{"id":14734,"date":"2013-08-12T20:55:30","date_gmt":"2013-08-12T20:55:30","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14734"},"modified":"2013-08-13T13:20:21","modified_gmt":"2013-08-13T13:20:21","slug":"reeducarea-ca-tema-de-istorie-a-literaturii-romane-de-detentie-la-mihai-radulescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/08\/12\/reeducarea-ca-tema-de-istorie-a-literaturii-romane-de-detentie-la-mihai-radulescu\/","title":{"rendered":"“Reeducarea ca tem\u0103 de istorie a literaturii rom\u00e2ne de deten\u021bie la Mihai R\u0103dulescu”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>“\u00cen cele ce urmeaz\u0103 dorim s\u0103 prezent\u0103m primul volum din ampla lucrare a lui Mihai R\u0103dulescu (din care au ap\u0103rut deja dou\u0103 volume) intitulat\u0103 Istoria literaturii rom\u00e2ne de deten\u0163ie<\/em><\/strong>, volum aflat la a doua sa edi\u0163ie, care are ca subtitlu tematic Memorialistica reeduc\u0103rilor<\/em><\/strong>. Dac\u0103 prima edi\u0163ie ap\u0103rea \u00een editura autorului, Ramida (la Bucure\u015fti, \u00een anul 1999, 510 p.), aceast\u0103 a doua edi\u0163ie apare \u00eentr-o alt\u0103 form\u0103, pe suport electronic (compact disc), la Societatea Cultural\u0103 Noesis din Bucure\u015fti, la sf\u00eer\u015fitul anului 2001 (vezi situl organiza\u0163iei la adresa de Internet www.noesis.ro<\/em>). Cartea lui Mihai R\u0103dulescu<\/strong> apare pe acela\u015fi compact disc \u00eempreun\u0103 cu alte 50 de titluri de autori rom\u00e2ni contemporani, din domenii care merg de la eseistic\u0103 (este cazul lui Gabriel Andreescu) sau poezie p\u00een\u0103 la la roman ori istorie literar\u0103 (ca \u00een cazul autorului nostru).<\/span><\/p>\n

La fel ca \u015fi la edi\u0163ia \u00eent\u00eei, primul volum reeditat al Memorialisticii reeduc\u0103rii<\/strong><\/em> a trecut \u00een mod complet nemeritat nu doar s\u0103 fie recenzat, ci chiar men\u0163ionat printre apari\u0163iile editoriale. Lucrarea lui Mihai R\u0103dulescu fiind \u00een mod voit una de istorie literar\u0103, faptul ne apare cu at\u00eet mai bizar cu c\u00eet \u00een Rom\u00e2nia num\u0103rul criticilor \u015fi istoricilor literari \u00eel dep\u0103\u015fe\u015fte de departe pe cel al creatorilor, lucr\u0103rile de critic\u0103 literar\u0103 st\u00eernind de regul\u0103 o mai mare receptare dec\u00eet produc\u0163iile literare. Depl\u00eeng\u00eend aceast\u0103 complet\u0103 absen\u0163\u0103 a recept\u0103rii critice a lucr\u0103rii lui Mihai R\u0103dulescu, am decis s\u0103 o prezent\u0103m nu pentru tratamentul injust aplicat c\u0103r\u0163ii de c\u0103tre confra\u0163ii s\u0103i, ci pentru meritele inerente textului \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

Critica \u015fi istoria literar\u0103 nefiind domeniile noastre de presupus\u0103 competen\u0163\u0103, prezentarea care urmeaz\u0103 are un dublu scop: pe de o parte, acela de a atrage aten\u0163ia asupra acestei lucr\u0103ri pe care o consider\u0103m de maxim interes pentru \u015ftiin\u0163ele umane de la noi, iar pe de alta, de a face c\u00eeteva reflec\u0163ii asupra unor teme comune at\u00eet istoriei literare, c\u00eet \u015fi reflec\u0163iei politice: cele ale istoriei, memoriei \u015fi justi\u0163iei, teme care sub\u00eentind orice analiz\u0103 asupra crimelor \u015fi torturilor psihice \u015fi fizice ale unui regim ideologic, a\u015fa cum este cel comunist.<\/p>\n

Din cuv\u00eentul \u00eenainte al autorului la primul volum afl\u0103m c\u0103 proiectata sa Istorie<\/em><\/strong> are \u00een vedere nu doar o investigare a literaturii de deten\u0163ie \u00een comunism, ci una \u00een genere, inten\u0163ia sa fiind de a grupa analitic scriitori care \u015fi-au descris experien\u0163a \u00eenchisorii \u00een diferite perioade istorice \u015fi sub diverse regimuri politice, ca: Liviu Rebreanu, Constantin Stere, George Top\u00eerceanu, Tudor Arghezi sau Ioan Slavici. Cu cei de-al doilea volum din lucrarea sa, Mihai R\u0103dulescu<\/strong> atac\u0103 o alt\u0103 problem\u0103 a deten\u0163iei \u00een comunism, M\u0103rturisirea colabor\u0103rii<\/em><\/strong> (Editura Ramida, Bucure\u015fti, 1998, 319 p.).<\/p>\n

Autorul nu evit\u0103 posibila obiec\u0163ie de fond care ar putea fi adus\u0103 demersului s\u0103u analitic, \u015fi anume: cum pot c\u0103dea sub acela\u015fi concept \u2013 cel de \u201eliteratur\u0103\u201d \u2013 produc\u0163ii at\u00eet de diverse ca gen (memorii, m\u0103rturii, amintiri, romane, eseuri) \u015fi inegale ca reu\u015fit\u0103 estetic\u0103? R\u0103spunsul lui Mihai R\u0103dulescu este clar: toate aceste lucr\u0103ri trebuie considerate ca literare, singura lor deosebire const\u00eend \u00een nivelul de \u00eemplinire estetic\u0103. \u201eUnul din scopurile lucr\u0103rii de fa\u0163\u0103 \u2013 spune autorul \u00een cuv\u00eentul s\u0103u \u00eenainte \u2013 este s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 deosebirea calitativ\u0103 estetic\u0103 dintre aceste scrieri, precum \u015fi aceea impus\u0103 de oglindirea persoanlit\u0103\u0163ilor deosebite ale autorilor \u00een stil \u015fi obiective realizate, prin asta demonstr\u00eendu-se \u015fi literaturitatea lor<\/em>.\u201d (p. 12) Prin urmare, deosebirea dintre diversele lucr\u0103ri ar fi una de grad, iar nu de esen\u0163\u0103, argumenta\u0163ia autorului, sprijinit\u0103 din abunden\u0163\u0103 cu citate, ilustr\u00eend aceast\u0103 idee pe tot parcursul c\u0103r\u0163ii.<\/p>\n

