{"id":15037,"date":"2013-08-29T17:28:09","date_gmt":"2013-08-29T17:28:09","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=15037"},"modified":"2013-08-29T17:42:42","modified_gmt":"2013-08-29T17:42:42","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-protodaca-limba-divina-a-pamantului-prima-parte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/08\/29\/gheorghe-constantin-nistoroiu-protodaca-limba-divina-a-pamantului-prima-parte\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: PROTODACA – LIMBA DIVIN\u0102 A P\u0102M\u00c2NTULUI (prima parte)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

“P\u0103zi\u0163i-v\u0103 limba mai mult dec\u00e2t lumina ochilor…”<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur)<\/p>\n

“Limba noastr\u0103-i graiul p\u00e2inii,\/C\u00e2nd de v\u00e2nt se mi\u015fc\u0103 vara<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen rostirea ei b\u0103tr\u00e2nii\/Cu sudori sfin\u0163it-au \u0163ara.”<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Alexei Mateevici)<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Despre vechimea ancestral\u0103 a Familiei Patriarhale a Omenirii, respectiv a Neamului pelasgo-traco-geto-dac sau proto-daco-rom\u00e2n \u015fi limba sa protoevanghelic\u0103 s-a vorbit \u015fi se vorbe\u015fte, s-a scris \u015fi se va scrie mult pro <\/em>sau contra.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0S-a scris \u00een vechime adev\u0103rul istoric str\u0103vechi de c\u0103tre P\u0103rin\u0163ii Istoriei, de c\u0103tre marii b\u0103rba\u0163i politici sau religio\u015fi ai antichit\u0103\u0163ii care f\u0103ceau parte din Marea Familie pelasgo-trac\u0103 \u015fi slujeau Adev\u0103rului divin dar \u015fi istoriei Neamului \u015fi lumii totodat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Limba,<\/em> spunea P\u0103rintele-poet Alexei Mateevici cre\u015fte din sine, se \u00eennoie\u015fte din sine pe temeliile b\u0103tr\u00e2ne, nu are nevoie de ajutor str\u0103in.<\/em> (Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Basarabia, Sibiu, 2003, p.25).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mai t\u00e2rziu,odat\u0103 ap\u0103ru\u0163i, unii Cavalerii a\u015feza\u0163i la \u201eMasa rotund\u0103\u201d \u015fi-au propus falsificarea \u015fi furtul dovezilor cu privire la vechimea limbii \u015fi a na\u0163iunii noastre ancestrale. \u00a0Arhitec\u0163ii \u015fi constructorii liberi care se str\u0103duiesc s\u0103 ridice o lume aservit\u0103 doar intereselor lor de grup au dorit s\u0103 \u00eengroape ADEVARUL existen\u0163ei celui mai de pre\u0163 tezaur al Na\u0163iei noastre divin alese, invent\u00e2nd axioma indo-european\u0103 \u015fi a puiului ei mai t\u00e2n\u0103r,\u201d romanizarea\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar, cum Adev\u0103rul pr\u0103v\u0103le\u015fte piatra de pe morm\u00e2nt,<\/em> \u00cenviaz\u0103 \u015fi se \u00cenal\u0163\u0103, a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu istoria Neamului \u015fi a Limbii noastre, care a odr\u0103slit marii Fii<\/em> ai Daciei Mari, Fiii \u015fi P\u0103rin\u0163i deopotriv\u0103,<\/em> \u015fi a \u00eenviat ne\u00eencetat prin oamenii cu demnitate \u015fi \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 cu autoritate \u00een cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103, fie din S\u00e2nul na\u0163iei, fie din afara ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eOriginea limbii rom\u00e2ne se afl\u0103 \u00een inteligen\u0163a rum\u00e2nilor str\u0103mo\u015fi, oamenii r\u00e2urilor cu maluri fertile, din bazinul Dun\u0103rii de Jos, autori ai primului neolitic european, \u00een Rom\u00e2nia, inima vechii civiliza\u0163ii europene, \u00een urm\u0103 cu 8-10 mii de ani\u201d, ne spune Lucian Cue\u015fdean.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Graiul \u0163\u0103ranului rom\u00e2n este limba Vechii Europe, pentru c\u0103\u00a0 se poate dovedii cert c\u0103 nici o \u00a0alt\u0103 limb\u0103 european\u0103 nu are at\u00e2tea onomatopee autentice \u015fi pentru c\u0103 nici o alt\u0103 limb\u0103 european\u0103 nu are at\u00e2tea cuvinte compuse direct cu o onomatopee autentic\u0103 precum limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Simbolurile p\u0103strate de autenticul mediu rural rom\u00e2nesc, motivele aflate pe hainele de s\u0103rb\u0103toare transmise de mame fiicelor spre aleas\u0103 nemurire sau pe scoar\u0163e,de ta\u0163i fiilor pe por\u0163i sau \u00een dantel\u0103ria prispelor sau a catapestamei Sf\u00e2ntului Altar, etc. sunt prezente \u00een toate teritoriile locuite de traco-daco-ge\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Hora,dansul magic ce a \u00eenvins timpul al\u0103turi de str\u0103bunii no\u015ftri, este atestat\u0103 arheologic de 5000 de ani, ritualul prinderii \u00een dans av\u00e2nd ecou \u00een sufletul na\u0163iei nostre mai presus de puterea de a explica a multora dintre noi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Emo\u0163ionantul simbol care veste\u015fte prim\u0103vara, M\u0103r\u0163i\u015forul doar rom\u00e2nesc, este atestat tot arheologic cu o vechime de 9000 de ani, la Schela Cladovei, pe Dun\u0103re.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De ce ast\u0103zi se ignor\u0103 un adev\u0103r at\u00e2t de simplu n\u0103scut din certitudinea c\u0103 acest neam a construit bordeie de lut timp de 20 000 de ani, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul 19 pe toat\u0103 \u00eentinderea teritoriului locuit ne\u00eentrerupt de el ?!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Poporul dacorom\u00e2n descendent din ilustrul Neam Pelasgo-trac, scito-geto-dac s-a format cu multe secole \u00eenainte de anul fatidic 106. d.Hr.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mitogeneza unui popor este un proces continuu de evolu\u0163ie spiritual\u0103 a Neamului s\u0103u.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Str\u0103bunii nu aveau nevoie s\u0103 \u201e\u00eemprumute\u201d de la cineva cuvinte,singura surs\u0103 real folosit\u0103 a fost mediul natural \u00een care tr\u0103iau, graiul lor dezvolt\u00e2ndu-se natural, av\u00e2nd tot ce le trebuia \u00een propriul grai, de-o mare complexitate \u015fi bog\u0103\u0163ie, dezvoltat continuu deoarece fiind o popula\u0163ie sedentar\u0103 procesul de formare a limbii vorbite a fost unitar \u015fi armonios.