{"id":15421,"date":"2013-09-16T19:08:37","date_gmt":"2013-09-16T19:08:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=15421"},"modified":"2013-09-16T19:08:37","modified_gmt":"2013-09-16T19:08:37","slug":"radu-mihai-crisan-%e2%80%9etestamentul-politic-al-lui-nicolae-iorga%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/09\/16\/radu-mihai-crisan-%e2%80%9etestamentul-politic-al-lui-nicolae-iorga%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Radu Mihai Cri\u015fan: \u201eTestamentul politic al lui Nicolae Iorga\u201c"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Motto:<\/strong><\/strong><\/p>\n


\n<\/strong>S\u0103geata adev\u0103rului se \u00eenfige \u00een tine, minciuna ce \u0163i s-a aruncat cade \u00een noroi la picioarele tale.<\/strong><\/em> (<\/strong>Nicolae IORGA<\/strong><\/em>, <\/strong>Cuget\u0103ri<\/strong><\/em>, pag. 149)<\/strong><\/p>\n

\nNu voim a fi un stat modern oarecare, de o precocitate \u015fi \u00eendr\u0103zneal\u0103 care s\u0103 uimeasc\u0103 lumea<\/em>. Av\u00e2nd con\u015ftiin\u0163\u0103 de ceea ce suntem, sim\u0163indu-ne rom\u00e2ni mai mult dec\u00e2t cobor\u00e2tori ai romanilor \u015fi chiar dec\u00e2t cet\u0103\u0163eni ai Rom\u00e2niei, <\/strong>voim, \u00een cea mai str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu tot ceea ce a fost s\u0103n\u0103tos \u00een trecut s\u0103 cl\u0103dim cu mijloace rom\u00e2ne\u015fti civiliza\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 pentru to\u0163i rom\u00e2nii<\/em>.<\/strong><\/p>\n


\n<\/strong>Singura chestiune care trebuie imediat resolvat\u0103, prin bra\u0163ele unite ale noastre e dreptul Rom\u00e2nimii de a se impune ca st\u0103p\u00e2n\u0103 \u00een orice col\u0163 al p\u0103m\u00e2ntului pe care l-a locuit, l-a fructificat prin munca ei \u015fi l-a ad\u0103pat cu sudorile \u015fi s\u00e2ngele ei \u015fi al str\u0103bunilor.<\/strong>
\nA venit timpul s\u0103 facem aici la noi politica noastr\u0103 na\u0163ional\u0103, s\u0103 \u00eentrebuin\u0163\u0103m \u00een via\u0163a noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 numai elementele na\u0163ionale<\/em>, s\u0103 \u00eendep\u0103rt\u0103m pe str\u0103inul nefolositor, iar cu at\u00e2t mai mult pe str\u0103inul pierz\u0103tor, pe str\u0103inul ucig\u0103tor \u015fi pervertitor al neamului nostru.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\nIubitul mieu Neam Rom\u00e2nesc,<\/strong><\/p>\n

\n\u201eVia\u0163a unui neam este adeseori hot\u0103r\u00e2t\u0103 \u00eentr-un chip decisiv \u015fi fatal, c\u0103ruia nu i se poate \u00eempotrivi, de c\u0103tre aria geografic\u0103 pe care a trebuit s\u0103 se dezvolte1<\/sup>\u201d2<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eUr\u0103 \u015fi exagerare de sine au \u00eendrumat p\u00e2n\u0103 acum pana celor mai mul\u0163i dintre scriitorii istoriei rom\u00e2nilor \u015fi ce a rezultat de aici nu e greu de g\u00e2cit: numai p\u0103reri sucite, opuse adev\u0103rului, pe care ne\u015ftiutorii \u015fi le-au \u00eensu\u015fit \u015fi r\u0103sp\u00e2ndit cu o grab\u0103 uimitoare.<\/strong>
\nNumai a\u015fa a fost cu putin\u0163\u0103 s\u0103 se tr\u00e2mbi\u0163eze peste tot c\u0103 rom\u00e2nii n-ar fi de origine roman\u0103 \u015fi c\u0103, f\u0103r\u0103 a l\u0103sa vreo urm\u0103, s-ar fi str\u0103mutat din \u0163inuturile de miaz\u0103noapte a Dun\u0103rii spre sud, pentru a face loc ungurilor, care tocmai atunci se \u00eendreptau \u00eencoace\u201d3<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eBa(;) chiar un rector al Universit\u0103\u0163ii din Atena a sus\u0163inut c\u0103 un popor de(;) milioane de \u0163\u0103rani ai c\u0103rui membri sunt lega\u0163i prin aceea\u015fi limb\u0103, acela\u015fi port, acelea\u015fi obiceiuri \u015fi altele \u015fi care \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 aproape un <\/strong>unicum<\/em> n-ar alc\u0103tui totu\u015fi o na\u0163iune proprie, ci numai un despre\u0163uit amestec de popoare, menit unei apropiate peiri\u201d4<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eDe cealalt\u0103 parte se deslu\u015fesc sunete nu mai pu\u0163in fal\u015fe, de\u015fi cu totul opuse. Pentru unii dintre ace\u015ftia rom\u00e2nii trec drept adev\u0103ra\u0163ii \u015fi exclusivii urma\u015fi ai <\/strong>romanilor<\/em> \u015fi nu drept acei ai popula\u0163iei romanice din Peninsula Balcanic\u0103; limba lor de ast\u0103zi ar tr\u0103da foarte bine \u2013 a\u015fa spun ei \u2013 care li a fost singura ob\u00e2r\u015fie; barbarii ar fi trecut f\u0103r\u0103 urm\u0103 peste ei; aici ca \u015fi dincolo, pe \u0163\u0103rmul drept ca \u015fi pe cel st\u00e2ng al Dun\u0103rii ei s-ar fi sus\u0163inut ne\u00eentrerupt ca reprezintan\u0163i ai vechii culturi; toate descoperirile vremurilor nou\u0103 \u00eent\u00e2i la ei s-ar fi ivit(;) \u015fi tot ce se mai poate spune despre faim\u0103.<\/strong><\/p>\n

\nVoci nep\u0103rtinitoare, \u00een schimb, sunt pu\u0163ine, dar se pot cita \u015fi c\u00e2teva de acestea.<\/strong>
\nCa orice om cult \u015fi cu sim\u0163ire normal\u0103 \u00eemi iubesc \u015fi eu neamul. Dar acest sentiment nu are nimic a face cu istoria coloniz\u0103rii romane, cu m\u0103surile \u00eemp\u0103ratului Aurelian, cu \u00eemprejur\u0103rile din statul bulgar sau rom\u00e2n, cu felul propriu al \u00eentinderii ungure\u015fti din Transilvania(;); \u00eemi iubesc neamul pentru c\u0103 e al mieu \u2013 \u015fi at\u00e2ta tot.<\/strong>
\nDar pentru a scrie istorie n-am nevoie de iubire, nici de ur\u0103; \u00eemi trebuiesc numai izvoare \u015fi minte s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00een at\u00e2ta m\u0103sur\u0103, c\u00e2t\u0103 e de nevoie pentru a le lumina\u201d5<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eUna din chestiunile care, din motive politice, au fost cel mai mult exploatate \u00eempotriva rom\u00e2nilor, pentru a le t\u0103g\u0103dui existen\u0163a, \u00een evul mediu timpuriu, \u2013 ei ap\u0103r\u00e2nd, chipurile, printr-un fel de genera\u0163ie spontanee, mai t\u00e2rziu, de-a dreptul pe teritoriul pe care-l ocup\u0103 \u015fi-l st\u0103p\u00e2nesc acum pe malul st\u00e2ng al Dun\u0103rii \u2013, este cea a p\u0103r\u0103sirii Daciei traiane de c\u0103tre Aurelian, care ar fi pus s\u0103 fie transporta\u0163i \u00een noua sa Dacie de pe malul drept \u00een\u015fi\u015fi provincialii, l\u0103s\u00e2nd \u00een seama barbarilor, go\u0163ilor, teritoriul evacuat, ca \u015fi cum ar fi fost vreodat\u0103 pe acest teritoriu o Go\u0163ie asemenea Franciei francilor, ori Lombardiei longobarzilor.<\/strong>
\n\u00cenc\u0103 de mult\u0103 vreme, chiar f\u0103r\u0103 a \u0163ine seama de reprezentan\u0163ii \u015fcolii ardelene din secolul XVIII6<\/sup>, au fost \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate argumente \u00eempotriva unei aser\u0163iuni care se bizuie, \u00een afara unui rezumat t\u00e2rziu al lui Eutropiu7<\/sup>, care prin el \u00eensu\u015fi valoreaz\u0103 a\u015fa de pu\u0163in8<\/sup>, pe un singur text, cel al istoriografului lui Aurelian, Flavius Vopiscus\u201d9<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\nA\u015fadar nu e vorba de un stat care a \u00eenlocuit un altul. Nu e acea \u00abGothia\u00bb pe care, potrivit unei m\u0103rturii a lui Orosiu, Ataulf s-ar fi g\u00e2ndit, doar el, s\u0103 o fondeze, dar pe care a sf\u00e2r\u015fit prin a o considera imposibil\u0103. Nu sunt dec\u00e2t \u00abagri\u00bb, \u00abc\u00e2mpuri cultivate\u00bb, aceste teritorii de cultur\u0103 pe care le cereau de obicei barbarii, \u00een m\u00e2inile unor popoare de s\u00e2nge gotic: \u00abtaifalii\u00bb, \u00abvictofalii\u00bb, \u00abtervingii\u00bb.<\/strong><\/p>\n

\nA spune c\u0103 ei controleaz\u0103 acest teritoriu nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 reprezint\u0103 o ordine politic\u0103 care ar fi opus\u0103 celei a imperiului. Nu exist\u0103 dec\u00e2t federa\u0163i instala\u0163i pe malul st\u00e2ng al Dun\u0103rii\u201d., ibidem<\/strong><\/p>\n

\u201e\u015ei referitor la Aurelian, Eutropiu \u00eencepe prin a enumera victorii. El spune explicit c\u0103 vechile frontiere au fost restabilite. Abia c\u00e2nd g\u0103se\u015fte \u00een izvorul s\u0103u, care e povestirea lui Vopiscus, fraza \u00abV\u0103z\u00e2nd Illyricul devastat, iar Moesia pierdut\u0103, \u015fi nemaiput\u00e2nd spera s\u0103 mai poat\u0103 p\u0103stra Dacia transdun\u0103rean\u0103, provincia \u00eentemeiat\u0103 de Traian, el a p\u0103r\u0103sit-o \u015fi a retras armata \u015fi pe provinciali; Popula\u0163iile pe care le-a scos dintr-\u00eensa le-a a\u015fezat \u00een Moesia \u015fi a numit-o <\/strong>Dacia sa<\/em>, provincia care acum separ\u0103 cele dou\u0103 Moesii\u00bb, intr\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu ceea ce afirmase anterior, asigur\u00e2nd c\u0103 pentru a repopula Illyricum \u015fi Moesia, \u00eemp\u0103ratul victorios a fost silit s\u0103 retrag\u0103 de pe malul st\u00e2ng, \u00abdin ora\u015fe \u015fi de pe ogoare\u00bb, pe to\u0163i \u00abromanii\u00bb\u201d., ibidem, pag. 19, 16<\/strong><\/p>\n