Caracteristicile literaturii astfel definite s\u00eent: didacticitatea<\/em><\/strong> \u2013 faptul de a transmite \u00een mod implicit o lec\u0163ie despre r\u0103ul care nu trebuie s\u0103 se repete \u015fi dezv\u0103luirea adev\u0103rului<\/em><\/strong> asupra realit\u0103\u0163ii \u00eenchisorilor \u015fi lag\u0103relor comuniste, ca tr\u0103s\u0103tur\u0103 fundamental\u0103. Invoc\u00eend aceste caracteristici, Mihai R\u0103dulescu se situeaz\u0103 astfel pe pozi\u0163ia dup\u0103 care, \u00een vremuri \u00een care r\u0103ul este realitatea cotidian\u0103, literatura trebuie judecat\u0103 \u00een primul r\u00eend dup\u0103 cantitatea de adev\u0103r \u015fi de bine pe care le con\u0163ine, \u015fi numai apoi dup\u0103 stil. C\u0103ci \u00een vremuri de restri\u015fte o literatur\u0103 se justific\u0103 prin caracterul s\u0103u m\u0103rturisitor, f\u0103r\u0103 a-\u015fi c\u0103uta alibiuri de tipul \u00abrezisten\u0163ei prin cultur\u0103\u00bb sau al apolitismului de principiu. Spun\u00eend acestea, poate c\u0103 trecem dincolo de textul autorului, dar dac\u0103 este a\u015fa nu o facem dec\u00eet pentru a indica faptul c\u0103 Mihai R\u0103dulescu se desparte de discursul dominant \u00een materie de istorie literar\u0103, dup\u0103 care \u00een timpul comunismului rom\u00e2nii n-au avut nevoie de samizdat \u015fi de \u201eliteratur\u0103 de sertar\u201d, \u00eentruc\u00eet ceea ce a fost mai valoros s-a publicat oricum cu voia cenzurii. Desigur, nici o sciere, oric\u00eet de \u00abadev\u0103rat\u0103\u00bb \u015fi de \u00abetic\u0103\u00bb ar fi ea, nu se poate dispensa de o estetic\u0103 pentru a atinge stadiul de literatur\u0103, a\u015fa cum este cazul cu unele dintre lucr\u0103rile incluse de Mihai R\u0103dulescu \u00een corpusul s\u0103u analitic. \u00cens\u0103 faptul c\u0103 autorul v\u00eesle\u015fte \u00eempotriva curentului conservator al criticii de la noi din considera\u0163ie fa\u015f\u0103 de aceste texte \u00eei c\u00ee\u015ftig\u0103 simpatia cititorului.<\/p>\n

Metoda aleas\u0103 de autor pentru prezentarea lucr\u0103rilor care compun corpusul (care este, cu c\u00eeteva excep\u0163ii, aproape complet) este aceea a unei antologii de texte comentate, \u00een care rolul s\u0103u este cel al unui ghid ce-l \u00eenso\u0163e\u015fte pe cititor \u00een interiorul lucr\u0103rilor. Motiva\u0163ia citatului lung este justificat\u0103, cu temei, prin dificultatea procur\u0103rii c\u0103r\u0163ilor pe care autorul le supune analizei, cea mai mare parte a lor ap\u0103r\u00eend \u00een edi\u0163ii minuscule, la edituri obscure din provincie \u015fi nebeneficiind \u2013 \u00een mod tragic \u015fi similar comentatorului lor \u2013 de nici o publicitate. Constantele analizei pe care Mihai R\u0103dulescu o face c\u0103r\u0163ilor despre reeducare, care dau imaginea unui tot coerent \u00een ciuda abunden\u0163ei \u015fi lungimii pasajelor citate, s\u00eent: stilul, limbajul, portretistica \u015fi visele de deten\u0163ie. Imposibil de rezumat aceast\u0103 analiz\u0103, vom l\u0103sa cititorului pl\u0103cerea s\u0103 o descopere singur, limit\u00eendu-ne doar la c\u00eeteva remarci.<\/p>\n

Lucrarea debuteaz\u0103, \u00een mod firesc, cu Originile<\/em><\/strong> reeduc\u0103rii, a\u015fa cum s\u00eent ele povestite de Onisifor Ghibu \u00een Ziar de lag\u0103r<\/em><\/strong> (Editura Albatros, 1991) \u015fi se \u00eencheie \u2013 \u00een mod neconving\u0103tor dup\u0103 noi \u2013 cu capitolul intitulat Presim\u0163irea reeduc\u0103rilor. Versurile profetice ale lui Cezar<\/em><\/strong> S\u0103vescu<\/em><\/strong>. Corpusul de texte analizate de autor se refer\u0103 \u00een \u00eentregime (cu excep\u0163ia c\u0103r\u0163ii lui Ghibu \u015fi a versurilor lui S\u0103vescu considerate ca profetice) la reeducarea \u00abde tip Pite\u015fti\u00bb, \u00eenceput\u0103 la \u00eenchisoarea Pite\u015fti \u015fi continuat\u0103 \u00een alte patru locuri de deten\u0163ie: la penitenciarele Gherla, Ocnele Mari, T\u00eergu-Ocna \u015fi \u00een lag\u0103rul de la Peninsula, de la Canalul Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103, \u00een perioada 25 noiembrie 1949-19 decembrie 1951. Tocmai de aceea credem c\u0103 titlul c\u0103r\u0163ii lui Mihai R\u0103dulescu ar fi trebuit s\u0103 specifice c\u0103 este vorba de reeducarea din aceast\u0103 perioad\u0103, iar nu despre toate valurile reeducative din penitenciare \u015fi lag\u0103re, ca cel din perioada 1948-1949 (\u201ede tip Suceava\u201d, reeducarea de acest\u0103 genera\u0163ie desf\u0103\u015fur\u00eendu-se \u015fi la penitenciarul T\u00eerg\u015for) sau ca cel din anii 1962-1964 (care a avut loc \u00een penitenciarele Aiud, Gherla, Boto\u015fani \u015fi \u00een lag\u0103rul de la Periprava).<\/p>\n

Foarte interesant\u0103 \u015fi pertinent\u0103 este analiza pe care Mihai R\u0103dulescu<\/strong> o face viselor de\u0163inu\u0163ilor, a\u015fa cum o probeaz\u0103 prin explicarea celor trei vise reproduse de Onisifor Ghibu \u00een cartea sa. Lu\u00eend ca reper psihanaliza lui Jung, dar cu experien\u0163a \u015fi intui\u0163ia sa de fost de\u0163inut politic, autorul explic\u0103 \u00een mod conving\u0103tor produc\u0163iile onirice ale lui Ghibu prin teama incon\u015ftient\u0103 de transformare psihic\u0103 \u00een urma particip\u0103rii la reeducare. Din contr\u0103, g\u0103sim cu totul neconving\u0103toare credin\u0163a sa c\u0103 visele \u00een general, iar cele ale de\u0163inu\u0163ilor \u00een special, au un caracter profetic. Dar poate c\u0103 fiind vorba de o credin\u0163\u0103, autorul nici nu dore\u015fte s\u0103 fie conving\u0103tor. La fel de neconving\u0103toare este apropierea dintre tematica celor trei poeme ale lui Cezar S\u0103vescu, scrise \u00een preajma anului 1890, \u015fi realitatea ulterioar\u0103 a reeduc\u0103rii. Imaginea sf\u00eertec\u0103rii \u00een buc\u0103\u0163i de c\u0103tre prieteni, atmosfera glaciar\u0103 de care poetul simbolist se simte \u00eenconjurat \u015fi sentimentul p\u0103r\u0103sirii de c\u0103tre lumea \u00eentreag\u0103, care s\u00eent temele celor trei poeme, g\u00eendim c\u0103 pot fi explicate prin traumele sale personale \u00een contextul unei epoci \u00een care societatea de atunci ie\u015fea \u00een mod dureros din cadrele tradi\u0163ionale. Apropierea pe care Mihai R\u0103dulescu o face \u00eentre acele texte \u015fi realitatea reeduc\u0103rii g\u0103sim c\u0103 se datoreaz\u0103 dureroasei sale experien\u0163e de fost de\u0163inut politic la Jilava, c\u00eend poetul Horia Ni\u0163ulescu, \u015fi el de\u0163inut politic, \u00eei recita unul din poeme celui care z\u0103cea pe atunci \u201evl\u0103guit de o avitaminoz\u0103 \u00eenso\u0163it\u0103 de crize nervoase, de care sufeream, ce nu avea nume, contactul literar cu el [cu Horia Ni\u0163ulescu, n. n<\/em>.] izbutind s\u0103-mi men\u0163in\u0103 \u00een suflet o oare\u015ficare frumuse\u0163e, necesar\u0103 supravie\u0163uirii.\u201d (p. 507) Acest presupus caracter profetic al viselor ni se pare ideea cea mai greu de sus\u0163inut a autorului, cu at\u00eet mai mult cu c\u00eet el \u00ee\u015fi insereaz\u0103 demersul \u00een cel al istoriei literare, prin natura sa unul de tip \u015ftiin\u0163ific, non-oracular deci.<\/p>\n