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Graiul str\u0103mo\u015filor no\u015ftrii exist\u0103 intrinsec, se define\u015fte pe sine \u00eensu\u015fi prin propriile sale cuvinte \u015fi se poate dovedii c\u0103 nu a fost \u00a0nevoie s\u0103 \u00a0se apeleze, ca \u00een cazul limbilor moderne, la cuvinte din alte limbi sau dialecte pentru a-\u015fi explica elementele intime.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Limba vorbit\u0103 de rom\u00e2ni \u00eendepline\u015fte cumulativ cele dou\u0103 caracteristici necesare dovedirii faptului c\u0103 este o limb\u0103 natural\u0103, lipsa \u201e\u00eemprumuturilor\u201d \u015fi existen\u0163a radicalilor proprii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Prin radical propriu se \u00een\u0163elege o r\u0103d\u0103cin\u0103 de cuv\u00e2nt, un element primordial de la care s-a plecat \u00een formarea cuvintelor compuse.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceste r\u0103d\u0103cini pot fi numite \u015fi morfeme, iar primele morfeme, dup\u0103 Lucian Cue\u015fdean, au fost chiar sunetele din natur\u0103, onomatopeele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Derivarea din onomatopee este rar \u00eent\u00eelnit\u0103 \u00een alte limbi, acolo este o excep\u0163ie, pe c\u00eend \u00een graiul rum\u00eenesc \u201ecompunerea onomatopeic\u0103 este aproape o regul\u0103\u201d, iar f\u0103r\u0103 \u00ce \u015fi \u00c2 nu pot fi redate autentic sunetele din natur\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Multe din cuvintele alc\u0103tuite cu ajutorul radicalilor sau a r\u0103d\u0103cinilor de cuvinte s\u00eent cuvinte imagine, metafore, care l\u0103muresc prin ele momentul intr\u0103rii \u00een limba vorbit\u0103 \u00eenc\u0103 de rom\u00e2ni. Astfel, o vij-elie este este o furtun\u0103 care face v\u00eej \u015fi este produs\u0103 de Elie sau Ilie, un ste-jar este un lemn de esen\u0163\u0103 tare, c\u0103ruia \u00eei st\u0103 jar-ul mai mult timp(arderea sa este mai domoal\u0103), o s\u0103geat\u0103 sau o pas\u0103re face zb\u00eerr \u00een zb-or, o vie-spe este o spe-rietoare vie , o lin-gur\u0103 trebuie dus\u0103 lin la gur\u0103, altfel se poate v\u0103rsa con\u0163inutul…<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0\u00a0\u00cen sanscrit\u0103, limb\u0103 moart\u0103 cu c\u00eeteva sute de ani \u00eenainte de \u00eentemeierea Romei afl\u0103m, printre multe alte cuvinte \u015fi urm\u0103toarele cuvinte p\u0103strate \u00een rom\u00e2n\u0103 identice: acasha(acas\u0103), lup(lup), Om(om), vrate(frate), lamba(limba), navasti(nevast\u0103), lupt\u0103(lupt\u0103), prans(pr\u00eenz), dzambaiami(a z\u00eembi), dusman(du\u015fman), crapaiami(a cr\u0103pa), naiba(naiba) \u015fi nu \u00een ultimul r\u00eend, apu(apa), \u015fi multe altele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei cu toate acestea despre aceste cuvinte, (acas\u0103, ap\u0103, lup, om, frate, limb\u0103, lupt\u0103, a cr\u0103pa \u015fi pr\u00eenz) afl\u0103m c\u0103 au etimon latin, nevast\u0103 are etimon slav, a z\u00eembi are etimon bulgar, du\u015fman are etimon turc, iar naiba se recunoa\u015fte c\u0103 nu se \u015ftie cine l-a invocat prima dat\u0103 av\u00e2nd \u00a0etimon necunoscut.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Logica elementar\u0103 ar fi trebuit s\u0103 conduc\u0103 la concluzia c\u0103 aceste cuvinte nu aveau cum s\u0103 intre \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din latin\u0103, slav\u0103, bulgar\u0103, turc\u0103,existen\u0163a lor identic\u0103 \u00een sanscrit\u0103 \u00a0dovedind evident faptul c\u0103 originea a fost comun\u0103 cu rom\u00e2na vorbit\u0103 ast\u0103zi, preluarea lor fiind \u00een fapt invers\u0103, de la traco- daci \u00een cadrul marii familii pelasgo-trace.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Existen\u0163a ne\u00eencetat\u0103 a neamului nostru, pelasgo- traco- geto-dac care a r\u0103mas cunoscut ca fiind rom\u00e2nesc \u00een zilele noastre, p\u0103str\u0103tor al limbii Vechii Europe<\/em> \u015fi al unor tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri ce se pierd \u00een aura mileniilor de d\u0103inuire, o reg\u0103sim \u00een nenum\u0103rate scrieri ale timpurilor apuse.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 R\u0103spunsul la \u00eentrebarea ce aduce mereu \u00een discu\u0163ie lipsa izvoarelor scrise ale acestui neam, ast\u0103zi este pe c\u00e2t de cunoscut de marea parte a rom\u00e2nilor pe at\u00e2t de ascuns de mereu aceea\u015fi \u201eiubitori\u201d de neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Distruge-i unui neam izvoarele scrise \u015fi roaga-te la Bunul Dumnezeu s\u0103-l pedepseasc\u0103 cu uitarea Limbii sale !<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Doar la rom\u00e2ni mama este numit\u0103 \u015fi \u201e Micul Dumnezeu\u201d, poate tocmai pentru faptul c\u0103 aceasta a reu\u015fit s\u0103 p\u0103streze \u015fi s\u0103 transmit\u0103 timp de milenii pruncilor limba vorbit\u0103 de neamul ales s\u0103 fie cre\u015ftin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne amintim, chiar \u015fi doar printr-o aplecare fragmentar\u0103 asupra izvoarelor, c\u0103 cei care au l\u0103sat m\u0103rturie c\u0103 lumea modern\u0103 \u00ee\u015fi are temelia aici, \u00een spa\u0163iul carpato- pontic nu sunt pu\u0163ini.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mul\u0163i dintre editori acolo unde apar cuvinte dacice deosebite morfologic de cele latine \u00een diferitele lucr\u0103ri, le consemneaz\u0103 ca presupuse erori ale caligrafilor, care de altfel sunt realit\u0103\u0163i lingvistice orientale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Micile deosebiri gramaticale nu \u015fterg marea asem\u0103nare a limbii geto-dace de cea traco-latin\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De o parte \u015fi de alta a Dun\u0103rii, pe o \u00eentindere mare de p\u0103m\u00e2nt se vorbe\u015fte de zece milenii rom\u00e2ne\u015fte \u015fi \u201efilologii\u201d \u015fi \u201eistoricii\u201d romaniza\u0163i orbec\u0103iesc \u00een \u201elatinitatea\u201d lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Hesiod<\/strong> (sec. VIII-VII \u00ee. d. Hr.)