\n\u201e\u00cen ciuda preten\u0163iei de a fi cercetat arhive, de a fi cules informa\u0163ii \u00een familia lui Aurelian chiar, cu toate scrisorile pe care le intercaleaz\u0103 \u015fi care au fost dovedite ca neautentice, Flavius Vopiscus nu este dec\u00e2t un compilator din epoca lui Constantin. Acesta din urm\u0103, vr\u00e2nd s\u0103 apar\u0103 ca un nou Augustus, socotise c\u0103 prestigiul Imperiului sufer\u0103 din pricina obscurit\u0103\u0163ii \u00een care era cufundat\u0103 via\u0163a Cezarilor din secolul III \u015fi porunci a\u015fadar s\u0103 li se redacteze biografiile, oricare ar fi fost starea surselor \u015fi calitatea \u00eens\u0103\u015fi a istoricilor. Ace\u015ftia trebuiau s\u0103 pun\u0103 \u00een relief importan\u0163a noii domnii care-\u015fi propusese, \u00eentre altele, de a rec\u00e2\u015ftiga, de la go\u0163i \u015fi sarma\u0163i, vechea frontier\u0103 a Dun\u0103rii \u015fi, cu c\u00e2t p\u0103r\u0103sirea decretat\u0103 de Aurelian ar fi ap\u0103rut mai complet\u0103, cu at\u00e2t mai mare trebuia s\u0103 reias\u0103 figura \u00eemp\u0103ratului revan\u015fei, care ar fi \u00eenfipt din nou vulturii pe \u0163\u0103rmul barbar al Dun\u0103rii.<\/strong>
\nDar pasajul \u00eensu\u015fi care poveste\u015fte evacuarea total\u0103 nu se afl\u0103 la locul s\u0103u, acolo unde este vorba de ac\u0163iunile militare ale lui Aurelian, ci este amestecat cu alte evenimente \u015fi situa\u0163ii. Trebuie dar s\u0103 admitem c\u0103 e vorba numai de o not\u0103 marginal\u0103 oarecare pe care un copist de mai t\u00e2rziu a introdus-o \u00een text. F\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, numai ea nu e de ajuns pentru a admite acest fapt cu totul aparte, precum c\u0103 Imperiul ar fi transportat dincolo de un mare r\u00e2u o \u00eentreag\u0103 popula\u0163ie.<\/strong>
\nExist\u0103 cauze economice, care, dealtfel, au fost adeseori invocate pentru c\u0103 ele se impun oricui are sim\u0163ul realit\u0103\u0163ilor omene\u015fti, ale unei vie\u0163i permanente a societ\u0103\u0163ilor, pentru a nu admite posibilitatea acestei mut\u0103ri \u00een mas\u0103. O popula\u0163ie nu p\u0103r\u0103se\u015fte niciodat\u0103, chiar \u015fi \u00een fa\u0163a celor mai mari restri\u015fti istorice, chiar \u015fi \u00een fa\u0163a celei mai \u00eenver\u015funate \u00eempotriviri a for\u0163elor \u00eense\u015fi ale firii, p\u0103m\u00e2ntul \u00een care \u015fi-a \u00eenfipt ad\u00e2nci r\u0103d\u0103cini: s\u0103 ne g\u00e2ndim la Neapolul tr\u0103ind sub un vulcan, la Messina ref\u0103cut\u0103 pe ruinele l\u0103sate de cutremur, la Lisabona re\u00eenviat\u0103, la insulele japoneze. Ea revine la amintirile sale, la urmele sale, la lucrarea sa, care a sf\u00e2r\u015fit prin a o domina. Dac\u0103 aceasta se petrece \u00een mod obi\u015fnuit cu locuitorii ora\u015felor, lucrul este cu at\u00e2t mai adev\u0103rat \u00een cazul \u0163\u0103ranului, legat de brazda sa, de terenul pe care l-a creat prin truda lui, \u015fi la to\u0163i aceia care, \u00een centrele urbane m\u0103runte ale Daciei, tr\u0103iau de pe urma \u0163\u0103ranului \u015fi nu puteau tr\u0103i altfel. Cei care, printre rom\u00e2ni, mai p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 obiceiul de a vorbi de o retragere \u00een mun\u0163i \u00een fa\u0163a barbarilor n\u0103v\u0103litori, pref\u0103c\u00e2nd cu at\u00e2ta u\u015furin\u0163\u0103 \u00een p\u0103stori pe scobor\u00e2torii mai multor genera\u0163ii de agricultori, nu-\u015fi dau seama de faptul c\u0103 schimbarea ocupa\u0163iilor tradi\u0163ionale \u00een fa\u0163a unui \u015foc oarecare al istoriei este o imposibilitate, iar a face dintr-un plugar un cioban nu e mai u\u015for dec\u00e2t a preface un meseria\u015f \u00eentr-un marinar.<\/strong>
\nTrecerea dincolo de Dun\u0103re nu poate fi de asemenea admis\u0103 pentru un alt motiv, care se impune la fel de firesc oric\u0103rui spirit liber care vrea s\u0103 cerceteze problema. Dac\u0103 e vorba de p\u0103stori \u2013 \u015fi \u00eentr-aceste regiuni erau(;) din epoca preistoric\u0103 \u2013, ei nu puteau s\u0103-\u015fi afle pe un alt teritoriu obiceiurile lor de neocolit, drumul lor, cele dou\u0103 s\u0103la\u015furi ale lor, de var\u0103 \u015fi de iarn\u0103. Dac\u0103 e vorba de agricultori, unde li s-ar fi dat lor \u00een Moesia c\u00e2mpurile de care aveau nevoie, c\u00e2mpuri ocupate de o popula\u0163ie mai demult romanizat\u0103, c\u0103ci nu se putea proceda, pentru a-i rea\u015feza, la o \u00eemp\u0103r\u0163ire a p\u0103m\u00e2nturilor, a\u015fa cum au impus-o dealtfel aiurea c\u0103peteniile barbare, ajunse st\u0103p\u00e2nii \u0163\u0103rii.<\/strong>
\nAceasta presupun\u00e2nd, ceea ce este absurd, c\u0103 Imperiul ar fi avut \u00een secolul al III-lea mijloacele de care dispune \u00een epoca noastr\u0103 un stat modern pentru a da de veste la mii de oameni c\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 a\u015fez\u0103rile, pentru a se instala la o dat\u0103 anume, urm\u00e2nd o rut\u0103 indicat\u0103 cu precizie, \u00een alt\u0103 parte, unde aveau s\u0103-\u015fi afle locuin\u0163e gata preg\u0103tite. S-a v\u0103zut \u00een zilele noastre c\u00e2te sacrificii impune o evacuare, \u00eentotdeauna foarte incomplet\u0103. \u015ei \u00eenc\u0103 admi\u0163\u00e2nd c\u0103 ace\u015fti provinciali, \u00een cea mai mare parte a lor daci romaniza\u0163i, ar fi fost at\u00e2t de necesari acestui Imperiu, \u00eenc\u00e2t el ar fi luat cele mai am\u0103nun\u0163ite precau\u0163ii s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 urm\u0103 de ei m\u0103car \u00een provincia pe care socotea c\u0103 n-o mai poate ap\u0103ra\u2026 A ne g\u00e2ndi la scrupule de onoare \u015fi de prestigiu numai din cauza acelui nume, de \u00abDacia lui Aurelian\u00bb, dat vechii Moesii, \u00eenseamn\u0103 a nu \u00een\u0163elege tot ce era aspr\u0103 realitate, lipsit\u0103 de orice sentimentalism, \u00een g\u00e2ndirea roman\u0103 dintotdeauna: pref\u0103c\u0103toria ipocrit\u0103 a celui care a dat \u00eenapoi, cu la\u015fitate, \u00een fa\u0163a presiunii barbarilor, nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 se impun\u0103 judec\u0103\u0163ii noastre.<\/strong>
\nDin punct de vedere militar, obiec\u0163iile care se prezint\u0103 sunt la fel de puternice.<\/strong>
\n\u00cen privin\u0163a romanilor, de obicei, ne \u00een\u015fel\u0103m \u00een chip straniu asupra concep\u0163iilor lor asupra frontierei. Tourneur-Aumont \u2013 \u015fi nu e singurul care o spune \u2013 a ar\u0103tat c\u0103 nu e vorba de o simpl\u0103 linie, ca \u00een epoca noastr\u0103, ci de un \u00eentreg ansamblu, \u00een care trebuiau s\u0103 intre fortifica\u0163ii de cel mai divers caracter, p\u0103m\u00e2nturi nelocuite, p\u0103duri, mla\u015ftini, acele p\u0103duri \u015fi mla\u015ftini care m\u0103rginesc \u015fi ast\u0103zi malul st\u00e2ng al Dun\u0103rii. Aceast\u0103 oper\u0103 de ap\u0103rare nu era, cu siguran\u0163\u0103, aceea\u015fi, de la un cap\u0103t la altul, din Banat p\u00e2n\u0103-n fundul c\u00e2mpiei muntene, acolo unde ea atinge Sci\u0163ia Mic\u0103, ce prezenta alte posibilit\u0103\u0163i. Rezult\u0103 de aici c\u0103 aceast\u0103 frontier\u0103, care nu era dec\u00e2t un front, un front mereu \u00een mi\u015fcare, a oscilat dup\u0103 \u00eemprejur\u0103ri, ced\u00e2nd azi \u00eentr-un punct, pentru a reveni la primii zori de n\u0103dejde. Retragerea legiunilor trebuie s\u0103 fi fost hot\u0103r\u00e2t\u0103 de mai multe ori, la date deosebite. A crede \u00eentr-un ordin general \u00eenseamn\u0103 a te \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2na s\u0103 r\u0103m\u00e2i \u00eentr-o grav\u0103 gre\u015feal\u0103. Dealtfel, dac\u0103 s-a ajuns la concluzii, ele \u00eense\u015fi nesigure, prin \u00eentreruperea monedei, nu s-a reu\u015fit pe de alt\u0103 parte s\u0103 se dea o cronologie sigur\u0103 p\u0103r\u0103sirii Daciei.<\/strong>
\nImperiul n-a putut s\u0103 cedeze \u00een chip formal Dacia lui Traian unor barbari a c\u0103ror stabilire ar fi considerat-o ca fiind \u00een afara grani\u0163elor sale de drept \u015fi prezent\u00e2nd din punct de vedere militar o primejdie permanent\u0103. No\u0163iunea \u00eens\u0103\u015fi a statului, a\u015fa cum au avut-o romanii, s-ar fi \u00eempotrivit la aceasta \u00een felul cel mai absolut. A rectifica frontiera dinspre regele Persiei (de fapt un \u00eemp\u0103rat, ba \u00eenc\u0103 cel mai vechi), era cu totul altceva dec\u00e2t aceast\u0103 cesiune \u00een favoarea unor barbari, oricare ar fi fost ace\u015ftia \u015fi c\u0103rora niciodat\u0103 nu s-a g\u00e2ndit nimeni s\u0103 le acorde paritatea, ca un stat altui stat. Ace\u015fti go\u0163i cunoscu\u0163i de mult\u0103 vreme \u015fi cu care, totu\u015fi, din timp \u00een timp, se avuseser\u0103 rela\u0163ii pa\u015fnice, puteau fi folosi\u0163i pentru ap\u0103rarea \u00eens\u0103\u015fi a hotarului \u00een sensul pe care l-am indicat. \u00cemp\u0103ra\u0163ii foloseau de zeci de ani pentru flancurile legiunilor contingente de cavalerie barbar\u0103, a\u015fa cum au a\u015fezat \u00een Gallia numero\u015fi coloni germani, pe care proprietarii din \u0163inuturile \u00eenvecinate cu frontiera \u00eei c\u0103utau pentru vigoarea lor fizic\u0103. Sistemul de federa\u0163ii, c\u0103rora li se pl\u0103tea serviciul, \u2013 pe care numai concep\u0163ia modern\u0103 a prestigiului a putut s\u0103-l fac\u0103 a fi socotit ca un tribut, iar tributul ca o umilin\u0163\u0103 \u2013, era mai comod dec\u00e2t costisitoarea \u00eentre\u0163inere a legiunilor; ace\u015ftia erau l\u0103sa\u0163i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 subsidiile \u015fi darurile asupra c\u0103rora se ajunsese la o \u00een\u0163elegere, pe seama locuitorului, c\u0103ruia \u00een schimb nu i se mai cerea contribu\u0163ia datorat\u0103 statului, ceea ce, \u00een fond, era acela\u015fi lucru10<\/sup>\u201d11<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eCele dint\u00e2i organiza\u0163ii de stat rom\u00e2ne\u015fti cu c\u0103petenii de jude\u0163e, <\/strong>juzi<\/em> sau <\/strong>cnezi<\/em>, ca Ioan \u015fi Farca\u015f, cu juzi \u00eendeplinind chem\u0103ri voievodale(;) \u2013 ca Litovoi \u2013, \u015fi cu voievozi-domni \u2013 ca Seneslav din Arge\u015f \u2013 se constat\u0103(;) \u00eentr-un act unguresc de la 1247, \u00eent\u0103rit de papa la 1251.<\/strong>
\nAceast\u0103 cristalizare din veacul al XIII-lea, \u00eendat\u0103 dup\u0103 marea n\u0103v\u0103lire t\u0103t\u0103reasc\u0103, nu era, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cu totul nou\u0103. E sigur c\u0103 <\/strong>zisa n\u0103v\u0103lire g\u0103sise o asemenea organiza\u0163ie, pe care, dup\u0103 obiceiul de a st\u0103p\u00e2ni \u015fi exploata al turanienilor \u015fi \u00een Rusia(;), ei \u00eel men\u0163inuser\u0103, av\u00e2nd tot interesul la aceasta<\/em>. C\u0103ci, precum sultanii turce\u015fti, continu\u00e2nd dup\u0103 at\u00e2tea veacuri apuc\u0103turile domnilor de\u015fertului \u015fi stepei, nu se pot \u00eenchipui st\u0103p\u00e2nind \u0163erile noastre, r\u0103mase \u00een afar\u0103 de administra\u0163ia direct\u0103 prin pa\u015fi, altfel dec\u00e2t cu disciplinatul \u015fi fricosul concurs al fanario\u0163ilor \u015fi al predecesorilor lor, tot a\u015fa hanii, st\u00e2nd \u00een locul, schimbat doar de c\u00e2teva ori pe an, al re\u015fedin\u0163ei \u00eend\u0103tinate a hoardei, aveau neap\u0103rat\u0103 nevoie ca \u00een v\u0103ile Moldovei \u015fi \u00een \u015fesul dun\u0103rean s\u0103 fie, ca \u015fi \u00een p\u0103r\u0163ile ruse\u015fti, st\u0103p\u00e2nitori m\u0103run\u0163i, de acela\u015fi neam, de aceea\u015fi limb\u0103, de acela\u015fi s\u00e2nge cu supu\u015fii ceilal\u0163i, cari s\u0103 str\u00e2ng\u0103 dijma, s\u0103 aduc\u0103 darurile \u015fi s\u0103 fac\u0103 eventualele slujbe, ba chiar s\u0103 comande contingentele, ce apar \u00een cronica bizantin\u0103, ale t\u0103tarilor cre\u015ftini.<\/strong>
\nF\u0103r\u0103 o influen\u0163\u0103 extern\u0103 rom\u00e2nii ar fi putut s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mult\u0103 vreme \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie de patriarhal\u0103 alc\u0103tuire. Ea s-a p\u0103strat doar la cei din Pind p\u00e2n\u0103 \u00een ajunul zilelor noastre\u201d12<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eAceasta nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 la noi concep\u0163ia de organizare nu mergea mai departe dec\u00e2t via\u0163a satului, dec\u00e2t ob\u015ftea v\u0103ii \u015fi dec\u00e2t confedera\u0163ia unei \u00ab\u0163eri\u00bb, unitatea imediat superioar\u0103 \u00abjude\u0163ului\u00bb. Domnul a r\u0103mas totdeauna \u00een min\u0163ile alor no\u015ftri, dar el a fost, dup\u0103 str\u0103vechiul \u00een\u0163eles roman al lui <\/strong>dominus<\/em>, \u00eemp\u0103ratul el \u00eensu\u015fi. A trebuit o revolu\u0163ie, cea mai \u00eensemnat\u0103 din sufletul na\u0163ional, la masele populare rom\u00e2ne\u015fti \u015fi la c\u0103peteniile abea desf\u0103cute din mijlocul lor pentru a se preface ceea ce era, dup\u0103 amintirile antice, o <\/strong>autoritate<\/em> \u00eentr-o <\/strong>realitate<\/em>, \u00eentr-una <\/strong>teritorial\u0103<\/em> care era \u015fi <\/strong>na\u0163ional\u0103,<\/em> \u2013 <\/strong>leg\u0103turi ce caracterizeaz\u0103 epoca modern\u0103<\/em> \u2013, creindu-se astfel <\/strong>domnia a toat\u0103 \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103<\/em> de pe la 1300 desigur, dar poate \u00eenc\u0103 de la 1240, c\u0103ci de aceea se pare c\u0103 i se spune \u00een diploma men\u0163ionat\u0103 mai sus a lui Seneslav: \u00abOlacus\u00bb, adic\u0103 \u00abrom\u00e2nul\u00bb, titlu pe care nu-l au nici Ioan, nici Farca\u015f.<\/strong>
\nIdeea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u2013 f\u0103r\u0103 un amestec de feudalitate, pentru care lipseau aici leg\u0103turile istorice \u015fi dispozi\u0163iile de spirit, st\u0103rile suflete\u015fti corespunz\u0103toare \u2013, n-a putut fi \u00eemprumutat\u0103 pe de-a-ntregul de la vecini, cei din Balcani fiind st\u0103p\u00e2ni\u0163i de visul imperial roman al \u0163arilor slavi, iar cei de peste mun\u0163i av\u00e2nd pentru regii lor, fo\u015fti voievozi de mod\u0103 slav\u0103, modelul carolingian din Apus, cu binecuv\u00e2ntarea, indispensabil\u0103, de la papa. Totu\u015fi atacurile ungure\u015fti, \u00eenc\u0103lc\u0103rile regilor arpadieni, au trebuit s\u0103 influen\u0163eze \u00een sensul unei grup\u0103ri, necesare, de puteri. \u015ei, oricum, <\/strong>atacului venind de la Coroana unic\u0103 a Sf\u00e2ntului \u015etefan, a trebuit s\u0103 se simt\u0103 nevoia de a i se opune \u015fi dincoace o singur\u0103 coroan\u0103, aceea pe care reprezent\u0103rile iconografice din bisericile noastre o poart\u0103 domnii de calitate politic\u0103 imperial\u0103<\/em>\u201d13<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eScaunul roman introduse, \u00een Ungaria, la anul 1000, \u00een Cipru, Armenia, Serbia, Bulgaria, (unde \u00eemp\u0103ratul era pentru Roma care-l crease, un rege) \u2013 \u015fi nu f\u0103r\u0103 leg\u0103turi cu amintiri \u015fi drepturi consecutive \u2013, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XI-lea datina regalit\u0103\u0163ilor noi de crea\u0163iune apostolic\u010314<\/sup>.<\/strong>
\nEi au fost sili\u0163i \u00eens\u0103 a da asemenea delega\u0163ii regilor pleca\u0163i din tradi\u0163iile, fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile \u015fi cuceririle barbare pentru c\u0103 ace\u015ftia au \u00een credincio\u015fii lor personali organele care lipsesc papei, c\u0103ci el nu face parte dintr-o dinastie \u015fi n-a condus nici o lupt\u0103. Astfel ca un provizorat lupt\u0103tor contra p\u0103g\u00e2nismului barbarilor e creat imperiul lui Carol cel Mare.<\/strong>
\nAcest imperiu \u00eens\u0103 are baza unui popor, francii, unui teritoriu al a\u015fez\u0103rii \u015fi cuceririi lor. El \u00een\u0163elege a tr\u0103i, \u015fi dup\u0103 cre\u015ftinarea infidelilor, prin sine \u015fi pentru sine. Dup\u0103 sf\u0103r\u00e2marea, prin discordii interne, a mo\u015ftenirii marelui \u00eemp\u0103rat, el se ridic\u0103 din nou, f\u0103r\u0103 chemarea papei, care e silit s\u0103 aprobe aceast\u0103 refacere a supremei autorit\u0103\u0163i laice, prin Otto I, \u015fi acesta se sprijin\u0103 pe un p\u0103m\u00e2nt \u00een exclusivitate german, care poate fi \u015fi al unei regalit\u0103\u0163i na\u0163ionale, pentru a se impune \u00een Italia roditoare, \u00een loc s\u0103 caute, pentru continuarea vechii misiuni de cre\u015ftinare cu sabia, \u0163inuturile cre\u015ftine din Panonia \u015fi din mla\u015ftinile lehice, unde Bizan\u0163ul nu putea exercita aceea\u015fi influen\u0163\u0103 religioas\u0103 \u015fi cultural\u0103 ca \u00een Kievul \u00abro\u015filor\u00bb nortmanici.<\/strong>
\nPapa trebuie s\u0103 lucreze singur, \u015fi, pentru aceasta, condi\u0163iile materiale fiind pentru el acelea\u015fi ca \u00een trecut, \u00eei trebuie s\u0103-\u015fi creeze un nou organ de lupt\u0103 pentru cruce \u015fi, mai mult dec\u00e2t odinioar\u0103, pentru Sf\u00e2ntul Scaun. Str\u00e2n\u015fi de germani la apus, de bizantini \u015fi de slavi la sud, maghiarii din Panonia ai ducelui(;) Vajk(;), \u00eei par cei mai potrivi\u0163i pentru aceasta, fiind prea slabi sub raportul na\u0163ional pentru a-\u015fi \u00eensu\u015fi mai t\u00e2rziu \u015fi ei egoismul na\u0163ional al Carolingienilor \u015fi al Ottonilor. Astfel ajunge acest \u015fef de band\u0103 \u00eenc\u0103 ne\u00eendestul\u0103tor fixat\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul cuceririi sale \u015fi str\u00e2ns\u0103 prea slab sub m\u00e2na conduc\u0103torului unic, \u015etefan, \u2013 \u00abrege apostolic\u00bb, azi, m\u00e2ne, sf\u00e2nt al Bisericii Romane, pentru serviciile aduse ei \u015fi mai ales pentru acelea pe cari, \u00een schimb, trebuiau s\u0103 i le aduc\u0103 urma\u015fii lui.<\/strong>
\nCreind pe regele apostolic, papa i-a dat un program. Carol cel Mare este \u2013 cum se vede din coresponden\u0163a lui Alcuin \u2013, nu \u00eemp\u0103ratul francilor \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in al celor mai de mult cre\u015ftina\u0163i, \u00een Insulele Britanice, \u00een Peninsula Iberic\u0103; el e \u00ab\u00eemp\u0103ratul cre\u015ftinilor\u00bb, al o\u015ftirii cuceritoare \u015fi al acelora pe care aceast\u0103 o\u015ftire-i va supune. \u015etefan, \u00abregele apostolic\u00bb, nu va veni la Roma, ca \u00eemp\u0103ra\u0163ii cei vechi, s\u0103 judece \u015fi pe pontifici, el nu-\u015fi va aroga nici o putere asupra aceluia care l-a creat sub noul aspect al puterii sale; acest urma\u015f, de acela\u015fi s\u00e2nge, al avarilor distru\u015fi de ducii franci ai lui Carol va sta de paz\u0103 la Dun\u0103rea mijlocie \u015fi, la \u00eendemnurile lega\u0163ilor Sf\u00e2ntului Scaun, va converti cu sila pe schismaticii R\u0103s\u0103ritului, cari sunt infidelii noii cruciate de dup\u0103 anul 1000, p\u00e2n\u0103 ce cucerirea catolic\u0103 va ajunge \u00een pragul p\u0103g\u00e2nilor de la Marea Baltic\u0103 ori de la noul Stambul.<\/strong>
\nCercul de ac\u0163iune e tras astfel pentru aceast\u0103 regalitate(;)\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0Nicolae Iorga, <\/strong>Originea \u015fi sensul direc\u0163iilor politice \u00een trecutul \u0163erilor noastre<\/em>, \u015eedin\u0163a din 23 mai (5 iunie) 1916, Publicat \u00een Analele Academiei Rom\u00e2ne. Memoriile Sec\u0163iunii Istorice, s. II, t. XXXVIII, 1915-1916, p. 921-941, textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.E.M.R.], pag. 78, 79<\/strong><\/p>\n

