<\/p>\n

De ce? Pentru c\u0103 am pus \u015ftampila \u015fi am dat acces la administrarea \u0163\u0103rii unui grup de super-femele \u015fi masculi degenera\u0163i care, prin combina\u0163iile cromozomiale xx+y \u015fi xy+x- (deci nu mai suport\u0103 alte muta\u0163ii genetice!) se dovedesc \u015fi sterile \u015fi idioate \u015fi hoa\u0163e.<\/p>\n

A\u015fa c\u0103, dac\u0103 am face o analiz\u0103 genetic\u0103 serioas\u0103 am putea avea cel mai mare record de \u201et\u00e2mpenie oficial\u0103\u201d concretizat\u0103 \u00een decizii decimante pentru popula\u0163ia \u0163\u0103rii. Drept urmare, mai deun\u0103zi, un mutant, ajuns sol american la noi, \u015fi-a exprimat op\u0163iunea pentru conservarea \u015fi perpetuarea super-femelelor noastre la c\u00e2rma deciziei. Asta pentru c\u0103 ei (ele) ne aplic\u0103 o terapie \u00een trei trepte: 1. pruncuciderea prin \u00eenfometare \u015fi\/sau spitalizare; 2. pauperizarea total\u0103 (\u015fi de bani dar \u015fi de dreptul la via\u0163\u0103) a b\u0103tr\u00e2nilor, iar primele efecte sunt \u00een plin\u0103 afirmare – nebunia, sinuciderile \u015fi cer\u015fetoria \u00een r\u00e2ndul pensionarilor (\u00eencurajat\u0103 de stat \u015fi de buna noastr\u0103 Patriarhie!); 3. s\u0103r\u0103cirea \u015fi frica, care au declan\u015fat non-ac\u0163iune \u015fi c\u00e2ntatul din dr\u00e2mb\u0103 din partea salaria\u0163ilor, iar organismele civice (mai cur\u00e2nd, cinice!) \u015fi blajinele sindicate str\u00e2ng r\u00e2ndurile pentru osanale super-femelelor aduc\u0103toare de bun\u0103stare \u00een\u2026 cimitire!<\/p>\n

\u015ei-atunci m\u0103 \u00eentreba\u0163i: de ce \u00eenchisoarea singur\u0103t\u0103\u0163ii?<\/p>\n

R\u0103spunsul meu are dou\u0103 alternative:<\/p>\n

1. Primul semn (alarm\u0103) este chior\u0103itul ma\u0163elor; al doilea apare prin incultur\u0103 \u015fi optuzitate (merg mereu c\u0103tre fosta mea \u015fcoal\u0103 dar n-o mai g\u0103sesc! Unde s-o fi ascuns oare?!); al treilea este dat de non-medicamenta\u0163ia oneroas\u0103 care ni se aplic\u0103 pentru potolirea primelor dou\u0103 (a murit spitalul, iar medicul \u00eemi trimite bezele din Zambia!).<\/p>\n

2. \u015ei atunci eul meu vis\u0103tor, romantic \u015fi plin de elan \u015fi aspira\u0163ii, va fi nimicit de E-ul lor bestial pe care l-au crescut \u015fi l-au \u00eengrijit super-femelele conduc\u0103toare\u2026<\/p>\n

Brr, e tare frig \u015fi trist \u00een \u0163ara asta!<\/p>\n

M\u0102 CUTREMUR<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Citesc relat\u0103rile din pres\u0103 sau ascult discursurile televizate ale unor \u201ebravi demnitari\u201d din p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rful cel mai din v\u00e2rf \u015fi m\u0103 cutremur! M\u0103 cutremur p\u00e2n\u0103 dincolo de toleran\u0163a \u015fi clemen\u0163a cu care bunul sim\u0163 accept\u0103 eroarea de limbaj \u015fi chiar de sorginte logic\u0103. M\u0103 cutremur de gravitatea acestui timp de r\u0103scruce \u015fi de prostia generalizat\u0103 \u00een strategii politice, economice, ecologice \u015fi, de ce nu, culturale \u015fi, doamne p\u0103ze\u015fte-ne pe noi p\u0103c\u0103to\u015fii, de\u2026 filiere didactice \u015fi educa\u0163ionale!<\/p>\n

M\u0103 cutremur, pentru c\u0103 prostia se multiplic\u0103 tot mai mult \u00een \u201evip-uri\u201d rostuite de demnitari, devenind ultima m\u00e2ndrie na\u0163ional\u0103. \u00cen timp ce inteligen\u0163a \u015fi cultura p\u0103lesc \u015fi \u00eengroa\u015f\u0103 mereu r\u00e2ndul anonimatului.<\/p>\n

\u015ei m\u0103 uit plin de durere, cum cumin\u0163ilor mei semeni, bl\u00e2ndelor insecte diogenice, \u201emu\u015ftelor de-o zi pe-o lume mic\u0103, de se m\u0103sur\u0103 cu cotul\u2026\u201d au \u00eenceput s\u0103 le creasc\u0103 statui \u00een cap \u015fi b\u0103rbi de mare\u015fali \u00een rezerv\u0103, pierz\u00e2nd pentru totdeauna sensibilitatea \u015fi responsabilitatea graiului \u015fi faptei!<\/p>\n

\u00cen acest context \u00eenc\u0103rcat de mizerie-prostie, minciun\u0103, sfidare, c\u00e2t mai mult\u0103 sfidare, – e \u015fi firesc s\u0103 asist\u0103m la un amplu proces de deghizare a nonvalorilor \u00een valori, de excomunicare a inteligen\u0163ei \u015fi bunei credin\u0163e din sala de spectacole a b\u00e2lciului politic, jenant \u015fi oneros, triumfalist \u015fi agresiv, g\u0103unos \u015fi \u0163ip\u0103tor. C\u0103ci este o mare ru\u015fine, care ar trebui auto\u00eempins\u0103 p\u00e2n\u0103 la sinucidere, ca demnitari, purt\u0103tori de slobod\u0103 gur\u0103 \u015fi cu mintea \u00een\u2026 contumacie, s\u0103 boteze pe Co\u015fbuc sau s\u0103 nu \u015ftie c\u0103 \u00een s\u0103rmana ap\u0103 hidrogenul are partea lui de contribu\u0163ie \u015fi c\u0103 nu se poate mai mult, dec\u00e2t at\u00e2t c\u00e2t a combinat dumnezeu la facerea lumii.<\/p>\n

Dureros, cumplit de dureros este faptul c\u0103, recent, peste cincisprezece parlamentari chestiona\u0163i nu \u015ftiau s\u0103 precizeze data revolu\u0163iei rom\u00e2ne de la 1848, d\u00e2ndu-\u015fi cu presupusul ca ni\u015fte extratere\u015ftri, c\u0103 e probabil ziua Avia\u0163iei, a na\u0163ionaliz\u0103rii! Nu trebuie s\u0103 ne mai mir\u0103m, deoarece nu e vorba de ignoran\u0163\u0103, ci numai \u015fi numai de prostie ca unic \u015fi neiert\u0103tor fenomen natural. \u015ei atunci e motivat c\u0103 \u201evip-urile\u201d noastre au renun\u0163at p\u00e2n\u0103 \u015fi la demnitatea numelor proprii, adres\u00e2ndu-se, \u00eentre ele cu r\u0103sun\u0103toarele \u015fi celebrele nume: \u201eB\u0103 vil\u0103, b\u0103 \u0162igaret\u0103, b\u0103 Petronim, b\u0103 Scroni\u015ftea, b\u0103 Aurolac – cel care de\u0163ine monopolul drogurilor, b\u0103 Profesore etc\u2026<\/p>\n

Este o mare spaim\u0103 cultural\u0103 s\u0103 auzi, \u00een s\u0103li omagiale consacrate Eminescu-lui, guri, pline de bolboroseli \u015fi \u2026 sarmale, rostindu-se, de la \u00een\u0103l\u0163imea\u2026 picioarelor c\u0103 marele poet a fost un fascist! P\u00e2n\u0103 \u015fi fiarele p\u0103durilor s-ar cutremura, ascult\u00e2nd aceste m\u0103sluiri vomate de min\u0163i betege pe care \u00eent\u00e2mplarea ni le-a sem\u0103nat din bel\u015fug \u00een fotolii!<\/p>\n

O, Doamne!<\/p>\n

 <\/p>\n

N\u2019EVEILLEZ PAS LE CHIEN LOUP QUI DORT<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 B\u00e2ntui\u0163i mereu de duhul nemuririi \u015fi al personaliz\u0103rii \u015fi intr\u0103rii, pe aceast\u0103 cale, \u00een panteonul spiritual al istoriei na\u0163ionale, unii dintre contemporanii no\u015ftri (\u00eenc\u0103 nea\u015feza\u0163i \u00een esen\u0163a uman\u0103), rostogolesc valorile sacre \u015fi vor cu dinadins s\u0103 ne ofere, \u00een locul lor, gunoaie dintre cele mai mizerabile.<\/p>\n

Cu un gest, cu o fil\u0103 m\u00e2zg\u0103lit\u0103 vor s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 o posteritate \u015fi s\u0103-\u015fi asigure o anumit\u0103 longevitate existen\u0163ei lor netrebnice.<\/p>\n

