{"id":14818,"date":"2013-08-19T12:12:15","date_gmt":"2013-08-19T12:12:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14818"},"modified":"2013-08-19T12:19:55","modified_gmt":"2013-08-19T12:19:55","slug":"radu-gyr-studentimea-si-idealul-spiritual","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/08\/19\/radu-gyr-studentimea-si-idealul-spiritual\/","title":{"rendered":"Radu Gyr: “Studen\u021bimea \u0219i idealul spiritual”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>“Bucuriei mele de a fi fost poftit de c\u0103tre tineretul intelectual al Craiovei s\u0103 cuv\u00e2ntez despre aspiratiile si idealul studentimii de azi, ca unul al c\u0103rui suflet simte o solidaritate deplin\u0103 cu \u00eentreaga dinamic\u0103 a viselor tinerilor c\u0103rturari de pe b\u0103ncile universit\u0103tii , acestei prime bucurii i se al\u0103tur\u0103, desigur, bucuria de a conferentia \u00een orasul \u00een care am copil\u0103rit cu toat\u0103 limpezimea anilor mei de-atunci, am scol\u0103rit si, mai t\u00e2rziu, am vibrat cu toate fr\u0103m\u00e2ntatele l\u0103ute ale adolescentei mele.<\/p>\n

Au fost ani, aici, \u00een inima Olteniei, peste care am trecut, cu azururile z\u0103rilor boltite pe suflet : ani, \u00een a c\u0103ror lumin\u0103 m-am \u00eemb\u0103iat ca-n apele de miere ale Amaradiei si pe care n-am s\u0103-i pot uita niciodat\u0103.<\/p>\n

\u00ceng\u0103duiti-mi , deci, ca aceste dint\u00e2i cuvinte ale mele s\u0103 fie, \u00een acelasi timp, un salut adus tineretului c\u0103rtur\u0103resc de care m\u0103 stiu legat cu veriga de foc a aceluiasi ideal si un omagiu \u00eenchinat orasului unde mi-am pl\u00e2ns lacrimile primelor deceptii si unde mi-a \u00eenseninat obrajii sur\u00e2sul bucuriilor priore.<\/p>\n

C\u0103ci dac\u0103, uneori, rigiditatea f\u0103r\u0103 nici o raz\u0103 de comprehensiune pentru sufletului copilului, a unui director de liceu boln\u0103vicios , a \u00eenveninat ultimii ani de scoal\u0103 ai liceanului care am fost, am \u00eent\u00e2lnit, \u00een schimb, sfatul de dasc\u0103l luminat, dragostea sf\u00e2nt\u0103 pentru art\u0103, \u00eendemnul si \u00eencurajarea profesorului meu iubit, C. D. Fortunescu, \u00een casa deschis\u0103 ca un z\u00e2mbet, a poetei Elena Farango, unde amfitrioana, cu marea ei aristocratie sufleteasc\u0103, a asternut catifele peste \u00eenceputurile mele literare, apoi \u00eentreg sirul de prietenii, dragi mie si azi, primele av\u00e2nturi literare \u2013 si l\u00e2ng\u0103 acest entuziasm cu aripi al adolescentei mele-, prietenia lilial\u0103 si ochii tristi de t\u00e2n\u0103r voevod bolnav ai scumpului meu Milcu, poetul cu inim\u0103 de crin si cu z\u0103pezile topite \u00eentr-un morm\u00e2nt, pe care amintirile \u2013 br\u0103t\u0103ri la gleznele mortii \u2013 mi-or arde, totdeauna, v\u00e2lv\u0103t\u0103ile lor de topaz, \u00een acele ore m\u0103t\u0103soase si pure ale reculegerii depline.<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul de ieri, t\u00e2n\u0103rul de acum. <\/em><\/p>\n

Si fiindc\u0103 am \u00eentreprins o palid\u0103 incursiune \u00een amintiri, s\u0103-mi dati voie s\u0103-mi retr\u0103iesc \u00een clipele de fat\u0103, c\u00e2teva din st\u0103rile mele sufletesti, \u00een preajma v\u00e2rstei de 19 ani, c\u00e2nd, sf\u00e2rsind liceul, m\u0103 preg\u0103team s\u0103 intru \u00een universitate.<\/p>\n

Aceast\u0103 aducere aminte a unor st\u0103ri interioare \u00eemi serveste nu numai de c\u0103r\u0103ruie initial\u0103 spre miezul conferintei mele, dar, mai ales, de identificare a procesului meu l\u0103untric de atunci, cu fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile sufletesti ale majorit\u0103tii camarazilor mei de generatie. T\u00e2n\u0103rul, a c\u0103rui configuratie psihic\u0103 m\u0103 voi str\u0103diu s\u0103 o fixez acum \u00een c\u00e2teva linii largi, nu e simpla imagine a celui ce v\u0103 vorbeste.<\/p>\n

El coincide prin sufletu-i de atunci, cu c\u00e2teva sute, cu c\u00e2teva mii de tineri dintr-o aceeasi epoc\u0103, mai putin senin\u0103 de cum ati crede-o, mai tulbure, prin viscole interioare, de cum s-ar fi p\u0103rut.<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul, cercetat acum, caz de sincronism psihologic, poate creea un prototip : prototipul adolescentului pe punctul de a-si ispr\u0103vi studiile secundare si de a p\u0103trunde \u00een facultate, adolescent cu aripi mari deschise pentru zbor, dar dezorientat \u00een fata z\u0103rilor am\u0103gitoare, nestiind spre care puncte cardinale s\u0103-si \u00eendrume zborul ; cu cascade si luminisuri l\u0103untrice , dar si cu lunec\u0103ri si pov\u00e2rnisuri ; cu aprinderi dar si cu l\u00e2ncezeli ; si mai cu seam\u0103 cu vii r\u0103ni s\u00e2nger\u00e2nde peste care nu se apleca \u00eentelegerea m\u00e2ng\u00e2ietoare a vreunei m\u00e2ini. . . Un t\u00e2n\u0103r inegal, \u00eenaripat si difuz totodat\u0103 ; fl\u0103m\u00e2nd de aspiratii, dar f\u0103r\u0103 a avea o ax\u0103 a lor ; apt pentru un ideal dar taton\u00e2ndu-l \u00een obscurit\u0103ti si confuzii ; derutat de stiint\u0103 si de lecturi variate si inegale ; cu \u00eenceputuri de ostilit\u0103ti fat\u0103 de generatiile precedente ; \u00eencerc\u00e2nd prin vis\u0103toria unei etice noi, revolte, dar incapabil de intensitate reactionar\u0103 ; sincer<\/em><\/strong>, dar nestiind cum s\u0103-si canalizeze sinceritatea.<\/p>\n

Vag\u0103 si disparat\u0103 frond\u0103 diletant\u0103 \u00eempotriva ipocriziei trecutului ; capabil, prin structur\u0103, de spiritualitate dar neorganizat definitiv spiritualiceste si discontinuu. Torturat de \u00eentreb\u0103ri si am\u0103git de formule ; momit, superficial, de etichete sonore dar vide de esente si adev\u0103r , cum acea republic\u0103 universal\u0103 visat\u0103 de materialismul istoric al lui Marx, care, totusi, nu avea ancore mari, otgoane puternice, \u00een sufletul adolescentului. T\u00e2n\u0103r , a c\u0103rui substant\u0103 sta gata s\u0103 se deschid\u0103 receptiei unui ideal nationalist, pe care t\u00e2n\u0103rul totusi \u00eel ocolea, \u00eel evita \u00een procesul s\u0103u psihic, fie din cauza mirajului vremelnic al formulelor de \u201euniversalitate\u201d si pretins \u201eumanitarism\u201d, fie din cauza scepticismului pe care i-l inspirau, laolalt\u0103, emfatismul, inflatia de demagogism si sterpele discursivit\u0103ti patriotarde ale anumitor insi politici \u2013 s\u0103rmane clocote de carton.<\/p>\n

T\u00e2njind subterane energii, pe care dezorientarea si lipsa de front comun al unei generatii le tineau \u00een pasivitate, t\u00e2n\u0103rul pe care vi-l prezint si care eram mai multi \u00eempreun\u0103, se caracteriza, cu deosebire, prin izolare<\/em><\/strong>, prin singur\u0103tatea<\/em><\/strong> care-l detasa de ansambluri spirituale, si care, c\u00e2nd reprezenta o valoare singular\u0103, \u00eel sih\u0103stria \u00eentr-un hermetism de fildes, \u00eentr-o impasibilitate de aderente la psihicul colectiv.<\/p>\n

Peste absenta de directiv\u0103 si peste mobilitatea interioar\u0103, plutea, asa dar, drama neintegr\u0103rii \u00eentr-o colectivitate sufleteasc\u0103, \u00een unitatea spiritual\u0103 a unei generatii .<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r , asa \u00eel v\u0103d retrospectiv pe t\u00e2n\u0103rul , foarte t\u00e2n\u0103rul si proasp\u0103t student din primii 5-6 ani care au urmat sf\u00e2rsitului r\u0103zboiului , si asa m\u0103 v\u0103d, \u00eend\u0103r\u0103t , peste um\u0103rul vremii, si pe mine, pe o parte din mine<\/em><\/strong> care eram. . .<\/p>\n