\nDar rom\u00e2nii n-aveau pe cine mo\u015fteni, \u015fi niciunul din voievozii \u015fi cnejii lor nu puteau aduce scaunului roman servicii care s\u0103 merite o coroan\u0103 regal\u0103. \u015ei totu\u015fi ei aveau \u00eenc\u0103 de la 1240-1250 \u2013 Litovoi \u015fi Seneslav cel pu\u0163in \u2013 teritorii mai mari dec\u00e2t acelea care \u00eendrept\u0103\u0163eau pe un biet cneaz-conte din Hlmul adriatic s\u0103-\u015fi zic\u0103 rege.<\/strong>
\nC\u00e2nd p\u0103r\u0163ile oltene \u015fi arge\u015fene se unir\u0103, dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea lui Litovoi de c\u0103tre unguri, pe la 1300, \u0163ara cea nou\u0103 se formeaz\u0103 dup\u0103 <\/strong>o concep\u0163ie original\u0103, av\u00e2ndu-\u015fi r\u0103d\u0103cinile numai \u00een tradi\u0163ia proprie<\/em>. E un caz de cristalizare politic\u0103 spontanee. Domnia e \u00aba toat\u0103 \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103\u00bb, \u2013 \u015fi pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 apare \u00een R\u0103s\u0103rit o astfel de concep\u0163ie na\u0163ional\u0103 echivalent\u0103 cu concep\u0163ia teritorial\u0103, baz\u0103 modern\u0103 pentru statele din Apusul Europei. \u015ei voievodul, marele-voievod are calitatea de domn, de <\/strong>dominus<\/em>, de autocrat, luat\u0103, nu de la t\u0103tari \u2013 f\u0103r\u0103 a t\u0103g\u0103dui <\/strong>cu totul<\/em> o influen\u0163\u0103 din aceast\u0103 parte, \u2013 nici de la suveranii slavi din Balcani, \u2013 regalitatea s\u00e2rbeasc\u0103 av\u00e2nd chiar alt caracter dec\u00e2t al autocra\u0163iei \u2013, ci din ne\u00eentrerupta transmisiune, pe cale popular\u0103, a ideii politice romane. Tot astfel na\u0163ional \u015fi teritorial compact\u0103 va ap\u0103rea peste treizeci de ani \u00ab\u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103\u00bb a Moldovei15<\/sup>\u201d16<\/sup>.Bogdan rebelul care trecu \u00een Moldova contra voin\u0163ei regelui, ca revoltat \u015fi pribeag, nu aducea cu d\u00e2nsul nici o dependen\u0163\u0103 feudal\u0103, \u015fi, deoarece nici el, nici fiul s\u0103u La\u0163co, nici urma\u015fii acestuia din fiic\u0103, Mu\u015fata, nu se v\u0103d a se fi \u00eemp\u0103cat vreodat\u0103 cu Ungaria, care nu-i recuno\u015ftea, o astfel de leg\u0103tur\u0103 nu se putea stabili\u201d., ibidem, pag. 86<\/strong><\/p>\n