\u00a0 \u00een Theogonia<\/em> sa (genealogia zeilor) vorbe\u015fte despre regina tracilor Hestia<\/strong>, \u00eentemeietoarea dinastiei matriarhale, zeificat\u0103 dup\u0103 moarte prin cultul focului<\/em> sau al soarelui<\/em> \u015fi despre faptul c\u0103 \u00eentreg spa\u0163iul euro-afro-asiatic<\/em> \u00een care tr\u0103ia apar\u0163inea imperiului trac \u015fi limbii sale. Marele fluviu spune poetul este Istru<\/em><\/strong> care curge frumos,<\/em> iar faimoasa cetate a culturii Histria<\/strong> a \u00eencununat cele dou\u0103 nume celebre: Hestia <\/em>\u015fi Istru. <\/em>(Zei\u0163a Hestia \/Vesta cea dint\u00e2i regin\u0103 a str\u0103mo\u015filor Geto-Dacilor…, \u00een revista Avant Post, 1991, nr. 7-8, p.22)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prin cultul lor, Fecioarele-prooroci\u0163e oficiau \u00een Altarul \u00een\u0163elepciunii viitorul primit prin inspira\u0163ie dumnezeiasc\u0103 \u015fi \u00eentre\u0163ineau un foc material permanent, simboliz\u00e2nd lumina Tainelor primite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sibiylla Erythrea-reprezentant\u0103 a \u00een\u0163elepciunii \u015fi religiunii hiperboreilor \/pelasgilor din nordul Istrului sublinia \u00een oracolelel sale: Oamenii din Elada m\u0103 numesc o femeie din alt\u0103 \u0163ar\u0103. <\/em>(N. Densu\u015fianu, Dacia preistoric\u0103, Ed. Meridiane, Bucure\u015fti, 1986, p. 196-203)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Garda militar\u0103 a Reginei Hestia \u015fi armata regatului ei erau compuse din temerarele \u015fi ne\u00eenvinsele amazoane.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ion Miclea<\/strong> \u015fi Radu Florescu<\/strong> aduc \u00een lumin\u0103 perlele artei protostr\u0103bune, descoperind celebrele figurine feminine cu tr\u0103s\u0103turi portretistice stilizate cu sugestii de costum. <\/em>(Preistoria Daciei, Ed. Meridiane, Bucure\u015fti, 1980)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Narcis Z\u0103rnescu<\/strong> ne las\u0103 m\u0103rturie cercet\u0103rile sale \u00een leg\u0103tur\u0103 cu fascinanta er\u0103 milenar\u0103 a matriarhatului: Figurinele de lut modelate de str\u0103mo\u015fii no\u015ftri acum peste 8000 de ani \u00ce.D.Hr. (a c\u0103ror stranie asem\u0103nare cu cele descoperite \u00een culturile mesopotamiene Hassuna Samarra nu a sc\u0103pat speciali\u015ftilor), judec\u00e2nd dup\u0103 Templul descoperit la Cr\u0103scioarele \u00een apropierea Dun\u0103rii \u015fi datat circa 5000 de ani \u00ee. d. Hr., ca \u015fi T\u0103bli\u0163ele de la T\u0103rt\u0103ria, faza timpurie a civiliza\u0163iei Turda\u015f-Vinca, sf\u00e2r\u015fitul mileniului al VI-lea \u00ee. d. Hr., sau dup\u0103 sutele de vase miniaturale acoperite cu semne liniare, ale unei scrieri mai vechi cu aproximativ 2000 de ani dec\u00e2t cea sumerian\u0103, judec\u00e2nd a\u015fadar, numai dup\u0103 aceste c\u00e2teva \u201eprobe\u201dimposibil de falsificat, greu de trecut sub regimul t\u0103cerii, ca s\u0103 nu mai amintim de misteriosul \u201eobiect de aluminiu\u201d descoperit \u00een 1973 l\u00e2ng\u0103 Aiud, \u015fi dat\u00e2nd din cuaternar adic\u0103 de circa, un milion de ani, istoria, marea istorie a lumii \u00ee\u015fi are una dintre \u201eorigini\u201d\u015fi \u00een spa\u0163iul carpato-danubiano-pontic<\/strong>.<\/em> (Acolo unde \u00eencepe istoria, \u00een rev. Pentru Patrie, 1989, IV, p.28-29)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen sprijinul atest\u0103rii erei matriarhale pe Terra subscriu \u015fi figurinele feminine descoperite \u00een Arealul caucazian (Vezi Arta preistoric\u0103 \u015fi antic\u0103 din regiunea Caucazian\u0103, p. 200-203), precum \u015fi cele de la Libcova, descoperite de arheologul Eugen Com\u015fa. (Diac. P. David, rev. Mitropolia Olteniei, 1973, p.3-4, 251)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Hecateu<\/strong>, <\/strong>men\u0163ioneaz\u0103 \u00een fragmentul 352 c\u0103: Amazoanele vorbeau limba trac\u0103, adic\u0103 getic\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vasile P\u00e2rvan<\/strong> referindu-se \u015fi el la timpul matriarhatului foarte bine conturat \u015fi organizat statal afirma c\u0103: divinitatea feminin\u0103 getic\u0103 adorat\u0103 \u015fi ca Hestia – Marea Zei\u0163\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului roditor \u015fi hr\u0103nitor, exista \u00een Dacia.<\/em> (Getica, p.164)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Regina traco-ge\u0163ilor Hestia \/Vesta a fondat un stat bine centralizat \u015fi organizat ca Regat-feminin, \u00een Vatra c\u0103ruia a instituit Cultul focului sacru, atribuindu-l \u00een primul r\u00e2nd cinstirii Creatorului \u015fi apoi \u00een\u0163elepciunii divine a Fecioarelor-hiperboreene, Profetesele \/Sibiyllele ori Fecioarele Vestale, numite a\u015fa dup\u0103\u00a0 regina lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Diodor din Sicilia-Tracul<\/strong> (80-21 \u00ee.d. Hr., a scris Biblioteca istoric\u0103 \u00een 40 de c\u0103r\u0163i) men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103: la a\u015fa numi\u0163ii Ge\u0163i, care se cred nemuritori, Zamolxis sus\u0163inea c\u0103 el a intrat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Zei\u0163a Hestia, de la care a primit Legile Frumoase.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Socrate<\/strong> \u015fi Platon<\/strong> comenteaz\u0103 Bellanginele lui Zamolxis \u015fi constat\u0103 c\u0103: epodele sunt vorbele frumoase care fac s\u0103 se nasc\u0103 \u00een sufletele oamenilor \u00een\u0163elepciunea.<\/em> (Fontes, I, p. 101)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong> se refer\u0103 la Legile Frumoase \u015fi le identific\u0103 cu: legea ospitalit\u0103\u0163ii, <\/em>cu legea \u00eendatoririlor fiec\u0103rui membru al comunit\u0103\u0163ii, legea omeniei, <\/em>localizate \u00een obiceiul p\u0103m\u00e2ntului, <\/em>cunoscut de vecini ca ius valachicum <\/em>sau legea str\u0103mo\u015filor<\/em> d\u0103t\u0103tori de legi \u015fi datini.