M\u0103 preg\u0103team pentru Bucurestii universitari, cu av\u00e2nturi, dar f\u0103r\u0103 zale si gata de \u00eengenuncheri la orice retezare a unei aripi de vis. Cu limpezimile apelor mele tulburate de bulg\u0103rii zv\u00e2rliti din afar\u0103. Temperament de r\u0103zvr\u0103tit si totusi timid si dibuindu-m\u0103 confuz. . . Cu o roat\u0103 mare de aur si fl\u0103c\u0103ri alerg\u00e2nd prin mine, dar care nu avea osie. Cu aspiratii multiple dar f\u0103r\u0103 ax\u0103 central\u0103 ; cu zeci de idealuri, dar f\u0103r\u0103 un ideal <\/em><\/strong>; ispitit \u00een art\u0103 de insurectia noilor forme poetice fat\u0103 de dogmatismul clasicismului si de traditie.<\/p>\n

O, dar a venit cur\u00e2nd, foarte cur\u00e2nd, marea g\u0103sire de sine<\/em><\/strong>. Au venit ancorele si r\u0103d\u0103cinile de argint, care l-au fixat pe t\u00e2n\u0103r \u00eentr-o disciplin\u0103 spiritual\u0103 ! Crepusculului dezorient\u0103rilor i-a urmat intersectia tuturor planurilor interioare \u00eentr-un punct central numit ideal : idealul unei generatii.<\/p>\n

\u00cen ciuda perioadei postbelice de agitatie continu\u0103, de crunt materialism, de haos si cinism, de superficialitate si de dezert\u0103ri de la idealuri, tineretul c\u0103rtur\u0103resc rom\u00e2n \u2013 singurul valabil prin contributia-i spiritual\u0103 \u2013 si-a aflat un echilibru, prin ridicarea unui stindard comun, prin \u00eenchegarea unui front al generatiei noi, cu exponentul de baz\u0103 : studentimea.<\/p>\n

S-a trecut de zece ani de c\u00e2nd tineretul studentesc lucreaz\u0103 temeinic la ad\u00e2ncirea albiei idealului unic si la consolidarea digurilor sale de paz\u0103. Ast\u0103zi, pe acest mare santier al spiritului, opera <\/em><\/strong>e aproape sf\u00e2rsit\u0103. Cei peste zece ani de trud\u0103 au dus la o constructie de grele arm\u0103turi , si nu la un beteag prepeleag de sindril\u0103.<\/p>\n

Trebuie rostit limpede : marea catastrof\u0103 care p\u0103rea c\u0103 amenint\u0103 cu distructia generatia t\u00e2n\u0103r\u0103 si care nu consta dec\u00e2t \u00een absenta \u2013 vremelnic\u0103 din fericire \u2013 a idealului comun de generatie, a fost \u00eenl\u0103turat\u0103 .<\/p>\n

Pentru a d\u0103rui un ideal etic si un ideal national tineretului c\u0103rtur\u0103resc , dar mai cu seam\u0103 pentru a-l constitui \u00een generatie \u2013 caracterizat\u0103 prin prezenta unei singure axe de aspiratii \u2013 a trebuit s\u0103 existe \u00een universit\u0103ti , \u00een afara prelegerilor universitare, o alt\u0103 scoal\u0103 , mai ad\u00e2nc\u0103, a spiritului, care s\u0103 cimenteze valori \u00eentr-o etic\u0103 nou\u0103 si un crez nou.<\/p>\n

Aceast\u0103 scoal\u0103, mijind \u00een \u00eenceputuri oarecum superficiale, manifestate extern printr-o reactie \u00eempotriva infiltratiei evreiesti \u00een facult\u0103ti si, c\u00e2tva timp, dup\u0103 aceea, \u00eempotriva comunismului a c\u0103rui faz\u0103 initial\u0103 de incubatie ameninta chiar o parte din tineretul universitar, a canalizat treptat energiile, le-a dat o directiv\u0103 \u00een profunzime, un echilibru si o disciplin\u0103. O rar\u0103 disciplin\u0103.<\/p>\n

N-as vrea s\u0103 \u00eent\u00e2mpin sur\u00e2suri de ne\u00eencredere, accentu\u00e2nd asupra acestei discipline.<\/p>\n

Multi dintre domniile-voastre n-au avut cum si c\u00e2nd s-o cunoasc\u0103. Dar poate c\u0103 tot au putut s-o \u00eentrez\u0103reasc\u0103 , \u00eentr-unul din aspectele ei : congresul studentesc de la Craiova, din preajma s\u0103rb\u0103torilor Pastilor.<\/p>\n

Energie si ordine. Ordine,<\/em><\/strong> fiindc\u0103 acesta era cuv\u00e2ntul conduc\u0103torilor studentimii.<\/p>\n

Eu vin din mijlocul marei studentimi verzi, pe care o cunosc, c\u0103reia \u00eei analizez, perpetuu, manifest\u0103rile si care m\u0103 uimeste prin transfigurarea, de c\u00e2tiva ani \u00eencoace, a tineretului rom\u00e2n. Cuv\u00e2ntul meu este sincer si relateaz\u0103 numai st\u0103ri de fapt.<\/p>\n

Evident, aceast\u0103 lupt\u0103 de senin\u0103t\u0103ti si bronzuri pentu o disciplin\u0103 si un ideal, a mers paralel cu boicotul pornit de cei cuprinsi de panic\u0103 \u00een fata \u00eencadr\u0103rii tineretului \u00eentr-un ideal de autentic nationalism, de purit\u0103ti morale si de lichidare a falselor valori si a formulelor dubioase. Era boicotul unui politicianism meschin si corupt, al\u0103turi de boicotul iudeo-masonic ! Ani de zile, o \u201eanumit\u0103\u201d pres\u0103, aceea a S\u0103rindarului , mistificatoare si potrivnic\u0103 oric\u0103rui sf\u00e2nt ideal rom\u00e2nesc, a \u00eencercat s\u0103 stropeasc\u0103 numai cu mocirle azurul unui suflet nou care se n\u0103stea limpede si cu aripi de soim.<\/p>\n

Si peste toate z\u0103gazurile si boicoturile, noua generatie si-a f\u00e2lf\u00e2it flamura si a c\u0103lcat \u00eenainte spre consolidarea spiritual\u0103.<\/p>\n

Au fost m\u0103r\u0103cini, m\u00e2rs\u0103vii si sfor\u0103rii de culise care i-au stat \u00een cale. . .Au fost prigoane lungi, cu tinte de bocanci scr\u00e2snind pe t\u00e2n\u0103r\u0103 carne strivit\u0103 ; au fost pusc\u0103rii largi si mucede, \u00een care a bolit si a fl\u0103m\u00e2nzit \u2013 luni \u00eentregi \u2013 floarea tineretului rom\u00e2nesc. . .<\/p>\n

Dar acest tineret n-a mai putut fi \u00eenfr\u00e2nt. Acest tineret n-a mai c\u0103zut \u00een genunchi, ca odinioar\u0103 la primele deceptii. Inima lui crescuse prea mare si suna acum ca un clopot de verde clestar , \u00een fream\u0103t ad\u00e2nc, peste \u00eentreaga tar\u0103. Acuma nu mai erau izol\u0103ri<\/em><\/strong> si singur\u0103t\u0103ti<\/em><\/strong>, dezol\u0103ri si dezorient\u0103ri, simpli tineri r\u0103zletiti si \u00eempr\u0103stiati , tulburi si \u00eentreb\u00e2ndu-se fiecare ce vor. . .<\/p>\n

Acum era un tineret omogen, ferecat \u00een fierul unei energii colective, construit sufleteste si dinamic, ridic\u00e2nd o rezistent\u0103 moral\u0103 ca un bloc de cremene.<\/p>\n

Un tineret \u00een\u0103ltat la rangul de generatie cu unitate de ideal. <\/em><\/strong><\/p>\n

De aceea pusc\u0103riile \u00een care s-a bolit si s-a murit chiar au fost senine.<\/p>\n

De aceea cizmele care sf\u0103r\u00e2mau carnea tineretului prigonit au st\u00e2rnit c\u00e2ntece si nu lacrimi.<\/p>\n

Cauzele care au tinut tineretul departe de un ideal comun. <\/em><\/p>\n

Dar dac\u0103, proced\u00e2nd la sinteza structurii sufletesti a tineretului universitar actual afl\u0103m substanta unui ideal energetic, ne apare ca fireasc\u0103 \u00eentrebarea : care au fost, atunci, cauzele care au tinut tineretul, \u00een primii ani de dup\u0103 r\u0103zboi , departe de un ideal comun ?<\/p>\n

Era oare, exclusiv, imposibilitatea de adaptare la spiritualitatea unei generatii ? Nu.<\/p>\n

Erau numai dezorient\u0103rile vagi, confuziile si refugierile \u00een sine, rezultate fatale ale epocii de febr\u0103 moral\u0103 si de dezaxare general\u0103, epoca imediat postbelic\u0103.<\/p>\n

\u00centreaga etic\u0103 a lumii si \u00eens\u0103si civilizatia p\u0103reau s\u0103 fi primit o lovitur\u0103 de moarte. R\u0103zboiul, scornitor al unei serii de crize, a adus, \u00een primul r\u00e2nd, incapabilitatea de readaptare a generatiei \u00eentoars\u0103 de pe front si-a generatiei care i-a succedat, la vechile valori morale si culturale. O structur\u0103 sufleteasc\u0103 nou\u0103 se ivise. C\u0103ci r\u0103zboiul f\u0103cuse marea scindare \u00een dou\u0103 lumi : lumea veche,<\/em><\/strong> a celor r\u0103masi la dogme si fideli valorilor trecutului, si lumea nou\u0103,<\/em><\/strong> instinctiv revolutionar\u0103, dar revolutionar\u0103 neomogen si disparat, f\u0103r\u0103 a sti clar ce ideal urm\u0103reste impulsul ei spre reactie, ci numai c\u0103lc\u00e2nd \u00een picioare si neg\u00e2nd trecutul.<\/p>\n