\n\u201eVom atrage aten\u0163ia \u015fi asupra repulsiei pentru omagiu pe care o arat\u0103 to\u0163i domnii pe r\u00e2nd. Pentru refuzul de omagiu \u015fi de tribut se lupt\u0103 \u015fi cade Litovoi. Pentru acela\u015fi motiv Basarab provoac\u0103 interven\u0163ia militar\u0103 a regelui Ungariei care e zdrobit la Posada \u00een 1330. R\u0103zboiul lui Vlaicu-Vod\u0103 cu Ludovic cel Mare e adus, nu numai de chestia Vidinului, dar \u015fi de acelea\u015fi griji pentru drepturi feudale ale regatului vecin. Pe c\u00e2t \u0163ine de mult suveranul s\u0103 afirme aceste drepturi, fie \u015fi cu pre\u0163ul unor cesiuni teritoriale sub form\u0103 de feude, \u2013 F\u0103g\u0103ra\u015ful \u015fi Amla\u015ful \u2013, pe at\u00e2ta de mult, profit\u00e2nd totu\u015fi de aceste cesiuni, domnii no\u015ftri caut\u0103 s\u0103 scape de datorii feudale. Dac\u0103 le primesc \u00een declara\u0163iile f\u0103cute regelui, \u00een actele latine date pentru \u015ftiin\u0163a lui, ei nu \u015ftiu \u00een diplomele interne de altceva dec\u00e2t de autocra\u0163ia lor \u00abcu mila lui Dumnezeu\u00bb\u201d17<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201e\u015ei aceea\u015fi priveli\u015fte o prezint\u0103 Moldova. Ea \u00eencepe prin ruperea unei leg\u0103turi feudale, pe care de repetate ori regele Ludovic cat\u0103 s-o \u00eennoade din nou. Pentru refuzul de omagiu regele Sigismund p\u0103trunde p\u00e2n\u0103 la H\u00e2rl\u0103u \u015fi se mul\u0163ume\u015fte cu aceast\u0103 form\u0103 de at\u00e2rnare. P\u00e2n\u0103 la \u015etefan cel Mare nu o dat\u0103 Ungaria face \u00eencerc\u0103ri \u00een acest sens, aici ca \u015fi \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Acela\u015fi lucru \u00eel cer polonii de la domnul moldovenesc, \u00een care se \u00eend\u0103r\u0103tnicesc a vedea un simplu \u00abpalatin\u00bb. \u015ei, c\u00e2nd \u015etefan cel Mare se pleac\u0103 la sf\u00e2r\u015fit \u00eenaintea regelui Casimir la Colomea, el o face cu sf\u00e2\u015fierea de inim\u0103 a unui sf\u00e2r\u015fit de tragedie, pe c\u00e2nd regele, poruncind s\u0103 cad\u0103 p\u00e2nza cortului \u00een care se s\u0103v\u00e2r\u015fea acest act politic de mult dorit, arat\u0103 solemn valoarea pe care i-o atribuia.<\/strong>
\n\u015ei de ce aceast\u0103 repulsie fa\u0163\u0103 de forme \u00een cari, f\u0103r\u0103 umilin\u0163a nim\u0103nui, tr\u0103ise veacuri \u00eentregi tot Apusul, regele Angliei disput\u00e2nd cu \u00eenver\u015funare provincii regelui Franciei f\u0103r\u0103 s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103, un moment m\u0103car, \u00een toiul luptei, la ruperea unor leg\u0103turi de vasalitate cu \u00eenvinsul suzeran, \u00een care el vedea numai o fireasc\u0103 tradi\u0163ie de drept? \u015ei aceasta atunci c\u00e2nd \u00een Balcani actele de \u00eenchinare se fac f\u0103r\u0103 nici o jignire, craii s\u00e2rbi \u00eendeplinindu-le cu pl\u0103cere, \u00een form\u0103 de s\u0103rutarea gurii \u015fi a pieptului, <\/strong>c\u0103ut\u00e2nd<\/em> astfel de leg\u0103turi \u015fi cu \u00eemp\u0103ra\u0163ii apuseni \u00een trecere. Pentru c\u0103, \u00eentre imperialismul cu baz\u0103 antic\u0103 al Bulgariei, \u00eentre semi-feudalismul s\u00e2rbesc \u015fi feudalitatea deplin\u0103 a Ungariei \u015fi Poloniei, \u0163inuturile rom\u00e2ne\u015fti se organizaser\u0103 \u00een forma statului modern, care nu sufer\u0103 atingerea drepturilor de suveranitate absolut\u0103 f\u0103r\u0103 care nu poate exista. De aceea leg\u0103tura cu turcii, numit\u0103 numai abuziv \u00absuzeranitate\u00bb, dar care consista \u00een simpla datorie de tribut \u015fi ajutor armat, care era \u00een tradi\u0163iile chineze ale lui Ginghizhan combinate cu prescrip\u0163iile Coranului fa\u0163\u0103 de \u00eenvin\u015fi, a fost primit\u0103 cu bucurie. Iar Ardealul lui Sigismund B\u00e1thory, mo\u015ftenitor al tradi\u0163iilor lui Sigismund \u00eemp\u0103ratul \u015fi Matia\u015f Corvinul, ref\u0103cea la 1595, \u00een dauna lui Mihai Viteazul \u015fi lui \u015etefan R\u0103svan, nexul perfect al vasalit\u0103\u0163ii, \u00eennoind o tradi\u0163ie care \u015fi ast\u0103zi formeaz\u0103 baza tendin\u0163elor de expansiune, medievale \u00een esen\u0163\u0103, ca \u015fi tot dreptul de stat al maghiarilor, ale regatului unguresc\u201d18<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eMoldova se deosebea de \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een dou\u0103 privin\u0163e mai ales, cari sunt hot\u0103r\u00e2toare: ea n-avea nimic de cerut Ungariei, cel pu\u0163in \u00een faza ei de organizare, c\u00e2nd u\u015furin\u0163a unei cuceriri spre r\u0103s\u0103rit, de la Siret la Prut, de la Prut la Nistru, o st\u0103p\u00e2nea \u015fi o \u00eendrepta. Originile r\u00e2urilor ei nu erau, ca acelea ale principatului muntean, \u00een Ardealul regelui unguresc, ci \u00een p\u0103r\u0163ile Haliciului. \u015ei, al doilea, atacul turcesc care amenin\u0163a \u00een acela\u015fi timp pe domnul din Arge\u015f \u015fi pe regele din Buda, nu constituia \u00een acela\u015fi moment o primejdie de moarte pentru crea\u0163iunea lui Bogdan Vod\u0103. Iar, despre partea Ungariei, \u00een noua vreme de realism militar \u015fi politic care \u00eencepea, ea nu era amenin\u0163at\u0103 de ceea ce se petrecea dincolo de Carpa\u0163ii secuimii ca de via\u0163a nou\u0103 ce se desf\u0103\u015fura pe cursurile dincolo de mun\u0163i ale Jiului \u015fi Oltului.<\/strong>
\nNici pe departe nu s-a dezvoltat \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, ale c\u0103rei origini sunt a\u015fa de vechi \u015fi \u00een care g\u0103sim \u00eenc\u0103 de la 1240-1250 jude\u0163e \u015fi voievodate \u00een deplin\u0103 consolidare, ca Moldova, care \u00een c\u00e2teva decenii a putut atinge grani\u0163a Nistrului la r\u0103s\u0103rit \u015fi grani\u0163a Dun\u0103rii la miaz\u0103zi\u201d19<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eInterven\u0163ii \u00een Balcani n-au \u00eencercat domnii din Arge\u015f dec\u00e2t foarte rar. Numai c\u00e2nd \u0163aratele de peste Dun\u0103re se vor desface, ei vor fi ispiti\u0163i s\u0103 intervin\u0103, c\u0103ut\u00e2nd a le lua mo\u015ftenirea, \u00eentr-un moment c\u00e2nd aceasta nu mai era o manifesta\u0163ie de ambi\u0163ie, ci o imperioas\u0103 datorie\u201d20<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eMircea(;) va ajuta silin\u0163ele cre\u015ftinilor balcanici \u00eempotriva turcilor \u015fi, la desfacerea Bulgariei, va fi st\u0103p\u00e2n al Dobrogei, al Silistrei, dup\u0103 ce Vlaicu luase, \u00een chip trec\u0103tor, Nicopolea. De at\u00e2tea ori, \u00eempotriva sultanului, o\u015fti rom\u00e2ne\u015fti trecur\u0103 Dun\u0103rea, \u015fi p\u00e2n\u0103 l\u00e2ng\u0103 Adrianopol.<\/strong>
\nDar spiritul politic e pe deplin al epocii moderne. Aceasta se vede \u015fi prin mobilitatea elastic\u0103 a ac\u0163iunii rom\u00e2ne\u015fti. Ea observ\u0103, chibzuie\u015fte \u015fi d\u0103 lovituri, evit\u00e2nd cu \u00eengrijire orice sam\u0103n\u0103 a aventuri. Din toate tendin\u0163ele cuceritoare, e v\u0103dit c\u0103 \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0163ine mai mult la acelea c\u0103tre Ardeal, precum \u0163ine \u015fi Moldova. Aceasta e \u00eens\u0103 o direc\u0163ie <\/strong>na\u0163ional\u0103<\/em>, deci <\/strong>modern\u0103<\/em>. \u015ei c\u00e2nd aceea\u015fi Moldov\u0103 \u00ee\u015fi cheltuie\u015fte, aproape p\u00e2n\u0103 la 1600, silin\u0163ele pentru Pocu\u0163ia, unde numai muntele p\u0103storilor cuprindea rom\u00e2ni, e vorba de o c\u0103utare de grani\u0163\u0103 la nord21<\/sup>, cerin\u0163\u0103 tot a\u015fa de modern\u0103 \u015fi aceasta.<\/strong>
\nPolitic\u0103 adaptabil\u0103 \u00eemprejur\u0103rilor, real\u0103, ea s-a constituit \u00een desf\u0103\u015furarea ei ca o tradi\u0163ie. Spiritul de aventur\u0103 n-a fost acceptat niciodat\u0103 de \u00eenainta\u015fii no\u015ftri, pe c\u00e2nd aproape numai el a \u00eensufle\u0163it sfor\u0163\u0103rile vecinilor no\u015ftri de peste Dun\u0103re, p\u00e2n\u0103 la liberare \u015fi dup\u0103 liberare. Vecinii no\u015ftri au numit aceast\u0103 politic\u0103: \u00abperfidie valah\u0103\u00bb; ea era, nu numai o necesitate pentru un popor mic \u00eentre du\u015fmani puternici, dar \u015fi un caracter modern, pe care-l \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 tot Apusul \u00een epoca Rena\u015fterii. Prin ea ne-am men\u0163inut, f\u0103r\u0103 zguduiri, \u00eentr-o dezvoltare normal\u0103 \u015fi a\u015fa de bine \u00eentemeiat\u0103 pe aceast\u0103 tradi\u0163ie \u00een\u0163eleapt\u0103, \u00eenc\u00e2t \u00eens\u0103\u015fi supunerea noastr\u0103 fa\u0163\u0103 de turci n-a fost o sclavie, ca a grecilor, a slavilor balcanici, a ungurilor, ci o respectat\u0103 autonomie, sigur\u0103 de sine\u201d22<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eClasa numeroas\u0103 \u015fi hot\u0103r\u00e2toare \u00een ceea ce prive\u015fte munca \u015fi p\u0103strarea \u00eensu\u015firilor neamului [ne este] cea a \u0163\u0103ranilor23<\/sup>\u201d24<\/sup>.<\/strong>
\nRevolu\u0163ia frances\u0103 a dat \u00abpoporul\u00bb acela care trimetea la ghilotin\u0103 \u015fi acela care, c\u00e2nd c\u0103dea capul cel mai binecuvintat de Dumnezeu al na\u0163iunii pe e\u015fafod, aplauda scena s\u00e2ngeroas\u0103, aplauda pierderea na\u0163ional\u0103 a unei str\u0103lucite inteligen\u0163e, a unui talent f\u0103r\u0103 p\u0103reche, a unei virtu\u0163i. Da, Revolu\u0163ia frances\u0103 a cucerit unde a putut \u015fi a st\u0103p\u00e2nit unde a putut, \u015fi tot a\u015fa a f\u0103cut \u015fi Napoleon I-iu. Dac\u0103 con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 s-a trezit pe urm\u0103, a fost nu pentru c\u0103 a provocat-o Revolu\u0163ia frances\u0103, ci pentru c\u0103 s-a ridicat indignarea \u00eempotriva Revolu\u0163iei francese, care continu\u0103 tradi\u0163ia monarhiei cuceritoare, de a supune popoarele mai slabe popoarelor mai tari\u201d., ibidem, pag. 16, 17<\/strong><\/p>\n

