{"id":14936,"date":"2013-08-26T19:04:32","date_gmt":"2013-08-26T19:04:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=14936"},"modified":"2013-08-26T19:04:32","modified_gmt":"2013-08-26T19:04:32","slug":"irina-nastasiu-eminescu-un-aparator-al-ortodoxiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/08\/26\/irina-nastasiu-eminescu-un-aparator-al-ortodoxiei\/","title":{"rendered":"Irina Nastasiu: “Eminescu, un ap\u0103r\u0103tor al Ortodoxiei”"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

“Dac\u0103 Eminescu ar fi azi printre noi, condeiul lui acid nu i-ar ierta pe cei care lovesc \u00een Biseric\u0103, \u00een neam \u015fi \u00een familia cre\u015ftin\u0103. Ar condamna p\u0103catul de moarte al\u00a0 homosexualit\u0103\u0163ii, pe cale s\u0103 fie legiferat \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Ar demasca tr\u0103d\u0103torii de neam, care \u00ee\u015fi spun \u201cpatrio\u0163i\u201d. Ar jeli milioanele de copii uci\u015fi prin avorturi. Ar scrie cu durere despre ce a mai r\u0103mas din biata noastr\u0103 \u0163ar\u0103, sf\u00e2\u015fiat\u0103 \u015fi jefuit\u0103 la drumul mare. Ar striga, cum numai el \u015ftia s\u0103 o fac\u0103, sper\u00e2nd c\u0103 rom\u00e2nii se vor trezi din somnul cel de moarte al nep\u0103s\u0103rii.<\/strong><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Acum 124 de ani, \u00een ziua de 15 iunie 1889, pleca dintre noi Mihai Eminescu, \u201ecel mai mare poet pe care l-a ivit \u015fi-l va ivi vreodat\u0103, poate, p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc\u201d<\/em>. <\/strong>F\u0103r\u0103 Eminescu, am fi fost mai s\u0103raci, mai goi, mai pu\u0163in rom\u00e2ni. \u015ei-a \u00eenchiat via\u0163a slujirii neamului s\u0103u, pe care l-a iubit ca nimeni altul, arz\u00e2nd ca o flac\u0103r\u0103 pentru idealul libert\u0103\u0163ii \u015fi unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale.<\/p>\n

S-a spus despre el c\u0103 a fost ultrana\u0163ionalist, xenofob, reac\u0163ionar, extremist, antisemit. Unii l-au descris drept degenerat, sifilitic, alcoolic \u015fi afemeiat. El se a\u015ftepta la aceast\u0103 form\u0103 de \u201crecuno\u015ftin\u0163\u0103\u201d a posterit\u0103\u0163ii, o anticipase cu am\u0103r\u0103ciune \u00een Scrisoarea I<\/em>: \u201c\u2026vor c\u0103ta vie\u0163ii tale\/S\u0103-i g\u0103seasc\u0103 pete multe, r\u0103ut\u0103\u0163i \u015fi mici scandale -\/Astea toate te apropie de d\u00e2n\u015fii\u2026 Nu lumina\/ Ce \u00een lume-ai rev\u0103rsat-o, ci p\u0103catele \u015fi vina,\/ Oboseala, sl\u0103biciunea, toate relele ce sunt\/ \u00centr-un mod fatal legate de o m\u00e2n\u0103 de p\u0103m\u00e2nt;\/ Toate micile mizerii unui suflet chinuit\/ Mult mai mult \u00eei vor atrage dec\u00e2t tot ce ai g\u00e2ndit.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u015etia ce va urma, ce soart\u0103 \u00eel a\u015fteapt\u0103. Dar nu a depus armele. \u00cen consecin\u0163\u0103, \u00eentr-un moment \u00een care guvernul Rom\u00e2niei urm\u0103rea s\u0103 \u00eencheie un pact umilitor cu Austro-Ungaria, prin care renun\u0163a la preten\u0163iile asupra Ardealului, angaj\u00e2ndu-se s\u0103 \u00eei lichideze pe na\u0163ionali\u015fti, Eminescu a fost catalogat drept nebun, discreditat, internat abuziv \u00een diferite sanatorii de boli psihice, unde i-au fost administrate cantit\u0103\u0163i enorme de mercur \u015fi unde a fost \u201ctratat\u201d prin b\u0103t\u0103i cu funia ud\u0103, p\u00e2n\u0103 la le\u015fin. De ce? Pentru c\u0103 milita pentru unitatea tuturor rom\u00e2nilor, pentru c\u0103 scria aprig \u00eempotriva du\u015fmanilor \u0163\u0103rii, pentru c\u0103 demasca \u00een articolele sale corup\u0163ia politicienilor rom\u00e2ni, dar, mai ales, pentru c\u0103 pl\u0103nuia<\/strong> s\u0103 pun\u0103 bazele unei organiza\u0163ii independente, aflate \u00een afara controlului francmasoneriei, de trezire \u015fi promovare a spiritului rom\u00e2nesc \u015fi de refacere a Daciei mari.<\/strong><\/p>\n