\u00cen analiza pe care o face textelor, judecata de gust a lui Mihai R\u0103dulescu este \u00een mod consecvent de partea celor ale de\u0163inu\u0163ilor politici, \u00een dauna scrierilor celor care nu au fost \u00eenchi\u015fi dar au scris despre reeducare (Virgil Ierunca), \u015fi de partea de\u0163inu\u0163ilor politici trecu\u0163i prin reeducare , \u00een dauna celor care nu au trecut prin ea, dar au scris despre ea (Paul Goma). Fiind vorba despre o judecat\u0103 de gust, iar nu despre una de fapt, op\u0163iunea autorului este indiscutabil\u0103. \u00cens\u0103 nu \u00eentotdeauna judecata de gust este identic\u0103 cu judecata de valoare; am spune chiar c\u0103 dimpotriv\u0103. \u00cen plus, chiar f\u0103c\u00eend o asemenea judecat\u0103 de gust ca cea a autorului, nu se poate \u2013 \u00een virtutea criteriilor stipulate de Mihai R\u0103dulescu \u00eensu\u015fi \u2013 s\u0103 nu spunem c\u0103 Paul Goma este primul care a scris \u00een Rom\u00e2nia despre reeducare \u00een romanul s\u0103u Ostinato<\/em><\/strong> (scris \u00een 1966), c\u0103ut\u00eend s\u0103 \u00eenl\u0103ture ceea ce era pe atunci un conturat tabu: \u201edespre reeducare s\u0103 vorbeasc\u0103 numai cei care au trecut pe acolo\u201d. Nu putem s\u0103 nu spunem c\u0103 reeducarea este pentru Paul Goma un subiect de care s-a ocupat timp de peste treizeci de ani \u015fi care apare \u00een mai toate lucr\u0103rile sale, publicate sau aflate \u00een manuscris. C\u0103, \u00een plus, el este angajat \u00eentr-un demers practic singular, sus\u0163in\u00eend teza dup\u0103 care reeducarea nu se \u00eencheie o dat\u0103 cu perioada de deten\u0163ie, ci continu\u0103 \u00eentr-un mod mai eficace, sub alte forme, \u00een afara \u00eenchisorii sau lag\u0103rului. Apoi, nu putem uita c\u0103 Virgil Ierunca, cu studiul s\u0103u, Le ph\u00e9nom\u00e8ne concentrationnaire en Roumanie<\/em><\/strong>, publicat ca postfa\u0163\u0103 a romanului Gherla<\/em><\/strong> de Paul Goma, \u00een edi\u0163ia francez\u0103 a c\u0103r\u0163ii de la Editura Galimard, \u00een 1973, este cel care a f\u0103cut cunoscut\u0103 \u00een occident teribila crim\u0103 a reeduc\u0103rii. \u015ei, \u00een mod identic, nu putem s\u0103 trecem cu vederea c\u0103 acela\u015fi ne-a f\u0103cut cunoscut\u0103 \u015fi nou\u0103, \u00een anii \u201980, celor care nu puteam s\u0103 avem memoria a ceva ce n-am \u015ftiut niciodat\u0103, pentru c\u0103 n-am avut de la cine s\u0103 afl\u0103m, prin intermediul Radio Europa Liber\u0103<\/em>, groaznica experien\u0163\u0103.<\/p>\n

Faptul c\u0103 autorul trateaz\u0103 Patimile dup\u0103 Pite\u015fti<\/em><\/strong> de Paul Goma al\u0103turi de memoriile lui Nicolae C\u0103linescu, Dan Lucinescu, Marcel Petri\u015for \u015fi de propria sa relatare (care reproduce istoria personal\u0103 a lui Aurel Obreja) arat\u0103 c\u0103 pentru sine fic\u0163iunea ronanesc\u0103 nu este altceva dec\u00eet un alt mod de a spune adev\u0103rul, conform criteriilor indicate mai sus. Dar faptul c\u0103 textele tuturor acestor autori a\u00eent grupate sub capitolul Fic\u0163iunea<\/em><\/strong> nu este, iar\u0103\u015fi, dec\u00eet un reflex al preferin\u0163ei lui Mihai R\u0103dulescu pentru expunerea \u201ebrut\u0103\u201d a experien\u0163ei reeduc\u0103rii altfel dec\u00eet luminat\u0103 prin flash<\/em>-uri de memorie (ca la Nicolae C\u0103linescu), divaga\u0163ii lirice (la Dan Lucinescu), presupuneri cu rol de clarificare (asemeni lui Marcel Petri\u015for) sau intui\u0163ie artistic\u0103 (la Paul Goma).<\/p>\n

Credem \u2013 din punctul de vedere al memoriei comunismului \u2013 c\u0103, \u00een general, relat\u0103rile despre deten\u0163ia politic\u0103 trebuie analizate \u00een func\u0163ie de dou\u0103 criterii. Primul este cel al momentului \u00een care au fost scrise \u015fi\/sau publicate (\u00eenainte de 1989 \u015fi dup\u0103). C\u0103ci nu-i totuna s\u0103 scrii sub pedeapsa unei noi arest\u0103ri, a unei noi anchete \u015fi a unor alte torturi, din dorin\u0163a de a trezi \u015fi \u00eentre\u0163ine memoria contemporanilor, cu a scrie \u00een absen\u0163a pericolului, relatarea fiind \u00een acest caz expresia cea mai pur\u0103 a \u00eenvingerii fricii. Cel de-al doilea criteriu este al cantit\u0103\u0163ii de adev\u0103r pe care relat\u0103rile o con\u0163in. Aceste dou\u0103 criterii ni se par a fi cele care discrimineaz\u0103 \u00eentre m\u0103rturie <\/em><\/strong>(care a dat \u00een mod egal \u201emartor\u201d \u015fi \u201emartir\u201d) \u015fi simplele amintiri<\/em><\/strong>. \u00cen privin\u0163a reeduc\u0103rii, dat\u0103 fiind experien\u0163a limit\u0103 la care de\u0163inu\u0163ii au fost condu\u015fi, apreciem c\u0103 un criteriu special este cel care ar trebui s\u0103 prevaleze: cel care \u00eei \u00eemparte pe fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici \u00een cei care au scris sau au acceptat s\u0103 relateze pe band\u0103 istoria lor de deten\u0163ie \u015fi cei care nu au f\u0103cut-o. Iat\u0103 de ce lucrarea lui Mihai R\u0103dulescu o putem citi \u015fi ca pe un omagiu adus celor care au reu\u015fit s\u0103 se rup\u0103 de frica, singur\u0103tatea \u015fi ne\u00eencrederea \u00een oameni generate \u00een ei de reeducare, c\u0103ci prin aceasta ei \u015fi-au f\u0103cut datoria de fo\u015fti de\u0163inu\u0163i politici.<\/p>\n