\n\u201eS-a zis(;) c\u0103(;) Revolu\u0163ia cea mare n-ar fi f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 puie la gur\u0103 tr\u00e2mbi\u0163a \u015fi s\u0103 anun\u0163e tuturor popoarelor capabile de a tr\u0103i \u015fi celor care nu s-au dovedit capabile de a se ridica la o via\u0163\u0103 proprie, c\u0103 de acum \u00eenainte \u00eenceteaz\u0103 orice ap\u0103sare din partea str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi c\u0103 fiecare na\u0163ie are dreptul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 deosebit, cu limba, cu tradi\u0163iile, cu viitorul s\u0103u. Este o mare gre\u015feal\u0103. Pentru oratorii de circumstan\u0163\u0103, pentru retorii cu c\u00e2ntec \u00een laringe, pentru speciali\u015ftii \u00een cabotinagiu oratoric, de cari avem destui, pentru d\u00e2n\u015fii Revolu\u0163ia frances\u0103 a cutreierat Europa de la un cap\u0103t la altul, trezind na\u0163ionalit\u0103\u0163ile la via\u0163\u0103\u201d.,ibidem, pag. 15, 16<\/strong>
\nAdev\u0103ratul popor \u201esunt oamenii nevoilor multe, cari s-au deprins s\u0103 tac\u0103(;), sunt oamenii sim\u0163irilor fine care au datina s\u0103 nu flec\u0103reasc\u0103\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Ce e \u00abPatria\u00bb?,<\/em> Idei dintr-o conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 la Roman \u00een ziua de 21 februarie 1910, Tipografia <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>, V\u0103lenii de Munte, 1910, pag. 12<\/strong><\/p>\n

\n\u201eS\u0103 nu-i t\u0103g\u0103duim sentimentul de patrie, fiindc\u0103 nu-l spune, nu-l strig\u0103, nu-l speculeaz\u0103\u201d.,(ibidem) Pe ace\u015fti oameni, \u201edac\u0103 voi\u0163i s\u0103-i cunoa\u015fte\u0163i \u00een toat\u0103 majestatea \u015fi puritatea sentimentelor lor, descoperi\u0163i-i \u00een paginile lui Ionescu-Boteni, care oglindesc via\u0163a de pe liberele plaiuri ale Muscelului. Nici cel mai perfect cavaler stil Ludovic al XIV-lea ori Henric al IV-lea, care se friseaz\u0103 pentru o declara\u0163ie \u015fi \u00eengenunche, \u00eentinz\u00e2nd poeticul buchet supt o raz\u0103 de lumin\u0103 care-l \u00eenconjur\u0103 cu o aureol\u0103, nici acest t\u00e2n\u0103r bine crescut care \u015ftie cum se v\u00e2neaz\u0103 o zestre \u015fi ce \u00eenseamn\u0103 un contract \u00eenscris la sec\u0163ia de notariat, nici acela n-are distinc\u0163ia superioar\u0103 a pe\u0163itorului din acele locuri, care spune \u00eentr-o lic\u0103rire de fulger, la ceasul pe care l-a vrut Dumnezeu, o vorb\u0103, una singur\u0103, care ajunge pentru a l\u0103muri rostul a dou\u0103 vie\u0163i. \u015ei, dac\u0103 a\u0163i \u015fti ce vorbe\u015fte \u00een g\u00e2ndul celui t\u0103cut care, pentru ca doi avoca\u0163i s\u0103 c\u00e2\u015ftige cei cinci lei pentru mezeluri, a pierdut dreptatea pe care a urm\u0103rit-o o via\u0163\u0103 \u015fi care face, f\u0103r\u0103 nici o formalitate, un apel sigur la Dumnezeul care va judeca pe to\u0163i!<\/strong><\/p>\n

\nDeci, a\u015fa fiind sufletul oamenilor no\u015ftri, nu-i \u00eentreba, \u00eentre grijile \u015fi ostenelile lor, ce simt. Nu-\u0163i vor r\u0103spunde sau vor r\u0103spunde ca acelor cari-i \u00eentreab\u0103 degeaba. \u00centreba\u0163i \u00eens\u0103 analele acestei \u0163\u0103ri. Ele vor spune c\u0103, \u00eentr-un timp c\u00e2nd clasele de sus \u00ee\u015fi uitaser\u0103 datoriile, c\u00e2nd unii ie\u015feau cu crucea \u015fi evanghelia \u00eennaintea Ru\u015filor, al\u0163ii f\u0103ceau peti\u0163ii Austriei, garan\u0163ie a tuturor privilegiilor, \u015fi to\u0163i c\u0103deau \u00een br\u00e2nci \u00eennaintea Turcilor, \u0163ara s-a \u0163inut prin munca \u015fi jertfa \u0163eranilor\u201d.,ibidem, pag. 12, 13<\/strong><\/p>\n

\n\u015ei subliniez: \u201eA fost un moment c\u00e2nd \u015etefan cel Mare s-a b\u0103tut \u015fi cu bra\u0163ul boierilor, dar nu numai cu boierii\u201d., (Nicolae Iorga, <\/strong>La Legea agrar\u0103, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 13 decembrie 1907 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een Nicolae Iorga, <\/strong>Discursuri parlamentare<\/em>, volumul I-iu, partea I-a, Editura <\/strong>Bucovina<\/em>, I.E. Torou\u0163iu, Bucure\u015fti, 1939, pag.93, [D.P.v.I.p.I.])<\/strong> \u201eR\u0103zboaiele lui \u015etefan cel Mare(;) au fost purtate \u015fi cu \u0163\u0103ranii. \u015ei c\u00e2nd \u015etefan a fost b\u0103tut la R\u0103zboieni, a fost b\u0103tut fiindc\u0103 r\u0103m\u0103sese numai cu cei dint\u00e2iu. Este adev\u0103rat c\u0103 boierii ace\u015ftia au fost ni\u015fte splendizi osta\u015fi, cari au pierit p\u00e2n\u0103 la unul \u00een lunca de la Valea Alb\u0103. Dar, iat\u0103, c\u00e2nd n-au fost \u0163\u0103ranii, a venit \u00eenfr\u00e2ngerea. C\u00e2nd la Podul \u00cenalt \u00eens\u0103 au luptat \u015fi \u0163\u0103ranii l\u00e2ng\u0103 \u015etefan cel Mare, el a ie\u015fit \u00eenving\u0103tor. Apoi s-a ridicat \u00een Domnia lui un alt r\u00e2nd de boieri din \u0163ara moldoveneasc\u0103, dar p\u00e2n\u0103 atunci p\u0103m\u00e2ntul acesta rom\u00e2nesc al Moldovei a fost ap\u0103rat mai departe, nu cu for\u0163e boiere\u015fti sl\u0103bite, ci, \u00eenainte de toate, cu virtutea \u00eend\u0103r\u0103tnic\u0103 a \u0163\u0103ranilor, a \u0163\u0103ranilor proprietari de p\u0103m\u00e2nt.<\/strong>
\nC\u0103ci, cu proprietatea de p\u0103m\u00e2nt a \u0163\u0103ranului \u00eencepe epoca de vitejie la noi. Iar cu pieirea propriet\u0103\u0163ii mici a \u0163\u0103ranului \u00eencepe \u015fi ru\u015finea, umilin\u0163a noastr\u0103. <\/strong>Acesta<\/em> e adev\u0103rul istoric\u201d., <\/strong><\/p>\n

ibidem, pag. 94<\/strong><\/p>\n

\nCum a pierit aceast\u0103 mic\u0103 proprietate?<\/strong><\/p>\n

\nLa noi, \u201epe l\u00e2ng\u0103 str\u0103inii r\u0103zle\u0163i, care au venit de la sine, se \u00eent\u00e2lnesc \u015fi al\u0163i str\u0103ini, veni\u0163i \u00een mare num\u0103r, veni\u0163i ca na\u0163iune\u201d (Nicolae Iorga, <\/strong>\u00cen chestia scoaterii evreilor din armat\u0103, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 7 martie 1908 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 174) <\/strong>\u015fi \u201eace\u015fti str\u0103ini au fost de la \u00eenceput, \u015fi sunt \u015fi \u00een momentul de fa\u0163\u0103, cu totul str\u0103ini\u201d., (ibidem). <\/strong>
\n\u201eAce\u015fti str\u0103ini cari se numesc \u00een Moldova Jidani, c\u0103rora li se zice aici [\u00een Muntenia] Ovrei \u015fi c\u0103rora, li se mai spune, literar Evrei(;) au venit din Rusia \u015fi din Austria, din ceea ce este ast\u0103zi Rusia \u015fi Austria la hotarele noastre, dar care era atunci Polonia. Prin urmare, c\u00e2nd nu se mai putea face nego\u0163 \u00een Polonia cu deplin\u0103 lini\u015fte, atunci ei s-au n\u0103pustit asupra \u0163\u0103rii noastre\u201d.,ibidem, pag. 174, 175<\/strong><\/p>\n

\n\u201eLa 1750 erau [deja] \u00eentr-un num\u0103r \u00eengrijitor, la 1850 ajunseser\u0103 s\u0103 aib\u0103 mare parte din via\u0163a economic\u0103 a Moldovei.<\/strong><\/p>\n

\nNu erau supu\u015fi func\u0163ionarilor \u0163\u0103rii; erau supu\u015fi unor func\u0163ionari de \u00eencasare, unor str\u00e2ng\u0103tori de imposite, unor agen\u0163i de poli\u0163ie lua\u0163i din mijlocul lor. Situa\u0163ia lor ca breasl\u0103 str\u0103in\u0103 arat\u0103 foarte bine c\u00e2t erau de str\u0103ini\u201d., ibidem, pag.175<\/strong><\/p>\n