De\u015fi scena este doldora de asemenea specimene cu grave malforma\u0163ii congenitale, dar cu buricul \u0163uguiat c\u00e2t Turnul Goliei, vom poposi asupra unui singur exemplar mai pitoresc \u015fi mai reprezentativ pentru acest regn. El este \u00eentr-un fel, mai\u2026 unicat<\/span> prin tenacitate \u015fi rangnul<\/span> cu care a fost \u00eendrituit s\u0103 promoveze incultura rom\u00e2n\u0103 \u00een\u2026 lume! Purt\u00e2nd un nume de gr\u0103din\u0103 zoologic\u0103, dob\u00e2ndit prin milostenia unui preot, acest pitbular,<\/span> \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103, a ouat<\/span>, \u00een clipele lui de\u2026 opinteli literare<\/span>, c\u00e2teva sintagme cu care \u00eemproa\u015fc\u0103 aceast\u0103 \u0163\u0103ri\u015foar\u0103 de dou\u0103 decenii bune!<\/p>\n

\u201eSavantul\u201d din el, adormit de pe timpul lui Gingi\u015f-han, s-a trezit dintr-o dat\u0103 \u015fi a \u00eenceput s\u0103 debiteze Politice<\/span> despre ce \u015fi cum sunt Rom\u00e2nul \u015fi Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 dezastruoas\u0103 perioad\u0103 istoric\u0103, c\u00e2nd multe dintre haimanalele caragiale\u015fti troneaz\u0103 \u00een cele mai \u00eenalte demnit\u0103\u0163i politice \u015fi culturale, pitbul-acul\u2026 a \u00eenceput un fel de deratizare<\/span> a culturii prin mijloace dintre cele mai bizare! Dar banii (no\u015ftri) \u015fi puterea cu care a fost d\u0103ruit<\/span> i-au dat aripi \u015fi a \u00eenceput s\u0103 sape chiar \u015fi la r\u0103d\u0103cina genetic\u0103 a acestui neam. \u015ei \u00een delirul lui perpetuum, pentru c\u0103 doctorii i-au suspendat tratamentul \u00eentruc\u00e2t nu mai avea efect, a \u00eenceput s\u0103 schel\u0103l\u0103ie \u015fi s\u0103 latre a antirom\u00e2mism total. Vom g\u0103si printre aceste screm\u0103turi<\/span> de personalizare c\u00e2teva urlete care \u00eei dau adev\u0103rata valoare de hien\u0103 turbat\u0103!<\/p>\n

Mai \u00eent\u00e2i a ascuns pe Eminescu \u00een \u201edebara\u201d, pentru ca s\u0103 poat\u0103 doar el, \u015fi numai el s\u0103 fie admirat<\/span> de figurile \u00eenregimentate \u00een coloana prostitu\u0163iei na\u0163ionale!<\/p>\n

Dup\u0103 acest m\u0103re\u0163 demers demen\u0163ial, a \u00eenceput s\u0103 se plimbe printre muritori \u015fi s\u0103 proclame voinice\u015fte: \u201eIes pe strad\u0103 \u015fi nu v\u0103d oameni normali. Ca \u00eentr-un co\u015fmar,\u00a0 aproape to\u0163i cei pe care \u00eei \u00eent\u00e2lnesc se b\u00e2lb\u00e2ie, \u00ee\u015fi b\u00e2\u0163\u00e2ie ochii, dau din picioare ca apuca\u0163ii, \u00eenjur\u0103, se zdrelesc \u00eentre ei cu pl\u0103cere, vorbesc schimonosit \u015fi rostesc idio\u0163ii\u201d\u2026<\/p>\n

Pe magistrala lui, \u00een plin delir, mai b\u00e2iguie c\u00e2teva propozi\u0163ii: \u201eun popor cu substan\u0163\u0103 tarat\u0103\u201d \u015fi trebuie \u201es\u0103 ne smulgem din vraja acestei minciuni care este Rom\u00e2nia\u201d!? (ho\u0163ule, ai auzit de Nietzsche!). \u00cenfierb\u00e2ntat p\u00e2n\u0103 la implozia celor patru neuroni primi\u0163i \u00een dar de la antecesorii lui (dar nu \u015fi ai no\u015ftri!), va \u00eencerca s\u0103 defineasc\u0103, \u00eentre dou\u0103 crize de\u2026 demnitate – clipe \u00een care nu-\u015fi va mai aminti de este cumva om, ce este Rom\u00e2nul?! Deci, va trece de la pere la mere \u015fi va \u00eens\u0103ila o propozi\u0163ie, ce-i drept, cam boant\u0103 \u015fi ira\u0163ional\u0103:\u201d \u2026 rom\u00e2nul? este o chestiune mai degrab\u0103 tenebroas\u0103. Ea nu poate fi rezolvat\u0103 elegant, pentru c\u0103 problema \u00eens\u0103\u015fi este dizgra\u0163ioas\u0103\u201d.<\/p>\n

Parcurg\u00e2nd \u015fi aceste c\u00e2teva \u00een\u015firuiri de cuvinte f\u0103r\u0103 noim\u0103, \u00ee\u0163i dai seama c\u0103 acest client freudian, travestit \u00een dilematico-elitist, nu mai are sc\u0103pare!<\/p>\n

I s-au slobozit toate balamalele \u015fi este gata de a-\u015fi da duhul, \u00eentruc\u00e2t a\u015fa cum afirma un erou al lui Andre Gide : \u201e\u015etiin\u0163a omeneasc\u0103 e at\u00e2t de neputincioas\u0103!\u201d<\/p>\n

Oameni buni, nu trezi\u0163i c\u00e2inele care doarme-n co\u015fmaruri, c\u0103 s-ar putea iar s\u0103 \u00eenceap\u0103 a l\u0103tra\u2026 Politice!<\/p>\n

 <\/p>\n

PAIA\u0162ELE<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eElitismul\u201d, intrat pe scara de serviciu a filosofiei, a realizat un fel de \u201eambuscad\u0103\u201d \u00eempotriva operelor \u015fi autorilor din perioada postbelic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Selec\u0163ia, operat\u0103 pe baza unor criterii mai draconice dec\u00e2t cele staliniste, a dus\u00a0 la apari\u0163ia unui fenomen nefast, chiar dac\u0103 acesta are o arie retr\u00e2ns\u0103 de supravie\u0163uire. Este vorba de crearea iluziei c\u0103, \u00een cei 40 de ani de socialism, filosofia rom\u00e2neasc\u0103 ar fi supravie\u0163uit \u015fi s-ar fi afirmat doar prin lucr\u0103rile lui Cioran \u015fi ale lui Noica; \u00een treac\u0103t fie spus primul, fiind un mare eseist a c\u0103rui r\u0103zvr\u0103tire nu are ca obiect aceast\u0103 epoc\u0103 stalinist\u0103 \u015fi stalinizatoare din Rom\u00e2nia, ci \u00eens\u0103\u015fi entitatea existen\u0163ial\u0103\u00a0 autorului \u00een raport cu lumea. \u00cen acela\u015fi timp, marele c\u0103rturar Noica, care a suferit rigori \u015fi atrocit\u0103\u0163i destule, a beneficiat de o larg\u0103 \u00a0protec\u0163ie construit\u0103 prin presiunea unor autorit\u0103\u0163i academice \u015fi din cercetare asupra factorilor de decizie politic\u0103 \u015fi de discriminare cultural\u0103. Dovad\u0103 este c\u0103 partea cov\u00e2r\u015fitoare a operei sale a fost publicat\u0103 \u00een acea perioad\u0103 f\u0103r\u0103 a fi maltratat\u0103<\/span> de cenzur\u0103.<\/p>\n

A\u015fa c\u0103 nu v\u0103d unde ar fi stat s\u0103m\u00e2n\u0163a antistalinist\u0103 a diziden\u0163ei \u015fi nu-mi dau seama de ce acest elitism gregar \u00eencearc\u0103 s\u0103 cioranizeze <\/span>\u015fi s\u0103 noicizeze <\/span>filosofia rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 amintesc acestor v\u00e2n\u0103tori de stafii c\u0103, \u00een perioada cioranizat\u0103, altele sunt dimensiunile fenomenului filosofic de la noi \u015fi al\u0163ii sunt martirii care au lucrat la st\u0103vilirea degrad\u0103rii identit\u0103\u0163ii noastre culturale \u015fi la men\u0163inerea noastr\u0103 \u00een aria de crea\u0163ie occidental\u0103 a spiritului.<\/p>\n

Nu Cioran \u015fi-a zidit capul \u015fi via\u0163a \u00een ap\u0103rarea \u015fi \u00eembog\u0103\u0163irea comorilor sacre ale neamului. Nu Cioran a fost victima t\u0103v\u0103lugului stalinist rostogolit peste \u0163ar\u0103 \u015fi intelectualitatea sa \u015fi nu el formeaz\u0103 nucleul de rezisten\u0163\u0103 al culturii rom\u00e2ne.<\/p>\n