Dat fiind caracterul de autoritate al unei prefe\u0163e, se cuvine ca cel care o scrie \u2013 cel pu\u0163in \u00een cazul unei c\u0103r\u0163i cu un asemenea subiect \u2013 s\u0103 fie de o etic\u0103 irepro\u015fabil\u0103. Iar dac\u0103 este un fost de\u0163inut politic, ca \u00een cazul de fa\u0163\u0103, el s\u0103 nu fi abdicat de la etica de\u0163inutului politic. C\u0103ci din perspectiva acestei etici, \u00eentre punctul de vedere al c\u0103l\u0103ului \u015fi cel al victimei, \u00eentre delirul celui care tortureaz\u0103 \u015fi strig\u0103tele celui torturat nu poate exista conciliere \u00een eternitate. Tocmai de aceea textul scris de Nicolae Balot\u0103, scriitor pe care \u00eel reg\u0103sim \u00een Antologia ru\u015finii<\/em><\/strong> a lui Virgil Ierunca \u2013 ce grupeaz\u0103 pe m\u00eenuitorii cuv\u00eentului care au p\u0103c\u0103tuit prin cuv\u00eent scriind laude la adresa lui Ceau\u015fescu \u2013 credem c\u0103 nu \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte locul \u00een fruntea acestei Istorii<\/em><\/strong>*.<\/p>\n

Despre Mihai R\u0103dulescu nu se poate scrie f\u0103r\u0103 a spune m\u0103car un cuv\u00eent de recunoa\u015ftere a muncii sale de recuperare a memoriei comunismului. Cu mijloace mai mult dec\u00eet precare \u015fi cu for\u0163e fizice care au \u00eenceput s\u0103 fie din ce \u00een ce mai reduse, \u00eencep\u00eend cu 1992 Mihai R\u0103dulescu este editorul a peste 30 de lucr\u0103ri de gen. \u00centr-o perioad\u0103 \u00een care \u00een Rom\u00e2nia societatea civil\u0103 este din ce \u00een ce mai mult o fic\u0163iune, \u00een care victimele se prind voios \u00een hora unirii cu c\u0103l\u0103ii \u015fi reperele anticomunismului se reconciliaz\u0103 \u00een mod na\u0163ionalist cu nomencalaturi\u015ftii \u015fi securi\u015ftii, Mihai R\u0103dulescu se obstineaz\u0103 s\u0103 scrie despre comunism. Merit\u0103 din plin, credem, omagiul nostru.<\/strong><\/p>\n

Proced\u00eend pentru prima dat\u0103 la redactarea unei Istorii a literaturii rom\u00e2ne de deten\u0163ie<\/em><\/strong>, lucrare pe c\u00eet de ambi\u0163ioas\u0103 pe at\u00eet de dificil\u0103 \u2013 \u015fi de aici dificult\u0103\u0163ile inerente oric\u0103rui \u00eenceput \u2013 consider\u0103m c\u0103 \u00eencercarea autorului merit\u0103 apreciat\u0103 nu doar ca o premier\u0103, ci lecturat\u0103 cu \u00eencrederea c\u0103 ea va contribui la \u00eembog\u0103\u0163irea reflec\u0163iei tuturor acelora care nutresc un interes pentru memoria \u015fi istoria comunismului<\/strong>.”<\/p>\n


\nMircea St\u0103nescu
\nBucure\u015fti, 9 ianuarie 2002<\/em><\/span><\/p>\n

* Revista \u201eMemoria\u201d a cenzurat acest pasaj rescriindu-l \u00een urm\u0103torul mod: \u201eTocmai de aceea unii m\u00eenuitori ai cuv\u00eentului care au p\u0103c\u0103tuit prin cuv\u00eent scriind laude la adresa lui Ceau\u015fescu \u2013 credem c\u0103 nu \u00ee\u015fi g\u0103sesc locul \u00een fruntea acestei Istorii<\/em>.\u201d<\/p>\n

Publicat \u00een revista \u201eMemoria\u201d, nr. 1 (38), 2002, pp. 9-14.<\/em><\/p>\n

Sursa: http:\/\/mircea-stanescu.blogspot.ro\/2007\/12\/reeducarea-ca-tem-de-istorie.html<\/a><\/p>\n

_______<\/p>\n

***<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0 P.S. Scriitorul Mihai R\u0103dulescu<\/strong>, un scriitor uitat? Ne este team\u0103 de adevar?\u00a0 De ce? T\u0103cerea, frica, \u00eenc\u0103 mai b\u00e2ntuie Rom\u00e2nia ortodocs\u0103 ! Prietenia cu cei mai mari duhovnici ai Neamului Rom\u00e2nesc, Arsenie Papacioc, Adrian F\u0103ge\u021beanu, Justin P\u00e2rvu, \u0219i mul\u021bi al\u021bii,\u00a0 a \u00eensemnat mult pentru profesorul Mihai R\u0103dulescu.<\/p>\n

Ce ascund dosarele vremurilor? Nu \u0219tiu \u0219i poate niciodat\u0103 nu vom \u0219tii…Interese \u0219i marginalizare…Poporul rom\u00e2n \u00een t\u0103cerea sa, \u0219tie c\u0103 mai devreme sau mai t\u00e2rziu fiecare \u00ee\u0219i va primi r\u0103splata…<\/p>\n

Acum “<\/strong>unde e el, acolo, s\u0103racul, nu mai are nevoie de a\u0219<\/em>a ceva<\/em>…<\/strong> ” Oare? Memoria colectiv\u0103 dispare \u0219i ea ? Nou\u0103 romanior: NE PASA! Apreciem c\u0103r\u021bile document, cele de ieri \u0219i cele de azi…Ce ne-am face dac\u0103 am deveni amnezici?\u00a0 Fostul de\u021binut politic , scriitorul Mihai R\u0103dulescu \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat locul printre ceilal\u021bi m\u0103rturisitori. “Rugul Aprins” \u00eenc\u0103 mai arde!<\/strong><\/p>\n


\nTimpul este cel care vr\u0103muie\u0219te! <\/strong><\/p>\n

Deja incep sa dispara materiale. http:\/\/www.litdedetentie.as.ro<\/strong><\/a><\/p>\n

Puteti citi si:<\/p>\n

http:\/\/www.procesulcomunismului.com\/marturii\/fonduri\/mradul\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.procesulcomunismului.com\/marturii\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.procesulcomunismului.com\/marturii\/fonduri\/rradina\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.procesulcomunismului.com\/marturii\/fonduri\/vatamaniucg\/muntele_marturisitor\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.procesulcomunismului.com\/marturii\/fonduri\/vatamaniucg\/filme\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.procesulcomunismului.com\/marturii\/fonduri\/roventu\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.procesulcomunismului.com\/marturii\/fonduri\/mart45_64\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.procesulcomunismului.com\/marturii\/fonduri\/pitesti\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.procesulcomunismului.com\/marturii\/fonduri\/basarabia\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.procesulcomunismului.com\/marturii\/fonduri\/grosu\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.procesulcomunismului.com\/marturii\/fonduri\/ibugan\/<\/a><\/p>\n