<\/em> (Opere, IV, Ed. Academiei, Bucure\u015fti, 1985)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 J.F. Neigebaur<\/strong>, afirm\u0103 c\u0103 \u00een anul 87 sub regele geto-dacilor-Burebista, Deceneus introduce scrisul, artele \u015fi \u015ftiin\u0163ele \u00een Bellanginele<\/em>. (Beschreihing der Moldau unde Walachei- <<Cronologie>>, Breslau, Joh. Urban Kern, 1859, p.1)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mircea Mu\u015fat<\/strong>, coment\u00e2nd textul lui Neigebaur, cu privire la Legile frumoase, consemneaz\u0103 c\u0103 erau cu mult mai vechi.<\/em> (Izvoare \u015fi m\u0103rturii str\u0103ine despre str\u0103mo\u015fii poporului rom\u00e2n. Ed. Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1980, p. 88)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tacit <\/strong>ne dezv\u0103lui c\u0103: Romanii sunt compilatorii acestor legi. Cele XII Tabule Romane, despre care vorbesc cei vechi.<\/em> (Tacit, Ann., 27; \/Servius-Aen. VII-675); \/Maria Ciornei, Dacia magazin, nr. 33, Iunie, 2006)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Radu Stan Carpianu<\/strong>, relateaz\u0103 c\u0103 la jum\u0103tatea veacului VI d. Hr. Leges Belagines \u2013vechea Colec\u0163ie de legi a Daciei era \u00een plin\u0103 vigoare, dar botezate sub numele de Lex antiqua<\/em> Valachorum<\/em>, destul de active p\u00e2n\u0103 foarte t\u00e2rziu \u00een documentele istorice ale Transilvaniei, Ungariei, Poloniei, \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u015fi Moldovei. Limba pe care o vorbesc rom\u00e2nii p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, este o limb\u0103 latin\u0103, \u00eens\u0103 ea ne \u00a0provine mo\u015ftenire nu de la romani, ci de la geto-daci. \u00cen 1986, <\/em>el \u00ee\u015fi \u00eent\u0103re\u015fte afirma\u0163ia cit\u00e2ndu-l \u015fi pe lingvistul suedez Ekstrom Par Olof <\/strong>: Limba rom\u00e2n\u0103 este o limb\u0103 cheie, care a influen\u0163at \u00een mare parte toate limbile Europei.<\/em> (Enigma insulei, p. 71, 126, 214)\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Zamolxis<\/strong>, care a tr\u0103it cu 1300 de ani \u00ee.d.Hr. era un renumit medic, profet \u015fi rege, zeificat ca \u015fi str\u0103buna sa Hestia. El fondeaz\u0103 o mare \u015ecoal\u0103 Superioar\u0103 a spiritualit\u0103\u0163ii trace \u015fi devine primul legiuitor al lumii vechi, instituind \u015fi cultul monoteist al monahismului precre\u015ftin. Universitatea lui Zamolxis era condus\u0103 de marii Preo\u0163i, care se numeau zalmoxa \/salmoxa. Zal \/Sal=Preot; moxa=mare.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>S\u0103 ne oprim aten\u0163ia asupra c\u00e2torva expresii-defini\u0163ii ale lui Zalmoxis, care au constituit preceptele, normele moral-religioase \u00een Constitu\u0163ia zalmoxian\u0103 a Legilor Frumoase:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cauza este acel ceva din care se na\u015fte ceva. \/Cauza principal\u0103 este cauza din care se nasc toate celelalte. Orice mi\u015fcare este izvor al ac\u0163iunii, chiar \u015fi \u00een cazul obiectelor ne\u00eensufle\u0163ite, at\u00e2ta vreme c\u00e2t, \u00een diverse chipuri, prin calit\u0103\u0163ile \u015fi efectele lor, contribuie hot\u0103r\u00e2tor la ideea de bine \u015fi frumos a celor vii. Orice este s-a \u00eent\u00e2mplat dintr-o cauz\u0103. Mintea omeneasc\u0103 nu este \u00een stare s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ideea perfect\u0103 a Justi\u0163iei Divine. Dup\u0103 trecerea sufletului din aceast\u0103 via\u0163\u0103, vor fi date r\u0103spl\u0103\u0163i \u015fi pedepse \u00een modul cel mai corect. Dumnezeu trebuie s\u0103 fie cinstit, s\u0103 I se aduc\u0103 jertfe. P\u0103rin\u0163ii trebuie s\u0103 fie respecta\u0163i. S\u0103 duci o via\u0163\u0103 cinstit\u0103. S\u0103 nu faci nim\u0103nui vreun r\u0103u. S\u0103 i se de-a fiec\u0103ruia ce i se cuvine de unde se trage numele de om.<\/em> (Carolus Lundius, Zamolxis-Primul Legiuitor al Ge\u0163ilor, Trad. Maria Cri\u015fan, Ed. Axa, Cap. IX, p. 179)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Jaques Matter <\/strong>aduce \u00een discu\u0163ie \u015ecoala Superioar\u0103 a lui Zamolxis, filosofia traco-ge\u0163ilor \u015fi marii Preo\u0163i-Dasc\u0103li. El presupune c\u0103 Academia lui Zamolxis ar fi fost chiar celebrul Sanctuar de la Sarmisegetusa-lumina lumii vechi. El \u00eel venereaz\u0103 \u015fi pe \u00eenv\u0103\u0163atul-pedagog Sf\u00e2ntul Clement\u00a0 Alexandrinul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vasile Stanciu<\/strong> \u015fi Teodor Diaconu<\/strong>,\u00een studiile publicate pornesc de la descoperirile publicate de V. P\u00e2rvan, care includ cele dou\u0103 statuete din bronz \u015fi inscrip\u0163ia de la Histria, orpindu-se la statueta de la Curtea de Arge\u015f cu scrierea ieroglific\u0103, care stabile\u015fte existen\u0163a primului rege din Nordul Istrului, Uranus.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De pe statueta din bronz de la Curtea de Arge\u015f se descifreaz\u0103 fragmente din cultul lui Osiris: Cuvintele lui Osiris de iubire… Domn al celor dou\u0103 p\u0103m\u00e2nturi…!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Logosului divin I se atribuiau <\/em>42 de c\u0103r\u0163i sapien\u0163iale care au pus baza hermeneuticii-\u015ftiin\u0163a interpret\u0103rii textelor vechi. <\/em>Se specific\u0103 numele Letei-mama mitic\u0103 a lui Apolo,<\/em>care a ars Vedele, c\u0103r\u0163ile din limba adamic\u0103<\/em>: la Arnota, alte nume: Lela, Tit (Arges), Set, Abel, etc. Pe\u00a0 statueta de la Adam Clisi, care \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 primul sacerdot al Europei, regele-preot descifreaz\u0103 scrierea de pe Epitrahil, confirm\u00e2nd faptul c\u0103 scrierea pictografic\u0103 \u00ee\u015fi are leag\u0103nul \u00een Dacia. Aceast\u0103 scriere reprezint\u0103 unul din primele documente ce pun \u00een lumin\u0103 adev\u0103rul c\u0103 pe Valea Dun\u0103rii, \u00een spa\u0163iul dintre Carpa\u0163i, Dun\u0103re \u015fi Balcani, s-a vorbit o limb\u0103 protodac\u0103, protolatin\u0103 din care s-a desprins apoi \u015fi Latina Italiei \u015fi confirm\u0103 autohtonia \u015fi continuitatea poporului rom\u00e2n pe aceste meleaguri. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un prim text al descifr\u0103rii sun\u0103 astfel:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Asta este OM Ikaron, n\u0103scut alb, mag ADAM: pe paradise spus PUER Atma-omul Niag (Agni); \u00eei ram Cogaion, M., sau Sens SOMA ma-sa DM datam prima-n AMANGIA.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Numele Hamangia implic\u0103 istoric c\u00e2teva considera\u0163ii esen\u0163iale: \u00cenc\u0103 din Paleoliticul mijlociu (100 000-40 000 \u00ee.d. Hr.) pe\u015fterile Cheia (La izvor) \u015fi T\u00e2rgu\u015for (La Adam) din Dobrogea au fost locuite intens. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Autorii relev\u0103 faptul c\u0103: cultura Hamangia sus\u0163ine<\/em> polaritatea\u00a0 unit\u0103\u0163ii ini\u0163iale a culturii \u015fi civiliza\u0163iei cu mult \u00eenainte de apari\u0163ia religiilor \u015fi etniilor. <\/em>( Limba vorbit\u0103 de Adam \u015fi Eva,, I, 1996, p.17)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 D. Berciu<\/strong> aplec\u00e2ndu-se \u015fi el asupra genezei dacorom\u00e2ne scoate \u00een relief eviden\u0163a c\u0103: la noi neoliticul \u00eencepe pe la 5500-2000 \u00ce.d.Hr., c\u00e2nd comunit\u0103\u0163ile vorbeau o limb\u0103 pre-indo-european\u0103…<\/em> Problema continuit\u0103\u0163ii nu trebuie deci limitat\u0103 numai la Dacia Roman\u0103. Se \u015ftie c\u0103 noua provincie nu a cuprins \u00eentreaga vatr\u0103 \u2013multimilenar\u0103-a Daciei lui Burebista \u015fi Decebal. \u00cen afara hotarelor ei, au r\u0103mas dacii din Maramure\u015f, Cri\u015fana, Moldova \u015fi Muntenia. Ei au reprezentat Dacia liber\u0103 \u015fi au continuat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een formele de via\u0163\u0103 tradi\u0163ionale. Pe cursul Nistrului superior se aflau Costobocii dacici, creatorii culturii numite Lipita, integrat\u0103 \u015fi ea \u00een marea unitate etnocultural\u0103 geto-dacic\u0103. Mai la sud \u00een Moldova de nord \u015fi central\u0103, se aflau Carpii, care p\u00e2n\u0103 c\u0103tre mijlocul sec. III d. Hr. au fost \u00een fruntea coali\u0163iilor antiromane, fie singuri, fie \u00eempreun\u0103 cu alia\u0163ii. Ei au creat o splendid\u0103 civiliza\u0163ie dacic\u0103 […] P\u00e2n\u0103 nu de mult erau semnalate \u00een jude\u0163ul Bihor, Satu Mare, Maramure\u015f, S\u0103laj \u015fi Arad, aproximativ 100 de a\u015fez\u0103ri ale dacilor liberi, exponen\u0163i ai complexului S\u00eentana-Arad-Media\u015ful Aurit. <\/em>(Zorile istoriei \u00een Carpa\u0163i \u015fi la Dun\u0103re. Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103, Bucure\u015fti, 1966, p.39; Continuitatea poporului rom\u00e2n \u00een vatra Daciei str\u0103vechi \u00een lumina descoperirilor arheologice, \u00een Noi Tracii, 1981, Noiembrie, p.2)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sanchoniathon,<\/strong> identific\u0103 \u00een Cosmogonia <\/em>sa ca inventator al scrisului pe Taautus<\/strong>, din a XII-a genera\u0163ie de la Protogenus <\/em>(primul om, Adam, pe care egiptenii \u00eel numeau Thoor<\/strong>, alexandrienii Thoyth<\/strong>, iar grecii Hermes<\/strong>. Din Sydyc<\/strong> (Cel drept, fratele lui Misor, tat\u0103l lui Vulcan, se trag dioscurii sau cabirii sau coryban\u0163ii sau samotracii. (Eusebiu de Cezareea, De Praeparatione Evangelica, III)<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Valerius Flacus <\/strong>aminte\u015fte de conflictul militar dintre ge\u0163i \u015fi egiptenii lui Sesostris, care era \u00eencrustat pe por\u0163ile Templului de la curtea regelui Aetes<\/strong> din \u0163inutul hiperboreenilor \/ge\u0163ilor. (Poemul Argonautice<\/em>)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nicolae Densu\u015fianu <\/strong>\u00eel citeaz\u0103 pe Pliniu (lib. VII, 3.3) care afirma c\u0103: Semin\u0163iile scite, at\u00e2t cele din Asia c\u00e2t \u015fi cele din Europa au purtat \u00een vechime numele de abarimon<\/strong><\/em>, adic\u0103 arimonii albi <\/strong>sau vechii Aramei,Arimini, Arieni .<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C. B. \u015etefanovschi <\/strong>\u00een\u0163elege foarte limpede aceast\u0103 afirma\u0163ie major\u0103 a lui Pliniu: Reiese c\u0103, \u00een conformitate cu Plinius (23-79), poporul sci\u0163ilor, care tr\u0103ia \u00eentre teritoriul Daciei \u015fi Mun\u0163ii Urali, dar, \u015fi p\u00e2n\u0103 la poalele Caucazului, se identific\u0103 cu un singur nume:Aramei.<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>O informa\u0163ie identic\u0103 vine \u015fi de la Aristotel<\/strong> care face trimitere la originea trac\u0103 a scito-arameilor<\/em><\/strong>. ( Din Arhivele Daciei, Cap. 9)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Arimii<\/strong>, vechii locuitori ai Daciei se mai numeau rumoni <\/em><\/strong>sau rumuni. <\/em><\/strong>(N. Densu\u015fianu, Dacia Preistoric\u0103, vol II, p. 165)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Corobor\u00e2nd descoperirile arheologice privind scrierea, de la cele mai vechi p\u00e2n\u0103 la cele de la T\u0103rt\u0103ria-Turda\u015f-Vincea, ajungem la concluzia c\u0103 inventatorii scrisului au fost Str\u0103mo\u015fii no\u015ftri. Toth, Hermes<\/strong>, ori Sarmis <\/strong>sunt de fapt denumirile unuia \u015fi aceluia\u015f P\u0103rinte al scrisului, din care se trag etnonimele unui aceluia\u015f neam arimii, aramanii-vorbitorii limbii sfinte aramaice vorbit\u0103 de M\u00e2ntuitorul omenirii Iisus Hristos<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Procopiu de Cezareea <\/strong>(sec. VI) consemneaz\u0103 modul de via\u0163\u0103 al unui trib trac: Acesta este modul de a tr\u0103i al locuitorilor Insulei Thula, care se deosebesc de multe alte na\u0163iuni. Una din ele mult mai \u00eenfloritoare dec\u00e2t celelalte \u015fi foarte numeroas\u0103, este cea a Gautonilor care s-au a\u015fezat l\u00e2ng\u0103 Herulii (popor scit locuind \u00een regiunea lacului Maeotis, Marea de Azov de azi) sosi\u0163i acolo.<\/em> Afl\u0103m \u00eent\u00e2ia oar\u0103 c\u0103 Go\u0163ii sunt de fapt Ge\u0163ii, Gautoi. La Procopius, Thula se afla la extremitatea Oceanului Septentrional (pro th Arktw ta eata)<\/em>, iar la Cicero, Thula era situat\u0103 \u00een zona Criv\u0103\u0163ului, Scandia sau Scandinavia. La origine s-a folosit cuv\u00e2ntul Arkto<\/em>, adic\u0103 popor mar\u0163ian. La Marte grecii spun Arh,<\/em> la geto \/go\u0163i Ari; gr. Kottein \/\u00een loc de koptein =a desp\u0103r\u0163i; a ucide;\u00a0 a pustii prin sabie. \u00cen geric\u0103 avem kotta, deci din ari+koto=arkto.