Crucile acestui nucleu poart\u0103 – alte nume, \u015fi mult mai ilustre dec\u00e2t cele evocate, de m\u0103riile voastre<\/span> elitiste! Voi a\u0163i dus doar geanta lui Noica, \u00een timp ce al\u0163ii duceau mai departe, de multe ori \u00een condi\u0163ii extreme, povara frumoas\u0103 a acestei culturi. Nu vre\u0163i \u015fi nici nu pute\u0163i s\u0103 v\u0103 maturiza\u0163i \u015fi s\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i pentru totdeauna c\u0103 nu ave\u0163i nici capacitatea \u015fi nici dreptul s\u0103 \u00eengropa\u0163i statuile care v\u0103 umbresc bruma voastr\u0103 de inteligen\u0163\u0103 \u015fi \u00een\u0163elegere, plant\u00e2nd pe socluri chipurile voastre de paia\u0163e?<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

CAPUL DE MORT<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu \u015ftiu de ce \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103, s-a creat, \u00een ultima vreme, un spirit de frond\u0103 apropiat sau identic cu sfidarea valorilor na\u0163ionale, o tentativ\u0103 abominabil\u0103 de m\u0103cel\u0103rie \u015fi de uitare a acestora.<\/p>\n

\u015ei culmea, acest elitism gregar<\/span> de factur\u0103 stalinist\u0103 se plimb\u0103 rebel \u00een \u015fi dincolo de ogoarele academice, care, se pare, \u00ee\u015fi v\u0103d de treab\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 ia \u00een seam\u0103 fenomenele corozive care macin\u0103 valorile \u015fi le fac necomestibile<\/span> pentru hran\u0103 spiritual\u0103 a na\u0163iei. Ace\u015fti viermi elitari rod barbar \u015fi eficient la r\u0103d\u0103cini, pentru c\u0103 nici o frunte, \u201ecu probleme\u201d nu se \u00eencumet\u0103 s\u0103 le st\u00e2rpeasc\u0103 semin\u0163ia.<\/p>\n

A\u015fa se face c\u0103 opere care au r\u0103scolit veacul \u015fi au stat coloan\u0103 vertebral\u0103 m\u00e2ndriei g\u00e2ndirii rom\u00e2ne\u015fti, au fost aruncate \u00een uitare sau sunt pe cale de a dispare din arealul cultural.<\/p>\n

Chiar \u015fi un exemplu edific\u0103 aceast\u0103 non\u015falan\u0163\u0103 a atitudinii academice fa\u0163\u0103 de norul de l\u0103custe blestemat care s-a n\u0103pustit lacom asupra culturii rom\u00e2ne.<\/p>\n

Printr-o \u00eent\u00e2mplare nici prea ciudat\u0103, nici prea ortodox\u0103, un oarecare critic literar, lat \u00een spete \u015fi pu\u0163intel la minte, a ajuns p\u0103storul unei institu\u0163ii de \u00eenalt\u0103 demnitate scriitoriceasc\u0103 \u015fi alesul unei ob\u015fti \u00eencurcate r\u0103u la minte pentru parlament.<\/p>\n

Miruitul \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, cu dreg\u0103torii \u015fi ranguri at\u00e2t de \u00eenalte, a \u00eenceput agonia arivismului \u015fi a damblalei numit\u0103 mai \u00een \u015foapt\u0103 paranoia.<\/p>\n

Acest cap de mort al literelor rom\u00e2ne, c\u0103reia i-au crescut din abunden\u0163\u0103 plete \u00een f\u0103lci \u015fi \u00een barb\u0103 precum unui boschet luat sub \u00eengrijirea special\u0103 \u015fi m\u0103surile de\u2026 deratizare ale lui lis a \u00eenceput actul de decelare<\/span> a literaturii clasice \u015fi contemporane! Prima camer\u0103 de gazare a fost destinat\u0103 marelui Eminescu, urm\u00e2nd, \u00eentr-o ordine stabilit\u0103 dup\u0103 criterii demolatorii, Lovinescu, C\u0103linescu, Preda \u015fi, de ce nu? alte frun\u0163i voievodale ale literelor rom\u00e2ne\u015fti. Acest m\u0103sc\u0103rici, n\u0103scut probabil \u00een aceea\u015fi zodie a Satanei cu al\u0163i doi demolatori de cultur\u0103 \u015fi patrimoniu na\u0163ional – \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103\u2026 biologic\u0103, \u015fi-a adunat pleava diziden\u0163ei de prin canalele insalubre ale occidentului, taman la Mangalia! Da! La Mangalia! Loc istoric de unde Ceau\u015fescu \u015fi-a \u00eenceput c\u00e2ntecul de leb\u0103d\u0103 prin strop\u015firea intelectualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne \u015fi \u201e\u00eent\u0103rirea disciplinei de partid\u201d \u00een administrarea valorilor\u2026<\/p>\n

Acest barb\u0103-cot \u015fi membru \u00een diferite comi\u0163ii \u015fi comi\u0163ioare ce fr\u0103m\u00e2nt\u0103 aluatul din albia puterii, \u00eencearc\u0103 o r\u0103st\u0103lm\u0103cire a Eminescu-lui \u015fi o \u00eengenunchere a culturii la \u201ealtarul\u201d unei noi evalu\u0103ri mai bizar\u0103 dec\u00e2t orice imagina\u0163ie deviant\u0103 \u015fi bolnav\u0103 pe deplin.<\/p>\n

Nume de mercenar c\u0103zut odat\u0103 cu ploile acide de prin Balcani pe ogoarele publicistice rom\u00e2ne\u015fti; partizan leninist ne-ajuns \u00eenc\u0103 la maturitate mental\u0103, acest cap-de-mort afirma \u201eS\u0103 nu-i oblig\u0103m pe noii elevi s\u0103-l plac\u0103 \u015fi s\u0103-l cultive pe Eminescu al nostru, ci \u00eel vor avea pe Eminescu al lor\u201d. (Cotidianul)<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

DOMNUL (TOVAR\u0102\u015e) FIXULESCU<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Onor roz\u0103toarea noastr\u0103 Fixulescu, \u00eentr-una din zile, \u00eencepuse o distins\u0103 analiz\u0103 a celorlal\u0163i (adic\u0103 a prea onoratului popor rom\u00e2n), \u00eentruc\u00e2t despre munca lui nici nu putea fi vorba, deoarece nu s-a conceput niciodat\u0103 \u00een umila postur\u0103 de truditor!<\/p>\n

Garnisi studiul cu ceva moraliz\u0103ri acuzatoare la adresa unora dintre institu\u0163iile statului, care mai mi\u015fcau c\u00e2te ceva, dar nu \u00een direc\u0163ia impus\u0103 de el, \u015fi \u00eencheie printr-o (auto) critic\u0103 plin\u0103 de\u2026 acuze. Dup\u0103 toat\u0103 treaba asta, neinten\u0163ion\u00e2nd niciodat\u0103 s\u0103 fac\u0103 altceva dec\u00e2t \u00een INTERES propriu, f\u0103cu dosare-dosare, cu toate piesele cuvenite \u015fi se arunc\u0103 eroic<\/span> asupra\u2026 subalternilor, dar mai ales asupra celorlal\u0163i care \u00eel \u00eempiedicau \u015fi puneau \u00een pericol mecanismul s\u0103u de distrugere a \u0163\u0103rii pe care, crede doar el, c\u0103 o p\u0103store\u015fte \u015fi o st\u0103p\u00e2ne\u015fte. Asta pentru c\u0103, s\u0103 nu uit\u0103m, \u00eentre timp, din fixulescu a urcat scara la Fixulescu, iar acum se crede FIXULESCU!<\/p>\n

Pentru a p\u0103stra distan\u0163a func\u0163iei fa\u0163\u0103 de muritori, \u015fi-a f\u0103cut modific\u0103ri p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een mobilierul din dotare. \u201e\u015ei-a urcat tronul\u201d pe catalige, iar biroului i-a f\u0103cut c\u00e2\u0163iva piloni de marmur\u0103 portocalie pe care n-a uitat s\u0103 scrie cu foi\u0163\u0103 de aur: \u201eAici domne\u015fte (pardon), odihne\u015fte<\/span> \u00a0FIXULESCU!<\/p>\n

Nu intra\u0163i, c\u00e2ine r\u0103u!<\/p>\n

\u015ei de la aceast\u0103 \u00een\u0103l\u0163ime patroneaz\u0103<\/span> v\u0103mile, imobilele, zonele auro-cuprifere, dar mai ales justi\u0163ia \u015fi CE CE RE, unde sunt \u00eenfip\u0163i senzori\u2026 seismologici! A\u015fa c\u0103, orice s-ar \u00eent\u00e2mpla, Gigantul odihnitor,<\/span> cum \u00eei spun ardi\u015ftii (un melanj de troac\u0103 politic\u0103) este ferit \u015fi de cele mai draconice cataclisme!<\/p>\n

Pe parcurs, timpanele de protec\u0163ie <\/span>au devenit adev\u0103rate m\u0103sluitoare de informa\u0163ii cu care este hr\u0103nit Gigantul,<\/span> mai ales c\u00e2nd coboar\u0103 la promenadele c\u0103tre Golden-blitz.<\/p>\n