De acest haos moral, la care s-a ad\u0103ugat haosul economic, \u00eentr-un v\u00e2rtej satanic, au profitat pseudo-valorile, pentru a se introna pe treptele tuturor manifest\u0103rilor \u00een viata de stat. De-aici si despicarea moralei \u00een dou\u0103 mari aspecte : de o parte, inflatia valorilor etice, de c\u0103tre generatiile mai vechi ; romantizarea inutil\u0103 a acestor valori si centrifugarea moralei \u00een dogme, care, ca tot ce e simpl\u0103 dogm\u0103, se exteriorizeaz\u0103 numai, anul\u00e2nd purele valori intrinsece si reale, tiranic\u0103 si intolerant\u0103 fat\u0103 de adev\u0103ruri pe care nu le-a ridicat la rangul de dogme.<\/p>\n

Astfel, prin artificializare si prin \u00eendep\u0103rtare de la morala naturii, prin costumarea \u00een carnavalul unor false valori si teama de autenticul moral al vietii, s-a ajuns la ipocrizia<\/em><\/strong> care, \u00een mod fatal, avea s\u0103 determine o reactie .<\/p>\n

De alt\u0103 parte, \u00eens\u0103si aceast\u0103 reactie.<\/p>\n

Dar o reactie nu \u00eentemeiat\u0103 pe parit\u0103ti si reconstructii morale, ci limitat\u0103 la un anarhism de suprafat\u0103, f\u0103r\u0103 obiective profunde ; un anarhism de ceat\u0103, necreator si inutil dizolvant, secundat de strecur\u0103rile din umbr\u0103 ale unor alte pseudo-valori, care, la clipe oportune, s-au constituit \u00eentr-o fals\u0103 si putred\u0103 dominatie si care amenintau printr-un pericol mult mai grav chiar ipocrizia vechii societ\u0103ti, \u00eempotriva c\u0103reia pretextau c\u0103 reactioneaz\u0103.<\/p>\n

L\u00e2ng\u0103 toate acestea, dezechilibrul politic.<\/p>\n

Aparitia cangrenei omului politic postbelic, cancerat de arivism, sterp de ideal, p\u0103pusar demagog, egocentric si m\u00e2rsav \u00een interese meschine, cu fata sub oribilul z\u00e2mbet de complezent\u0103 al m\u0103stii democratiei. Iar imediat l\u00e2ng\u0103 democratia redus\u0103 la simpla pastis\u0103 grotesc\u0103, str\u00e2mbat\u0103 si diformat\u0103 p\u00e2n\u0103 la parodie si caricatur\u0103, ghiarele rosii \u00eenaint\u00e2nd treptat, ale marxismului iudeo-bolsevic, camuflat patetic,<\/em><\/strong> sub evocarea unui martiriu proletar, \u00eentr-o st\u00e2ng\u0103 reactionar\u0103<\/em><\/strong>, anarhic dizolvant\u0103, cu doctrina sonor\u0103 de tinichea : materialism istoric !<\/p>\n

\u00cen preajma acestor rictusuri rosii, clasele sociale \u00eesi zv\u00e2cneau panica astept\u00e2nd r\u0103sturn\u0103ri si invers\u0103ri \u00een ordinea de stat. Confuziile sociale, la ad\u0103postul aceleiasi democratii, cresteau si al\u0103turea de ele crestea ignoranta ; marea ignorare a unui adev\u0103r fundamental : acela c\u0103 dinamica evolutiei sociale, a progresului real, o constituie nu topirea iluzorie a diferentierilor sociale, ci tocmai distinctia dintre clase, stabilirea definitiv\u0103 a contributiei, a aportului, \u00een travaliu si civilizatie, a fiec\u0103rei dintre ele.<\/p>\n

Si \u00een vreme ce, subteran, se lucra la r\u0103sturnarea valorilor sociale, \u00een cadrul unui alt haos, \u00een care subliniez \u00een treac\u0103t tragedia intelectualului autentic, pururi un ghilotinat moral, \u00eens\u0103si cultura si civilizatia, \u00een criz\u0103 de unitate si de esente de spiritualitate, ce torsionau \u00een c\u0103ut\u0103ri superficiale de directive. Iar pseudo-cultura deschidea portile invaziei de anarhisme si insurectii, de curente brusc reformatoare \u00een art\u0103. Derutei<\/em><\/strong>, ivit\u0103 \u00een urma rapidei succesiuni de revolutii estetice, cu viduri interioare si etichete importate, \u00eei r\u0103spundea confuzia<\/em><\/strong> acolo unde , exist\u00e2nd totusi sinceritate si nu fals\u0103 tendint\u0103 de-a se primeni unele forme de expresie artistic\u0103, evolutia prea brusc\u0103 a noilor valori estetice fat\u0103 de z\u0103bava evolutiei comprehensiunii publicului, nu aducea dec\u00e2t ceat\u0103 si rupere de punti \u00eentre artist si ambiante.<\/p>\n

Iat\u0103 deci un ansamblu de stridente si de r\u0103sturn\u0103ri, \u00een care pseodos-ul triumfa si-n care crizele : moral\u0103, economic\u0103, politico-social\u0103, se aliau crizei de omogenitate \u00een spirit si cultur\u0103.<\/p>\n

Si \u00een timp ce, din orizonturi vinete, \u00eesi rev\u0103rsa lesia amurgul caracterelor de bronz, al spiritualit\u0103tii , al\u0103turi de amurgul cultului trecutului, iubirii de neam, al autenticii intelectualit\u0103ti si-al artei,<\/em><\/strong> printre putregaie si ruini crestea, ca o floare bolnav\u0103, copil\u0103ria r\u0103nit\u0103 a generatiei noi. . .<\/p>\n

\u00cen loc de zurg\u0103l\u0103ii anilor str\u0103limpezi si de r\u00e2ul aprilin al micilor bucurii \u00eengeresti, copil\u0103ria aceea a mers, cu t\u0103lpi \u00eens\u00e2ngerate, printr-o lume din care basmele si c\u00e2ntecul de leag\u0103n plecaser\u0103 departe, si unde st\u0103p\u00e2neau materialismul crunt si dezaxarea general\u0103. Si asa, \u00een mijlocul coruptiei, al ipocriziei sau al cinismului, \u00een cadrul otr\u0103vit al absentei sanctiunilor morale si \u00een vacarmul falselor valori, ochii m\u0103riti si speriati ai copilandrului au resfr\u00e2nt numai tristeti de crepuscul.<\/p>\n

Iar c\u00e2nd, zbuciumat si c\u0103lc\u00e2nd ametit spre dezorient\u0103rile de pretutindeni, adolescentul a voit s\u0103 intre \u00een viat\u0103, cu ascunsele lui comori de senin\u0103t\u0103ti si cu inelul de aur, tinut cu team\u0103 si grij\u0103 la o parte, al entuziasmului t\u00e2n\u0103r, \u00een fata lui au ap\u0103rut cernite, z\u0103ri f\u0103r\u0103 perspectiv\u0103, c\u0103r\u0103ri \u00eenfundate pentru viitor, porti z\u0103vor\u00e2te. Pentru el totul p\u0103rea \u00eenchis. Oricare pas interzis. \u00centreaga lume p\u0103rea c\u0103-i strig\u0103 : nu mai e loc si pentru tine. \u00cenainte nu se mai poate !<\/p>\n

Ei bine, acest t\u00e2n\u0103r putea s\u0103 fie rostogolit \u00een toate pr\u0103busirile : de la anarhia rosie, la mlastina moral\u0103 si la cenus\u0103.<\/p>\n

Ce fort\u0103 tainic\u0103 i-a d\u0103ruit , atunci, umeri de granit ca s\u0103 azv\u00e2rle jos dezorientarea care-l \u00eencinsese si s\u0103 se \u00eenalte , limpezit si nou, din energii si substante p\u00e2n\u0103 aici latente, de parc\u0103 ar fi sorbit cu nesat dintr-un izvor cu ap\u0103 vie ascuns pe un crestet de munte spiritual ?<\/p>\n

Sov\u0103irilor t\u00e2n\u0103rului, determinate de toate corelatiile divulgate mai sus, le-au urmat coordonarea si echilibrul aspiratiilor, disciplina spiritului si idealul<\/em><\/strong> sub stindardul c\u0103ruia s-a \u00eenchegat o generatie nou\u0103. <\/em><\/strong><\/p>\n

Sustras pericolului care-l ameninta cu dezagregarea, t\u00e2n\u0103rului i s-au deschis luminisuri si lucidit\u0103ti. Necesitatea unui ideal comun i-a \u00eenflorit \u00een suflet mai mult printr-o revelatie mistic\u0103, dec\u00e2t printr-o simpl\u0103 comprehensiune.<\/p>\n

Permanenta idealului \u00een \u00eentreg trecutul. <\/em><\/p>\n

\u00centregul trecut, str\u0103in si rom\u00e2nesc, s-a deschis deodat\u0103, ca o magic\u0103 us\u0103, iar permanenta unui ideal s-a ivit \u00eenflorit\u0103 \u00een toate marile epoci ale istoriei, \u00een toate marile evolutii ale spiritului omenesc.<\/p>\n