\n\u201eA trecut c\u00e2t\u0103va vreme p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-au \u00eentemeiat consulatele str\u0103ine, care \u015fi-au dat toate silin\u0163ele pentru ca s\u0103-i apere \u00een judecat\u0103, pentru ca s\u0103 li fereasc\u0103 afacerile. Aceasta era situa\u0163ia tuturor consulatelor fa\u0163\u0103 de Evrei, de la \u00eentemeierea lor, pe la 1870. C\u0103ci toat\u0103 Evreimea de la noi s-a dus la deosebitele consulate \u015fi a trecut sub protec\u0163ia str\u0103in\u0103. P\u00e2n\u0103 \u015fi consulatul frances avea o foarte bogat\u0103 clientel\u0103 de Evrei; consulatul frances dispunea de mii de supu\u015fi francesi, cari nu aveau nimic din spiritul frances, sau din calit\u0103\u0163ile poporului frances, ci erau Evrei de la noi, de aceia care se \u015fi numiau, \u00een batjocur\u0103, \u00abt\u00e2rtani\u00bb, \u2013 nume supt care acest popor este cunoscut \u015fi ast\u0103zi \u00een Moldova \u2013, ceea ce \u00eenseamn\u0103: supu\u015fi, de la cuv\u00e2ntul nem\u0163esc \u00abUnterthan\u00bb. \u015ei au fost supu\u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd s-a desfiin\u0163at la noi jurisdic\u0163ia consular\u0103\u201d., ibidem<\/strong>
\n\u201e\u00cen veacul al XVII-lea \u00eent\u00e2lnim ici \u015fi colo evrei care luau \u00een arend\u0103 tot felul de venituri, f\u0103r\u0103 adesea s\u0103 aib\u0103 banii necesari. Astfel un evreu arend\u0103 de la domnul Gheorghe \u015etefan un loc confiscat, un altul cump\u0103r\u0103 chiar \u00een jude\u0163ul Putna o bucat\u0103 de p\u0103m\u00e2nt de la <\/strong>r\u0103ze\u015fi<\/em> \u015fi astfel ajunge \u00eempreun\u0103 cu urma\u015fii s\u0103i proprietar pe p\u0103m\u00e2nt moldovenesc.<\/strong>
\n\u00cen veacul al XVIII-lea, evreii, cari, \u00een urma unei \u00eenvoieli, pl\u0103teau tezaurului o dare special\u0103, o <\/strong>rupt\u0103<\/em>, sunt cunoscu\u0163i ca <\/strong>or\u00e2ndari<\/em>; adic\u0103 ei luau \u00een arend\u0103, <\/strong>or\u00e2nd\u0103<\/em>, buc\u0103\u0163i(;) din mo\u015fiile boierilor, deoarece ace\u015ftia numai rareori \u00ee\u015fi cultivau singuri mo\u015fia, de c\u00e2nd obiceiul cerea numaidec\u00e2t prezen\u0163a lor \u00een capital\u0103\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Dec\u0103derea clasei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti. Evreii. Via\u0163a boierilor<\/em>, \u00een [I.P.R.], pag. 505<\/strong><\/strong><\/p>\n

\n\u201eProprietarii pe mo\u015fiile lor aveau \u00een exclusivitate dreptul s\u0103 v\u00e2nd\u0103 vin \u015fi b\u0103uturi spirtoase; acum evreii luar\u0103 \u00een arend\u0103 acest drept de desfacere \u015fi acordar\u0103 \u0163\u0103ranului, pe care hrana proast\u0103 cu <\/strong>m\u0103m\u0103lig\u0103<\/em> \u015fi lipsa unei ocupa\u0163ii <\/strong>rentabile<\/em> \u00een timpul iernii \u00eel m\u00e2n\u0103 la <\/strong>c\u00e2rcium\u0103<\/em>, un credit at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t bietul om c\u0103dea cu totul \u00een m\u00e2inile m\u0103rinimosului creditor. Chiar \u015fi \u00een ora\u015fe \u015fi \u00een t\u00e2rguri ei aveau astfel de dugheni\u201d. (ibidem, pag. 505, 506) Dugheni \u00een care \u201erachiul Evreului este a\u015fa potrivit, \u00eenc\u00e2t s\u0103 tr\u00e2nteasc\u0103 pe om la p\u0103m\u00e2nt, s\u0103-i distrug\u0103 orice sim\u0163 \u015fi el s\u0103 cad\u0103 ca o materie moart\u0103 \u00een m\u00e2na exploatatorului\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>\u00cen chestia Legei c\u00e2rciumelor, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 18 februarie 1908 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 143<\/strong><\/p>\n

\nA\u015fa Evreii, \u201e\u00een sate alc\u0103tuir\u0103 elementul care tocmai lipsea pentru ca s\u0103 ruineze din temelie pe \u0163\u0103ranii moldoveni. De aceea domnii fanario\u0163i luar\u0103 m\u0103suri ca s\u0103 scape pe acest important purt\u0103tor al greut\u0103\u0163ilor \u0163\u0103rii din ghearele exploatatorilor \u015fi otr\u0103vitorilor s\u0103i\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Dec\u0103derea clasei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti. Evreii. Via\u0163a boierilor<\/em>, \u00een [I.P.R.], pag. 506<\/strong><\/p>\n

\n\u201eGrigore Alexandru Ghica procedeaz\u0103 foarte radical, interzic\u00e2nd cu totul evreilor \u015federea \u00een sate, \u015fi(;) Alexandru Moruzi \u00eent\u0103ri aceast\u0103 m\u0103sur\u0103. Cu toate acestea, str\u0103inii c\u0103m\u0103tari r\u0103maser\u0103 de fapt \u00een s\u0103racele sate stoarse de bani \u015fi fur\u0103 mai t\u00e2rziu obi\u015fnui\u0163ii <\/strong>or\u00e2ndari <\/em>ai \u0163\u0103rii: ei vindeau pe datorie \u015fi popriau prin agen\u0163ii lor \u00een casa \u015fi curtea \u0163\u0103ranului p\u00e2n\u0103 \u015fi lucrurile de cel mai mic pre\u0163, f\u0103r\u0103 m\u0103car s\u0103 se adreseze ispravnicului\u201d., ibidem, pag. 506<\/strong><\/p>\n

\n\u201e\u0162\u0103ranul e dat cu des\u0103v\u00e2r\u015fire pe m\u00e2na arenda\u015filor evrei, organisa\u0163i \u00een trusturi care dispun de el cum vor\u201d(idem, <\/strong>La legea agrar\u0103<\/em>, \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 89), \u00eenc\u00e2t \u201eaceste elemente prin aceast\u0103 politic\u0103 ne-au adus \u015fi primejdia material\u0103 din 1907\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Partidele \u015fi \u0162ara, <\/em>Discu\u0163ia la Mesagiu, 23 noiembrie 1909<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 77<\/strong><\/p>\n

\n\u201eArenda\u015ful are p\u0103m\u00e2ntul, el fixeaz\u0103 pre\u0163urile, \u015fi tot el exercit\u0103 o influen\u0163\u0103 cov\u00e2r\u015fitoare asupra administra\u0163iei de toate gradele. Se poate spune c\u0103 <\/strong>dinastia<\/em> Fi\u015fere\u015ftilor, \u2013 \u00eentrebuin\u0163ez acest cuv\u00e2nt, c\u0103ci s-a \u00eentrebuin\u0163at des, \u015fi l-am auzit \u015fi aici [\u00een Parlament] de cur\u00e2nd, \u2013 se poate zice c\u0103 dinastia aceasta a dispus ani de zile de administra\u0163ia \u00eentreag\u0103 a dou\u0103-trei jude\u0163e din Moldova. \u015ei nu mai departe dec\u00e2t zilele trecute am primit o scrisoare de la un inspector comunal din Moldova, \u00een care-mi spunea c\u0103 nu poate face bine \u0163\u0103r\u0103nimii, pentru c\u0103 toat\u0103 lumea s-a deprins s\u0103 nu asculte dec\u00e2t de Mochi Fi\u015fer, care dispune de administra\u0163ie \u015fi de tot. A\u015f vrea \u015fi a\u015f putea s\u0103 spun ceva mai mult dar nu mai spun\u201d., ibidem<\/strong><\/p>\n

\nDeci, \u201eR\u0103scoalele acelea din Martie [1907] au pus \u00een eviden\u0163\u0103 starea rea a \u0163\u0103r\u0103nimii. S\u0103 nu mi se spun\u0103 c\u0103 aceast\u0103 punere \u00een eviden\u0163\u0103 prin r\u0103scoal\u0103 nu are valoare. Pentru c\u0103 nu exist\u0103 \u0163\u0103ran \u00een Europa care s\u0103 fie mai cuminte \u015fi mai sfios dec\u00e2t cum sunt \u0163\u0103ranii no\u015ftri\u201d. (idem, <\/strong>La Legea agrar\u0103<\/em>, \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 91, 92) \u201eUn \u0163\u0103ran, care de secole \u00eentregi sufere o \u00eempilare sistematic\u0103, evident c\u0103, bietul, numai(;) obraznic nu este \u015fi c\u0103 peste drepturile lui nu trece\u201d., ibidem, pag. 92 <\/strong><\/p>\n

\n\u201e\u0162\u0103ranul e bl\u00e2nd \u015fi bun ca o oaie. \u015ei, dac\u0103 \u0163\u0103ranul acesta bun \u015fi bl\u00e2nd, \u0163\u0103ranul acesta care pleac\u0103 fruntea \u00eenaintea oric\u0103rii puteri, legiuite \u015fi nelegiuite, se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 fac\u0103 ceea ce a f\u0103cut(;) aceasta \u00eenseamn\u0103 mare lucru. Mie nu-mi trebuiesc nici statistici, nici teorii: am \u00eenaintea mea faptul patent c\u0103 s-a sculat cel mai supus om de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului. \u015ei aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103-i dai dreptatea toat\u0103 omului acestuia supus, \u015fi anume potrivit cu jertfa sa \u015fi cu \u00eendelungata sa suferin\u0163\u0103\u201d., ibidem<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00cent\u00e2ia noastr\u0103 idee conduc\u0103toare a fost ideea cre\u015ftin\u010325<\/sup>\u201d26<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eSute de ani, am tr\u0103it \u00eenainte de toate \u00een legea cre\u015ftin\u0103. De la d\u00e2nsa ne-am luat \u00eendreptare, \u015fi \u00eentre c\u0103r\u0163ile ei sfinte am tr\u0103it\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Via\u0163a sufleteasc\u0103 a poporului rom\u00e2n<\/em>, Conferin\u0163\u0103 din cadrul ciclului de expuneri \u0163inut la Societatea Femeilor Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti \u00een anii 1904-1905, \u00een [I.R.C.I.], pag. 204<\/strong><\/p>\n

\n\u201ePe c\u00e2nd \u0163\u0103ranul r\u0103spundea la fiecare din \u00eentreb\u0103rile cele mari cu un \u00eentreg m\u0103nunchi de pove\u015fti \u00eenflorite de care era fermecat \u015fi care-l mul\u0163umeau: pove\u015fti de sfin\u0163i ai Bisericii(;), pove\u015fti de z\u00e2ne, de frumoase fiin\u0163e mai presus de lume \u2013 c\u0103rturarul, t\u00e2rgove\u0163ul, boierul, citeau la cartea sf\u00e2nt\u0103.<\/strong>
\nPentru aceasta el era preg\u0103tit prin \u015fcoal\u0103. Alt\u0103 \u015fcoal\u0103 nu era atunci dec\u00e2t a m\u00e2n\u0103stirilor \u015fi bisericilor. C\u0103lug\u0103rii aveau nevoie de slujb\u0103; m\u00e2n\u0103stirea avea nevoie necontenit de pre\u00eennoirea c\u0103lug\u0103rilor; \u0163\u0103rii \u00eei trebuiau vl\u0103dici; \u00een bisericile cele mari se cereau dasc\u0103li cu bun me\u015fte\u015fug de citire \u015fi c\u00e2ntare. Pentru citire \u015fi pentru c\u00e2ntare deci(;) au fost cele dint\u00e2i \u015fcoli ale noastre\u201d., ibidem pag. 205<\/strong><\/p>\n