<\/em> (De Bell. Goth., lib.IV, cap.XX, p.m. 620)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Berger <\/strong>\u00een cunoscuta sa lucrare Histoire de l\u2019ecriture, <\/em>la p. 205, men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103: alfabetul a fost r\u0103sp\u00e2ndit sub forma \u015fi sub numele aramilor<\/strong><\/em>, o popula\u0163ie pelasg\u0103, numit\u0103 \u015fi arimi <\/em>sau arimaspi.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Claudianus <\/strong>\u00een Panagericul despre consulatul VI al lui Honoriu <\/em>(Praef. V, 18) nume\u015fte \u0163ara gigan\u0163ilor inarime<\/strong>, similarul grecescului ein Arimois.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tertulian <\/strong>aminte\u015fte despre Cartea lui Enoh<\/em>, tat\u0103l lui Matusalem- prototipul Arhiereului lumii vechi prehristice, care a instituit \u015fi r\u00e2nduit slujirea Arhieriei, prefigur\u00e2ndu-L pe M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos-Arhiereul ve\u015fnic, salvat\u0103 de la Potop de Noe, aminte\u015fte de un nume, Sarmis, <\/strong>al\u0103turi de Sarsan<\/em><\/strong> \u015fi Zazas<\/em><\/strong> (nume armino-trace<\/em>), care l-au \u00eenve\u015fm\u00e2ntat pe Matusalem \u015fi i-au pus pe cre\u015ftet o coroan\u0103 str\u0103lucitoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Lucius Ampelius <\/strong>(sec. d. Hr.) nume\u015fte o serie de ramuri ale neamului pelosgo-arimini: traci, daci, sci\u0163i, getuli, besi, bitini, frigieni, capadocieni, sarma\u0163i, moesii, macedonienii, grecii, ilirii, panonii, dalma\u0163ii, alanii, brahmanii, etc<\/em><\/strong>. (Liber <\/strong>Memorialis, Cap. VI) <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Berosus<\/strong>, consemna pe la anul 284 \u00ee. d. Hr. \u00een opera sa Istorii<\/em>, c\u0103: at\u00e2t caldeenii c\u00e2t \u015fi sci\u0163ii descendeau din nemurile \u00eenfloritoare ale traco-geto-dacilor.<\/em> (Augustin Deac, Dacia magazin, nr. 5, Iunie 2003)<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dexip <\/strong>scrie \u00een Cronica sa universal\u0103 pe la anul 260 d. Hr., c\u0103 sci\u0163ii care se numeau \u015fi go\u0163i (ge\u0163i) au trecut \u00een num\u0103r mare fluviul Istru, pe timpul lui Decius (249-251) \u015fi au pustiit teritoriul st\u0103p\u00e2nit de romani. Desigur c\u0103 \u00een armatele go\u0163ilor erau prin\u015fi \u015fi \u00eenrola\u0163i o bun\u0103 parte din Sci\u0163i \u015fi din Ge\u0163i, \u015fi acesta este motivul pentru care sci\u0163ii sunt \u201enumi\u0163i go\u0163i\u201d-dup\u0103 conduc\u0103torul lor.<\/em> (Fontes, I, p. 732-735) <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cato Major <\/strong>(234-149 \u00ee.d. Hr), consemneaz\u0103 \u00een lucrarea Origines, <\/em>c\u0103: ge\u0163ii aveau o scriere cu foarte mult timp \u00eenainte de fondarea Romei.<\/em> (Maria Cri\u015fan, Geta-matc\u0103 a limbilor euro-asiatice, <\/em>p.3)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eusebiu de Cezareea<\/strong>, sec.IV.d. Hr. spune clar c\u0103: \u00eemp\u0103ratul Decius a c\u0103zut \u00een 251, conduc\u00e2nd mult l\u0103udatele trupe ale Romanilor ca s\u0103 lupte \u00eempotriva Ge\u0163ilor.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 N-a fost vorba deci de o \u201egolire a Daciei ocupate\u201d, n-a fost vorba de renumita \u201eretragere aurelian\u0103\u201d, ci pur \u015fi simplu de o \u00eenfr\u00e2ngere suferit\u0103 de romani din partea Dacilor liberi, ajuta\u0163i \u015fi de rudele lor din afar\u0103, altfel spus de o retragere, dar s\u00e2ngeroas\u0103, la 271 d.Hr.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eutropius <\/strong>\u00een anul 369 d. Hr. un veac mai t\u00e2rziu deci, consemneaz\u0103 c\u0103: Aurelian \u00eemp\u0103ratul, dup\u0103 luptele cu Ge\u0163ii a golit provincia Dacia (Roman\u0103), iar Romanii pe care i-a scos de pe ogoarele \u015fi din ora\u015fele Daciei i-a a\u015fezat \u00een partea de mijloc a Moesiei. <\/em>(Fontes, I, p.561 \/Gavril\u0103 Copil, Pierit-au Dacii? Unde sunt Romanii din Dacia?…, \u00een Noi Tracii, 1981, Noiembrie, p.2)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Afirma\u0163ia lui Eutropius este categoric\u0103: pe Romani (Aurelian) i-a scos de pe ogoarele \u015fi din ora\u015fele Daciei…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P\u0103i, cum r\u0103m\u00e2ne cu arhi-vehiculata idee, tez\u0103, ipotez\u0103, teorie c\u0103: …Dacia a fost golit\u0103 de \u00eentreaga popula\u0163ie b\u0103\u015ftina\u015f\u0103 la anul 271…?!<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Iordanes <\/strong>scria pe la anul 551 \u00een opera sa Faptele Romanilor<\/em>, astfel: Decius \u00eensu\u015fi<\/em> \u00een timpul luptelor cu Ge\u0163ii a murit de o moarte n\u0103prasnic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu fiul s\u0103u Abrittus… \u00cemp\u0103ratul Aurelian, rechem\u00e2nd<\/em> (\u00eei absolv\u0103 pe \u00eemp\u0103rat \u015fi pe romani de ru\u015finea pricinuit\u0103 de \u00eenfr\u00e2ngere, n.a.) de acolo legiunile, le-a a\u015fezat \u00een Moesia \u015fi acolo \u00eentr-o parte a acesteia, a \u00eentemeiat Dacia Mediterranea \u015fi Dacia Ripensis.<\/em> (Fontes, II, P.39)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Istoricul Nicolae Densu\u015fianu<\/strong> \u00een Dacia preistoric\u0103<\/em><\/strong> <\/em>face cel mai amplu studiu asupra Antichit\u0103\u0163ii \u015fi descoper\u0103 izvoarele etnogenezei europene care \u0163\u00e2\u015fnesc din Spa\u0163iul carpatic.<\/em> Citindu-l pe poetul Ovidiu, constat\u0103 izbitoarea asem\u0103nare \u00eentre limbile geto-dac\u0103, sarmat\u0103 \u015fi latin\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103: Limba dacic\u0103-latina vulgar\u0103 a dat na\u015ftere limbilor romanice moderne.