Multe dintre timpane<\/span> au fost trimise la \u201e\u00eenalt\u0103\u201d specializare (cu banii no\u015ftri), dar s-au \u00eentors tot t\u00e2mpi (-ane). Aceste \u201enaturi vibratorii\u201d sunt mereu pe recep\u0163ie \u015fi transmit continuu \u201epre-sim\u0163iri\u201d lui FIXULECU. \u00cen astfel de situa\u0163ii, se trage clopotul, se m\u00e2nuiesc dosare \u015fi \u00eencepe\u2026 roirea<\/span> organelor disolute.<\/p>\n

Dup\u0103 aceast\u0103 alarmare<\/span>, z\u00e2mbe\u015fte \u00ee\u015fi spune bancuri de Bul\u0103, \u015fi r\u00e2de, \u015fi pl\u00e2nge cu-n ochi \u015fi \u00eencepe s\u0103 loveasc\u0103 \u00een toate p\u0103r\u0163ile. Apoi urc\u0103 pe catalige \u00een tron <\/span>\u015fi-\u015fi face un fel de proces de con\u015ftiin\u0163\u0103: \u201eFixulescule, era s-o \u00eencurci! Noroc de timpanul ha\u015f c\u0103 a vibrat<\/span> la timp. \u00cel voi trece chiar acum \u00een r\u00e2ndul HA\u015eILOR, c\u0103 merit\u0103 din plin\u201d.<\/p>\n

\u00cen drumul lor spre Golden-Blietz, \u015foferul opre\u015fte ma\u015fina mercedes, iar Fixulescu \u00eel \u00eentreb\u0103: – Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, Mircic\u0103?<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Schimb ma\u015fina poporului, \u015fefu\u2019!<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe ce?<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe un wisyche<\/span>\u2026<\/p>\n

—-
\n<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen aceast\u0103 democra\u0163ie\u2026 pe sf\u00e2r\u015fite, rom\u00e2nii au \u00eenceput s\u0103 uite de cultur\u0103, de \u015fcoal\u0103, de s\u0103n\u0103tate \u015fi se \u00eembulzesc, zi \u015fi noapte, neobosi\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 jen\u0103 omului s\u0103r\u0103cit de guvern, de criz\u0103, de pre\u015fedinte, la cozi interminabile de\u2026 pomene europene \u015fi partinice. \u015ei astfel, \u00een afar\u0103 de 1 kilogram zah\u0103r, 1 de f\u0103in\u0103, se mai \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte cu c\u00e2te un carnet de membru (membr\u0103) al cut\u0103rui sau\/\u015fi cut\u0103rui clan politic. Aceste \u00eembulzeli \u015fi cozi ale durerii au \u00eenceput s\u0103 poarte, \u00een ultima vreme, culoarea portocalie – o nuan\u0163\u0103 din policromatica (rogvaiv\u0103) a curcubeului care p\u0103rea s\u0103 fie semn al bun\u0103st\u0103rii \u015fi bel\u015fugului. Anii, \u00eens\u0103, au trecut iar rogvaiv-ul curcubeului s-a dizolvat treptat \u00een nuan\u0163a care ni se mai arat\u0103 pe uli\u0163\u0103 la zile de\u2026 poman\u0103 tot din pomana noastr\u0103 furat\u0103 cu v\u00e2rf \u015fi \u00eendesat de acest stat derbedeu \u015fi f\u0103r\u0103 baiere\u00a0 la pung\u0103. Iar din frumuse\u0163e de curcubeu, cu rogvaiv-ul lui penaj, am r\u0103mas cu gamela \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi cu petrecerea vie\u0163ii la coada portocalie a acestor cumplite vremi!<\/p>\n

\n

DIALOG \u00ceN\u2026 RURAL<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – Ce faci, m\u0103i, Furduiule, ai mai venit pe la Bucoveanca?<\/p>\n

– No, m\u0103 Gheorghe, ce s\u0103 fac, am damblagit\u0103r\u0103 pu\u0163in de-at\u00e2tea coturi \u015fi v\u0103muri \u015fi de at\u00e2tea bun\u0103st\u0103ruri pe care ni le f\u0103cur\u0103 \u0103\u015ftia, m\u0103, de crescur\u0103 ca fe\u0163ii frumo\u015fi. Ce nu f\u0103cur\u0103 aia \u00een 7 ani\u015fori, \u0103\u015fti, democra\u0163ii cre\u015ftiniza\u0163i mai la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi blagoslovi\u0163i \u015fi de UDMR, ei stricar\u0103 \u00een \u015fase luni.<\/p>\n

Ce vrei s\u0103 \u201ediversionezi\u201d, omule? Suntem la un pas \u015fi c\u00e2teva centime de NATO \u015fi ne implement\u0103m<\/span> \u00een Europa cu tot cu belele \u015fi \u015fosele\u2026<\/p>\n

– Nu, m\u0103, ne pa\u015fte \u015f\u2019acu valul urm\u0103tor, dac\u0103 nu ne va cur\u0103\u0163a de pe fa\u0163a \u0103stui p\u0103m\u00e2nt. Cic\u0103 primul val doar ne ud\u0103 o \u0163\u00e2r\u0103 poala Carpa\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti \u015f-apoi celalt o s\u0103 ne ridice pe creast\u0103 \u015fi-o s\u0103 ne \u00a0duc\u0103 de n-o s\u0103 vedem dec\u00e2t Alpi \u00een fa\u0163a ochilor. Alpi \u015fi unguri, c\u0103 a\u015fa vor fi striga\u0163i Carpa\u0163ii no\u015ftri, dup\u0103 a doua urd\u0103tur\u0103 de la Arpad \u0103sta de-i turist, m\u0103, \u015fi pentru c\u0103 \u015fi Cioarb\u0103 este tot un fel de mo\u0163 din \u201eG\u0103ina maghiar\u0103\u201d de-l d\u0103dur\u0103 m\u0103sa s\u0103 creasc\u0103 vl\u0103star voinic la o clo\u015fc\u0103 rom\u00e2n\u0103. \u015ei el tot supt\u0103r\u0103, m\u0103, \u015fi supt\u0103r\u0103 ba la PCR, ba la UGSR, iar dup\u0103 zb\u00e2rlitura din 1989, se mut\u0103 la CNSLR \u015fi Conven\u0163ie unde, de at\u00e2ta supt\u0103tur\u0103, i se scurt\u0103 vederea, m\u0103, s\u0103racul!<\/p>\n

– Ei \u015fi? Acum nu suge?<\/p>\n

– Nu m\u0103! C\u00e2t supt\u0103r\u0103, crescu \u00een el un prim-ministru, iar acum, cu betegeala lui, nu mai suge, mulge \u015fi e cu t\u0103tul alt\u0103 treab\u0103.<\/p>\n

– \u015ei tot nu vrei s\u0103 spui isprava \u0103stora!\u2026<\/p>\n

– P\u0103i aici \u00eei secretul! Ei au crescut\u0103r\u0103, o f\u0103cur\u0103 \u015fi gata, c\u0103 mai e o \u0163\u00e2r\u0103 p\u00e2n\u0103 o dau \u00een groap\u0103.<\/p>\n

– Pe cine?<\/p>\n

– P\u0103i, pe cine! Pe \u0163\u0103ri\u015foara asta! Uite-a\u015fa; o \u00eengroap\u0103 \u015f-o implementeaz\u0103, o implementeaz\u0103 \u015fi-o\u2026 \u00eengroap\u0103!<\/p>\n

– Tu vrei s\u0103 m\u0103 z\u0103p\u0103ce\u015fti?<\/p>\n

– Ba, deloc! Tu \u015ftii ce-i aia privatizare? Adic\u0103 te lichidez, c\u0103 trebuie \u015fi aici o ordine, \u015fi-apoi te privatizezi prin licitare, m\u0103! \u015ei s\u0103 v\u0103d eu atunci ce prost mai d\u0103 bani pe moa\u015ftele tale!…<\/p>\n

– Azi e\u015fti cam sucit, dar te rog s\u0103 mai dai pe la noi!<\/p>\n

– No, m\u0103, no s\u0103 mai dau c\u0103 e departe \u015fi tu nu \u015ftii c\u00e2te h\u00e2r\u0163oage n-or s\u0103-mi trebuie, c\u0103 eu stau tomnai \u00een zona euroungureasc\u0103, aia natoizat\u0103 de pe Mure\u015f, iar voi, h\u0103t, tomnai \u00een cea ucraineasc\u0103, unde v\u0103 procopsir\u0103\u0163i de at\u00e2tea drepturi \u015fi st\u00e2nguri ce v\u0103 dar\u0103 Severin, Constantinescu \u015fi B\u0103sescu, i\u015fti ai lui Toke\u015f neamuri de ham!<\/p>\n