Mariana Gurza<\/em><\/p>\n

Timisoara<\/em><\/p>\n

***<\/p>\n

 <\/p>\n

DREP\u0162II PENTRU CEI NEDREP\u0162I<\/strong><\/p>\n

\u00a0Mihai R\u0103dulescu<\/strong><\/p>\n

\u00cen cursul prim\u0103verii lui 1956, c\u0103tre partea a doua a ei, c\u0103lduroas\u0103, bl\u00e2nd\u0103, prietenoas\u0103 \u2013, prezent \u00eentr-o diminea\u0163\u0103 la Biblioteca Institutului de Rela\u0163ii cu Str\u0103in\u0103tatea, din Bulevardul Daciei, unde nu f\u0103ceam gre\u015feala de a lipsi \u00een vreuna din zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, cum tratam seminariile \u015fi cursurile facult\u0103\u0163ii de filologie la cari eram \u00eenscris \u00een anul I \u2013, ridic\u00e2ndu-m\u0103 de la masa \u00eenc\u00e2nt\u0103rilor \u015fi \u00eendrept\u00e2ndu-m\u0103 spre locul unde mi-a\u015f fi putut aprinde o \u0163igar\u0103, mi-am aruncat ochii asupra c\u0103r\u0163ii citite de un alt t\u00e2n\u0103r. Am descifrat numele lui Bacovia, pe pagin\u0103. L-am privit curios pe cel care r\u0103sfoia tomul cu venera\u0163ie \u015fi un entuziasm abia re\u0163inut de sur\u00e2sul t\u0103cut. Era un b\u0103iat v\u00e2njos, bine hr\u0103nit, s\u0103n\u0103tos, cu bujori \u00een obraji, ce tr\u0103dau aerul bun ce-i str\u0103b\u0103tea pl\u0103m\u00e2nii de c\u00e2nd era pe lume. Castaniu luminos, p\u0103rul cu fir mai lung dec\u00e2t se purta pe atunci \u2013 pesemne \u00eencerc\u00e2nd un stil de tonsur\u0103 eminescian \u2013 era str\u0103b\u0103tut transversal de c\u00e2teva ondul\u0103ri. Ochii migdala\u0163i \u00eeng\u0103duiau s\u0103 cutreiere peste fil\u0103 ni\u015fte priviri senine \u015fi \u00eencrez\u0103toare, cu ape albastre. Nasul viguros, f\u0103r\u0103 a ie\u015fi, totu\u015fi din suprafa\u0163a fe\u0163ii \u00een mod sup\u0103r\u0103tor cumva, ca \u015fi rotunjirea buzelor ro\u015fii, a b\u0103rbiei, a pome\u0163ilor proeminen\u0163i, tr\u0103dau senzualitatea, pl\u0103cerea de a tr\u0103i. Cum mi\u015fcarea mea parc\u0103 i-ar fi trezit nevoia personal\u0103 de mi\u015fcare, \u00ee\u015fi mut\u0103 \u015fi el greutatea corpului pe t\u0103lpile pantofilor \u015fi m\u0103 ajunse din urm\u0103. Era cu c\u00e2\u0163iva centimetri mai scund ca mine, \u00eens\u0103 cl\u0103direa trupului s\u0103u \u2013 despre care francezul ar fi spus c\u0103 apar\u0163inea unui tip \u2018costaud\u2019 \u2013 \u00eel desemna mai rezistent la efortul fizic \u015fi, parc\u0103, beneficiind de o voin\u0163\u0103 mai puternic\u0103 dec\u00e2t aceea folosit\u0103 de mine s\u0103 m\u0103 descurc cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura sau alte \u00eendatoriri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu m-am putut re\u0163ine s\u0103-i vorbesc, deoarece parcurgea versurile poetului meu preferat, ceea ce mi-l f\u0103cea frate de suflet. \u015ei el se dovedi fascinat de b\u0103c\u0103uanul singular \u015fi, mai ales, bucuros c\u0103 descoperise acea bibliotec\u0103 public\u0103 unde plachetele acestuia nu erau epurate, cum st\u0103teau lucrurile \u00een toate celelalte biblioteci din \u0163ar\u0103. \u00cemi \u00een\u015fir\u0103 cu hilaritate entuziasmat\u0103 c\u00e2teva nume de scriitori rom\u00e2ni, desemna\u0163i \u00een imensa list\u0103 de c\u0103r\u0163i interzise publicat\u0103 de statul socialist \u00een dou\u0103, dac\u0103 nu trei, volume \u2013 primul monstruos de mare \u2013, litera\u0163i pe care, totu\u015fi, \u00eei g\u0103sise cuprin\u015fi, prin miracol, credea, \u00een fi\u015fierele din holul str\u0103b\u0103tut de noi. Nu era minune, ci Institutul ce tutela biblioteca beneficia de anumite deschideri, aiurea inexistente, tocmai pentru c\u0103 ne reprezenta, \u00eentr-un fel, \u00een alte \u0163\u0103ri \u2013 cu o imagin\u0103 fals democratic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P\u00e2n\u0103 \u00eentr-un sfert de ceas, m\u0103 \u00eentreb\u0103 dac\u0103, \u00een cursul vacan\u0163ei ce se apropia grabnic, l-a\u015f fi \u00eenso\u0163it acas\u0103, \u00een Bucovina, unde p\u0103rin\u0163ii \u00eel sf\u0103tuiser\u0103 s\u0103 revin\u0103 cu un coleg din Bucure\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am acceptat pe loc, apoi ne-am str\u00e2ns m\u00e2inile, rostindu-ne numele, pentru a ne ului unul pe cel\u0103lalt cu aceea c\u0103, de fapt, eram colegi de an, el student la limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, eu \u2013 la limba \u015fi literatura englez\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Precum se vede, toate le f\u0103ceam pe dos, \u00eentocmai ca \u015fi aceste planuri de var\u0103 urzite \u00eempreun\u0103 \u00eenainte de a ne fi cunoscut. Cele ce au urmat nu puteau dec\u00e2t s\u0103 confirme ast\u0103 ciud\u0103\u0163enie a unui comportament cu \u00eent\u00e2rziere adolescentin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din gara D\u0103rm\u0103ne\u015fti, unde cobor\u00e2r\u0103m din tren, pentru a ajunge \u00een comuna sa natal\u0103, Cost\u00e2na, aveam de trecut apa larg\u0103 a Sucevei prin vad, podul de beton, situat mai \u00een afara c\u0103ii noastre drepte, fiind pr\u0103bu\u015fit. Pe urmele lui Vasile Zvanciuc, \u00eemi \u00eencercam pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 abilitatea de a c\u0103lca din piatr\u0103 \u00een piatr\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fi lunecat b\u00e2ld\u00e2b\u00e2c \u00een und\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe malul cel\u0103lalt, ne a\u015ftepta tat\u0103l lui, cu c\u0103ru\u0163a. Ne-am c\u0103\u0163\u0103rat; p\u0103rintele a ales s\u0103 m\u00e2ie calul, noi s\u0103 st\u0103m \u00een co\u015f. Cur\u00e2nd am intrat \u00een comun\u0103. Ajun\u015fi \u00een dreptul bisericii, cu coada ochiului am b\u0103gat de seam\u0103 crucea mare cu care \u00ee\u015fi \u00eempodobi pieptul, desen\u00e2ndu-\u015fi-o acolo din v\u00e2rful a trei degete, noul meu prieten. Cobor\u00e2nd, str\u0103b\u0103t\u00e2nd ograda, intr\u00e2nd \u00een cas\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-ne am\u00e2ndoi s\u0103ruta\u0163i de maica sa, adev\u0103rat\u0103 clo\u015fc\u0103 uman\u0103, plin\u0103 de