<\/em> (Ed. Meridiane, Bucure\u015fti, 1986, p.679)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dumitru B\u0103la\u015fa<\/strong>, preotul-istoric, c\u0103 Rom\u00e2nia este Vatra a ceea ce am numit Vechea Europ\u0103, o entitate cultural\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 6500-3500 \u00ee.d.Hr., axat\u0103 pe o societate matriarhal\u0103, teocratic\u0103, pa\u015fnic\u0103, iubitoare \u015fi creatoare, care a precedat societ\u0103\u0163ile indo-europene patriarhale. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Concluzia autorului: Cea mai veche civiliza\u0163ie a terei nu trebuie c\u0103utat\u0103 la Ecuator, ci la paralela dacic\u0103, care \u00eenconjur\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul, ocrotea aici vatra Vechii Europe \u015fi cu proeminen\u0163\u0103, a unei str\u0103lucite civiliza\u0163ii.<\/em> (Dacii de-a lungul mileniilor. Ed. Orfeu, 2000, p.7)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Dumitru B\u0103la\u015fa<\/strong> ne opre\u015fte aten\u0163ia \u015fi admira\u0163ia asupra momentului revigor\u0103rii dacilor, respectiv apogeul lor, care a coincis cu apusul Romei. \u00cemp\u0103ra\u0163ii Galerius Maximianus \u015fi Maximianus Daia (unchi \u015fi nepot de sor\u0103, fiic\u0103 a cr\u0103iesei Romula de Romana\u0163i, Romula- Re\u015fca, ajuta\u0163i de marele comandant Constantin, viitorul \u00eemp\u0103rat, pun bazele imperiului t\u00e2n\u0103r Dac, \u00eencep\u00e2nd cu anul 305. d. Hr.unde majoritatea popula\u0163iei \u015fi armata o forma elementul dac <\/em>iar \u00a0limba vorbit\u0103 de la un cap\u0103t la cel\u0103lalt al lumii vechi era limba traco-dac\u0103.<\/em> (Marele Atentat al Apusului Papal \u00eempotriva Independen\u0163ei daco-rom\u00e2nilor. Liga Rom\u00e2n\u0103 de Misiune Cre\u015ftin\u0103, Cluj-Napoca, 1999, p. 6)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ilustrul p\u0103rinte-cercet\u0103tor trage semnalul de alarm\u0103, al\u0103turi de cucernicul s\u0103u avertisment:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vorbind despre limba Dacilor<\/em> trebuie s\u0103 \u0163inem cont de calitatea limbilor sacre ebraic\u0103, greac\u0103, latin\u0103 \u015fi dup\u0103 secolul IX, a limbii slave, Limba daco-rom\u00e2n\u0103 fiind o limb\u0103 popular\u0103 generalizat\u0103 \u00een Asia de vest, \u00een Europa, \u00een nordul Africii, a c\u0103p\u0103tat mai t\u00e2rziu influen\u0163a latinei clasice \u015fi a limbii elene, socotite limbi sacre. Ceva mai mult. Elementele \u015fi formele dace, au fost considerate erori ale caligrafilor \u015fi pe parcurs, fiecare transcriitor de texte a corectat formele limbii dace, \u00een sensul \u015fi forma limbilor grece\u015fti \u015fi latine, denatur\u00e2ndu-le.<\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Dacii de-a lungul mileniilor, op. cit. p.116) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prezen\u0163i masiv <\/em>continu\u0103 p\u0103rintele-istoric \u00een Moscopole, Ohrida, Bosnia, Saraievo, Crusova, Bitolia, Skoplje, Seres, Drama Kavala, Atena, Pireu, Bitinia, Tokai, Budapesta, Leipzig \/Lipsca, Cracovia, Lemberg… America, este o ampl\u0103 dovad\u0103 a viabilit\u0103\u0163ii peste veacuri a Traco-Dacilor \u015fi a limbii lor.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O dovad\u0103 c\u0103 limba dacic\u0103 era de circula\u0163ie mondial\u0103 este \u015fi numele <\/em>Carpa\u0163i.<\/strong> \u00cen albanez\u0103 karpe=st\u00e2nc\u0103<\/strong>, Karput-<\/strong>ora\u015f \u00een Anatolia, Karpathos<\/strong>-insul\u0103 \u00een Mediterana, Carpates oros<\/strong>-ora\u015f \u00een Cipru, Carpentoracte \/Carpentras<\/strong>-ora\u015f al Alpilor francezi, Carpetanei<\/strong>-unul dintre cele mai puternice \u015fi vechi triburi ale Hispaniei. <\/em>(Rev. Noi Tracii, 1985, Septembrie, p.17)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Hora\u0163iu<\/strong>, spune \u00eentr-una din Odele sale (II, 20) c\u0103 popoarele de limb\u0103 trac\u0103 sunt locuitorii de la Bosfor, getulii din Africa, hiperboreii, colchi, dacii, gelonii, iberii, volcii \u015fi ligurii de la Rhodan.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Quintilian <\/strong>remarc\u0103 urm\u0103torul aspect: dac\u0103 se adaug\u0103 la cuvintele latine, ori se las\u0103 pe dinafar\u0103, unele litere sau silabe, se ob\u0163ine limba barbarilor (tracilor).<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Carpacrat din Alexandria-<\/strong>\u00een\u0163eleptul aristocrat traco-dac din sec. II. d. Hr. prezint\u0103 discipolilor s\u0103i \u00eenrudirile dintre Esenieni traci <\/em>\u015fi Polisteii daci, <\/em>monahi ai Ordinului Purit\u0103\u0163ii, emblema Ofi\u0163ilor<\/em> daci-casta medico-sacerdotal\u0103 care reprezenta comparativ steagul dacic \u015fi \u015farpele ridicat de Moise \u00een pustie (tot cu efect spiritual terapeutic), precum \u015fi o gnoz\u0103 spiritual\u0103 anti-iudaic\u0103, panteist\u0103, \u00een care cinstea pe marii g\u00e2nditori, al\u0103turi de Iisus Hristos, comunitatea bunurilor \u015fi a femeilor. (Mihai Coman, Mitologie popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Ed. Minerva, Bucure\u015fti, 1986, p.191 \/Maria Dogaru, \u00censemne geto-dacice, \u00een rev. Lupta \u00eentregului popor, 1986, nr. special, p.58-59 \/Stema Voievodului Litovoi, \u00een Magazin istoric, 1985, Octombrie, p.6-8)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Clement Alexandrinul <\/strong>conduc\u0103torul \u015ecolii din Alexandria p\u00e2n\u0103 la anii 202-203 d.Hr. a fost unul dintre cei mai mari dasc\u0103li ai lumii vechi. El a l\u0103sat posterit\u0103\u0163ii dou\u0103 lucr\u0103ri esen\u0163iale: Pedagogul \u015fi Stromatele (Covoarele), din care cit\u0103m un fragment: Dup\u0103 p\u0103rerea mea, cu to\u0163ii \u015fi brahmanii \u015fi odrisii=tracii \u015fi ge\u0163ii \u015fi egiptenii, cunosc\u00e2nd marea binefacere\u00a0 pe care au primit-o de la \u00een\u0163elep\u0163i, i-au cinstit ca zei, au r\u00e2nduit ca filosofia lor s\u0103 se \u00eenve\u0163e \u00een \u015fcoli. Platon \u015fi Pitagora au \u00eenv\u0103\u0163at de la barbari. Ge\u0163ii-neam barbar (purt\u0103tor de barb\u0103), dar nu necunosc\u0103tor al filosofiei, aleg un delegat (jertf\u0103) pentru eroul lor Zamolxis.<\/em> (Histoire critique du Gnosticisme, I-II, Paris, 1828, p.40, 49, 231 \/I.B.U., I, 1954, p.145)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Herodot<\/strong>– P\u0103rintele Istoriei (a scris 9 istorii ): Dup\u0103 indieni, neamul tracilor este cel\u00a0 mai mare dintre toate popoarele.