– Ei \u015fi!<\/p>\n

– P\u0103i nu-i ei \u015fi, pentru c\u0103\u00a0 are interesuri<\/span> \u015fi vrea s\u0103 aib\u0103 \u015fi succesuri<\/span>! Cic\u0103 a pus de cale, cu geala\u0163ii de prin pust\u0103 \u015fi cu frumoasa<\/span> aia din Luxenburg (\u0163ara ei e c\u00e2t \u00a0o m\u00e2nec\u0103 de cojoc sau o piele de capr\u0103 neagr\u0103) s\u0103 ne regionalizeze<\/span> \u015fi s\u0103 ne federalizeze,<\/span> ca s\u0103 nu mai fim amesteca\u0163i cu unguri, cu \u0163igani \u015fi cu alte neamuri. El vrea, c\u0103-a\u015fa a visat el \u00eenainte de a-l pune \u00een pro\u0163ap la Cotroceni, ca fiecare s\u0103 aib\u0103 \u0163ara lui<\/span> c\u0103 a\u015fa-i \u015fi-n batustanele africane! E\u2019un fel de tribalizare original\u0103<\/span> a lui \u015fi n-ai ce-i face!… \u015ei uite-a\u015fa s-or \u00eenmul\u0163i v\u0103murile ca s\u0103 aib\u0103 \u015fi el de unde suge s\u0103-i ajung\u0103\u2026<\/p>\n

 <\/p>\n

BRAN(CONIERUL)<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sunt onest. Da! Am 30 de carate, a\u015fa-mi spuneau vecinii! 30 de carate, s\u0103 fie clar! Niciodat\u0103 n-am pierdut unul m\u0103car! \u00cemi ziceau \u201ecaratistul\u201d, o porecl\u0103 adev\u0103rat\u0103 – Nu c-a\u015f fi purtat aur! Nuuu! A\u015fa eram eu! Dar nici n-am jucat vreodat\u0103 cu \u201ecarati\u015ftii \u0103ia de prin China\u201d! Nuuu! Nici pomeneal\u0103! C\u00e2nd m\u0103 apuc\u0103, \u015fi nu rar se \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u201ecaratele mele se trezesc \u015fi\u2026 \u015fobolanii! Vorb\u0103 s\u0103 fie! \u015eobolani le spun la prietenii mei de pa\u2026har! \u015ei dup\u0103 ce m-au botezat a\u015fa, mi-au mai pus un nume! \u015eti\u0163i de ce? Pentru c\u0103 de mine se prind mai multe nume! A\u015fa sunt eu! Mi-au spus \u201eintelectualul\u201d. Da\u2019 nu \u015fti\u0163i de ce! Nuuu! Nume frumos nu glum\u0103! \u015ei m\u0103 prinde ca o m\u0103nu\u015f\u0103 de\u2026 box. M\u0103 f\u0103lesc, dar nu \u015fti\u0163i de ce!? Ghici! \u00cen fiecare zi c\u00e2nd m\u0103 acresc mai tare, iau volanul \u015fi \u201ebzz\u201d \u00een jurul blocului, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd agurida devine vin, iar blestematul acesta se urc\u0103 la cap, \u00een timp ce stomacul \u201ere\u0163ine\u201d reziduul\u2026 care se mai o\u0163ete\u015fte din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Iar eu b\u00e2z\u00e2i \u015fi scot abur de se f\u0103le\u015fte \u015fi\u2026 volanul de parc\u0103 ar\u2026 conduce o ma\u015fin\u0103 de mare lux! De unde \u00eel am? Da, spun \u015fi asta! C\u00e2nd eram \u00eentr-un camion, veneam \u015fi eu de unde m\u0103 dusesem, \u015foferul mi-a cerut bani. Auzi, s\u0103-i dau eu bani c\u0103 ma\u015fina lui merge pe \u015foseaua poporului, cu benzina \u015fi ro\u0163ile poporului \u015fi el doar st\u0103 bine mersi \u015fi mai r\u0103suce\u015fte din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd colacul \u0103la p\u0103ros! S\u0103-i dau bani eu c\u0103, de nu, m\u0103 d\u0103 jos, \u015fi nu sus cum voiam eu! Aveam \u015fi eu chef s\u0103 merg sus \u015fi el, hop, vrea s\u0103 m\u0103 dea jos!<\/p>\n

C\u00e2nd a oprit matahala, c\u0103 am v\u0103zut c\u0103 era hot\u0103r\u00e2t, i-am dat una \u00een bot, i-am smuls \u201ecolacul\u201d din m\u00e2n\u0103 \u015fi am luat-o iute la drum! S\u0103 mai conduc\u0103 \u015fi el f\u0103r\u0103 \u201ecolac\u201d \u015fi de atunci am devenit \u201eintelectualul\u201d, c\u0103 eram singurul \u00een cartier care poseda un volan f\u0103r\u0103 ma\u015fin\u0103 dar \u015fi \u015foferul avea ma\u015fin\u0103 f\u0103r\u0103 volan. Eu m\u0103 descurc bine \u015fi fac sute de kilometri, da\u2019 s\u0103-l v\u0103d pe el\u2026 M-a cost\u0103 mult vol\u0103na\u015ful acesta, dar tot nu m\u0103 las. M-au dus a\u015fa \u015fi la mititica \u015fi, tocmai c\u00e2nd s\u0103 m\u0103 lase slobod, alt\u0103 pacoste. Vine unul la mine \u015fi m\u0103 chestioneaz\u0103 aspru: \u201eB\u0103 tu e\u015fti de\u0163inut politic \u015fi trebuie s\u0103 mergi cu mine\u2026 Nu fi prost, f\u0103r\u0103 volan\u201d. Eu m\u0103 apuc zdrav\u0103n de volan \u015fi-l aten\u0163ionez sever: nu merg f\u0103r\u0103 el. Atunci individul se domoli, m\u0103 lu\u0103 pe departe \u015fi-mi promise c\u0103-mi d\u0103 o ma\u015fin\u0103, cic\u0103 luat\u0103 de la comuni\u015fti. Nu merg \u00een ma\u015fin\u0103 comunist\u0103 cu o a\u015fa bun\u0103tate de volan. Mergi tu, eu mai stau aici!<\/p>\n

Dar nu dur\u0103 mult \u015fi iar veni individul \u00eentr-o ma\u015fin\u0103 de-\u0163i lua fa\u0163a cu tot cu\u2026 perciuni. \u015ei-mi zise:<\/p>\n

– B\u0103, asta-i ma\u015fina ta. \u00cen ea ai tot ce-\u0163i trebuie: \u015fi legitima\u0163ie de politician (!?) \u015fi\u2026 Carte!<\/p>\n

– Ce carte?<\/p>\n

– Taci! E\u015fti un mare politician \u015fi trebuie s\u0103 arunci volanul \u015fi s\u0103 umbli cu cartea asta \u00een m\u00e2n\u0103 mereu!… \u015ei uite-a\u015fa, am ajuns \u00een fruntea frun\u0163ilor, de\u015fi nu-mi pot citi nici m\u0103car buletinul! Of! unde mi-i volanul?!<\/p>\n

Semnez<\/p>\n

Mister Agurid\u0103<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

SINDROMUL T\u0102CERII \u015eI PATOLOGIA PUTERII<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Se spune c\u0103 Dumnezeu la prima \u00eenviere a legat Diavolul \u015fi l-a aruncat sub p\u0103m\u00e2nt. La 1000 de ani \u00eens\u0103 l-a dezlegat \u015fi i-a dat drumul s\u0103 umble prin lume \u015fi s\u0103 mai fac\u0103 \u015fi el c\u00e2te ceva \u00eentru \u00eentunecarea \u015fi coruperea fiin\u0163ei umane. Este drept c\u0103, \u00een anul 2004, Rom\u00e2nia a c\u0103zut sub Zodia Diavolului, care a \u00eenceput sub diferite forme s\u0103-\u015fi fac\u0103 (\u015fi s\u0103 ne fac\u0103) lucrarea. Aceast\u0103 zidire a \u00eenceput c\u00e2nd Diavolul, \u00a0\u00eentruchipat \u00een figura unui anonim r\u0103t\u0103cit pe corabie \u015fi tras la mal de apele turburi ale istoriei.<\/p>\n