Astfel \u00een idealul istoric<\/em><\/strong>, s-au circumscris idealul elin<\/em><\/strong> si idealul latin.<\/em><\/strong><\/p>\n

Idealul elin, cu liniile de bronz ale efebului curg\u00e2nd \u00een spirit si trup, si cu uriasa constructie a civilizatiei antice.<\/p>\n

Idealul latin,cu obiectivul politic al cre\u0103rii statului roman si-al expansiunii latinit\u0103tii.<\/p>\n

Si l\u00e2ng\u0103 acestea :<\/p>\n

Idealul Renasterii, cu admirabila-i sintez\u0103 de civilizatie, contopind artele, stiinta si idealul politic si leg\u00e2nd punte de azur cu marele trecut spiritual, al antichit\u0103tii.<\/p>\n

Dar \u00een acelasi cadru istoric, idealul rom\u00e2nesc<\/em><\/strong> al lui Mihai Viteazul, al\u0103turi de toate celelalte \u00eenalte idealuri rom\u00e2nesti :<\/p>\n

idealul lui Horia, Closca si Crisan ;<\/p>\n

idealul Domnului Tudor, sf\u00e2rtecat, numai pentru soarele s\u0103u si aruncat, ciosv\u00e2rte \u00eenstelate, \u00een f\u00e2nt\u00e2na T\u00e2rgovistei ;<\/p>\n

idealul b\u0103tr\u00e2nilor cronicari,oft\u00e2nd si t\u00e2njind de visul contopirii neamului rom\u00e2nesc ;<\/p>\n

idealul lui Sincai, cu picioarele sf\u00e2siate de bolovanii pribegiei si cu marele-i vis at\u00e2rn\u00e2nd \u00een desaga din spinare care \u00eei purta cronica ;<\/p>\n

idealul boierilor, fug\u0103riti peste munti, numai fiindc\u0103 \u00eendr\u0103zniser\u0103 s\u0103 vis\u0103toreasc\u0103 frumos la unire ;<\/p>\n

\u00een sf\u00e2rsit, idealul ciungilor si mutilatilor din cr\u00e2ncenul r\u0103zboi de \u00eentregire. . .<\/p>\n

Sau, mai departe, idealul \u00een art\u0103<\/em><\/strong> : secolul lui Pericle si acele ale lui Cesar, al\u0103turi de idealismul lui Platon si de idealul estetic al lui Aristotel.<\/p>\n

Renasterea italian\u0103 si Pleiada francez\u0103.<\/p>\n

Idealul clasic al celui de-al XVII-lea veac francez.<\/p>\n

Romantismul, \u00eembibat de tinerete si idealism, simbolizat prin vesta rosie a lui Theophile Gautier, de la reprezentarea lui \u201eHernani\u201d. . .Idealul romantic englez cu Byron, Shelley sI Tennynson. . .Idealul lui Heliade R\u0103dulescu , cu acel naiv dar admirabil \u00eendemn la \u201escris\u201d. Idealul olimpian ca un cer de prim\u0103var\u0103 al poeziei lui George Cosbuc, sau acel tumultos si n\u0103valnic , ca un torent carpatic, al liricii \u00eenspumate a lui Octavian Goga.<\/p>\n

Dar mai ales quintezenta idealului artistic si rom\u00e2nesc \u00een poezia de curcubee si orgi marine, de viscole si ninsori lunare, a geniului nostru national : Mihail Eminescu.<\/p>\n

O serie de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri , de curente literare si estetice, toate pentru un ideal !<\/p>\n

Si, dup\u0103 idealul istoric<\/em><\/strong> si cel artistic<\/em><\/strong>, iat\u0103, rezumativ, galeria idealului etic<\/em><\/strong>, \u00eentrupat simbolic \u00een :<\/p>\n

a) etica eroului elin, sintetizat\u0103, la r\u00e2ndul ei, \u00een eroii lui<\/p>\n

Homer sau \u00een sufletul de bronz al lui Leonida ;<\/p>\n

b) eroul crestin,cu largile lui blajinit\u0103ti , preg\u0103tit<\/p>\n

oric\u00e2nd, pentru jertf\u0103 si granit sufletesc neclintit, cre\u00e2nd o moral\u0103 si-o spiritualitate nou\u0103, urc\u00e2nd spre purit\u0103ti de ascez\u0103 si transcendente ;<\/p>\n

c) eroul cornelian, purificat \u00een stalagtit\u0103 de voint\u0103 si ideal moral, elevat peste mocirlele vietii ;<\/p>\n

d) eroul, at\u00e2t de ridiculizat pe nedrept si at\u00e2t de<\/p>\n

sublim \u00een candorile naivit\u0103tii luminate de vis , al lui Cervantes, sf\u00e2nt Don Quichote, umbr\u0103 \u00eenstelat\u0103 \u00een goan\u0103 etern\u0103 dup\u0103 vis, \u00eenfr\u00e2nt de morile realit\u0103tii brutale.<\/p>\n

e) eroul moral al lui Carlyle, lespede de clestar pentru marile altare ale eticei ;<\/p>\n

f) eroul ibsenian, \u00eentruchipat \u00een Brand, \u00een acest Brand cu umerii necoc\u00e2rjati de viforele vietii ; ca un cerc de fier \u00een strasnica lui tinut\u0103 moral\u0103, \u00een neclintirea lui de bloc umano-ceresc ;<\/p>\n

g) eroul tolstoian, turnat \u00een minunatul Nekludov<\/p>\n

din \u201e\u00cenvierea\u201d, desc\u0103tus\u00e2ndu-se , prin revelatie mistic\u0103, de toate bunurile vremelnice si p\u0103m\u00e2ntene , transfigurat interior si pornit spre ascensiuni de spiritualitate crestin\u0103 ;<\/p>\n

h) si, \u00een sf\u00e2rsit, chiar \u00een eroul lui Jack London, acel \u201evagabond des etoiles\u201d, ocnasul condamnat la carcer\u0103 grea, cu gleznele prinse \u00een ghiulele de fier si bratele strivite \u00een lanturi, ajuns prin durerea continu\u0103 a c\u0103rnii , la amortire si anulare trupeasc\u0103 si la o limpezire neobisnuit\u0103 a spiritului, la o evadare a sufletului din trup si la o sideral\u0103 plutire pe drumul astrelor eterne. . .Admirabil simbol al sufletului destelenit din suferint\u0103 banal\u0103, \u00een alb\u0103 lunecare peste ea.<\/p>\n

Studentimea si idealul spiritual. <\/em><\/p>\n

Ei bine, permanenta aceasta de idealuri, istorice, etice si artistice, de-a curmezisul veacurilor, demonstreaz\u0103 setea si nevoia de ideal<\/em><\/strong> \u00een marile epoci, mai cu seam\u0103 \u00een acelea care au succedat perioadelor de tulbur\u0103ri si dezaxare.<\/p>\n

Hot\u0103r\u00e2t ; tr\u0103im o mare epoc\u0103 istoric\u0103.<\/p>\n

Anii ce vin vor contura-o tot mai precis.<\/p>\n

Mobilitatea aspectului actual, politic si spiritual, al \u00eentregii Europe, va \u00eenceta mai cur\u00e2nd dec\u00e2t ne astept\u0103m . Vechile valori si sisteme ratate se vor lichida prin ele \u00eens\u0103si. Criza democratiei \u2013 pres\u0103rat\u0103 de sincope \u2013 si agoniz\u00e2nd \u00een apus, se va refugia \u00een ultimu-i b\u00e2rlog \u2013 Republica rosie \u2013 iar \u00een fata ei vor creste digurile de grele arm\u0103turi ale nationalismului latin si germanic. Din transfigur\u0103rile \u00een nationalism, va ap\u0103rea , \u00eenaripat\u0103, o dinamic\u0103 nou\u0103 a spiritului si a civilizatiei, cu aporturi si cu structuri noi.<\/p>\n

Noul european, nationalist, spiritualist si energetic, va zdrobi desm\u0103tul moral, va pr\u0103busi falsele-valori si purificat \u00een el \u00eensusi, va \u00eentemeia o lume nou\u0103, o etic\u0103 nou\u0103. Desigur, promovatoarea europeanului-latin, precursor al omului de m\u00e2ine de pe continent, a fost Italia fascist\u0103.<\/p>\n

S\u0103 nu ni se spun\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103 tineretul rom\u00e2nesc intelectual, \u00een marile lui primeniri interioare de acum, \u00een disciplina si aspiratiile sale, e o imitatie, o simpl\u0103 copie a tineretului fascist sau hitlerist. Nu ! Tineretul nostru detest\u0103 servilismul si parodiile.<\/p>\n

El nu imit\u0103. El creaz\u0103.<\/em><\/strong>El ar fi profund r\u0103nit , ad\u00e2nc durut, dac\u0103 l-am crede un palid hipnotizat, un incapabil de ideal propriu.<\/p>\n

Linia pe care tineretul nostru se formeaz\u0103 este produsul unui moment european<\/em><\/strong>, al unui spirit care-si revars\u0103 efluviile spontan, <\/em><\/strong>printr-o consecint\u0103 logic\u0103 a unei epoci si a unor structuri lichidate.<\/p>\n

