{"id":15117,"date":"2013-09-01T18:32:49","date_gmt":"2013-09-01T18:32:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=15117"},"modified":"2013-09-01T19:03:01","modified_gmt":"2013-09-01T19:03:01","slug":"academia-romana-desfiinteaza-proiectul-rosia-montana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/09\/01\/academia-romana-desfiinteaza-proiectul-rosia-montana\/","title":{"rendered":"“Academia Rom\u00e2n\u0103 desfiin\u021beaz\u0103 proiectul Ro\u0219ia Montan\u0103! “"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u201cAcademia Rom\u00e2n\u0103, prin vocea pre\u0219edintelui acestei intitu\u021bii, academicianul Ionel Haiduc, o somitate \u00een domeniul academic,\u00a0 desfiin\u021beaz\u0103 proiectul Ro\u0219ia Montan\u0103 sau, mai bine zis, tunul Ro\u0219ia Montan\u0103, punct cu punct! Punctul de vedere al academiei Rom\u00e2ne a fost transmis \u00een cadrul unei emisiuni a postului public de televiziune, \u00een anul 2012. Acesta a abordat problema protec\u021biei mediului \u0219i a patrimoniului, al\u0103turi de ru\u0219inoasa problem\u0103 a redeven\u021belor (a cantit\u0103\u021bii de aur \u0219i argint pe care statul o prime\u0219te)<\/p>\n

Dup\u0103 cum a\u021bi b\u0103nuit, clasa politic\u0103 \u0219i media din \u021bar\u0103 nici nu bag\u0103 \u00een seam\u0103 mesajul clar \u0219i corect al speciali\u0219tilor Academiei Rom\u00e2ne pentru c\u0103 nu rezoneaz\u0103 cu interesele lor. \u00cen statele normale, speciali\u0219tii ar avea ultimul cuv\u00e2nt, la noi mafia politic\u0103 are ultimul cuv\u00e2nt, de 22 de ani, \u0219i rezultatul se vede. Au v\u00e2ndut tot, acum urmeaz\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103, f\u0103r\u0103 niciun pic de remu\u0219care \u0219i ultimele resurse ale \u021b\u0103rii, b\u0103ie\u021bii sunt fl\u0103m\u00e2nzi de \u0219p\u0103gi \u0219i mit\u0103.<\/p>\n

Academicianul Ionel Haiduc abordeaz\u0103 problema jenant\u0103 a redeven\u021belor primite de statul rom\u00e2n, subliniind faptul c\u0103 \u00een alte state valoarea acestora este de 80% pentru stat \u0219i doar 20% pentru investitor<\/strong>. La noi, ga\u0219ca mafiot\u0103, \u00een frunte cu b\u0103sescu \u0219i ponta, sus\u021bin\u0103torii efervescen\u021bi ai proiectului, a acceptat ca statul s\u0103 primeasc\u0103 doar 6%.<\/strong> Este o diferen\u021b\u0103 ca de la cer la p\u0103m\u00e2nt!<\/p>\n

Nici acum nu \u00eemi pot explica cum poate accepta un premier ca Rom\u00e2nia, pe aurul ei, s\u0103 c\u00e2\u0219tige din toat\u0103 aceast\u0103 afacere doar 19 tone de aur din 300 \u0219i 192 tone de argint din 1600. Vreau s\u0103 ne explice cum poate accepta ca din 300 de tone de aur, 282 de tone sa revin\u0103 canadienilor \u0219i cum din 1600 de tone de argint, canadienii s\u0103 primeasc\u0103 mai mult de 1500 de tone. Care este argumentul pentru care radem de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului\u00a0 cea mai veche a\u0219ezare rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i accept\u0103m deteriorarea definitiv\u0103 a acestei zone?<\/p>\n

Care este argumentul pentru care acest TUN este prezentat ca fiind un mare succes, de ponta, \u0219ova \u0219i b\u0103sescu \u2013 tartorii afacerii! Nu to\u021bi suntem pro\u0219ti, realitatea este clar\u0103, afacerea este un dezastru pentru Rom\u00e2nia!<\/p>\n

AVEM DE ALES, FIE MERGEM PE M\u00c2NA POLITICULUI, cum tot facem de dou\u0103 decenii \u0219i ceva \u0219i o s\u0103 disp\u0103rem ca stat, FIE L\u0102S\u0102M SPECIALI\u0218TII S\u0102 AIB\u0102 ULTIMUL CUV\u00c2NT!<\/strong><\/p>\n

