{"id":15016,"date":"2013-08-28T19:43:45","date_gmt":"2013-08-28T19:43:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=15016"},"modified":"2013-08-28T19:44:24","modified_gmt":"2013-08-28T19:44:24","slug":"ioan-slavici-%e2%80%93-eminescu-si-limba-romaneasca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/08\/28\/ioan-slavici-%e2%80%93-eminescu-si-limba-romaneasca\/","title":{"rendered":"Ioan Slavici \u2013 &#8220;Eminescu \u015fi limba rom\u00e2neasc\u0103&#8221;"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/08\/Dor-de-Eminescu.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-15017\" title=\"Dor-de-Eminescu\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/08\/Dor-de-Eminescu-281x300.jpg\" alt=\"\" width=\"281\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/08\/Dor-de-Eminescu-281x300.jpg 281w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/08\/Dor-de-Eminescu.jpg 562w\" sizes=\"auto, (max-width: 281px) 100vw, 281px\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8220;Eu rostiam la \u00eenceput vorbele cum se obicinuieste prin Podgoria de la Arad. Eminescu se enerva adeseori si zicea c\u0103-i sfar\u0103m timpanul pocind vorbele, dar nu se sup\u0103ra si nu-si pierdea s\u0103rita ca multi dintre gramaticii de atunci. Dup\u0103 p\u0103rerea lui, cea mai dulce si mai bogat\u0103 \u00een sunete era rostirea moldoveneasc\u0103. Ea \u00eens\u0103 nu poate s\u0103 fie reprodus\u0103 prin literele pe care le avem. El st\u0103ruia dar pentru rostirea bucurestean\u0103 si \u00een-deosebi pentru cea din mahalaua Lucacilor, care e mai simpl\u0103 si poate s\u0103 fie fixat\u0103 cu destul\u0103 preciziune. \u00cei pl\u0103cea \u00eens\u0103 tot ceea ce avea un caracter particular nu numai \u00een rostire, ci si \u00een genere \u00een felul de a vorbi si tr\u0103gea cu urechea c\u00e2nd catanele adunate la Viena din deosebitele p\u0103rti ale \u00eemp\u0103r\u0103tiei st\u0103teau de vorb\u0103 \u00eentre ele. Adeseori \u00eentreba apoi \u00abunde se zice asa\u00bb?<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Asa ajunseser\u0103m s\u0103 ne form\u0103m convingerea, c\u0103 cea mai bogat\u0103 e limba vorbit\u0103 de rom\u00e2nii de la miaz\u0103noapte, \u00eencep\u00e2nd din judetul Sucevei peste C\u00e2mpulungul Moldovenesc si peste N\u0103s\u0103ud p\u00e2n\u0103 la S\u0103lagiu, unde se \u00eentrebuinteaz\u0103 multe vorbe de origin\u0103 roman\u0103, care aiurea s-au pierdut. E lumea \u00een care a tr\u0103it mult j\u0103litul nostru prieten Simeon Marian Florian si din care a iesit Gheorghe Cosbuc. Interesant si astfel si frumos \u00eentr-un fel oarecare i se p\u0103rea lui Eminescu tot ceea ce era neobisnuit \u00een materie de limb\u0103, si el \u00eentreba mereu: \u00abunde se zice asa?\u00bb. Dar tocmai de aceea lua \u00een b\u0103taie de joc pe cei ce vorbeau cum nu \u00abse zice\u00bb nic\u0103ieri. El vorbeste adeseori despre o limb\u0103 \u00abp\u0103s\u0103reasc\u0103\u00bb, si \u00abp\u0103s\u0103reasca\u00bb e pentru d\u00e2nsul cum nic\u0103ieri nu vorbeste poporul, tot ceea ce \u00een materie de limb\u0103 e n\u0103scocit, rezultat din impulsiuni momentane ori alc\u0103tuit, fie \u00een prip\u0103, fie f\u0103r\u0103 destul\u0103 pricepere. Erau atunci si sunt si azi oameni care zic, ba chiar si scriu, \u00abun pahar cu ap\u0103\u00bb, \u00abcu p\u0103l\u0103ria pe cap\u00bb ori \u00abm\u0103 duc \u00een Bucuresti\u00bb. Eminescu \u00eei \u00eentreba: \u00abunde se zice asa\u00bb si-i lua \u00een b\u0103taie de joc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Nu avem s\u0103 ne facem limba, ci s\u0103 ne-o iubim si s\u0103 cinstim pe cei ce ne-au pl\u0103smuit-o, at\u00e2t de frumoas\u0103 si de \u00eenteleapt\u0103 cum o avem.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sunt si azi \u00eentre scriitorii nostri multi, cari n-o simt aceasta si \u00abarunc\u0103 vorbele cu furca\u00bb. Unii dintre d\u00e2nsii cunosc felul de a vorbi al poporului din vreo parte a p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, dar n-au citit nici cronicarii, nici c\u0103rtile bisericesti; altii sunt mai c\u0103rturari, dar n-au tr\u0103it niciodat\u0103 \u00een mijlocul poporului si n-au nici o sl\u0103biciune pentru limba rom\u00e2neasc\u0103; iar altii s-au dezvoltat sub \u00eenr\u00e2uriri str\u0103ine ori tr\u0103iesc \u00een cercul str\u00e2mt al vreunei mahalale ori prin \u00eenc\u0103 mai str\u00e2mtele \u00absaloane\u00bb, cu ale c\u0103rora atmosfer\u0103 s-au deprins: sunt de tot putini cei ce umbl\u0103 pe drumul deschis de \u00abJunimea\u00bb si cuprind \u00een g\u00e2ndul lor, ca Eminescu, \u00eentreag\u0103 viata sufleteasc\u0103 a poporului rom\u00e2n!