Tineretul rom\u00e2nesc merge paralel <\/em><\/strong>si nu satelitic <\/em><\/strong>cu noul suflet nationalist latin, asa cum va merge \u00eentreg tineretul francez, asa cum a mers, victorios, tineretul italian.<\/p>\n

Conversiunea tineretului nostru la un ideal spiritual si national e un fenomen de sincronism si nu o pastis\u0103.<\/p>\n

Nu imitatie dup\u0103 organizatii str\u0103ine viseaz\u0103 acest tineret, ci, dimpotriv\u0103, deplin\u0103 eliberare din orice vasalitate, de orice pasal\u00e2c str\u0103in . El vrea ad\u00e2ncirea p\u00e2n\u0103 \u00een str\u0103funduri a sufletului autohton si valorificarea fortelor lui subterane si inedite \u00een orice manifestare.<\/p>\n

El vrea zidirea Rom\u00e2niei-Noi, cu m\u00e2ini proprii si cu spirit propriu.<\/p>\n

O vrea construit\u0103 din ar\u0103murile ad\u00e2nci si \u00eenc\u0103 neuzate ale vigorii rom\u00e2nesti, centrifug\u0103 si necanalizat\u0103. De aceea studentul rom\u00e2n a defilat simbolic \u00een fata Regelui T\u0103rii, pe un car alegoric, \u00eentr-o m\u00e2n\u0103 cu cartea grea de \u00eenv\u0103t\u0103tur\u0103 si \u00een cealalt\u0103 cu fierul carabinei, contopind \u00eentr-un singur t\u00e2n\u0103r : stiinta cu d\u00e2rzenia si eroismul.<\/p>\n

Si-n marele lui vis de noi temelii si zidiri, tineretul c\u0103rtur\u0103resc pe care-l cunosc e gata de jertfe, dac\u0103 zidurile i-o vor cere. E gata s\u0103 se tencuiasc\u0103 \u00een piatra lor, ca un alt mester de la Arges, care, de data asta, s-ar zidi pentru visul turlelor \u00eenalte pe el \u00eensusi.<\/p>\n

Tineretul nostru universitar este un mag,<\/em><\/strong> \u00een acelasi timp. El merge purtat de un luceaf\u0103r propriu care \u00eei arat\u0103 calea : Crucea, Regele, Natiunea. <\/em><\/strong><\/p>\n

De aceea el este un mistic. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen misticismul lui, se arcuieste, al\u0103turi de boltile tuturor energiilor spirituale, cearc\u0103nul de smaragd al crestinismului, iar umbra purt\u0103torului de cruce ca o lumin\u0103 curge peste acest tineret.<\/p>\n

Asa \u00eel visa, poate, Eminescu, \u00een umbra stihurilor lui : curat la suflet, m\u00e2ntuitor al \u201ebietului rom\u00e2n s\u0103racul\u201d si arhanghel pedepsitor al celor \u201ecare-au \u00eendr\u0103git str\u0103inii, m\u00e2nca-le-ar inima c\u00e2inii\u201d.<\/p>\n

Asa \u00eel vrem ast\u0103zi cu totii :<\/p>\n

Isc\u0103tor al rom\u00e2nului de m\u00e2ine : b\u0103rbatul de bronz, cu sufletul limpede si f\u0103r\u0103 oscil\u0103ri , lucr\u00e2nd, cu patim\u0103, la ferecarea t\u0103rii sale \u00een aram\u0103.<\/p>\n

Aspectele idealului spiritual. <\/em><\/p>\n

Si acum s\u0103 vedem care ar fi fatetele idealului spiritual al tineretului c\u0103rtur\u0103resc , asa cum s-ar desprinde din manifest\u0103rile lui active si teoretice.<\/p>\n

Ele ar fi : idealul unei etice noi ;<\/p>\n

idealul spiritualist crestin ;<\/p>\n

idealul national, si<\/p>\n

idealul cultural si artistic.<\/p>\n

Idealul unei etice noi.<\/p>\n

a) Prin sinceritate<\/em><\/strong> si cinste<\/em><\/strong>, la reactia \u00eempotriva ipocriziei.<\/p>\n

b) O nou\u0103 ierarhizare a valorilor reale.<\/p>\n

Crearea individului nou : energic si pur.<\/p>\n

Crearea unui eroism sufletesc pe care poporul nostru nu l-a mai avut de mult.<\/p>\n

Crearea unei generatii de elit\u0103 si a unui Pantheon moral al Rom\u00e2niei, \u00een care marile spirite si nobletea sufletului rom\u00e2nesc \u2013 indiferent de clas\u0103 social\u0103 si preg\u0103tire intelectual\u0103 \u2013 s\u0103-si primeasc\u0103 \u00eencununarea.<\/p>\n

c) Fuziunea dintre c\u0103rturar si muncitor.<\/p>\n

Tara, de c\u00e2tiva ani, cunoaste santierele pe care tineretul universitar lucreaz\u0103, cu m\u00e2inile lui, pl\u0103m\u0103dind c\u0103r\u0103mid\u0103, ridic\u00e2nd ziduri, cioplind lemn sau \u00eengrijind r\u0103zoare de ferme.<\/p>\n

De sub brazdele studentesti, r\u0103sar \u2013 minune nou\u0103, \u00een tara \u00een care tr\u00e2nd\u0103via devenise oficial\u0103 \u2013 biserici, case de ad\u0103post, c\u0103mine culturale, gr\u0103dini.<\/p>\n

Prin aceasta, o nou\u0103 educatie se d\u0103 t\u00e2n\u0103rului : munca fizic\u0103 se leag\u0103, prin inel spiritual, de intelectualitate.<\/p>\n

Se creaz\u0103, astfel, disciplin\u0103, simplitate, constiint\u0103, modestie.<\/em><\/strong><\/p>\n

Si-n timp ce directori de liceu \u201evenereaz\u0103\u201d \u00een loji francmasonice, otr\u0103vind scol\u0103rimea care a avut nenorocul s\u0103-i aibe ca dasc\u0103li, \u2013 tineretul acesta lucreaz\u0103, cu piepturile goale si descult, cu o bucat\u0103 de p\u00e2ine si-o strachin\u0103 de ciorb\u0103 la pr\u00e2nz si cin\u0103 !<\/p>\n

d) Spiritualitatea crestin\u0103.<\/p>\n

Promovarea spiritului si evitarea bucuriilor c\u0103rnii , prin elevatie transcedental\u0103.<\/p>\n

Ascensiunea \u00een spirit si apropierea de purit\u0103tile ascezei.<\/p>\n

Am v\u0103zut de-aproape tineretul universitar \u2013 numai c\u00e2ntec, numai g\u00e2nd, numai viat\u0103 interioar\u0103 \u2013 odihnindu-si trupul istovit de munc\u0103, dup\u0103 o zi de lucru la ferm\u0103 sau la c\u0103r\u0103mid\u0103rie , pe-o m\u00e2n\u0103 de f\u00e2n sau pe o rogojin\u0103, \u00een bordeie simple, de stuf.<\/p>\n

Dar , \u00een acelasi timp, tineretul mai cultiv\u0103 o alt\u0103 experient\u0103 spiritual\u0103, un fenomen mistic invers ascezei. Transcendenta nu \u00een altitudinea divin\u0103, ci \u00een profunzimea mistic\u0103 a spiritului national. Penetrarea str\u0103fundurilor spiritualit\u0103tii rom\u00e2nesti, pentru scoaterea la lumin\u0103 a inelului de aur care lic\u0103reste \u00een ad\u00e2ncurile lor. Un fenomen nou de spiritualitate national\u0103, pe care l-as numi : asceza etnic\u0103 a tineretului rom\u00e2n.<\/p>\n

e) Cultul trecutului.<\/p>\n

\u00cen loc de negativismul sterp si anarhic de p\u00e2n\u0103 mai acum, tineretul trebuie s\u0103 aduc\u0103 respectul valorilor trecutului si-al traditiei<\/em><\/strong>, leg\u00e2nd, prin verig\u0103 solar\u0103, datina, trecutul si prezentul.<\/p>\n

Idealul national.<\/p>\n

a) Constructia viguroas\u0103 a statului nou : ordine.<\/p>\n

Valorificarea spiritului autohton \u00een toate manifest\u0103rile vietii de stat : politic\u0103, social\u0103, economic\u0103 si cultural\u0103.<\/p>\n

Exploatarea marilor rezervoare ale acestui spirit.<\/p>\n

b) Dreptul rom\u00e2nilor de-a fi la ei acas\u0103, <\/em><\/strong>si de-a fi folositi numai ei<\/em><\/strong> pe noile santiere rom\u00e2nesti.<\/p>\n

De la \u201enumerus clausus\u201d al universit\u0103tilor, la \u201enumerus nullus\u201d \u00een viata de stat.<\/p>\n