tandre\u0163e, c\u0103ldur\u0103, prevenire a oric\u0103ror nevoi sau dorin\u0163e, tat\u0103l lui Vasile \u00eei gr\u0103i soa\u0163ei sale despre schimbarea suferit\u0103 de fiul lor …datorit\u0103 mie: era vorba despre ampla cruce pe care \u015fi-o pusese scut pe piept, la venire. Am priceput c\u0103 Vasile, \u00eenainte de a descinde \u00een Capital\u0103, trecuse printr-o criz\u0103 de emancipare, iar acum voise s\u0103 \u00eemi \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze chipul model al b\u0103ietului de \u2018\u0163\u0103ran tradi\u0163ional\u2019, cu care m\u0103 momise \u00eentr-acolo; c\u00e2t despre rolul jucat de mine \u00een cumin\u0163irea lui, s\u0103 fim serio\u015fi! Dac\u0103 \u00ee\u015fi punea mintea, m-ar fi modelat cum o faci cu un bo\u0163 de noroi. At\u00e2ta m\u0103 fascina perspectiva de a cunoa\u015fte s\u0103teanul rom\u00e2n \u00een intimitatea existen\u0163ei sale zilnice \u00eenc\u00e2t, pentru a anula anii preceden\u0163i, to\u0163i c\u00e2\u0163i \u00eei num\u0103ram, pentru a-i anula \u00een favoarea preschimb\u0103rii mele, la r\u00e2ndul meu, \u00een pui de \u0163\u0103ran, m-a\u015f fi l\u0103sat p\u00e2n\u0103 \u015fi l\u0103b\u0103r\u0163at \u015fi resub\u0163iat \u00een form\u0103 nou\u0103, pe nicoval\u0103, de mult ce iubeam din carte opinca \u0163\u0103rii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De la mama lui am aflat despre fuga de acas\u0103 a b\u0103rbatului ei, urm\u0103rit de autorit\u0103\u0163i pentru a se \u00eenscrie cu tot avutul \u00een \u2018\u00eentov\u0103r\u0103\u015firea agricol\u0103\u2019 \u015fi despre nop\u0163ile d\u00e2rd\u00e2ite de ea \u00eens\u0103\u015fi \u00een p\u0103pu\u015foi, pentru evitarea comisiei ce f\u0103cea prin ogr\u0103zile oamenilor incursiuni aduc\u0103toare de groaz\u0103, dup\u0103 c\u0103derea \u00eentunericului, cu acela\u015fi scop. De la ea am m\u00e2ncat, \u00een dou\u0103 luni, vreo \u015fapte g\u00e2\u015fte, g\u0103tite \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fte. \u00cen Cost\u00e2na m-am \u00eendr\u0103gostit de unica \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare de g\u0103sit \u00een memoria mea sentimental\u0103, al c\u0103rei nume de legend\u0103 \u2013 Oltea \u2013 de bun\u0103 seam\u0103 c\u0103 mi-a \u00eenfl\u0103c\u0103rat \u00eenchipuirea \u015fi patriotismul, mai mult dec\u00e2t s\u0103 zic c\u0103 boiul ei mi-ar fi aprins nesocotin\u0163a ce-mi dogorea din cuptorul v\u00e2rstei. Vasile m-a dus la o nunt\u0103 s\u0103teasc\u0103, peste munte, noaptea, prin p\u0103dure, lumin\u00e2ndu-mi c\u0103rarea cu felinarul. Pe malul Sucevei am cules pentru prima \u015fi ultima oar\u0103 folclor \u0163ig\u0103nesc de deten\u0163ie \u2013 de Canal! \u2013 \u00een limba originar\u0103, dar \u015fi \u00een variant\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Atunci am renun\u0163at la farafast\u00e2curile moderniste \u00een versuri \u015fi m-am l\u0103sat sc\u0103ldat de ritmurile populare \u015fi de prospe\u0163imea imagisticii din ghicitori \u015fi strig\u0103turi. Zvanciuc m-a condus la m\u0103n\u0103stirea cu turl\u0103 de piatr\u0103 sculptat\u0103 \u2013 zbor \u00eempietrit \u2013 a Dragomirnei, unde am dormit pe ni\u015fte saltele de ne \u00eengropau \u00een uitare, \u00een apartamentul metropolitan, \u015fi m-a readus kilometri \u00eentregi prin codru, de am v\u0103zut primul gu\u015fter din via\u0163a mea; \u015fi tot atunci m-a deprins s\u0103 culeg ciuperci, el \u00eempletind, \u00een acest scop, un co\u015f de nuiele comod de purtat \u015fi, oricum, binevenit. El mi-a ar\u0103tat casa lui Ciprian Porumbescu \u015fi aceea a\u00a0 preotului culeg\u0103tor de folclor Tudor Pamfile, plin\u0103 de manuscrise inedite \u015fi, cu toate aceea, interzise tiparului. Pe uli\u0163ele Sucevei am apucat s\u0103 v\u0103d \u015fi eu un profesor de liceu de odinioar\u0103, str\u0103b\u0103t\u00e2nd caldar\u00e2mul \u00een frac verde \u00eenchis ca frunza de vi\u015fin. Ne-am aflat \u00eempreun\u0103, tot acolo, taman c\u00e2nd arheologii, au descoperit beciurile unei case boiere\u015fti, unde se ascunseser\u0103, poate pe timpul lui Petru Rare\u015f, comori, de spaima t\u0103tarilor r\u0103pitori de codane \u015fi aur. \u015ei, \u00een ultimul r\u00e2nd \u015fi cel mai important, cu Vasile ne-am afundat \u00een saltele de puf la m\u0103n\u0103stirea Dragomirna, \u00een apartamentul Mitropolitului, unde a doua zi la de\u015fteptare un fr\u0103\u0163ior de m\u0103n\u0103stire de vreo paisprezece ani\u015fori ne-a adus pe o tav\u0103 dou\u0103 c\u0103ni de lapte cald muls atunci, \u015fi am \u00eennoptat \u00een acela\u015fi pat, \u00een casa familiei Eminovici, din Ipote\u015fti. A fost o vacan\u0163\u0103 suficient\u0103 s\u0103 m\u0103 for- meze pe tot restul vie\u0163ii, datorit\u0103 acelui fl\u0103c\u0103u \u00eent\u00e2lnit la biblioteca Institutului de Rela\u0163ii cu Str\u0103in\u0103tatea din Bucure\u015fti, pe care, nu peste multe luni urma s\u0103 o evoc cu drag la Jilava \u00eempreun\u0103 cu Nicolae Balot\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 R\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-mi un examen am\u00e2nat, m-am gr\u0103bit cel dint\u00e2i spre Capital\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd m-a ajuns din urm\u0103 Vasile, peste vreo s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103-zece zile, eram afundat \u00een cea mai de ne\u00eenchipuit experien\u0163\u0103 cultural\u0103 ce aveam s-o tr\u0103iesc: frecventarea pictorului Ion \u0162uculescu, \u00een propriu-i apartament din strada Lizeanu, unde, cu mari eforturi, izbutise s\u0103 ob\u0163in\u0103 dispensa de a deschide prima sa expozi\u0163ie sub comunism, p\u00e2n\u0103 atunci fiindu-i interzis \u2013 cam des apare acest cuv\u00e2nt, nu? \u2013 p\u00e2n\u0103 \u015fi s\u0103 picteze \u015fi risc\u00e2nd arestarea \u015fi condamnarea pentru spionaj dac\u0103 ar fi fost prins \u2018ie\u015find la peisaj\u2019, cum nu i se d\u0103duse adeverin\u0163\u0103 de la Uniunea Arti\u015ftilor Plastici Rom\u00e2ni pentru dreptul de a picta \u00een aer liber.