Politicienii vor ignora punctul de vedere al Academiei Rom\u00e2ne din simplul motiv c\u0103 interesul lor este s\u0103 dea un tun. Ro\u0219ia Montan\u0103 este un mega act de corup\u021bie pus la cale de clasa politic\u0103, indiferent de partid.<\/p>\n

Prin argumente simple, de bun sim\u021b, academicianul \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne trezeasc\u0103! Depinde de noi\u2026\u201d<\/p>\n

Transcript Ionel Haiduc<\/p>\n

http:\/\/elenatomaxxl.blogspot.ro\/2013\/08\/academia-romana-desfiinteaza-proiectul.html<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Partea I<\/strong><\/p>\n

\u201cConsider\u0103m c\u0103 ar fi trei condi\u021bii care ar trebui \u00eendeplinite.<\/p>\n

\u00cent\u00e2i, exploatarea s\u0103 nu se fac\u0103 la suprafa\u021b\u0103, cum este proiectat, ci \u00een galerii. Exploatarea la suprafa\u021b\u0103 pericliteaz\u0103 mediul, pericliteaz\u0103 peisajul, pericliteaz\u0103 zonele arheologice, pericliteaz\u0103 comunitatea care, \u00een mare m\u0103sur\u0103, urmeaz\u0103 s\u0103 fie afectat\u0103 \u0219i distrus\u0103 chiar, or o exploatare \u00een galerii, a\u0219a cum se practic\u0103 \u0219i s-a practicat mineritul \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri, se face \u00een subteran \u0219i nu se vede ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, nu afecteaz\u0103.<\/p>\n

A doua condi\u021bie s-ar referi la aspectele financiare. \u00cen momentul de fa\u021b\u0103, se prevede o anumit\u0103 redeven\u021b\u0103, deci o parte din suma, sau un procent al investi\u021biei, al venitului, care este foarte mic, conform prevederilor actuale, s\u0103 revin\u0103 statului rom\u00e2n. Or se uit\u0103 urm\u0103torul lucru: aurul , ca \u0219i orice alt\u0103 resurs\u0103 mineral\u0103, este proprietatea statului, proprietatea statului rom\u00e2n. \u00cen practica interna\u021bional\u0103, mai ales la petrol, dar \u0219i la minerale \u2013 aur, nichel, metale rare, metale obi\u0219nuite \u2013 se folose\u0219te a\u0219a-numita metod\u0103 a \u00eemp\u0103r\u021birii produc\u021biei, acordul de \u00eemp\u0103r\u021bire a produc\u021biei. Asta ar \u00eensemna c\u0103 din aurul extras, \u00een cazul de fa\u021b\u0103, investitorul, cel care exploateaz\u0103 resursa, prime\u0219te o parte din produc\u021bie, care s\u0103 acopere cheltuielile de investi\u021bie, cheltuielile de operare \u0219i un profit rezonabil, iar restul produc\u021biei apar\u021bine proprietarului de fapt, statului. \u00cen cazul unor \u021b\u0103ri, aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bire a produc\u021biei \u00eenseamn\u0103 p\u00e2n\u0103 la 80% din produc\u021bie revenind statului proprietar. Deci, \u00een cazul aurului, ar \u00eensemna ca din aurul extras, partea care ar reveni statului rom\u00e2n s\u0103 intre direct \u00een vistieria na\u021bional\u0103, la Banca Na\u021bional\u0103. Banca \u0219i statul rom\u00e2n nu trebuie s\u0103 cumpere acest aur, \u00eei apar\u021bine, iar din aurul pe care \u00eel posed\u0103, pl\u0103te\u0219te celui care \u00eel exploateaz\u0103.<\/p>\n

