{"id":14842,"date":"2013-08-19T17:10:56","date_gmt":"2013-08-19T17:10:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14842"},"modified":"2013-08-19T17:10:56","modified_gmt":"2013-08-19T17:10:56","slug":"mihai-eminescu-prin-ce-au-contribuit-ungurii-la-inaintarea-omenirii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/08\/19\/mihai-eminescu-prin-ce-au-contribuit-ungurii-la-inaintarea-omenirii\/","title":{"rendered":"Mihai Eminescu: “Prin ce au contribuit ungurii la \u00eenaintarea omenirii?”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>“M\u0103surariul civilisa\u0163iunei unui popor \u00een ziua de azi e: o limb\u0103 sonor\u0103 \u015fi apt\u0103 de a exprima prin sunete no\u0163iuni, prin \u015fir \u015fi accent logic cugete, prin accent etic sentimente. Modul de a \u00een\u015fira \u00een fraze no\u0163iune dup\u0103 no\u0163iune, o caracteristic\u0103 mai abstract\u0103 ori mai concret\u0103 a no\u0163iunilor \u00een sine, toate astea, dac\u0103 limba e s\u0103 fie na\u0163ional\u0103, sunt ale limbii, c\u0103ci de nu va fi a\u015fa, e prea lesne ca un om s\u0103 vorbeasc\u0103 nem\u0163e\u015fte, de ex., cu material de vorb\u0103 unguresc.<\/p>\n

\n

Afar\u0103 de aceea, civiliza\u0163iunea unui popor const\u0103 cu deosebire \u00een desvoltarea acelor aplec\u0103ri umane \u00een genere, care sunt neap\u0103rate tuturor oamenilor, fie ace\u015ftia mari ori mici, s\u0103raci ori boga\u0163i, acelor principii, care trebue s\u0103 constitue fundamentul, directiva a toat\u0103 via\u0163a \u015fi a toat\u0103 activitatea omeneasc\u0103. Cu c\u00e2t aceste cuno\u015ftin\u0163e \u015fi principii, care s\u0103 le fie tuturor comune, sunt mai desvoltate, cu at\u00e2ta poporul respectiv e mai civilizat. C\u0103ci clasa inteligent\u0103 numai, nu constitue civiliza\u0163iunea, care e \u015fi trebue s\u0103 fie comun\u0103 tuturor p\u0103turilor popula\u0163iunei.<\/p>\n

\n

Sunt popoare, ce posed o respectabil\u0103 inteligen\u0163\u0103 nalt\u0103, f\u0103r\u0103 de a fi ele civilizate; sunt altele care, f\u0103r\u0103 inteligen\u0163\u0103 nalt\u0103, \u00eentrunesc toate condi\u0163iunile civiliza\u0163iunii. \u015etiin\u0163ele (afar\u0103 de ceea ce e domeniu public) trebue s\u0103 prezinte lucr\u0103ri proprii ale na\u0163iunei, prin care ea ar fi contribuit la luminarea \u015fi \u00eenaintarea omenirii; actele \u015fi literatura frumoas\u0103 trebue s\u0103 fie oglinzi de aur ale realit\u0103\u0163ii \u00een care se mi\u015fca poporul, o coard\u0103 nou\u0103, original\u0103, proprie pe bina cea mare a lumii\u2026<\/p>\n

\n

Declar\u0103m a \u00een\u0163elege, de\u015fi nu concedem, ca cineva s\u0103 fie aservit vreunei na\u0163iuni viguroase ce te supune cu puterea brut\u0103, ori unei alteia, ce te orbe\u015fte cu lustrul civiliza\u0163iunii sale. Dar s\u0103 fim servitorii… cui? Ai Ungurilor? C\u0103ci ce au ace\u015fti oameni ca s\u0103 ne superiorizeze? Au ei ceva ce noi nu avem? Au ei limb\u0103? Au \u015ftiin\u0163e ? Au arte? Au legisla\u0163iune? Au industrii? Au comerciu? Ce au?
\nLimba? Sunetele \u00eengrozesc piatra; construc\u0163iunea, modul de a \u00een\u015fira cuget\u0103rile, de a abstrage no\u0163iunile, tropii, cu un cuv\u00e2nt spiritul infiltrat acestui material grunzuros, sterp, hodorogit, e o copie a spiritului limbei germane. Ei vorbesc germ\u0103ne\u015fte cu material de vorb\u0103 unguresc.<\/p>\n

\n

\u015etiin\u0163ele? Ce au descoperit ei nou \u00een \u015ftiin\u0163e? Prin ce au contribuit ei la \u00eenaintarea omenirii? Istoria civiliza\u0163iunii a \u00eenregistrat numai o nul\u0103. Legisla\u0163iunea? Drepturi \u015fi legi sunt \u00eentr’o etern\u0103 contrazicere. E o compila\u0163iune r\u0103ut\u0103cioas\u0103 \u015fi nerumegat\u0103 a principiilor celor mai contradictorii, principii care se exclud unul pe altul. Al\u0103turi cu o constitu\u0163iune nedreapt\u0103 \u015fi par\u0163ial\u0103, liberal\u0103 \u00eens\u0103 pentru Unguri, g\u0103se\u015fti legi din evul mediu mai barbare dec\u00e2t barbaria. Arte \u015fi literatur\u0103? O traduc\u0163iune rea din limba german\u0103. Industria? German\u0103. Comerciul? \u00cen m\u00e2na Evreilor.<\/p>\n