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Apoi, m-am v\u00e2r\u00e2t p\u00e2n\u0103-n g\u00e2t \u00eentr-o afacere politic\u0103 studen-\u0163easc\u0103, prin realizarea c\u0103reia n\u0103d\u0103jduiam s\u0103 piar\u0103 comunismul din \u0163ar\u0103 pe vecie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Peste \u015fase luni de la re\u0163inerea mea, am fost depus la Tribunalul Militar. Avocatul \u00eemi confie c\u0103 p\u0103rin\u0163ii mei insistau mult, prin mijlocirea sa, s\u0103 numesc ni\u015fte martori ai ap\u0103r\u0103rii, pentru ca procesul s\u0103 decurg\u0103 normal \u015fi s\u0103-mi creez \u2013 zicea el \u2013 oarecari \u015fanse. Luat astfel, nu am putut ceda amestecului de cinism, n\u0103scut peste nop\u0163ile celor aproximativ o sut\u0103 optzeci de zile ce m\u0103 desp\u0103r\u0163eau de acel mine \u00eensumi flu\u015fturatic \u015fi indiferent la soarta proprie ce fusesem \u00eenainte de arestare, nu am putut ceda, spuneam, amestecului de cinism \u015fi matur\u2013 amar\u0103 cunoa\u015ftere a minciunilor a\u015fa-zisei legalit\u0103\u0163i cu care m\u0103 confruntam \u015fi am rostit numele lui Vasile. Poate \u015fi al altora, nu-mi mai amintesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La data cuvenit\u0103, Vasile intr\u0103 \u00een sala tribunalului din strada Negru-Vod\u0103 \u015fi, cu curajul pentru care \u00eel admirasem \u00een cursul vacan\u0163ei abia trecute, afirm\u0103 multe lucruri frumoase despre mine \u015fi mai ales c\u0103 s-a mirat c\u0103 eram acuzat pentru preocup\u0103ri politice, c\u00e2nd eu \u00eemi petrecusem dimine\u0163i \u015fi dup\u0103-amieze \u00een expozi\u0163ia pictorului Ion \u0162uculescu. Mi-a trecut un fier ro\u015fu prin inim\u0103: \u2018Dac\u0103 \u00eel vor lua \u015fi pe Maestru la \u00eentreb\u0103ri despre ce voi fi vorbit eu acolo!?\u2019<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Abia peste patru ani, dup\u0103 eliberare, am aflat de la p\u0103rin\u0163ii mei c\u0103 Vasile Zvanciuc, mutat \u00eentre timp la c\u0103minul din Matei Voevod, venise \u00eentr-o zi pe nepus\u0103 mas\u0103 \u2013 probabil dup\u0103 ce avocatul meu \u00eel desemnase ca martor al ap\u0103r\u0103rii \u2013 s\u0103 le povesteasc\u0103 \u00een ce hazna se desf\u0103\u015fura formarea noastr\u0103, a studen\u0163ilor acelor timpuri. Fusese chemat de prodecanul filologiei, Ion Coteanu, \u015fi acesta \u00eei ceruse s\u0103 semneze o declara\u0163ie c\u0103 a\u015f fi fost dependent de droguri, mai exact opioman. Vasile refuzase. I se d\u0103duse timp s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 faptul c\u0103 astfel \u2018st\u0103teau lucrurile cu adev\u0103rat\u2019\u2026 El \u00eei vizitase pe tat\u0103l \u015fi mama mea, s\u0103-\u015fi \u00eent\u0103reasc\u0103 sufletul, mai ales c\u0103 i se specificase a fi urmat excluderea lui din universitate, de nu-\u015fi for\u0163a min\u0163ile s\u0103 recunoasc\u0103 ceea ce i se afirmase despre mine. Vizit\u00e2ndu-i, mai mult dorea s\u0103-i avertizeze pe p\u0103rin\u0163ii mei \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ce anume trebuiau s\u0103 se fi a\u015fteptat a auzi la proces. \u00centre paranteze, se cuvine s\u0103 se afle c\u0103, \u00een timpul Revolu\u0163iei din \u201989 \u015fi dup\u0103 ea, c\u00e2nd \u00een Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii studen\u0163imea lupta prin mar\u015furi ale t\u0103cerii sau sub b\u00e2tele minierilor \u015fi securi\u015ftilor din fruntea lor, acela\u015fi Coteanu, ajuns director al Institutului de Lingvistic\u0103, a venit la televiziune s\u0103 protesteze \u00eempotriva studen\u0163imii insubordonate. Exact ca odinioar\u0103\u2026!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Va s\u0103 zic\u0103 Vasile luase hot\u0103r\u00e2rea de a r\u0103m\u00e2ne pe aceea\u015fi pozi\u0163ie, adic\u0103 s\u0103 nu accepte a depune m\u0103rturiile mincinoase ce-i erau impuse de Ion Coteanu, sub amenin\u0163\u0103ri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei l-au dat afar\u0103 din facultate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 fi trecut vreo zece ani de la liberarea mea din spitalul Slobozia, unde ajunsesem din lag\u0103rul de munc\u0103 for\u0163at\u0103 Luciu-Giurgeni, c\u00e2nd a avut loc lansarea primei mele c\u0103r\u0163i originale: \u201cShakespeare \u2013 un psiholog modern\u201d, la Teatrul Na\u0163ional din Cluj. \u00cen acel ora\u015f locuia acum Vasile. Ne-am dat \u00eent\u00e2lnire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am aflat c\u0103, dup\u0103 exmatricularea lui, s-a prezentat la un nou examen de admitere, \u00een alt centru universitar. A fost l\u0103sat s\u0103 promoveze un an, doi, \u015fi a fost iar\u0103\u015fi exmatriculat. Nu a acceptat s\u0103 se lase \u00eengenunchiat. A luat-o de la \u00eenceput, aiurea. Acela\u015fi joc. A \u00eenv\u0103\u0163at leg\u0103toria de c\u0103r\u0163i, s\u0103 nu mai depind\u0103 doar de banii p\u0103rin\u0163ilor. \u00cenc\u0103 o dat\u0103 s-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat la un examen de admitere. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 i s-a \u00eeng\u0103duit s\u0103 mai urmeze cursurile vreo doi ani. Pe urm\u0103, i s-au \u00eencheiat socotelile \u015fi \u00een acea facultate. P\u00e2n\u0103 ce, a patra oar\u0103, dac\u0103 \u0163in bine minte, se mir\u0103 \u015fi el c\u00e2nd se v\u0103zu \u00eenc\u0103 student \u015fi \u00een anul terminal, la filosofie, la Cluj. \u00cen apropiere de sf\u00e2r\u015fitul facult\u0103\u0163ii, fu chemat de un domn\u00a0 \u2013\u00a0 da, un domn! \u2013 care era \u015fi factor de r\u0103spundere politic\u0103. Acesta sp\u0103l\u0103 ru\u015finea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului universitar rom\u00e2nesc: \u00eel \u00eencuno\u015ftin\u0163\u0103 c\u0103 \u015ftia tot despre toate necazurile lui, dar c\u0103 nu socotea c\u0103 ar fi fost un du\u015fman de clas\u0103 \u015fi c\u0103 \u00eei \u00eencuviin\u0163a luarea licen\u0163ei. \u00cel mai \u00eendrum\u0103 ca, dac\u0103 inten\u0163iona s\u0103 duc\u0103 o via\u0163\u0103 