Extirparea suzeranit\u0103tii evreiesti si-a str\u0103inismului \u00een Statul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

c) Arderea, cu fierul rosu, a cangrenei si-a cancerului democratiei infectate.<\/p>\n

d) Ridicarea Statului pe bronzuri de : autoritate, prestigiu, dinamic\u0103 constructiv\u0103.<\/em><\/strong> \u00centreaga Tar\u0103 transformat\u0103 \u00eentr-un imens santier : rom\u00e2nimea \u00eentreag\u0103 la lucru ! <\/em><\/strong><\/p>\n

e) Responsabilitatea si sanctiunile. Sanctiuni puternice si imediate.<\/p>\n

Versul lui Eminescu :<\/p>\n

\u201c\u00cendr\u0103gi-i-ar ciorile<\/p>\n

Si sp\u00e2nzur\u0103torile. . .\u201d<\/p>\n

se va preschimba, din imagine poetic\u0103, \u00een fapt.<\/p>\n

f) Crearea unei adev\u0103rate independente a spiritului national. Sf\u00e2rsitul dictaturilor str\u0103ine<\/em><\/strong> si sf\u00e2rsitul pasal\u00e2cului mafiei iudaice si-a lojilor francmasonice. Interzicerea amestecului str\u0103in \u00een ordinea de stat si sf\u0103r\u00e2marea directivelor economico-politice impuse de sforarii finantelor iudeo-europene \u2013 gen Finaly \u2013 sau de presa S\u0103rindarului .<\/p>\n

g) \u00centr-un cuv\u00e2nt : ivirea rom\u00e2nului nou\u201c`, demn si inflexibil la influente, constructiv si fixat pe-o ax\u0103 si pe-o spiritualitate.<\/em><\/strong><\/p>\n

h) De-aceea studentimea va sprijini cu t\u00e2n\u0103r entuziasm actiunea marelui rom\u00e2n Vaida-Voevod, f\u0103r\u0103 , \u00eens\u0103, a se \u00eenregimenta efectiv \u00een partidul s\u0103u politic, ci constituind, permanent, o rezerv\u0103 ne\u00eentinat\u0103, neuzat\u0103, proasp\u0103t\u0103 si preg\u0103tit\u0103 ,<\/em><\/strong> \u00eencet, pentru completarea si cimentarea operei \u00eenaintasilor.<\/p>\n

i) De aceea, adev\u0103rata studentime nu poate dec\u00e2t dispretui actiunea dezertorilor ei \u2013 din norocire at\u00e2t de putini \u2013 care condusi din umbr\u0103, s\u0103rmane victime hipnotizate de dusmanii rom\u00e2nismului curat, se constituie, hilar, \u00een caricaturi de atitudini, ca un asa-zis \u201efront studentesc democratic\u201d sau \u201efront anti-fascist\u201d, ( \u00eenapoia c\u0103rora vegheaz\u0103 comunismul si jidovimea de la \u201eAdev\u0103rul\u201d si \u201eLupta\u201d) si care nu au nici o tangent\u0103 cu aspiratiile noastre etnice.<\/p>\n

Idealul cultural si artistic.<\/p>\n

a) P\u0103trunderea \u00een str\u0103funduri a specificului autohton, \u00een autentica lui substant\u0103 mistic\u0103 si ridicarea la rangul de valori estetico-culturale al acestui specific \u2013 unic\u0103 min\u0103 de aur \u2013 transfigurat estetic.<\/p>\n

b) Inflorirea unei civilizatii si-a unei arte reprezentativ rom\u00e2nesti. S\u0103 nu fim gresit \u00eentelesi : nu o art\u0103 artificializat\u0103 prin tezism si traditionalism didactic, ci una vie, de circulatie universal\u0103, dar cu at\u00e2t mai vie, cu c\u00e2t va utiliza toate resursele inedite pe care specificul spiritual rom\u00e2nesc le poate oferi.<\/p>\n

O art\u0103 \u00eendrumat\u0103 pe linia marilor artisti rom\u00e2ni, care au c\u0103p\u0103tat valoare universal\u0103 tocmai prin prospetimea sufletului inedit,<\/em><\/strong> zidit \u00een actul lor : Eminescu, Cosbuc, Creang\u0103, Caragiale, Goga, Grigorescu, George Enescu\u2026 <\/em><\/strong><\/p>\n

O art\u0103, cu ob\u00e2rsia \u00een argintariile frumusetii artei populare : folclor, art\u0103 decorativ\u0103, plastica popular\u0103.<\/p>\n

S\u0103 ne g\u00e2ndim ce minunat si permanent izvor de inspiratie constituie lirica si etosul populare, \u2013 de la \u201edoine\u201d, la \u201eMiorita\u201d, la \u201eMihu Copilul\u201d, la \u201eToma Alimos\u201d, sau la \u201eMogos Vornicul\u201d \u2013 al\u0103turi de marea poezie a chilimurilor, a scoartelor, a costumelor sau a ornamentatiei nationale. O \u00eentreag\u0103 balad\u0103 se resfir\u0103, de pild\u0103, pe chilimurile oltenesti : curcubeie se aprind, se potolesc, se \u00eentunec\u0103. Energia rosului se \u00eembin\u0103 cu lingoarea de vis\u0103torie a galbenului, cu doina haiduceasc\u0103 a verdelui \u00eentunecat de codru. \u00centreg chilimul e, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, vivacitate, incendiu, potolire si stingere de mari melancolii, sau haiduceasc\u0103 evocare de lunci albastre. . .<\/p>\n

Dar iat\u0103 pitorescul costumului de tar\u0103. Sobrietatea vestm\u00e2ntului gorjean. Serpii negri, subtiri, \u00eempletiti pe alb. Armonii de alb si negru. Sobrietate, \u00een contrast violent cu v\u0103p\u0103ile costumului doljean. Evoc, iar\u0103si, poezia cioarecilor, tuzlugilor si ipingelei panduresti.<\/p>\n

\u00centreaga r\u0103scoal\u0103 , eroic\u0103 si romantic\u0103, a Domnului Tudor, sintetizate \u00eentr-un costum gorjean ! Si, al\u0103turi , frumusetea calm\u0103 de amurg, stropit cu flori mari, a v\u00e2lnicului !<\/p>\n

Duhul Olteniei, cu marile lui aprinderi si cu umbrele lui de dor si vis\u0103torie , culcat pe-o tes\u0103tur\u0103 de art\u0103 popular\u0103 !<\/p>\n

Arta noastr\u0103 cult\u0103 nu poate, nu trebuie<\/em><\/strong> s\u0103 ocoleasc\u0103 aceast\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103 doldora de rou\u0103 a specificului artistic national.<\/p>\n

C\u0103ci specificul national, transfigurat estetic, departe de-a avea glezna prins\u0103 \u00een plumb, f\u00e2lf\u00e2ie o arip\u0103 nou\u0103, coloreaz\u0103 si aromeste opera de art\u0103, c\u0103reia \u00eei d\u0103ruie un suflu, o caracteristic\u0103 si-o valoare \u00een plus.<\/p>\n

Diferentiaz\u0103, reliefeaz\u0103, aseaz\u0103 sub steme grele de aur propriu. Specificul national \u00een art\u0103 contureaz\u0103 potentialul spiritual al unui neam, creaz\u0103 dinamica unei expresii proprii si-a unei contributii vii si bine precizate. F\u0103r\u0103 specific national, topit si prelucrat esteticeste, arta ar fi de-o uniformitate exasperant\u0103.<\/p>\n

Ce admirabil exemplu, pentru contactul continuu cu arta popular\u0103, ne ofer\u0103, bun\u0103oar\u0103, Yugoslavia ! O serie de c\u00e2nt\u0103reti populari \u2013 pevacii \u2013 care d\u0103inuiesc , printr-un straniu reflex, guslarilor de odinioar\u0103, colind\u0103 si azi sate si t\u00e2rguri, chemati ca s\u0103 c\u00e2nte vechile balade s\u00e2rbesti la sez\u0103tori familiare. Desi redusi, ast\u0103zi , la rolul de simpli recitatori ai b\u0103tr\u00e2nului c\u00e2ntec popular, pevacii demonstreaz\u0103, \u00eens\u0103, via necesitate a sufletului yugoslav de-a sorbi, p\u0103timas si ne-ntrerupt, din marea poezie a trecutului \u00eentip\u0103rit \u00een balade, trecut pe care-l actualizeaz\u0103, astfel, mereu, pe plan estetic !<\/p>\n

c) Asa dar : \u00eentronarea stimei pentru arta si cultura rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Vechiul \u201ele respect de l\u2019art\u201d al Pleiadei franceze, se va converti \u00een \u201erespectul valorilor artistice nationale\u201d.<\/p>\n

Atunci, da, fireste, nu se va mai putea ajunge, cu at\u00e2ta usurint\u0103, la distrugerea focarelor de cultur\u0103, cum, at\u00e2t de tragic, s-a \u00eent\u00e2mplat cu b\u0103tr\u00e2nul teatru craiovean, c\u0103zut prad\u0103 indivizilor suspecti si str\u0103ini de neam, si jocului meschin al politicienilor.<\/p>\n

d) scriitorii si artistii rom\u00e2ni nu vor mai putea r\u0103m\u00e2ne , mult timp, \u00een imposibilitatea de p\u00e2n\u0103 acum fat\u0103 de gravele fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri interioare ale acestui neam si de \u00eenaltele lui aspiratii.<\/p>\n

Ei vor trebui s\u0103 vibreze simultan cu tara, iar opera lor s\u0103 capete o rezonant\u0103 nou\u0103 si ad\u00e2nc\u0103. Nu hermetism, nu rafinerii, nu importatii superflue de etichete si formule \u201eestetice\u201d de peste hotare, \u2013 ci suflet, emotie sincer\u0103<\/em><\/strong>, t\u00e2snit\u0103 din \u00eembr\u0103tisarea cu p\u0103m\u00e2ntul t\u0103rii !<\/p>\n

Dar aurora unei poezii noi fulger\u0103 la orizont. O poezie \u201enou\u0103\u201d, prin tumultul ei l\u0103untric , dar pe linia de traditie a marilor c\u00e2nt\u0103reti ai neamului.<\/p>\n