\n

Va s\u0103 zic\u0103 nu au nimica ace\u015fti oameni, prin ce s\u0103 ne superiorizeze pe noi, Rom\u00e2nii, \u015fi vom ar\u0103ta numaidec\u00e2t cum nici nu pot avea, nici nu pot constitui o putere moral\u0103 oarecare. Cine nu \u015ftie acuza\u0163iunea ce ni se face nou\u0103, Rom\u00e2nilor, pentru c\u0103 solicit\u0103m pentru noi ceea ce ei au solicitat pentru d\u00e2n\u015fii? Ce \u00eentoars\u0103, ce minunat\u0103 trebue s\u0103 fie acea glav\u0103, care face altuia o crim\u0103, din aceea ce el pentru sine\u015fi croie\u015fte o virtute! \u015ei cine nu-\u015fi aduce aminte, cum au schimbat numele indivizilor din districte \u00eentregi, \u00eenc\u00e2t bie\u0163ii locuitori nem\u0163e\u015fti nu \u015ftiau \u00een urm\u0103 cum \u00eei chiam\u0103. Astfel cu aparen\u0163a, cu numele maghiar, ei vor s\u0103 mint\u0103 fiin\u0163a german\u0103 ori rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\n

Dar toat\u0103 lumea \u015ftie, c\u0103 Ungurii chiar \u00een Ungaria proprie sunt \u00een minoritate \u015fi c\u0103 numai prin influen\u0163\u0103ri materiale la alegeri o au putut improviza acea adun\u0103tur\u0103 ce se pretinde Adunare. Noi nu ne putem pune \u00een rela\u0163iune de domn \u015fi aservit, nici putem intra \u00een transac\u0163iuni cu oameni, care pentru noi nu sunt competen\u0163i nici de a lucra ceva, dec\u00e2t doar prin puterea brut\u0103 ce li-o pune la dispozi\u0163iune imperiul, nu \u00eens\u0103 prin esen\u0163a dreptului.<\/p>\n

\n

Vina, \u00een fine, nu e a lor, pentru c\u0103 genera\u0163iunea ca atare nu are vina falsei direc\u0163iuni a spiritului s\u0103u. Vina acestei direc\u0163iuni o au descreera\u0163ii lor de magna\u0163i, a c\u0103ror vanitate \u00eei f\u0103cea s\u0103 cread\u0103, cum c\u0103 \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, ce e mai mult a noastr\u0103 dec\u00e2t a lor, ei vor putea maghiariza p\u00e2n\u0103 \u015fi pietrele.<\/p>\n

\n

Asemenea cum nu te po\u0163i \u00een\u0163elege cu un om, a c\u0103rui limb\u0103 \u015fi no\u0163iuni difer\u0103 astfel de ale tale, \u00eenc\u00e2t el r\u0103m\u00e2ne pentru tine netraductibil – c\u0103ci tu nu ai no\u0163iunile ce le are el, cum el nu le are pe ale tale – tocmai a\u015fa nu te po\u0163i \u00een\u0163elege cu inteligen\u0163a maghiar\u0103. \u00cemp\u0103care sau transac\u0163iune nu se \u00eencape aicea, c\u0103ci divergen\u0163a no\u0163iunilor fundamentale \u015fi a principiilor sistematice condi\u0163ioneaz\u0103 o etern\u0103 divergen\u0163\u0103 a deduc\u0163iunilor din ele. Va s\u0103 zic\u0103 aicea nu se \u00eencape acest mijloc dulce \u015fi pacific, care va fi etern ne\u00een\u0163eles. Tu-i spui c\u0103 na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 vrea cutare \u015fi cutare lucru, – el \u00ee\u0163i r\u0103spunde, c\u0103 na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 nici nu exist\u0103. Apoi \u00een\u0163elege-te c’un astfel de om!<\/p>\n

\n

Ungurii nu sunt superiori \u00een nimica na\u0163iunilor cu cari locuesc la un loc; \u015fi acest palat de spume mincinoase, cu care au \u00een\u015felat Europa, e, de aproape privit, forma ridicol\u0103 a unor preten\u0163iuni ridicole. Kant nume\u015fte ridicol risipirea spontanee a unei a\u015ftept\u0103ri mari \u00eentr’o nimica \u00eentreag\u0103, adic\u0103: parturiunt montes, nascitur ridiculus mus<\/em> (n.r. “se scremur\u0103 mun\u0163ii \u015fi f\u0103tar\u0103 un \u015foarece”<\/em>).”<\/p>\n

\u00a0Mihai Eminescu<\/strong><\/p>\n

(Fragment din articolul \u201cEchilibrul\u201d, ap\u0103rut \u00een ziarul \u201cFedera\u0163iunea\u201d din Pesta, mai\/aprilie 1870 – \u015fi semnat cu pseudonimul Varro. Eminescu avea atunci 19 ani) <\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“M\u0103surariul civilisa\u0163iunei unui popor \u00een ziua de azi e: o limb\u0103 sonor\u0103 \u015fi apt\u0103 de a exprima prin sunete no\u0163iuni, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14842","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14842","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14842"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14842\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14845,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14842\/revisions\/14845"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14842"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14842"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14842"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}