La \u00eenceput a semnat un contract prin care m\u0103rturisea c\u0103 va respecta regulile stricte ale unei democra\u0163ii \u00een formare. Dup\u0103 o perioad\u0103 scurt\u0103, recidiveaz\u0103 \u015fi \u00eencepe s\u0103 schimbe regulile \u015fi s\u0103 atrag\u0103 de partea sa \u00eentreaga \u015fleaht\u0103 de derbedei pentru a construi iadul. Recru\u0163ii (s-au recruta\u0163ii) sunt \u201eale\u015fi\u201d pe s\u0103rite \u015fi prin criterii proprii \u201eeu te pun, eu te b\u0103l\u0103cesc, eu te demit!\u201d. \u00cen locul frumosului nume de Rom\u00e2nia, treptat se instituie ca emblem\u0103 denumirea individului anonim ca parte a regnului \u201eanimal politic\u201d. Suntem soma\u0163i s\u0103 ne pred\u0103m! G\u00e2ndul la libertate se transform\u0103 \u00een co\u015fmar. Noile reguli, abuzive dar \u015fi punitive, construiesc treptat \u201esindromul t\u0103cerii\u201d, l\u00e2ng\u0103 care va trona neclintit\u0103 patologia puterii. Fiind o combina\u0163ie genetic\u0103 ciudat\u0103, exemplarul nu-\u015fi g\u0103se\u015fte locul prin p\u0103r\u0163ile astea ale istoriei \u015fi singura lui onoare este: M-a\u0163i votat, v\u0103 ciuruiesc\u201d. \u015ei tot ne ciuruie\u015fte de vreo 8 ani de n-o s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nimic din aceast\u0103 \u0163ar\u0103 \u00eenl\u0103cr\u0103mat\u0103. Acum are \u00een dotare tunuri \u015fi katiu\u015fe, iar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd mai arunc\u0103 \u015fi c\u00e2te-un (coktail molotov). Tunurile aliniate \u2013 boc, berceanu, videanu, blaga, coco\u015f, oprea (generalissim care-a \u00eemp\u0103r\u0163it toat\u0103 via\u0163a ciorapi \u015fi chilo\u0163i b\u0103canilor. R\u0103zboi nu glum\u0103!). Cele c\u00e2teva katiu\u015fe trag mereu cu cartu\u015fe tip \u201etrasor\u201d s\u0103 lumineze col\u0163urile virgine, \u00eenc\u0103 nefurate ale Patriei! Ele se numesc \u015fi se numeroteaz\u0103: Kakaudrea 1, Kakaboagiu 2, Kakaanastase 3, Kakaturcan 4, (nume de berbec) Kakaeba 5, dar mai ales Kakakove\u015fi \u015fi Kakamorar, apoi Kalaccr \u015fi Kakajusti\u0163ie.<\/p>\n

Tunurile \u00eens\u0103 \u201esap\u0103\u201d \u015fi \u201etrag\u201d sub directa \u00eendrumare \u015fi beneficiu ale lui Scaraoschi, zis \u015fi Tart\u0103rul, care nu demult, a c\u0103zut \u00een damblaua profesorului sau Zeus. Mitologie nu glum\u0103! Un fel de Mitomanie transformat\u0103 \u00een altfel de mitologie cu care vrea damblagitul s\u0103-l \u0163inem \u00een istorie!? \u015ei ne \u015fopte\u015fte uneori c\u0103 l-a citit pe c\u0103rc\u0103tescu \u015fi pe pat-pievici. Ehei, personalit\u0103\u0163i nu glum\u0103, cu a c\u0103ror scriitur\u0103 sunt pline wece-urile \u0163\u0103rii \u015fi ale str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii!<\/p>\n

 <\/p>\n

GR\u0102M\u0102TICUL DOMNULUI \u015eEF<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Gr\u0103m\u0103ticul, omul cu treburi de can\u0163ilerie domneasc\u0103, decedat odat\u0103 cu na\u015fterea tiparului \u015fi altor avantaje ale civiliza\u0163iei, se \u00eentoarce din cimitirul cuvintelor abandonate \u015fi devine un fel de aliat moral al unor cet\u0103\u0163eni, oxida\u0163i prin p\u0103r\u0163ile esen\u0163iale ale cuget\u0103rii. Observa\u0163i cu c\u00e2t\u0103 dib\u0103cie este flancat \u201egenerosul domn\u201d. Se \u00eencearc\u0103 \u00een realitate asasinarea unei contradic\u0163ii, deoarece modul de \u00eembinare \u015fi aplicare a celor dou\u0103 no\u0163iuni potrivnice ilustreaz\u0103 c\u0103 ultimul substantiv trebuie s\u0103 aib\u0103 numaidec\u00e2t o slug\u0103. Camuflarea acestei slug\u0103rnicii se face prin anteamplasarea factorului primordial al amoralit\u0103\u0163ii d-l. \u201eAjung\u00e2ndu-se\u201d, adic\u0103 fiind promova\u0163i \u00een diferite posturi de r\u0103spundere, unii uit\u0103 \u015fi cum \u00eei cheam\u0103, fie prin emiterea unei dispozi\u0163ii de a nu mai fi numi\u0163i cu banalul \u201eixulescu\u201d fie dintr-o exagerat\u0103 venera\u0163ie a subalternilor, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 chiar \u015fi \u00eentre oameni care au fumat alt\u0103 dat\u0103 din aceea\u015fi jum\u0103tate de \u0163igar\u0103. A\u015fa se petrece mai ales \u00een dou\u0103 situa\u0163ii distincte: 1. c\u00e2nd ne\u00eencrederea porne\u015fte de sus \u00een jos, adic\u0103 \u015eEF\u201d \u00ee\u015fi formeaz\u0103 2-3 parazi\u0163i care s\u0103-l \u00eendoape cu fel de fel de fleacuri pe care le discut\u0103 subalternii \u015fi 2. c\u00e2nd subalternii intuiesc c\u0103 \u201edomnul\u201d \u015fi-a cump\u0103rat\u2026 n\u0103ravuri noi \u015fi \u015fi-a b\u0103tut mortal sinceritatea \u015fi bun\u0103cuviin\u0163a, care acum zac pe n\u0103s\u0103lia din pridvorul func\u0163iei\u2026<\/p>\n

Dar s\u0103 revenim la Gr\u0103m\u0103ticul domnului \u015fef, care se pare, c\u0103 toat\u0103 via\u0163a, p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, a colindat cel pu\u0163in 20-30 locuri de munc\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd cu migala unui apostol ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 nu te pui r\u0103u cu dumnezeirea. Din tot ce a cules \u00een acest destin plimb\u0103re\u0163 i s-a lipit de memorie cumin\u0163enia \u015fi arcul\u2026 reflex al coloanei vertebrale! Nu! Nu este vorba nici de cartesianisme \u015fi nici de pavlovisme, ci de cu totul altceva, c\u0103ruia noi-r\u0103ut\u0103cio\u015fii, \u00eei vom spune \u201eslug\u0103risme\u201d. Cariera lui de slujba\u015f, care toat\u0103 via\u0163a s-a uitat la oameni printr-o biat\u0103 fereastr\u0103 de ghi\u015feu, nu i-a \u00eeng\u0103duit s\u0103-\u015fi mai bat\u0103 capul cu\u2026 cunoa\u015fterea. Gr\u0103m\u0103ticul, fiind progenitura \u00eencruci\u015f\u0103rii unor mentalit\u0103\u0163i cu totul str\u0103ine demnit\u0103\u0163ii, intr\u0103 \u00een conflict cu \u00eens\u0103\u015fi tendin\u0163a sa obiectiv\u0103 de a se exprima ca personalitate. Practic, el tr\u0103ie\u015fte dintr-un carne\u0163el \u00eentocmit mig\u0103los prin care, atunci c\u00e2nd e vorba de a promova o valoare, aduce numeroase argumente cum c\u0103 respectivul, de\u015fi munce\u015fte cu inteligen\u0163\u0103 \u015fi mult\u0103 pasiune, nu \u00eendepline\u015fte condi\u0163iile STAS. Toate acestea pun \u00een derut\u0103, de multe ori, \u00eense\u015fi convingerile domnului \u015fef, care-\u015fi \u00eentocme\u015fte, pe baza elementelor stas furnizate de gr\u0103m\u0103tic, o nou\u0103 tabl\u0103 valoric\u0103 \u015fi arunc\u0103 laude la adresa lui \u015ftie tot c\u0103 l-a salvat de la \u00eenc\u0103 o eroare\u2026 Apropos! Dup\u0103 c\u00e2te suntem informa\u0163i, domnul \u015fef, Gr\u0103m\u0103ticul dumneavoastr\u0103 \u015fi-a pierdut carne\u0163elul cu p\u0103catele altora \u015fi, probabil, ve\u0163i fi pus \u00een situa\u0163ia de a v\u0103 cunoa\u015fte oamenii! Pe c\u00e2nd minunea asta?!<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

QUO<\/strong>–<\/strong>VADIS, ROM\u00c2NIA?<\/strong><\/p>\n

Moto<\/strong>: Omul se na\u015fte metal nobil, dar<\/p>\n

oric\u00e2nd poate deveni o tinichea!<\/p>\n

Dac\u0103 clasicul Malthus \u00ee\u015fi punea problema raportului dintre popula\u0163ie – care se dezvolt\u0103 \u00een progresie geometric\u0103 – \u015fi resursele alimentare – \u00een progresia aritmetic\u0103, acum \u015ftiin\u0163a european\u0103 reflect\u0103 asupra viitorului popoarelor Europei. Malthus propunea solu\u0163ia r\u0103zboiului pentru \u00eempu\u0163inarea popula\u0163iei, iar ne \u00eentreb\u0103m c\u00e2\u0163i vor mai r\u0103m\u00e2ne dintre europeni \u00een anii 2061-2070? Aceast\u0103 nou\u0103 abordare asupra perspectivei \u00ee\u015fi are temeiul \u00een c\u00e2teva elemente de factur\u0103 biologic\u0103 \u2013 defertilizarea grav\u0103<\/span> a omului european sub ac\u0163iunea condi\u0163iilor medicale, stresului \u015fi factorilor de mediu \u00een continu\u0103 degradare!<\/p>\n