<\/em>..Tracii poart\u0103 multe nume, fiecare dup\u0103 \u0163inutul \u00een care locuie\u015fte, dar to\u0163i au \u00een toate obiceiuri asem\u0103n\u0103toare.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Ceea ce se remarc\u0103 din expresiile sale este c\u0103 Peninsula Balcanic\u0103 era locuit\u0103 de traci \u015fi to\u0163i gr\u0103iau aceea\u015fi limb\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vasile Gaja<\/strong>, ne confirm\u0103 acest adev\u0103r: Presupun\u00e2nd o zon\u0103 de m\u0103rimea Peninsulei Industan, teritoriul indienilor, translatat\u0103 \u00een aceast\u0103 parte a Europei, ce vedem? Vedem c\u0103 acele buc\u0103\u0163ele din Peninsula Balcanic\u0103 pe care le-am populat noi cu traci ocup\u0103 suprafa\u0163a Albaniei, Bulgariei, Cehiei, Slovaciei, Italiei, Poloniei, Rom\u00e2niei, Ukrainei, Ungariei \u015fi popoarelor rezultate din Yugoslavia luate la un loc. Uluitor?<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei \u00eenc\u0103 nu e totul; Herodot mai spune c\u0103 tracii se g\u0103seau \u015fi pe \u0163\u0103rmul sudic al M\u0103rii Negre, adic\u0103 pe \u0163\u0103rmul r\u0103s\u0103ritean al M\u0103rii Egee. Ori dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m acum spa\u0163iului balcanic trac \u015fi partea apusean\u0103 a Asiei Mici, Frigia, cum i se mai spunea, ne apropiem de \u201esimilarul Industan\u201d. (V\u0103 rog s\u0103 remarca\u0163i c\u0103 nu m\u0103 ating de Grecia grecului Herodot, \u00eei las spa\u0163iul necesar \u00een care s\u0103-\u015fi scrie opera pe care o cit\u0103m.)<\/em> (Unde a disp\u0103rut Limba Dacilor? A.F. Gaja Vasile-Bucure\u015fti, 2002, p. 34)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Tot marele Herodot ne deslu\u015fe\u015fte \u00eentr-un fel misterul locuitorilor afla\u0163i dincolo de marele Istru: …Eu am reu\u015fit s\u0103 aflu numai despre locuitorii de pe malul cel\u0103lalt al Istrului, numi\u0163i Sigyeni… Hotarele lor se \u00eentind p\u00e2n\u0103 \u00een apropierea Ene\u0163ilor de la Adriatic\u0103.<\/em> (Istorii, Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103, 1984, trad. \u015fi note Felicia V. \u015etef \/Sadelina Piatkowski, cartea a V-a, cap. III, IX)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Ene\u0163ii nu erau al\u0163ii dec\u00e2t vene\u0163ii \/vene\u0163ienii, adic\u0103 tot traci.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sigyenii <\/em>spune Apolonios din Rodhos sunt sci\u0163i amesteca\u0163i cu traci.<\/em> (Argonautica IV, 320)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Strabon<\/strong> \u00eel confirm\u0103 pe Apolonius, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u015fi \u00een Caucaz tr\u0103ie\u015fte o popula\u0163ie a sigyenilor. (Geografia, cap. 250)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Strabon, \u00een Geografia<\/em> sa (17 c\u0103r\u0163i) spune foarte limpede: dacii \u015fi ge\u0163ii vorbesc aceea\u015fi limb\u0103<\/em> sau ge\u0163ii sunt un neam de aceea\u015fi limb\u0103 cu tracii… Ge\u0163ii locuiau \u015fi pe un mal \u015fi pe cel\u0103lalt al Istrului, ca \u015fi misii, care sunt \u015fi ei traci \u015fi care acum se numesc moesi.<\/em> Tot el mai aminte\u015fte de un Codice de legi ale<\/em> Agat\u00e2r\u015filor, vechi de 6000 de ani \u00ee. d. Hr. <\/em>( Geografia, VII \/III, 10, 13 \/Fontes, I, p. 225-227 \/238-239)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0Platon<\/strong>, m\u0103rturise\u015fte afirma\u0163ia maestrului s\u0103u Socrate privind Fecioarele hyperboreene-Sybilele profetese, <\/em>care au adus tablele triunghiulare de aram\u0103 <\/em>cu con\u0163inut eshatologic: Dup\u0103 ce s-a desp\u0103r\u0163it de trup, sufletul se duce la judecat\u0103<\/em>. Hiperboreenii populau regatul nordic al Dun\u0103rii.\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Cato cel B\u0103tr\u00e2n-Maior<\/strong> (234-149) afirm\u0103 c\u0103 ge\u0163ii cu mult \u00eenainte de \u00eentemeierea Romei, c\u00e2ntau \u00een Ode scrise vitejia eroilor lor.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Lucius Caelius Lactan\u0163iu<\/strong>– apologetul cre\u015ftin remarca precum c\u0103 Dacii care au ajuns st\u0103p\u00e2nii lumii aveau capitala la Tesalonic, marea Cetate a tracilor-daci.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Dionisie-Areopagitul<\/strong> (Areopagetul-getul din Areopag, sec.I d.Hr.), consemna o eviden\u0163\u0103 de net\u0103g\u0103duit: \u00cen ceea ce<\/em> urmeaz\u0103 voi scrie despre cea mai mare \u0163ar\u0103 care se \u00eentindea din Asia Mic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Iberia \u015fi din nordul Africii p\u00e2n\u0103 dincolo de Scandinavia […] \u0162ara imens\u0103 a dacilor.<\/em> (Fontes, I, p. 529)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei dac\u0103 anul 2013- anul Sfin\u0163ilor \u00a0\u00cemp\u0103ra\u0163i Daci Constantin \u015fi Elena \u2013 a consfin\u0163it la 31 august, \u00a0Ziua Sacr\u0103 a Limbii Rom\u00e2ne s\u0103 cerem binecuv\u00e2ntarea Bunului Dumnezeu pentru vrednica Ei cinstire !<\/em><\/strong><\/p>\n

GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU<\/p>\n

29\/08\/2013\u2020 Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul<\/p>\n

Brusturi, Neam\u0163<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  “P\u0103zi\u0163i-v\u0103 limba mai mult dec\u00e2t lumina ochilor…” \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur) “Limba noastr\u0103-i graiul p\u00e2inii,\/C\u00e2nd de v\u00e2nt [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-15037","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15037","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15037"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15037\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15041,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15037\/revisions\/15041"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15037"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15037"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15037"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}