\n\u201eLegea civil\u0103, leg\u0103tura de c\u0103petenie a trecutului roman, a r\u0103mas tot mai mult \u00een umbr\u0103; acum legea e religia, cum m\u0103rturise\u015fte \u015fi limba noastr\u0103. Du\u015fmanul n-a mai fost du\u015fmanul statului, al st\u0103p\u00e2nitorului, ci du\u015fmanul Bisericii, al lui Hristos r\u0103stignit pe cruce. Literatura au fost c\u00e2nt\u0103rile biserice\u015fti, laudele sfin\u0163ilor(;); abia c\u00e2te o cronic\u0103 a mai tr\u0103it pe l\u00e2ng\u0103 d\u00e2nsele, p\u0103str\u00e2nd \u015fi \u015ftiin\u0163a \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor de la curte, pe l\u00e2ng\u0103 cunoa\u015fterea luptei necurmate, \u00een\u0103untru \u015fi \u00een afar\u0103, pentru ortodoxie. Idee conduc\u0103toare: totul pentru Hristos. Orice am f\u0103cut p\u00e2n\u0103 la 1650 \u015fi-a c\u0103utat \u00eendrept\u0103\u0163irea numai \u00een legea cre\u015ftin\u0103, \u00een iubirea pentru d\u00e2nsa, \u00een jertfele pe care ea le cere.<\/strong>
\nToat\u0103 vremea noastr\u0103 cea mai glorioas\u0103, aceea \u00een care fruntea domnilor rom\u00e2ni a stat neat\u00e2rnat\u0103 sub cunun\u0103 de aur, aceea \u00een care s-a alc\u0103tuit \u015fi domnia \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u015fi a Moldovei, \u00een care s-au c\u00e2\u015ftigat biruin\u0163ele cele mai des\u0103v\u00e2r\u015fite \u015fi mai roditoare pentru care s\u0103 fi curs s\u00e2ngele neamului acestuia, anii de la 1300 p\u00e2n\u0103 la 1500, cei dou\u0103 sute de ani ai tinere\u0163ii viteze, au tr\u0103it <\/strong>sub acest semn<\/em>\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Ideile conduc\u0103toare din via\u0163a poporului rom\u00e2nesc<\/em>, \u00een [I.R.C.I.], pag. 174<\/strong><\/p>\n

\n\u201eDeci temeiul era ortodoxia. Mai presus de d\u00e2nsa plutea, \u00een mintea tuturora, ideea marii comunit\u0103\u0163i a cre\u015ftinilor, cari se pot \u00een\u0163elege, cu toat\u0103 deosebirea de confesie \u015fi de rit, \u015fi au datoria s\u0103 se ajute. Aceast\u0103 idee fusese impus\u0103 de primejdia unei cuceriri a tuturora din partea turcilor. Ace\u015ftia se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fau \u00een ochii domnilor \u015fi boierilor no\u015ftri a\u015fa de \u00eengrozitor, nu numai pentru dorin\u0163a lor de a cotropi, pentru cruzimea \u015fi l\u0103comia lor, ci \u015fi pentru c\u0103, fiind p\u0103g\u00e2ni, ei t\u0103g\u0103duiau adev\u0103rul adus pe lume de Hristos \u015fi strigat de pe \u00een\u0103l\u0163imea crucii s\u00e2ngerate, pentru c\u0103 ei amenin\u0163au necurmat [cu] nimicirea legii cre\u015ftine\u201d., ibidem, pag. 177<\/strong><\/p>\n

\u201eIdeile conduc\u0103toare au darul sf\u00e2nt de a apropia \u015fi \u00eenfr\u0103\u0163i pe oameni, mai presus de orice deosebiri de fire, de situa\u0163ie, de bog\u0103\u0163ie, de v\u00e2rst\u0103: ele se poate zice c\u0103 fac parte din via\u0163a religioas\u0103 a popoarelor, \u015fi sunt adic\u0103 acea religie ce are de preo\u0163i pe cei mai mari, mai buni \u015fi mai lumina\u0163i oameni din fiecare genera\u0163ie.<\/strong>
\nPe c\u00e2nd, dimpotriv\u0103, interesul e pizm\u0103re\u0163 \u015fi g\u00e2lcevitor: el desparte un popor \u00een clase care se vr\u0103jm\u0103\u015fesc \u015fi \u00een aceste clase chiar, dintre care nu e om care s\u0103 nu urm\u0103reasc\u0103 mai mult\u0103 putere \u015fi pl\u0103cere dec\u00e2t ceilal\u0163i, egoismul cel r\u0103u, iubirea p\u0103tima\u015f\u0103 de sine \u015fi numai de sine scap\u0103 din lan\u0163urile cuviin\u0163ei \u015fi datinilor bune \u015fi se repede s\u0103lbatic asupra bunurilor lumii. \u00cen acest fel, societatea se face vijelioas\u0103, ve\u015fnic tulburat\u0103, nelini\u015ftit\u0103 la lucrul ei, lipsit\u0103 de siguran\u0163\u0103 \u00een p\u0103strarea roadelor lui \u015fi \u00eempiedicat\u0103 \u00een cugetarea mai \u00eenalt\u0103. Oamenii se simt tot mai departe unul de altul, leg\u0103turile ce sunt sili\u0163i s\u0103 \u00eencheie nu mai sunt dec\u00e2t false \u015fi trec\u0103toare. La urm\u0103, un popor bine \u00eentemeiat, \u00eenc\u0103lzit de iubirea \u00eentre ai s\u0103i, disciplinat(;) sfarm\u0103 lesne pe cel care ajunsese lipsit de idei conduc\u0103toare, \u00eel robe\u015fte \u015fi-i ia locul \u00een rostul lumii.<\/strong>
\n\u00cen maturitatea lor s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00eens\u0103, toate popoarele \u00ee\u015fi au ideile conduc\u0103toare, cu at\u00e2t mai d\u0103t\u0103toare de izb\u00e2nd\u0103 \u015fi fericire, cu c\u00e2t p\u0103trund mai ad\u00e2nc \u015fi cuprind pe mai mul\u0163i dintre fra\u0163ii de neam \u015fi de \u0163ar\u0103. Le-am avut \u015fi noi, ca \u015fi popoarele celelalte ce s-au \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit de cultur\u0103. Le putem urm\u0103ri din cele mai vechi timpuri asupra c\u0103rora ni s-au p\u0103strat \u015ftiri, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Le-am primit de la p\u0103rin\u0163i ca luminoase pietre scumpe \u00eembr\u0103cate \u00een aurul curat al jertfelor \u015fi suntem datori a le l\u0103sa urma\u015filor f\u0103r\u0103 lips\u0103 \u015fi neacoperite de cea\u0163a ne\u00eengrijirii\u201d 27<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eAl\u0103turi de adev\u0103ratele idei conduc\u0103toare sunt altele care prin viclenia sau nepriceperea unora \u00eencearc\u0103 s\u0103 le ia locul. Ele sunt mai rele chiar dec\u00e2t \u00eentunericul, care poate opri pe loc \u015fi duce la m\u0103suri de siguran\u0163\u0103. Lumina fals\u0103 e \u00eens\u0103 ca focurile nesigure care flutur\u0103 deasupra mla\u015ftinilor ce \u00eeneac\u0103\u201d28<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eMai r\u0103u f\u0103c\u0103toare s-au ar\u0103tat acele idei gre\u015fite care se p\u0103reau mai asemeni cu cele bune, ce m\u00e2ng\u00e2iaser\u0103 \u015fi c\u0103l\u0103uziser\u0103. \u015ei ceea ce e mai r\u0103u e c\u0103 le avem \u015fi ast\u0103zi. Clase \u00eentregi de oameni obi\u015fnui\u0163i, c\u00e2te un cuget\u0103tor chiar, c\u00e2te un c\u00e2nt\u0103re\u0163 se \u00eendreapt\u0103 dup\u0103 ele \u015fi nu v\u0103d spre ce ad\u00e2ncimi grozave se duc sau vor s\u0103 duc\u0103 pe al\u0163ii\u201d29<\/sup>.<\/strong>
\nUna din ele este sindicalismul.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eCa orice Rom\u00e2n care \u0163ine la existen\u0163a acestei \u0163\u0103ri \u00een care se cuprinde a\u015fa de mult din presentul \u015fi viitorul neamului nostru, am toate motivele s\u0103 ur\u0103sc sindicalismul, s\u0103-l ur\u0103sc nu \u00een ceea ce prive\u015fte scopul s\u0103u economic. Sunt oameni cari nu tr\u0103iesc totdeauna \u00een \u00eemprejur\u0103rile cele mai bune\u201d30<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eO mare putere st\u0103 asupra lor: aceast\u0103 putere este capitalul \u015fi tot ce e \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 idee a capitalului. Ei trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, \u015fi din ce \u00een ce mai mult \u00een\u0163eleg ce \u00eensemneaz\u0103 o via\u0163\u0103 omeneasc\u0103, pe care n-au dus-o p\u00e2n\u0103 acuma.<\/strong>
\nPrin urmare, dac\u0103 sindicalismul ar fi numai unirea celor cari suf\u0103r, a celor nedrept\u0103\u0163i\u0163i din punctul de vedere economic, pentru a se ap\u0103ra \u00eempotriva unor suferin\u0163e prea mari \u015fi a unor nedrept\u0103\u0163i strig\u0103toare31<\/sup>, cred c\u0103 nu s-ar g\u0103si un singur om \u00eempotriva mi\u015fc\u0103rii sindicaliste.<\/strong>
\nDar, cum se va vedea, aceast\u0103 mi\u015fcare are un caracter politic, sentimental \u015fi romantic, care este unul dintre cele mai periculoase din caracterele sentimentale \u015fi romantice pe care poate s\u0103 le capete, f\u0103r\u0103 drept \u015fi f\u0103r\u0103 rost, o mi\u015fcare economic\u0103\u201d32<\/sup>.<\/strong>
\nVa s\u0103 zic\u0103 ele corespund cu tipurile locuin\u0163elor troglodi\u0163ilor de pe vremuri, \u015fi atunci, pentru ace\u015fti oameni, cari tr\u0103iesc \u00een asemenea condi\u0163ii, este de ajuns s\u0103 apar\u0103 un \u015farlatan sau un me\u015fter la \u00eenv\u00e2rtit sofisme, ca s\u0103 se nasc\u0103 o stare de spirit periculoas\u0103.<\/strong>
\nMai departe: Locuin\u0163a cutare \u00ee\u015fi are ca documente \u00abprocesele-verbale de contraven\u0163ie la igiena \u015fi salubritatea public\u0103, ea e un focar de febr\u0103 tifoid\u0103\u00bb; p\u00e2n\u0103 d\u0103un\u0103zi se bea ap\u0103 \u00ab\u00een imediata vecin\u0103tate a latrinelor\u00bb.<\/strong>
\n\u015ei la noi se lucreaz\u0103 mereu \u00een aceste condi\u0163ii, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eempiedice nimeni. La fabricile de zah\u0103r, \u00een perioada lucrului celui mai \u00eente\u0163it, se lucreaz\u0103 ziua \u015fi noaptea, f\u0103r\u0103 s\u0103 intervie nimeni. La noi copiii lucreaz\u0103 la fier\u0103straiele cu aburi, \u015fi s-au g\u0103sit un num\u0103r de copii cu degetele t\u0103iate, nu numai din fatalitatea ma\u015finilor, ci \u015fi din lipsa de gospod\u0103rie \u00een ce prive\u015fte pe muncitorii de fabrici din Rom\u00e2nia.<\/strong>
\nVa s\u0103 zic\u0103 s-a constatat la fabrica de zah\u0103r din Roman c\u0103 o singur\u0103 echip\u0103 \u00ablucreaz\u0103 ziua ca \u015fi noaptea, serb\u0103toarea ca \u015fi lucr\u0103toarea\u00bb, \u015fi domnul Popescu a mai v\u0103zut ceia ce se cuprinde \u00een urm\u0103toarea caracteristic\u0103 fras\u0103: \u00abA\u015fternutul lor e sc\u00e2ndura goal\u0103; nimeni nu se desbrac\u0103 vreodat\u0103\u00bb.<\/strong>
\nVa s\u0103 zic\u0103, stau de lucreaz\u0103 cu zilele, cu s\u0103pt\u0103m\u00e2nile, \u015fi acolo, pe sc\u00e2ndura goal\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se desbrace, dorm zi de zi. Este raportul oficial.<\/strong>
\nLa Arge\u015f, la o societate de lemn\u0103rie, \u00abse hr\u0103nesc \u015fi tr\u0103iesc detestabil\u00bb. Locuin\u0163ele sunt \u00absurp\u0103turi scunde, r\u0103u luminate, r\u0103u ventilate, \u015fi din cale afar\u0103 de murdare\u00bb. Pe lucr\u0103torii s\u0103teni \u00eei nume\u015fte \u00abilo\u0163ii fabricilor noastre\u00bb, \u015fi, \u00een ceia ce prive\u015fte situa\u0163ia general\u0103, ei represint\u0103 \u00abcea mai de jos treapt\u0103 a prop\u0103\u015firii culturale\u00bb.<\/strong>
\n\u00abFemeile locuiesc acolo claie peste gr\u0103mad\u0103\u00bb, actele cele mai imorale se petrec zilnic. \u00abPl\u00e2ngerea multora e promiscuitatea \u00een care tr\u0103ie\u015fte lumea aceasta\u00bb.<\/strong>
\n\u015ei doctorul \u00eensemneaz\u0103 anume ce boli se r\u0103sp\u00e2ndesc acolo. Este \u015fi caracterul exterior, chiar extraordinar de violent pe care \u00eel are r\u0103sp\u00e2ndirea acestor boli. Nu este a\u015fa?\u201d, ibidem, pag. 343, 344<\/strong><\/p>\n