\u201cCine combate Ortodoxia numai rom\u00e2n nu e\u2026\u201d<\/strong><\/p>\n

Eminescu a fost un mare patriot, dar a fost \u015fi un ap\u0103r\u0103tor al Bisericii Ortodoxe. M\u0103rturia lui r\u0103m\u00e2ne peste veacuri, ca un adev\u0103rat testament scris parc\u0103 anume pentru cei care se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2neaz\u0103 \u00eenc\u0103 s\u0103-l considere ateu.<\/p>\n

\u201cBiserica r\u0103s\u0103ritean\u0103 e de optsprezece sute de ani p\u0103str\u0103toarea elementului latin de l\u00e2ng\u0103 Dun\u0103re. Ea a stabilit \u015fi a unificat limba noastr\u0103 \u00eentr-un mod at\u00e2t de admirabil \u00eenc\u00e2t suntem singurul popor f\u0103r\u0103 dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit \u00een mod egal de \u00eenghi\u0163irea printre poloni, unguri, t\u0103tari \u015fi turci, ea este \u00eenc\u0103 ast\u0103zi singura arm\u0103 de ap\u0103rare \u015fi singurul sprijin al milioanelor de rom\u00e2ni cari tr\u0103iesc dincolo de hotarele noastre. Cine-o combate pe ea \u015fi ritualurile ei poate fi cosmopolit, socialist, republican universal \u015fi orice i-o veni \u00een minte, dar numai rom\u00e2n nu e.\u201d <\/strong>(M. Eminescu, \u201cLiber-cuget\u0103tor, liber\u0103-cugetare\u201d, \u201cTimpul\u201d, 2 februarie 1879, \u00een \u201cOpere\u201d, 1989, vol.X, p. 187).<\/p>\n

C\u00e2t prive\u015fte a\u015fa-zisa apartenen\u0163\u0103 a lui Eminescu\u00a0 la orice fel de mi\u0219care ocult\u0103, transna\u021bional\u0103, cuvintele poetului sunt mai mult dec\u00e2t edificatoare \u015fi mai actuale ca niciodat\u0103:<\/p>\n

\u201cDespre\u0163uind Biserica noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi \u00eenjosind-o, atei \u015fi francmasoni cum sunt to\u0163i, ei ne-au lipsit de arma cea mai puternic\u0103 \u00een lupta na\u0163ional\u0103; dispre\u0163uind limba prin \u00eempestri\u0163\u0103ri \u015fi prin frazeologie str\u0103in\u0103, au lovit un al doilea element de unitate; despre\u0163uind datinele drepte \u015fi vechi \u015fi introduc\u00e2nd la noi moravurile statelor \u00een decaden\u0163\u0103, ei au modificat toat\u0103 via\u0163a noastr\u0103 public\u0103 \u015fi privat\u0103 \u00een a\u015fa grad \u00eenc\u00e2t rom\u00e2nul ajunge a se sim\u0163i str\u0103in \u00een \u0163ara sa proprie. Odinioar\u0103 o Biseric\u0103 plin\u0103 de oameni, to\u0163i av\u00e2nd frica lui Dumnezeu, to\u0163i sper\u00e2nd de la El m\u00e2ntuire \u015fi \u00eendrept\u00e2ndu-\u015fi vie\u0163ile dup\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile Lui. Spiritul speculei, al v\u00e2n\u0103torii dup\u0103 avere f\u0103r\u0103 munc\u0103 \u015fi dup\u0103 pl\u0103ceri materiale a omor\u00e2t sufletele.(\u2026) Biserica lui Mateiu Basarab \u015fi a lui Varlaam, maica spiritual\u0103 a neamului rom\u00e2nesc, care a n\u0103scut unitatea limbei \u015fi unitatea etnic\u0103 a poporului, ea care domne\u015fte puternic\u0103 dincolo de grani\u0163ele noastre \u015fi e azilul de m\u00e2ntuire na\u0163ional\u0103 \u00een \u0163\u0103ri unde rom\u00e2nul nu are stat, ce va deveni ea \u00een m\u00e2na tagmei patriotice? Peste tot credin\u0163ele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, m\u00e2n\u0103-n m\u00e2n\u0103 cu s\u0103r\u0103cia claselor lucr\u0103toare, amenin\u0163\u0103 toat\u0103 cl\u0103direa m\u0103rea\u0163\u0103 a civiliza\u0163iei cre\u015ftine.\u201d <\/em><\/strong>(14 august 1882, Mihai Eminescu, \u201cTimpul\u201d, \u00een \u201cOpere\u201d, Vol 13. pp. 168-169)<\/p>\n