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cenc\u0103 mai putini sunt \u00eens\u0103 cei ce scriind, cump\u0103nesc, ca d\u00e2nsul, orisicare vorb\u0103, si \u00eesi dau silinta s\u0103 se des\u0103v\u00e2rseasc\u0103 pe sine \u00eensisi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Eminescu si-a petrecut toate clipele vietii lui lucr\u00e2nd, fiindc\u0103 nu se socotea \u00eendeajuns preg\u0103tit pentru ceea ce vroia s\u0103 fac\u0103, si e foarte putin ceea ce ne-a r\u0103mas de la d\u00e2nsul, iar din putinul acesta partea cea mare sunt lucr\u0103ri dup\u0103 p\u0103rerea lui \u00eenc\u0103 neispr\u0103vite, pe care le-a publicat cu inima \u00eendoit\u0103 \u2013 ced\u00e2nd st\u0103ruintelor puse de altii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Numai rar de tot se \u00eent\u00e2mpla, ca s\u0103 fie multumit si el \u00eensusi de ceea ce a scris, si nemultumit era \u2013 nu de ceea ce a zis, ci de forma, \u00een care \u00eei era reprodus\u0103 g\u00e2ndirea. \u00abNu e asta\u00bb, zicea el cuprins de neast\u00e2mp\u0103r, si era \u00een stare s\u0103 tin\u0103 manuscriptul ani de-a r\u00e2ndul \u00een s\u0103ltarul \u00abmesei de brad\u00bb, s\u0103 revad\u0103 mereu ceea ce a scris ori s\u0103 scrie \u00een mai multe r\u00e2nduri acelasi lucru, c\u0103ci cea mai frumoas\u0103 icoan\u0103 e stricat\u0103 si ea, dac\u0103 a r\u0103mas \u00eentr-\u00eensa o pat\u0103 ori un colt neispr\u0103vit.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Exigentele lui \u00een ceea ce priveste forma erau at\u00e2t de mari, \u00eenc\u00e2t nu se multumea, ca limba, ritmul si rimele s\u0103-i fie de o corectitate des\u0103v\u00e2rsit\u0103 si s\u0103 se potriveasc\u0103 cu simt\u0103m\u00e2ntul reprodus, ci tinea ca muzica limbii s\u0103 fie si ea astfel alc\u0103tuit\u0103, \u00eenc\u00e2t s\u0103 simt\u0103 ceea ce voieste el si cel ce nu \u00eentelege vorbele.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Astfel \u00een:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201cO mam\u0103, dulce mam\u0103, prin negur\u0103 de vremi<br \/>\nPrin fream\u0103tul de frunze la tine tu m\u0103 chemi.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">sunetele sunt sumbre si aspre, iar \u00een:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201cSomnoroase p\u0103s\u0103rele<br \/>\nPe la cuiburi se adun\u0103,\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">sunetele sunt senine si clare, pe c\u00e2nd \u00een:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201cS-a stins viata falnicei Venetii\u201d \u2013 ele sunt de bronz.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pentru ca s\u0103 poat\u0103 ajunge la aceast\u0103 des\u0103v\u00e2rsire a formei, de care numai \u00een putine dintre poeziile sale s-a apropiat, el trebuia s\u0103-si c\u00e2stige deplin\u0103 st\u0103p\u00e2nire asupra limbii \u00een toate privintele.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Aceasta si era una din cele mai constante preocup\u0103ri ale lui p\u00e2n\u0103 \u00een ziua, \u00een care i s-a curmat lucrarea.&#8221;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Preluat\u0103 de pe <a href=\"http:\/\/www.mihaieminescu.ro\/marturii\/slavici.htm\">www.mihaieminescu.ro<\/a> <\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&#8220;Eu rostiam la \u00eenceput vorbele cum se obicinuieste prin Podgoria de la Arad. Eminescu se enerva adeseori si zicea c\u0103-i [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-15016","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15016","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15016"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15016\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15019,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15016\/revisions\/15019"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15016"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15016"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15016"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}