Unele cercet\u0103ri, \u00eentre care \u015fi ale doctorului fracez Jean Askenasz, expuse \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 \u201eViitorul este dincolo de ceea ce omul poate prevedea\u201d, \u0163inut\u0103 la Academia Rom\u00e2n\u0103 \u015fi publicat\u0103 \u00een revista Cultura<\/span><\/em> din 10 ianuarie 2012, sunt orientate spre destinul lui homo Europaeus.<\/p>\n

El semnaleaz\u0103 dou\u0103 condi\u0163ii care creeaz\u0103 fa\u0163a sumbr\u0103 a viitorului:<\/p>\n

1. Cre\u015fterea longevit\u0103\u0163ii la peste 85 ani, ceea ce ar face\u00a0 imposibil\u0103 sus\u0163inerea acestei popula\u0163ii financir, mai ales c\u0103 perioada de \u00eenmul\u0163ire a ei se dubleaz\u0103 din 5 \u00een 5 ani.<\/p>\n

2. Sc\u0103derea fertilit\u0103\u0163ii sub nivelul critic de 2,1 a oric\u0103rei mame din orice grup\u0103 etnic\u0103 european\u0103. Ambii factori ac\u0163ioneaz\u0103 interdependen\u0163i \u015fi descriu traseul probabil al omului european \u00eens\u0103 nu se iau \u00een calcul elementele biologice \u00eenc\u0103 necunoscute, care, de obicei, ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een asemenea \u00eemprejur\u0103ri \u015fi asigur\u0103 conservarea \u015fi multiplicarea unei anumite specii, chiar dac\u0103 fenomenul degrad\u0103rii acapareaz\u0103 o anumit\u0103 zon\u0103 mai mare sau mai mic\u0103 a acesteia. A pune accentul doar pentru aspectele sumbre ale viitorului \u015fi a nu prevedea anumite fenomene de salvare, chiar prin mecanisme biologice, este oarecum destul de hazardant.<\/p>\n

El \u00eel citeaz\u0103\u00a0 pe Papa Benedict, care, \u00een missa din 22 septembrie 2011 afirma: \u201eEuropa este sortit\u0103 mor\u0163ii din cauza natalit\u0103\u0163ii, fapt datorat bolii spirituale a cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii\u201d.<\/p>\n

Afirma\u0163ia \u0163ine \u00eentr-un anumit fel de pierderea valorilor cre\u015ftine \u015fi schimb\u0103rile aproape barbare produse \u00een viziunile \u015fi atitudinile asupra vie\u0163ii \u015fi familiei: dac\u0103 tr\u0103iesc eu\u00a0 nu trebuie s\u0103 mai tr\u0103iasc\u0103 \u015fi al\u0163ii dup\u0103 mine. Cu mine se \u00eencheie istoria \u015fi etnia, ceea ce reflect\u0103 \u00een mare parte cataclismele provocate \u00een con\u015ftiin\u0163a individual\u0103 dar \u015fi colectiv\u0103. Cine \u015fi ce oare a dus la sc\u0103derea sub risc a fertilit\u0103\u0163ii? Oare nu sunt factorii de natur\u0103 economic\u0103, politic\u0103 \u015fi religios\u0103? Aceast\u0103 dec\u0103dere biologic\u0103 \u00ee\u015fi are cauzele \u00een modul de redistribuire a resurselor economice prin decizii politice, \u00een cultivarea areligiozit\u0103\u0163ii \u015fi sectarismului, \u00een promovarea unei alimenta\u0163ii \u015fi medicament\u0103ri care s\u0103 distrug\u0103 condi\u0163iile biologice \u015fi economice ale \u00eentemeierii \u015fi \u00eentre\u0163inerii unei familii? Este u\u015for \u015fi confortabil s\u0103 d\u0103m vina asupra lui Dumnezeu \u015fi a b\u0103tr\u00e2nilor, ascunz\u00e2nd de fapt cauzele reale pe care le-am creat tocmai pentru a degrada nu numai condi\u0163ia social\u0103 a femeii, dar \u015fi aspectul biologic a fertilit\u0103\u0163ii ei. Fran\u0163a, dar \u015fi alte \u0163\u0103ri, mai lucreaz\u0103 \u00eenc\u0103 chiar \u015fi acum cu elemente de discriminare radical\u0103: l\u2019homme este doar b\u0103rbatul, iar femeia este cu totul altceva dec\u00e2t b\u0103rbatul. Discriminarea lingvistic\u0103 a dus la grave discrimin\u0103ri economice, sociale, politice \u015fi religioase. Am apreciat \u015fi apreciem \u00een continuare femeia doar ca un mijloc de realizare a hedonismului senzual, iar apoi am degradat-o \u015fi am aruncat-o \u00een bra\u0163ele prostitu\u0103rii. Iar acum am \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ngem dup\u0103 fertilitatea ei pierdut\u0103!<\/p>\n

Femeia fertil\u0103 \u015fi familia au devenit sac de box pentru sterilit\u0103\u0163ile politice rom\u00e2ne\u015fti. \u015ei nu numai\u2026 banii \u015fi burta le-au \u00eenlocuit \u00een strategiile na\u0163ionale \u015fi europene, crez\u00e2ndu-se \u00een mod cretin c\u0103 viitorul apar\u0163ine doar\u00a0 sterilit\u0103\u0163ilor feminine din politic\u0103.<\/p>\n

Pentru a supravie\u0163ui, Europa trebuie ca, pe l\u00e2ng\u0103 ameliorarea condi\u0163iilor economice \u015fi de medicamentare, s\u0103 elimine sterilit\u0103\u0163ile feminine din decizii ori s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la matriarhat care i-ar salva onoarea \u015fi viitorul \u015fi s\u0103 nu mai aplice metode fictive precum \u201emuta\u0163iile \u015fi fertilizarea in vitro\u201d.<\/p>\n

Dac\u0103 Irlanda are un nivel de fertilitate matern\u0103 de 2,13, Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 printre cele mai sc\u0103zute niveluri 1,28, ceea ce ne creeaz\u0103 imaginea unui viitor imprevizibil. La asta se adaug\u0103 migra\u0163iile rom\u00e2nilor\u00a0 c\u0103tre alte spa\u0163ii geografice unde \u00een mare parte se naturalizeaz\u0103, f\u0103r\u0103 \u015fansa de a mai reveni \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n

Totu\u015fi, mul\u0163i geneticieni \u015fi biologi \u00ee\u015fi pun speran\u0163a \u00een noile descoperiri\u00a0 care revolu\u0163ioneaz\u0103 din punct de vedere biologic \u015ftiin\u0163a despre om \u015fi asigur\u0103 o oarecare\u00a0 perspectiv\u0103, asupra existen\u0163ei \u015fi supravie\u0163uirii etniilor pentru anumite perioade istorice.<\/p>\n

Descoperirea genomului, \u00een anul 2000, a f\u0103cut ca China s\u0103 introduc\u0103 deja c\u0103r\u0163ile de \u201eidentitate genomice\u201d \u00een care sunt re\u0163inute tr\u0103s\u0103turile individului uman care \u00eel identific\u0103 \u015fi \u00eel diferen\u0163iaz\u0103 radical de orice alt exemplar al speciei. Aceasta ar trebui s\u0103 determine ca \u00een viitorul apropiat s\u0103-\u015fi selecteze sub aspect genetic \u015fi tipurile de conduc\u0103tori de care au nevoie \u015fi pe care s\u0103 le promoveze pentru a sc\u0103pa de mutan\u0163ii care sunt acum \u00een fruntea unor \u0163\u0103ri \u015fi popoare!<\/p>\n

De asemenea, multe speran\u0163e sunt \u00eendreptate spre descoperirile biologiei care au deschis uria\u015fe perspective \u00een ameliorarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii umane \u015fi eradicarea unor maladii letale. Aici intervine cooperarea \u00eentre nanotehnologie \u015fi nanorobotic\u0103 dar \u015fi a visatelor biochipuri, care ar \u00eensemna, cum m\u0103rturise\u015fte \u015fi J. Askenasy \u201esaltul de la anorganic la organic, de la mort la viu\u201d, sau \u00een viziunea cercet\u0103torilor Eric Dexler \u015fi Max More, \u201eaflarea acelui misterios prag de complexitate care desparte natura moart\u0103 de <viu>\u201d.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 pe plan mondial se fac asemenea cercet\u0103ri,\u00a0 Rom\u00e2nia, prin statisticile demografice (na\u015ftere, mortalitate, fertilitate, condi\u0163ii economice \u015fi social-culturale) dar \u015fi preocupare, este \u00eengropat\u0103 p\u00e2n\u0103 la g\u00e2t \u00eentr-un fel de misologism aproape f\u0103r\u0103 sc\u0103pare.<\/p>\n

Cerberii acestei \u0163\u0103ri au devenit aprigi du\u015fmani ai ra\u0163iunii, cunoa\u015fterii dar \u015fi ai omului ca entitate social\u0103. Misologismul acestora a devenit politic\u0103 de stat \u015fi singura care este clamat\u0103 poporului.<\/p>\n