Iat\u0103, de pild\u0103, cum stie s\u0103 c\u00e2nte poetul A. Cotrus, \u00een versuri de piatr\u0103 si cer, pe \u201eHoria\u201d, pe care-l vrea ivit si-n restristea zilelor de-acum.<\/p>\n

Horia. <\/em><\/p>\n

de jos<\/p>\n

te-ai ridicat drept, pietros, viforos,<\/p>\n

pentru moti,<\/p>\n

pentru cei s\u0103raci si goi, pentru toti. . .<\/p>\n

si-ai despicat \u00een dou\u0103 istoria,<\/p>\n

t\u0103ran de cremene<\/p>\n

cum n-a fost altul s\u0103-ti semene,<\/p>\n

Horia ! . . .<\/p>\n

te-ai desprins aspru din gloat\u0103<\/p>\n

cu-obraji supti,<\/p>\n

cu ochi crunti,<\/p>\n

s\u0103 lupti,<\/p>\n

s\u0103 \u00eenfrunti<\/p>\n

din s\u0103lbaticii-ti munti :<\/p>\n

ostile craiului, temnit\u0103, roat\u0103. . .<\/p>\n

vrut-ai s\u0103 spinteci pe munti, pe v\u0103i ,<\/p>\n

largi, netede, slobode c\u0103i<\/p>\n

pentru-ai t\u0103i<\/p>\n

cei m\u00e2ncati de str\u0103ini , despuiati<\/p>\n

de biruri, de zbiri,<\/p>\n

de rele-or\u00e2nduiri. . .<\/p>\n

sI uitati<\/p>\n

de regi si-mp\u0103rati . . .<\/p>\n

p\u00e2n\u2019la B\u0103lgrad pe roat\u0103,<\/p>\n

uimind c\u0103l\u0103i, nemesi, gloat\u0103,<\/p>\n

ti-a b\u0103tut neschimbat sub tundra s\u0103rac\u0103<\/p>\n

aceeasi mare, ne-nfricat\u0103 inim\u0103 romano-dac\u0103. . .<\/p>\n

duhul tr\u0103ieste \u00eenc\u0103 treaz \u00een munti<\/p>\n

si va tr\u0103i d\u00e2rz c\u00e2t vor domni peste moti<\/p>\n

sbiri cruntI<\/p>\n

si miselnici despoti. . .<\/p>\n

urias domn<\/p>\n

pe-al ad\u00e2ncurilor noastre sf\u00e2siat somn,<\/p>\n

pe-al r\u0103zmeritelor rosu praznic, –<\/p>\n

mai rosi-vei oare vreodat\u2019, n\u0103praznic,<\/p>\n

acestui neam, viata si istoria, –<\/p>\n

tu<\/p>\n

munte<\/p>\n

al vrerilor noastre celor mai crunte,<\/p>\n

Horia ? ! . . .<\/p>\n

de-ai iesi din morm\u00e2nt. . .<\/p>\n

de-ai iesi din morm\u00e2nt \u00eentre noi<\/p>\n

si-ai vedea at\u00e2tia moti zdrentosi pe munti goi<\/p>\n

si neamu-ti fl\u0103m\u00e2nd ca acu,<\/p>\n

ce-ai zice, Horia, tu ? ! . . .<\/p>\n

te-ai jelui, ai doini din fluier<\/p>\n

ori ai da un nou, si lung, si rosu suier,<\/p>\n

muntii toti s\u0103 se cutremure,<\/p>\n

liftele c\u00e2mpiei s\u0103 tremure,<\/p>\n

s\u0103 le vezi, \u00eengrozite, de pe culmea-ti s\u0103rac\u0103,<\/p>\n

din ale belsugului t\u00e2rguri cum pleac\u0103 ? ! . . .<\/p>\n

de-ai tr\u0103i tu<\/p>\n

acu,<\/p>\n

ce-ai face Horia, cu miseii ce v\u00e2nd<\/p>\n

norodul fl\u0103m\u00e2nd ? ! . . .<\/p>\n

nu ti-ar veni s\u0103-i cauti pe toti,<\/p>\n

de g\u00e2turi s\u0103-i scoti,<\/p>\n

din paturi, de la cini, de la pr\u00e2nzuri,<\/p>\n

si-n mijlocul pietilor celor mai mari,<\/p>\n

ca pe cei mai miselnici t\u00e2lhari,<\/p>\n

de limb\u0103 s\u0103-i sp\u00e2nzuri ? ! . . .<\/p>\n

L\u00e2ng\u0103 acest Horia \u201eviforos\u201d si \u201epietros\u201d, izbucnit din cremenea versurilor lui Cotrus si viguros simbol pentru cruntele zile de-acum, s\u0103-mi fie \u00eeng\u0103duit s\u0103 v\u0103 \u00eenf\u0103tisez versurile de restriste ale unui t\u00e2n\u0103r , foarte t\u00e2n\u0103r poet, Constantin Goga. Noul poet, \u00eentr-o carte de poeme verzi : \u201eInscriptii pe veac\u201d, cheam\u0103 vedenia de fl\u0103c\u0103ri a lui Tudor, izb\u0103vitor pentru cei c\u0103rora le-au \u201erupt cei lacomi si r\u0103i mejdina r\u0103bd\u0103rii \u201d.<\/p>\n

Poezia pe care o citez e, mai ales, semnificativ\u0103 \u00een ceea ce priveste noua n\u0103zuint\u0103 liric\u0103 la un p\u00e2lc de tineri scriitori, care nu se mai solidarizeaz\u0103 cu impasibilitatea celorlalti scriitori \u201eoficiali\u201d si \u201ehermetici\u201d fat\u0103 de fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile colectivit\u0103tii si de aprigele amaruri ale t\u0103riilor :<\/p>\n

Un semn. <\/em><\/p>\n

S\u0103 stii,<\/p>\n

C\u0103 noi<\/p>\n

Am fost st\u0103p\u00e2ni pe codrii si pe glii. . .<\/p>\n

Am fost st\u0103p\u00e2ni pe codrii si pe glii<\/p>\n

Si n-am slujit str\u0103inilor adusi de v\u00e2nturi ;<\/p>\n

Avem altare si p\u0103m\u00e2nturi,<\/p>\n

Si, spune slova din pisanii,<\/p>\n

C\u0103-n plaiul nostru niciodat\u0103<\/p>\n

N-au curs p\u00e2raie de jelanii. . .<\/p>\n

Am fost, de mult, odat\u0103. . .<\/p>\n

Am fost o minunat\u0103 gloat\u0103<\/p>\n

Si-am cobor\u00e2t n\u0103valnic de la munte<\/p>\n

cu Tudor Slugerul \u00een frunte. . .<\/p>\n

Tudore, Tudore,<\/p>\n

Azi gloata rom\u00e2n\u0103<\/p>\n

Se zbate<\/p>\n

\u00cen plug de durere, \u00een jug de nevoi<\/p>\n

Si-o fiar\u0103 str\u0103in\u0103<\/p>\n

O bate, –<\/p>\n

O pleac\u0103 cu fruntea-n noroi ;<\/p>\n

Azi gloata rum\u00e2n\u0103<\/p>\n

Cerseste pe drum,<\/p>\n

Iar cerul si norii<\/p>\n

Apas\u0103 pe sate urgia ;<\/p>\n

\u00cen tar\u0103, \u2013 puternic blestem, –<\/p>\n

St\u0103p\u00e2nii cu inimi de scrum<\/p>\n

\u00cei fur\u0103 mosia,<\/p>\n

I-arunc\u0103 \u00een temniti feciorii. . .<\/p>\n

Auzi-i Tudore, auzi-i cum gem. . .<\/p>\n

Nu mai putem, Tudore, nu mai putem,<\/p>\n

C\u0103ci ne-au rupt cei lacomi si r\u0103i<\/p>\n

Mejdina r\u0103bd\u0103rii. . .<\/p>\n

Un semn, Tudore,<\/p>\n

Un semn doresc nepotii t\u0103i<\/p>\n

Si vor zv\u00e2rli securea-n fruntea dep\u0103rt\u0103rii,<\/p>\n

Va pune Jiul pieptul lui de taur<\/p>\n

Si va izbi \u00een st\u00e2nci,<\/p>\n

Din temnite fl\u0103c\u0103ii vor iesi atunci<\/p>\n

Si nou rum\u00e2n,<\/p>\n

Cu suflet si cu inim\u0103 de aur,<\/p>\n

Va fi numit si ctitor si st\u0103p\u00e2n<\/p>\n

Pe vremuri noi, pe neamul meu, pe codri si pe lunci.<\/p>\n

E, dup\u0103 cum se vede, un \u00eenceput de reactie \u00een arta scrisului, care, desigur, se va amplifica din ce \u00een ce, \u00eencadr\u00e2nd, \u00eenc\u0103 de pe acum, si alte contributii lirice, ca, de pild\u0103, volumul de zbucium si tulnice \u201eGloata\u201d al poetului ardelean, sau versurile poetilor legionari Ion Hodos si Vasile Posteuc\u0103.<\/p>\n

Dar s\u0103-mi fie \u00eeng\u0103duit , \u00eenainte de-a \u00eencheia acest capitol din conferinta mea, s\u0103 m\u0103 al\u0103tur si eu acestei poezii rom\u00e2nesti printr-o balad\u0103 \u00een care am \u00eencercat s\u0103-l re\u00eemprosp\u0103tez pe \u201eCorbea\u201d din legend\u0103 si s\u0103-l smulg dintre zidurile cu mucegai \u00een care z\u0103cea.<\/p>\n