A treia condi\u021bie se refer\u0103 la tehnologie. A st\u00e2rnit mult\u0103 discu\u021bie \u0219i multe emo\u021bii tehnologia bazat\u0103 pe folosirea cianurilor. E adev\u0103rat, \u00een mineritul mondial al aurului, cea mai mare parte a exploat\u0103rilor din diverse \u021b\u0103ri folosesc cianur\u0103. Cianura poate fi controlat\u0103, dar exist\u0103 \u0219i alte tehnologii. Ea se folose\u0219te pentru c\u0103 este cea mai ieftin\u0103, cea mai profitabil\u0103 \u0219i atunci sigur, orice firm\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 lucreze cu profitul maxim \u0219i cu cheltuiala minim\u0103. Dar exist\u0103 \u0219i alte tehnologii, iar \u00een ultimul timp a ap\u0103rut o informa\u021bie pe internet, eu nu vreau s\u0103 fac reclam\u0103 unei firme, dar exist\u0103 o firm\u0103 american\u0103 care sus\u021bine c\u0103 are o tehnologie nou\u0103, environment friendly, adic\u0103 prietenoas\u0103 mediului, care nu folose\u0219te cianur\u0103, nu folose\u0219te reactivi toxici, este la fel de eficient\u0103 ca \u0219i cianura, din punctul de vedere al tehnologiei, adic\u0103 al gradului de extrac\u021bie, la fel de eficient\u0103 din punct de vedere economic \u0219i care ar trebui, cred, studiat\u0103 \u00eenainte de a se lua o decizie final\u0103.<\/p>\n

Mai exist\u0103 \u0219i alte motive de \u00eengrijorare. Din punct de vede social, din punctul de vede al locurilor de munc\u0103. Nimeni nu r\u0103spunde la urm\u0103toarea \u00eentrebare: dac\u0103 \u00een perioada de construc\u021bie sunt 2000 de locuri de munc\u0103, \u00een perioada de operare, dup\u0103 doi ani, r\u0103m\u00e2n doar 500 de locuri de munc\u0103, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu cele 1500 de locuri de munc\u0103, locuri care dispar dup\u0103 perioada de doi ani? O a doua \u00eentrebare, din punct de vedere social: c\u00e2te locuri de munc\u0103, \u00een perioada de exploatare \u0219i \u00een perioada de construc\u021bie pot fi ocupate cu persoane din zon\u0103, localnici \u0219i c\u00e2\u021bi speciali\u0219ti sau tehnicieni, sau muncitori califica\u021bi trebuie adu\u0219i din afar\u0103? Tehnologia minier\u0103 se opre\u0219te la poarta unei fabrici unde are loc apoi extrac\u021bia, \u00een cazul de fa\u021b\u0103, propus\u0103 cu cianur\u0103, dar extrac\u021bia aceasta este un procedeu chimic, e vorba de o industrie chimic\u0103, extragerea, tratarea minereului cu cianur\u0103, or aici e nevoie de chimi\u0219ti, e nevoie de tehnicieni califica\u021bi \u00een acest domeniu \u0219i nu cred c\u0103 toate locurile de munc\u0103 pot fi acoperite cu localnici. Noi nu consider\u0103m c\u0103 este un proiect de dezvoltare durabil\u0103. Dup\u0103 \u0219aptesprezece ani, zona r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 resurse, f\u0103r\u0103 locuri de munc\u0103 \u0219i care este perspectiva \u00een urma \u00eencheierii \u00eentregii opera\u021biuni? Mai este \u00eenc\u0103 ceva: nu cred c\u0103 trebuie s\u0103 epuiz\u0103m total rezervele acestea de aur de la Ro\u0219ia Montan\u0103 \u0219i \u00een general din Mun\u021bii Apuseni. Suntem datori s\u0103 l\u0103s\u0103m \u0219i genera\u021biilor viitoare, pentru c\u0103 rezervele bog\u0103\u021biei naturale nu sunt o mo\u0219tenire a trecutului, ci un \u00eemprumut de la genera\u021biile viitoare. Dac\u0103 de 2000 de ani s-a scos aur \u00een Mun\u021bii Apuseni pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin, \u0219i n-a fost chiar pu\u021bin, ar trebui ca \u0219i genera\u021biile viitoare s\u0103 se poat\u0103 bucura de o parte din aceast\u0103 rezerv\u0103 \u0219i avere na\u021bional\u0103.\u201d<\/p>\n

Sursa: https:\/\/www.causes.com\/RomaniaNormala<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cAcademia Rom\u00e2n\u0103, prin vocea pre\u0219edintelui acestei intitu\u021bii, academicianul Ionel Haiduc, o somitate \u00een domeniul academic,\u00a0 desfiin\u021beaz\u0103 proiectul Ro\u0219ia Montan\u0103 sau, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-15117","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15117","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15117"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15117\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15120,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15117\/revisions\/15120"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15117"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15117"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15117"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}