Dac\u0103 Eminescu ar fi azi printre noi, condeiul lui acid nu i-ar ierta pe cei care lovesc \u00een Biseric\u0103, \u00een neam \u015fi \u00een familia cre\u015ftin\u0103. Ar condamna p\u0103catul de moarte al\u00a0 homosexualit\u0103\u0163ii, pe cale s\u0103 fie legiferat \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Ar demasca tr\u0103d\u0103torii de neam, care \u00ee\u015fi spun \u201cpatrio\u0163i\u201d. Ar jeli milioanele de copii uci\u015fi prin avorturi. Ar scrie cu durere despre ce a mai r\u0103mas din biata noastr\u0103 \u0163ar\u0103, sf\u00e2\u015fiat\u0103 \u015fi jefuit\u0103 la drumul mare. Ar striga, cum numai el \u015ftia s\u0103 o fac\u0103, sper\u00e2nd c\u0103 rom\u00e2nii se vor trezi din somnul cel de moarte al nep\u0103s\u0103rii. C\u0103 se vor \u00eentoarce la credin\u0163\u0103, c\u0103 vor umple iar bisericile, c\u0103 se vor \u00eentoarce din \u201cneagra str\u0103in\u0103tate\u201d \u015fi se vor lupta pentru \u0163ara lor, aflat\u0103 \u00een momente de grea cump\u0103n\u0103. Ar pl\u00e2nge pentru tineretul rupt de istorie \u015fi de trecut, ancorat \u00een valori str\u0103ine nou\u0103, abrutizat prin tehnicile moderne de corupere \u00een mas\u0103. Ar privi, cu lacrimi \u00een ochi, spre satul rom\u00e2nesc \u2013 o umbr\u0103 din ce-a fost c\u00e2ndva. Ar c\u0103uta peste tot \u015fi n-ar mai g\u0103si dec\u00e2t pe ici, pe colo p\u0103rin\u0163i \u015fi bunici care s\u0103 lase genera\u0163iilor tinere comori nepre\u0163uite: datini, obiceiuri, c\u00e2ntece \u015fi doine, balade populare, toat\u0103 zestrea inestimabil\u0103 a rom\u00e2nilor de alt\u0103dat\u0103. Ar g\u0103si un neam parc\u0103 pustiit, f\u0103r\u0103 memorie, aproape lipsit de suflare. Un neam pe care avem cu to\u0163ii datoria s\u0103-l readucem la via\u0163\u0103. M\u0103car noi, cei ce-l iubim \u015fi cinstim pe Eminescu.<\/p>\n

\u201c<\/em><\/strong>\u00ce<\/em><\/strong>naintea negrei str\u0103in\u0103t\u0103\u0163i care \u00eemp\u00e2nze\u015fte \u0163ara cad codrii no\u015ftri seculari \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu ei, toat\u0103 istoria, tot caracterul nostru. Moartea, decre\u015fterea popula\u0163iei \u00eendepline\u015fte apoi restul: st\u00e2rpirea fizic\u0103 a neamului rom\u00e2nesc\u201d (Mihai Eminescu). <\/em><\/strong>Vi se par cumva acest tablou al decaden\u021bei cunoscut?”<\/p>\n

\n

Irina Nastasiu<\/strong><\/p>\n

sursa: doxologia.ro<\/a><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Dac\u0103 Eminescu ar fi azi printre noi, condeiul lui acid nu i-ar ierta pe cei care lovesc \u00een Biseric\u0103, \u00een [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-14936","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14936","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14936"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14936\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14939,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14936\/revisions\/14939"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14936"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14936"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14936"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}