{"id":14881,"date":"2013-08-20T21:33:15","date_gmt":"2013-08-20T21:33:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14881"},"modified":"2013-08-20T21:33:15","modified_gmt":"2013-08-20T21:33:15","slug":"mihai-eminescu-unde-sunt-la-noi-clasele-pozitive","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/08\/20\/mihai-eminescu-unde-sunt-la-noi-clasele-pozitive\/","title":{"rendered":"Mihai Eminescu: “Unde sunt la noi clasele pozitive?”"},"content":{"rendered":"
\n

\"\"<\/a>“Fiecare constitu\u0163ie, ca lege fundamental\u0103 a unui stat, are drept corelat o clas\u0103 mai cu sam\u0103 pe care se’ntemeiaz\u0103. Corelatul constitu\u0163iilor statelor apusene este o clas\u0103 de mijloc, bogat\u0103, cult\u0103, o clas\u0103 de patriciani, de fabrican\u0163i, industria\u015fi care v\u0103d \u00een constitu\u0163ie mijlocul de a-\u015fi reprezenta interesele \u00een mod adeguat cu \u00eensemn\u0103tatea lor; la noi legea fundamental\u0103 nu-nsemneaz\u0103 dec\u00e2t egalitatea pentru to\u0163i scribii de a ajunge la func\u0163iile cele mai nalte ale statului.<\/p>\n<\/div>\n

\n

De aceea partidele noastre nu le numesc conservative sau liberale, ci: oameni cu slujb\u0103 – guvernamentali<\/em>; oameni f\u0103r\u0103 slujb\u0103 – opozi\u0163ie<\/em>. De acolo vecinica pl\u00e2ngere c\u0103 partidele la noi nu sunt partide de principie, ci de interese personale. \u015ei principiile sunt interese, dar interesele unei clase pozitive, clasa pozitiv\u0103 a propriet\u0103\u0163ii teritoriale tory conservativ, clasa negustorilor \u015f-a industrialilor wygs<\/em>, clasa lucr\u0103torilor – sociali\u015ftii<\/em>. Unde sunt la noi aceste clase pozitive? Aristocra\u0163ia istoric\u0103 – \u015fi ea trebuie s\u0103 fie totdeauna istoric\u0103 pentru a fi important\u0103 – au disp\u0103rut aproape, clas\u0103 de mijloc pozitiv\u0103 nu exist\u0103, golurile ei sunt \u00eemplinitc de str\u0103ini, clasa \u0163\u0103ranilor e prea necult\u0103 \u015fi, de\u015fi singura clas\u0103 pozitiv\u0103, nimeni n-o pricepe, nimeni n-o reprezenteaz\u0103, nim\u0103nui nu-i pas\u0103 de ea.<\/p>\n

\n

\n

Ne mai r\u0103m\u00e2ne o singur\u0103 clas\u0103 pozitiv\u0103, pe a c\u0103rei spate tr\u0103im cu to\u0163ii – \u0163\u0103ranul rom\u00e2n. S\u0103 vedem acuma cum ne silim din r\u0103sputeri de a o nimici \u015fi pe aceasta cum am nimicit pe celelalte \u015fi ‘mpreun\u0103 cu ea statul \u015fi na\u0163iunea.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\n

S\u0103 nu uit\u0103m un lucru: toat\u0103 activitatea unei so\u0163iet\u0103\u0163i omene\u015fti e mai mult ori mai pu\u0163in o activitate de lux – numai una nu: producerea brut\u0103, care reprezenteaz\u0103 trebuin\u0163ele fundamentale ale omului. Omul \u00een stare[a], sa fireasc\u0103 are trebuin\u0163\u0103 de pu\u0163ine lucruri: m\u00e2ncarea, locuin\u0163a, \u00eembr\u0103c\u0103mintea. Aceste pentru existen\u0163a personal\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\n

De aceea o na\u0163ie trebuie s\u0103’ngrijeasc\u0103 de clasele cari produc obiectele ce corespund acestor trebuin\u0163e. Rom\u00e2nul care m\u00e2nca limbi de privighetoare se putea hr\u0103ni \u015fi cu p\u00e2ne, dar f\u0103r\u0103 aceasta nu putea; el purta purpur\u0103, dar \u00eei trebuia postav, locuia \u00een palat dar \u00eei trebuia cas\u0103. Oric\u00e2t de modificate prin lux ar fi aceste trebuin\u0163e, ele sunt \u00een fond acelea\u015fi.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\n

Produc\u0103torul materiei brute pentru aceste trebuin\u0163e este \u0163\u0103ranul. De acolo proverbul francez \u201ePauvre paysan – pauvre pays; pauvre pays – pauvre roy\u201d<\/em>. Aceasta este \u00eentr-o \u0163ar\u0103 clasa cea mai pozitiv\u0103 din toate, cea mai conservativ\u0103 \u00een limb\u0103, port, obiceiuri, purt\u0103torul istoriei unui popor, na\u0163ia \u00een \u00een\u0163elesul cel mai adev\u0103rat al cuv\u00e2ntului.”<\/p>\n

 <\/p>\n

Mihai Eminescu<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

1876, Curierul de Ia\u015fi (fragment din articolul \u201cInfluen\u0163a austriac\u0103 a supra rom\u00e2nilor din Principate\u201d)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Fiecare constitu\u0163ie, ca lege fundamental\u0103 a unui stat, are drept corelat o clas\u0103 mai cu sam\u0103 pe care se’ntemeiaz\u0103. Corelatul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14881","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14881","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14881"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14881\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14884,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14881\/revisions\/14884"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14881"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14881"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14881"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}