pa\u015fnic\u0103, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu postul \u00een Cluj, sub ochii s\u0103i aten\u0163i. Astfel, c\u00e2nd l-am \u00eent\u00e2lnit eu, Vasile era lector universitar, cu norma \u00een cercetare, la institutul de filosofie al Academiei. Acum se poate s\u0103 fie cineva mult mai important, \u00een afara faptului c\u0103 este poet, a\u015fa cum l-am cunoscut dintotdeauna. Eu i-am editat at\u00e2t volumul de versuri c\u00e2t \u015fi dou\u0103 c\u0103r\u0163i de istorie a filosofiei, sub numele Vasile Zv\u0103ncescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru ca cititorul s\u0103 mai afle ceva despre Vasile, \u00een afar\u0103 de m\u0103rturia precedent\u0103 privitoare la caracterul f\u0103r\u0103 pat\u0103 al acestui t\u00e2n\u0103r care a fost victima prieteniei ce a purtat-o unui alt t\u00e2n\u0103r prea romantic \u015fi prea pu\u0163in cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt \u2013 acela fiind eu, o m\u0103rturisesc cu tot regretul \u2013 sunt dator s\u0103 istorisesc o \u00eent\u00e2mplare stranie de care am avut parte \u00een satul M\u0103n\u0103stirea Humor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Petrec\u00e2nd acolo de mai multe zile, \u00een umbra frescelor miraculos de frumoase \u015fi a turnului adiacent, m\u0103 \u00eendreptam dup\u0103 pr\u00e2nz spre biseric\u0103. Am b\u0103gat de seam\u0103 de la distan\u0163\u0103 un autocar din care descinseser\u0103 turi\u015fti, care acum se \u00eentorceau la vehicol. Pentru a evita aglomera\u0163ia lor zgomotoas\u0103, am cotit astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103-i las \u00een urm\u0103, inten\u0163ion\u00e2nd s\u0103-mi recuperez priveli\u015ftea paradisiac\u0103 numai dup\u0103 abandonarea locului de c\u0103tre invadatori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ce m-am dep\u0103rtat de stolul str\u0103inilor cu vreo dou\u0103zeci de pa\u015fi, aud dinapoi un glas b\u0103rb\u0103tesc, prietenos \u015fi vesel:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 \u201cMihai! Mihai R\u0103dulescu! Hei, Mihai!\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 M-am r\u0103sucit pe c\u0103lc\u00e2ie degrab\u0103. De\u015fi nu recunoscusem vocea, era limpede un cunoscut. Acela, un ins c\u0103tre patruzeci de ani, \u00eenalt, cu umeri largi, cu c\u0103ma\u015fa descheiat\u0103 la piept nu numai datorit\u0103 c\u0103ldurii, ci l\u0103s\u00e2nd \u015fi impresia unui nobil \u015fi boem dezinteres pentru cum ar\u0103ta, \u00eemi f\u0103cea semne \u00eenc\u00e2ntate cu bra\u0163ul, dac\u0103 nu chiar cu bra\u0163ele am\u00e2ndou\u0103. M-am gr\u0103bit c\u0103tre el, la fel de nedumerit ca \u015fi p\u00e2n\u0103 atunci: cine putea fi?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 \u201cSunte\u0163i Mihai R\u0103dulescu?\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 \u201cDa. Eu sunt\u2026\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 \u201cAndone m\u0103 numesc\u2026\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 \u201cNe cunoa\u015ftem?\u201d, l-am \u00eentrebat st\u00e2njenit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 \u201cNu chiar. Eu v\u0103 cunosc; d-voastr\u0103 pe mine, nu.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 \u201cDe unde m\u0103 cunoa\u015fte\u0163i \u015fi cum de eu\u2026nu?\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 \u201cDe la Vasile Zvanciuc.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 \u201cAdic\u0103, el\u2026 cum\u2026? Ne-am cunoscut \u00een Cost\u00e2na sau unde?\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 \u201cNiciodat\u0103 \u015fi nic\u0103ieri. Vasile mi-a vorbit de d-voastr\u0103 \u015fi \u2026v-am recunoscut!\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103rmanul fratele meu Vasile \u2013 dup\u0103 c\u00e2te ai suferit de pe urma mea, s\u0103 m\u0103 mai \u015ftii descrie cu at\u00e2ta \u2026dragoste!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei a\u015f mai ad\u0103uga un cuv\u00e2nt. Dup\u0103 un nenorocit accident vascular cerebral, ce l-a l\u0103sat \u00eentins pe podea, singur \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103, p\u00e2n\u0103 ce a fost descoperit de careva \u015fi salvat, Vasile mi-a dat un telefon. C\u00e2t\u0103 c\u0103ldur\u0103 era \u00een glasul lui!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 \u201cMihai, dac\u0103 vrei s\u0103 mai petreci o var\u0103 la Cost\u00e2na, gr\u0103be\u015fte-te! O s\u0103 v\u00e2nd casa\u2026\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vasile, de\u015fi nu st\u0103m de vorb\u0103 mai niciodat\u0103, \u015ftie ce a \u00eensemnat Cost\u00e2na \u00een existen\u0163a mea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 \u00eencheierea acestor r\u00e2nduri, sper s\u0103 afle \u015fi ce a \u00eensemnat el \u00een existen\u0163a mea.<\/p>\n

Mihai R\u0103dulescu<\/strong><\/p>\n

P.S. Cititorul este rugat s\u0103 acceseze site-ul www.litdedetentie.as.ro<\/a><\/p>\n

pentru a afla mai multe despre condi\u0163ia intelectualilor rom\u00e2ni sub comunism, din scrierile mele: \u201c\u00censemn\u0103ri pe \u201cCalendarul meu\u201d de Radu Gyr, \u201cHrandt\u201d (\u00eembog\u0103\u0163it cu o galerie de laviuri) \u015fi \u201c\u201cRugul Aprins\u201d de la Antim la Aiud\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“\u00cen cele ce urmeaz\u0103 dorim s\u0103 prezent\u0103m primul volum din ampla lucrare a lui Mihai R\u0103dulescu (din care au ap\u0103rut [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14734","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14734","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14734"}],"version-history":[{"count":12,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14734\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14737,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14734\/revisions\/14737"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14734"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14734"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14734"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}