Or, ce \u00eenseamn\u0103 a ur\u00ee ra\u0163iunea, a ur\u00ee \u015ftiin\u0163a \u015fi cunoa\u015fterea, a desfiin\u0163a \u015fcoli, spitale, centre de cercetare agricol\u0103, industrial\u0103 \u015fi fundamental\u0103? Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00ee\u0163i izgone\u015fti speciali\u015ftii peste hotare \u015fi s\u0103 pui \u00een fruntea unor institu\u0163ii fundamentale clonele tale? \u00censeamn\u0103 s\u0103 ur\u0103\u015fti din r\u0103runchi fiin\u0163a uman\u0103, s\u0103-i eradichezi s\u0103m\u00e2n\u0163a (fertilitatea), s\u0103 la\u015fi foamei \u015fi hazardului sute de mii de copii \u015fi bolnavi. Mai \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vrei s\u0103 pui mai repede cap\u0103t culturii \u015fi istoriei neamului rom\u00e2nesc \u015fi s\u0103 te retragi \u00een barca ta \u00een alt col\u0163 de lume ca un la\u015f lacom \u015fi plin de sine.<\/p>\n

misologie = gr. misein \u2013 a ur\u00ee, logos \u2013 ra\u0163iune, cuv\u00e2nt, lege, etc.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201e NU E BINE, ZEUS\u2026\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am aflat din surse<\/span>\u00a0 c\u0103\u2026 Profesorul <\/span>a dat \u00een damblaua narcisismului, fapt pentru care \u015fi-a chemat Diacon (-escu) s\u0103-i consemneze auto-biografia:<\/p>\n

Se clatin\u0103 pu\u0163in \u00een jil\u0163 \u015fi dict\u0103:<\/p>\n

– Scrie, b\u0103!<\/p>\n

– Dar!… D-le Zeus\u2026<\/p>\n

– Nu Zeus, ci Zeul, pentru c\u0103 el e \u00een Bruxelles, iar pe mine m-a l\u0103sat \u00eentre ace\u015fti \u201episicu\u0163i somoro\u015fi\u201d \u015fi \u201enetrebnici\u201d care-mi m\u0103n\u00e2nc\u0103\u2026 ficatul!<\/p>\n

– Bine, Zeule: eu Diacon (-escu)<\/p>\n

– Nu tu, b\u0103! Eu\u2026 scrie:<\/p>\n

\u201eCine sunt eu? E o \u00eentrebare la care, dup\u0103 toate cercet\u0103rile, inclusiv arheologice nu s-a r\u0103spuns \u00eens\u0103. Probabil \u00eenc\u0103 nu s-a g\u0103sit caverna<\/span> \u00een care mi-am l\u0103sat urmele \u015fi nimeni n-a descoperit p\u00e2n\u0103 acum Carbonul sau vreo alt\u0103 metod\u0103 cu care s\u0103 identifice \u015fi s\u0103 dateze oasele de zei. Nu-i vina mea! Este o mare ignoran\u0163\u0103 a\u2026\u201d<\/p>\n

– \u015etiin\u0163ei, zeule.<\/p>\n

– Zi-i cum \u00eei spui tu\u2026<\/p>\n

Zeii \u00eenc\u0103 nu au fost lua\u0163i \u00een calcul, \u00een afar\u0103 de un biet Hercule care a fost trimis \u00een lume de Zeus s\u0103 dovedeasc\u0103 \u00eens\u0103 c\u00e2t de r\u0103i sunt cei pe care i-a creat. Imagina\u0163i-v\u0103, ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat cu Zeus, dac\u0103 venea el \u00eensu\u015fi s\u0103-\u015fi pun\u0103 pielea \u00een fa\u0163a unei mul\u0163imi r\u0103zvr\u0103tite \u00eempotriva or\u00e2nduielilor impuse<\/span> se el. Cred c\u0103 nu se mai \u00eentoarcea \u00een vechiul Olimp \u015fi era l\u0103c\u0103tuit \u00een vreo groap\u0103 a \u201eregilor\u201d asfaltului. Eu n-am vrut glorie ci doar anonimat \u00een care lucrurile mergeau mult mai bine dec\u00e2t cu fa\u0163\u0103 public\u0103 \u015fi v\u0103zut\u0103 cu toate\u2026 bubele ei. Dar\u2026!<\/p>\n

Am pornit \u00een via\u0163\u0103 singur, am traversat oceane\u2026 \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, precum Ulise chemat de\u2026 Sirene \u015fi, iat\u0103, am cucerit v\u00e2rfuri pe care numai caprele negre (\u015fi blonde! H\u0103, h\u0103!) le traverseaz\u0103 \u00een c\u0103utarea destinului. Sunt un individ (h\u0103) din os de\u2026 zeu \u015fi, Dumnezeu \u015ftie dac\u0103 nu cumva voi avea fericirea unei ve\u015fnicii mai mari dec\u00e2t a lui Zeus (ha, ha, ha!) Probabil. Mai ales c\u0103 Zeus este un analfabet, \u015fi totu\u015fi st\u0103p\u00e2n pe lume \u015fi cer, eu am ciugulit \u015fi pu\u0163in\u0103 carte, cetind pe cei doi zei\u015fori ai mei \u2013 C\u0103ret\u0103rescu \u015fi Pat-pi-evici. Zeus \u00ee\u015fi poruncea g\u00e2ndurile, iar eu le dictez. El punea pe al\u0163ii s\u0103-i scrie pietrele, \u00eens\u0103 eu lovesc nemul\u0163umi\u0163ii cu pietrele direct \u00een cap ca s\u0103 \u0163in\u0103 mereu minte!<\/p>\n

\u015ei cum spuneam, am plecat anonim \u00een lume \u015fi am nimerit, mai \u00eent\u00e2i \u00eentr-o groap\u0103 cu lei. Dar ce lei! Le sclipeau ochii ca amiralului la parad\u0103, c\u00e2nd le d\u0103deam\u2026 dolari \u015fi informa\u0163ii tot\u2026 anonime.<\/p>\n

Apoi, leii mei m-au trimis s\u0103 le dau \u201ebon-jour\u201d de la Anver, unde am \u00eenv\u0103\u0163at arta haiduciei pe uscat. De aici, am ie\u015fit cu mare fast \u015fi m-am \u00eendrituit ca zeu al \u201easfaltului rom\u00e2nesc\u201d. Doamne! Am \u00eenceput s\u0103 am un co\u015fmar marin \u015fi, \u00een fiecare zi ori noapte, parc\u0103 m\u0103 \u00eempingea demonul nelini\u015ftii s\u0103 fac cur\u0103\u0163enie \u00een porturile rom\u00e2ne\u015fti. \u015ei am f\u0103cut, iar acum pe mare se mai plimb\u0103 sub steag rom\u00e2nesc doar dou\u0103 duhuri: \u201eCu b\u0103rcu\u0163a Nicolai \u015fi Ilenu\u0163a\u201d.<\/p>\n

Apoi am \u201easfaltat\u201d \u00een lung \u015fi-n lat p\u00e2n\u0103 \u015fi muntele Ceahl\u0103u, ca s\u0103 se vad\u0103 mai bine c\u0103 \u201eAici sunt banii vo\u015ftri\u201d\u2026<\/p>\n

– Dar, zeule\u2026<\/p>\n

– Nici un dar, diacon (escule), scrie c\u0103 am asfaltat \u015fi mun\u0163ii ca s\u0103 aduc\u0103 Lenu\u0163a turi\u015ftiii cu elicopterul\u2026 \u015e-apoi pe unde vrei s\u0103 urce la cer sufletele \u0103stora care-mi m\u0103n\u00e2nc\u0103 ficatul? Vrei s\u0103 vin\u0103 iar \u00een pia\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 m\u0103 huiduiasc\u0103?… Scrie! Ai v\u0103zut c\u0103 am intrat deja \u00een \u201eAnul nebunului\u201d, iar Zeus de la Bruxelles a-nceput s\u0103 dea semne de uitare \u00een ce m\u0103 prive\u015fte.<\/p>\n

Nu e bine Zeus! Eu voi r\u0103m\u00e2ne o vreme pe clopotul bisericii, dar tu? Tu, tu\u2026 B\u0103, dac\u0103-mi mai trag \u0103\u015ftia un vot \u015fi topesc \u015fi clopotul, eu \u00een ce\u2026 a a a mai r\u0103m\u00e2n??<\/p>\n

– Anale, anale, \u015fefu\u2019\u2026.<\/p>\n

– Trage, b\u0103, por\u0163ile dup\u0103 tine \u015fi zi mai repede: Adio, istorie!<\/p>\n

Prof. dr. Petre Iosub<\/strong><\/p>\n

Petre Iosub – O, Rom<\/em>\u00e2nie trist\u0103 \u015fi \u00eensingurat\u0103, <\/em><\/strong>Editura Thalia, Vaslui, 2013<\/p>\n

Volum primit on line de la scriitoarea Vasilica Grigora\u0219<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

PORTRET \u00ceN EVANTAI \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen mai pu\u0163in de un deceniu \u015fi jum\u0103tate (1998-2011), prof. dr. Petre Iosub a edificat o [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-14647","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14647","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14647"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14647\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14650,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14647\/revisions\/14650"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14647"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14647"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14647"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}