Corbea. <\/em><\/p>\n

De ce-mi zace Corbea-nchis<\/p>\n

\u00een temnit\u0103 la opris ?<\/p>\n

Pentr-un palos fermecat,<\/p>\n

si cu aur ferecat,<\/p>\n

de nu stiu cine furat.<\/p>\n

Balad\u0103 veche.<\/p>\n

Zace Corbea ca pedeaps\u0103<\/p>\n

\u00een mocirl\u0103 p\u00e2n\u0103-n coaps\u0103.<\/p>\n

Ziduri cu pecingene,<\/p>\n

ocn\u0103 cu funingine.<\/p>\n

Troznesc gleznele-n butuci<\/p>\n

de aram\u0103 si de tuci.<\/p>\n

Funii mari ca b\u00e2rnele<\/p>\n

\u00eei usuc\u0103 m\u00e2inile.<\/p>\n

Barba-i salcie prin ani<\/p>\n

r\u0103d\u0103cin\u0103-n bolovani.<\/p>\n

Mucegaiul si duhoarea<\/p>\n

\u00eenverzitu-i-au spinarea.<\/p>\n

Creste mlastin\u0103 ad\u00e2nc\u0103<\/p>\n

pana gleznei i-o m\u0103n\u00e2nc\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd l-au fost adus \u00een fiare<\/p>\n

era fulger, era zare,<\/p>\n

bratu-i suier de mierloi,<\/p>\n

umerii luceferi noi,<\/p>\n

iepuri gleznele zb\u0103tute ,<\/p>\n

trupul lunec\u0103ri de ciute,<\/p>\n

joc albastru si t\u00e2lhar<\/p>\n

de v\u0103paie de clestar.<\/p>\n

Lac\u0103t de argint b\u0103tut<\/p>\n

lumina, la poart\u0103, mut.<\/p>\n

Brostile, n\u0103ucile,<\/p>\n

erau mici ca nucile.<\/p>\n

Serpii ca inelele<\/p>\n

cu pui ca m\u0103rgelele .<\/p>\n

Chitorani subtiri cu plozi<\/p>\n

se-ncurcau, fugind, \u00een cozi,<\/p>\n

iar p\u0103inginii : sc\u00e2ntei<\/p>\n

teseau fum de funigei.<\/p>\n

Lac\u0103t negru de cenus\u0103<\/p>\n

azi se-ntunec\u0103 la us\u0103.<\/p>\n

Brostile<\/p>\n

ca plostile.<\/p>\n

Serpii si-ntind grinzile<\/p>\n

lucii ca oglinzile.<\/p>\n

Puii lor c\u00e2t puntile<\/p>\n

\u00eesi serbeaz\u0103 nuntile.<\/p>\n

Chitoranii \u2013 roscovanii,<\/p>\n

sobolanii si chitcanii<\/p>\n

s-au umflat ca bolovanii<\/p>\n

si tes\u00e2ndu-si funia<\/p>\n

torc p\u0103ingi c\u00e2t inima.<\/p>\n

Corbeo,<\/p>\n

o n\u0103p\u00e2rc\u0103 ra<\/p>\n

scoate pui \u00een barba ta.<\/p>\n

Grosi guzgani somnuri grele<\/p>\n

dorm pe umerii-ti de stele.<\/p>\n

Si din geana-ti somnoroas\u0103<\/p>\n

torc p\u0103ingenii m\u0103tas\u0103 !<\/p>\n

Corbeo,<\/p>\n

suflete \u00een funii,<\/p>\n

furule, t\u00e2lhar al lunii,<\/p>\n

Corbeo, pan\u0103 de soiman,<\/p>\n

muica ta de hotoman,<\/p>\n

umfl\u0103-te suvoi r\u0103slet<\/p>\n

si spinare de mistret,<\/p>\n

tun\u0103 lung ca o s\u00e2neat\u0103,<\/p>\n

aprinde-te dimineat\u0103,<\/p>\n

rupe funiile-n sase,<\/p>\n

calc\u0103 brostile r\u00e2ioase,<\/p>\n

crap\u0103 lac\u0103tul \u00een trei<\/p>\n

fulger\u0103 lespezi si stei,<\/p>\n

clatin\u0103 ocna-n v\u0103zduh ,<\/p>\n

s\u0103i afar\u0103 jar si duh,<\/p>\n

\u00eencalec\u0103 haiduceste<\/p>\n

scuip\u0103-n frunte si p\u0103leste<\/p>\n

potere voevodale,<\/p>\n

ochii M\u00e2rs\u0103viei-Sale,<\/p>\n

stelele s\u0103 le plesneasc\u0103,<\/p>\n

anafura lor cr\u0103iasc\u0103 !<\/p>\n

Du-te iar\u0103 lotru-n tar\u0103,<\/p>\n

flac\u0103r\u0103 de piatr\u0103 rar\u0103,<\/p>\n

cu soarele de-a c\u0103lare<\/p>\n

si luceferii-n spinare.<\/p>\n

Mierlele, poenele,<\/p>\n

corbii, cotofenele<\/p>\n

s\u0103-ti m\u00e2ng\u00e2ie genele.<\/p>\n

Serile si apele<\/p>\n

s\u0103-ti fluture pleoapele.<\/p>\n

Ciutele si trestia<\/p>\n

s\u0103-ti s\u0103rute inima,<\/p>\n

v\u0103ile si linistea<\/p>\n

s\u0103-ti legene dragostea.<\/p>\n

* \u00a0*<\/p>\n

Iat\u0103, pe scurt, fresca idealului spiritual al studentimii.<\/p>\n

Ca un comandament suprem se aseaz\u0103, \u00een fruntea lui noul individ<\/em><\/strong> si noua colectivitate<\/em><\/strong> sub aureola unei eroice morale si cu o limpezime de suflet ca un iez\u0103r de munte.<\/p>\n

Iat\u0103 studentimea pornind \u00een c\u00e2ntece de n\u0103ier , spre t\u0103rmurile verzi de m\u00e2ine.<\/p>\n

Iat-o, mai ales, c\u0103p\u0103t\u00e2nd un suflet de bronz, din sufletul omului pe care-l stiu eu. <\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Acel \u201efl\u0103c\u0103u de tar\u0103\u201d \u2013 cum \u00eel numea Dragos Protopopescu, \u2013 pe frunte cu arsita n\u0103miezilor lui Ciresar, \u00een ochi plutind calmul de smaragd al m\u0103rilor, dar si ascunz\u00e2nd, \u00een fundurile lor, furtunile marine ; capabil de spiritualizare p\u00e2n\u0103 la ascez\u0103, dormind pe pat de sc\u00e2nduri si pe rogojin\u0103, atunci c\u00e2nd lucreaz\u0103 \u00een biserici, l\u00e2ng\u0103 fl\u0103c\u0103ii lui ; ne\u00eenfricat si limpede ca o stalactit\u0103, dar arz\u0103tor si biciuitor ca o vifornit\u0103, \u00eengenuncind si s\u0103rut\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul t\u0103rii, cu ochii umezi, \u2013 dintr-o pornire pe care nu si-o poate st\u0103p\u00e2ni si purt\u00e2nd t\u0103r\u00e2n\u0103 culeas\u0103 la Putna si la M\u0103r\u0103sesti \u00een s\u0103culet pitit l\u00e2ng\u0103 inim\u0103 : C\u0103pitanul. <\/em><\/strong><\/p>\n

Iar l\u00e2ng\u0103 icoana acestui ad\u00e2ncitor al spiritualit\u0103tii rom\u00e2nesti, dati-mi voie s\u0103 evoc si imaginea acelui, at\u00e2t de drag nou\u0103, general-gr\u0103nicer si legionar, alb de leaturi ca un sf\u00e2nt Nicolai, \u00eentelept ca un cronicar moldovean sau ca acel Stolnic Cantacuzino din care se trage, dar t\u00e2n\u0103r si \u00eenaripat la suflet ca un student si \u00eenalt \u00een vitejie si d\u00e2rzenie ca un crestet al Rar\u0103ului,<\/p>\n

Aceste dou\u0103 icoane morale, studentimea trebuie s\u0103 le poarte s\u0103pate, ad\u00e2nc, \u00een suflet.<\/p>\n

Prin limpezimea si prin spada arhanghelului pe care studentimea legionar\u0103 si l-a ales patron, tineretul nostru calc\u0103 spre ideal. <\/em><\/strong><\/p>\n

S\u0103 credem \u00een pasii lui, \u2013 s\u0103 credem \u00een tineretul nostru !”<\/p>\n

\n

Radu Gyr<\/strong><\/p>\n

Craiova – <\/strong>\u00a0 Conferin\u021ba din<\/strong> 9 iunie 1935<\/em><\/strong><\/p>\n

(Sursa: Radu Gyr, Studentimea si idealul spiritual, BIBLIOTECA ACADEMIEI ROM\u00c2NE, 1935 \u2013 Tipografia \u201eI.N.Copuzeanu\u201d, strada Izvor, nr.9)<\/em><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Bucuriei mele de a fi fost poftit de c\u0103tre tineretul intelectual al Craiovei s\u0103 cuv\u00e2ntez despre aspiratiile si idealul studentimii [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14818","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14818","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14818"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14818\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14820,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14818\/revisions\/14820"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14818"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14818"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14818"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}