\n\u201eLa o societate rom\u00e2no-italian\u0103, \u2013 \u015fi \u015fti\u0163i dumneavoastr\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 o societate rom\u00e2no-ialian\u0103: [\u015fefii] nici Rom\u00e2ni, nici Italieni, ci to\u0163i Evrei \u2013 (;), se vorbe\u015fte astfel despre copii: \u00ab\u00cendemnul la munc\u0103 f\u0103r\u0103 preget e, \u00een casul cel mai bun, insulta\u00bb. \u00cencolo, pentru copii \u015fi pentru adul\u0163i, groaznicul sistem de stoarcere: <\/strong>sweating system<\/em>.<\/strong>
\nSistemul acesta, care este reprobat de toat\u0103 lumea, este aplicat \u015fi de un oarecare Mori\u0163 Wachtel, din Ia\u015fi, [Evreu] \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit, care se declar\u0103 prin ziare \u00abunul dintre \u00eentemeietorii industriei na\u0163ionale\u00bb.<\/strong>
\nAiurea, vorbind de adul\u0163i, doctorul Popescu zice: \u00ablucreaz\u0103 dou\u0103sprezece ceasuri pe zi\u00bb, de sigur \u015fi copiii. De aceia \u00abnu se observ\u0103 \u00eentre b\u0103ie\u0163i desvoltarea normal\u0103 a corpului s\u0103n\u0103tos \u015fi bine hr\u0103nit\u00bb.<\/strong><\/p>\n

\nLa o fabric\u0103 de spirt, c\u00e2nd a vrut s\u0103 intre medicul \u00een bordeiu-n care st\u0103teau lucr\u0103torii, nu numai c\u0103 l-a tr\u0103snit mirosul infect care se desvolta din aceast\u0103 gaur\u0103 de sub p\u0103m\u00e2nt, dar zice c\u0103 s-a creat chiar un fel de cea\u0163\u0103, care a durat c\u00e2t\u0103va vreme! Vede\u0163i, murd\u0103ria nu atingea numai mirosul, ci murd\u0103ria aceasta lua o calitate visual\u0103, pe care nu o cap\u0103t\u0103 dec\u00e2t \u00een infamele cuiburi africane.<\/strong>
\nLa <\/strong>Steaua Rom\u00e2n\u0103<\/em>, societate favorisat\u0103 de Statul rom\u00e2n, \u015fi care st\u0103p\u00e2ne\u015fte un t\u00e2rg \u00eentreg, C\u00e2mpina \u2013, acolo unde am vrut s\u0103 m\u0103 duc s\u0103 vorbesc cu privire la un subiect de literatur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, dar mi s-a spus: \u00abCum se poate? Pentru Dumnezeu! Nu \u015ftii dumneata ce este la C\u00e2mpina? Vede\u0163i! Noi suntem ai lor! Ei consimt s\u0103 fie buni cu noi, dar dumneata cu idealul ce-l represin\u0163i nu ai ce c\u0103uta la C\u00e2mpina!\u00bb, \u2013 la <\/strong>Steaua Rom\u00e2n\u0103<\/em> iat\u0103 ce constat\u0103 doctorul Popescu: \u00abTr\u0103iesc \u015fi se hr\u0103nesc detestabil. Au paturi de sc\u00e2nduri f\u0103r\u0103 cel mai simplu a\u015fternut\u00bb. Grajdurile le-a g\u0103sit \u00eens\u0103 \u00een cele mai bune condi\u0163ii: \u00abgrajdul \u015fi remisele sunt cochet \u015fi bine \u00eentre\u0163inute\u00bb. Natural c\u0103 dobitoacele patronului au dreptul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een \u00eemprejur\u0103ri cu mult mai bune dec\u00e2t aceste inferioare animale pe p\u0103m\u00e2ntul c\u0103rora se g\u0103sesc \u015fi tr\u0103iesc ace\u015fti exploatatori ai bog\u0103\u0163iilor noastre! Se mai adaug\u0103 de c\u0103tre doctor: \u00ab<\/strong>Steaua Rom\u00e2n\u0103<\/em> a cl\u0103dit \u015fi sus\u0163ine o \u015fcoal\u0103 german\u0103\u00bb.<\/strong>
\nM\u0103 rog, dac\u0103 grajdurile sunt \u00eentr-o stare bun\u0103, dac\u0103 se \u00eentre\u0163ine o \u015fcoal\u0103 pentru copiii germani \u015fi pentru copiii rom\u00e2ni \u015fi, mai ales, o \u015fcoal\u0103 a copiilor germano-rom\u00e2ni, copii care nu sunt nici germani, nici rom\u00e2ni, care nu sunt nici una nici alta, ci sunt cam ceea ce sunt, la Ia\u015fi, Italo-Rom\u00e2nii, nimeni nu are nimic de spus\u201d\u2026, ibidem, pag. 345, 346<\/strong>
\nDomnilor, \u201eaceasta este starea lucr\u0103torilor rom\u00e2ni, stare care ne arunc\u0103 \u00een r\u00e2ndul popoarelor s\u0103lbatice, stare care nu e numai desonorant\u0103, ci periculoas\u0103 pentru noi\u201d., ibidem, pag. 346<\/strong><\/p>\n

\n\u201eMi\u015fcarea sindicalist\u0103 \u015fi agita\u0163ia evreiasc\u0103 pentru drepturi pleac\u0103 din aceia\u015fi r\u0103d\u0103cin\u0103, \u015fi r\u0103d\u0103cina aceasta hr\u0103ne\u015fte dou\u0103 tulpine, \u00eens\u0103 duce mai mult\u0103 sev\u0103 nu c\u0103tre tulpina sindicalist\u0103, ci c\u0103tre tulpina evreiasc\u0103\u201d33<\/sup>.<\/strong>
\nC\u0103ci, \u201eexist\u0103 acea fireasc\u0103 leg\u0103tur\u0103, pe care vom documenta-o \u00eendat\u0103, \u00eentre agita\u0163ia socialist\u010334<\/sup> \u015fi tendin\u0163a evreiasc\u0103 de a avea la noi mai mult dec\u00e2t toat\u0103 averea noastr\u0103, dec\u00e2t tot creditul nostru, dec\u00e2t toat\u0103 \u00eenr\u00e2urirea asupra vie\u0163ii noastre politice\u201d35<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201ePe c\u00e2t timp socialismul a fost represintat de astfel de persoane, nu aveam de ce s\u0103 ne temem: \u0163ineau m\u0103car instinctiv la clasa social\u0103 pe care o comb\u0103teau. Atunci \u00eens\u0103 c\u00e2nd \u00eencep s\u0103 se amestece \u00een socialism ceilal\u0163i\u201d(ibidem) \u2013 \u201ez\u0103p\u0103ci\u0163i la minte \u015fi \u00eendr\u0103zne\u0163i la bra\u0163\u201d(ibidem, pag. 347) \u2013 \u201ecari n-au nimic comun cu noi, cari se poate \u00eent\u00e2mpla s\u0103 aib\u0103 \u00een casa lor o familie ce piere de foame, \u2013 a fost altfel.<\/strong>
\nSocialismul a \u00eenceput s\u0103 devin\u0103 periculos \u00eendat\u0103 ce a trecut la aceast\u0103 clas\u0103\u201d., ibidem, pag. 349, 350<\/strong>
\nAstfel, \u201east\u0103zi ne g\u0103sim \u00eenaintea unei st\u0103ri de spirit care nu \u00eenseamn\u0103 altceva dec\u00e2t ur\u0103 \u00eempotriva celor de sus, organisa\u0163ie pentru r\u0103u, pornire violent\u0103 \u00eempotriva a tot ceea ce exist\u0103 \u00een societatea de ast\u0103zi\u201d. (ibidem, pag. 350) \u201eNoi nu suntem oameni: ei sunt oameni cari muncesc, cari suf\u0103r, cari \u00een\u0163eleg, oameni cari merit\u0103 prin munca \u015fi suferin\u0163a lor a se numi oameni, iar noi suntem un fel de fiare s\u0103lbatice, \u00eempotriva c\u0103rora orice e \u00eeng\u0103duit. Aceasta este concep\u0163ia socialist\u0103 actual\u0103\u201d., ibidem<\/strong>
\n\u00abCalendarul Muncii\u00bb pe anul de fa\u0163\u0103. \u201e\u00cen calendarul acesta, ca \u00een oricare calendar, e pros\u0103 \u015fi poesie. S\u0103 \u00eencepem cu poesia.<\/strong>
\nAr zice cineva: \u00eencepem cu idealul, cu bl<\/strong>\u00e2nde\u0163ea, cu bun\u0103tatea. M\u0103 rog, s\u0103 vedem. E o poesie isc\u0103lit\u0103 de un poet cizmar. Poetul cizmar \u00ee\u015fi \u00eencepe poesia a\u015fa:<\/strong>
\n\u2013 \u00abNes\u0103\u0163ioas\u0103 band\u0103 de reptile\u2026\u00bb.<\/strong>
\nCu to\u0163ii: noi, dumneavoastr\u0103, f\u0103r\u0103 nici o deosebire. Pe urm\u0103, continu\u0103 cu \u00abreptilele\u00bb p\u00e2n\u0103 ajunge la \u00eencheiere, la \u00eendemn, care sun\u0103 astfel:<\/strong>
\n\u00abDesf\u0103\u015fura\u0163i stindardul de ruin\u0103\u00bb.<\/strong>
\nAceasta este o poezie. Dori\u0163i s\u0103 mai afla\u0163i o a doua?<\/strong>
\n\u00abSuflete perverse, vulpi, lupi, hiene<\/strong>
\ncu chipuri omene\u015fti, cu veninul negru,<\/strong>
\nnemernici farisei, \u015ferpi \u00eenvenina\u0163i,<\/strong>
\nputrede gunoaie\u00bb.<\/strong>
\nDup\u0103 acest al doilea poet, \u00abgunoaiele\u00bb \u015fi toate celea suntem noi to\u0163i \u00eempreun\u0103.<\/strong>
\nMai este \u015fi o alt\u0103 poesie, care prive\u015fte serviciul militar.<\/strong>
\n\u00cen Bulgaria, \u015fti\u0163i, orice bab\u0103 de sat nu dore\u015fte mai mare lucru dec\u00e2t s\u0103 vad\u0103 pe nepotul ei soldat, \u015fi, dac\u0103 se poate, soldat \u00eentorc\u00e2ndu-se din lupt\u0103 cu Macedonia c\u00e2\u015ftigat\u0103. Este o stare de spirit. Iat\u0103 cealalt\u0103 stare de spirit, de la noi, unde baba zice: \u00abM\u00e2ncai-a-r bolile \u015fi jalea\u00bb. Acesta este poetul C. Florea, care vorbe\u015fte, \u00een numele babelor din sate, \u00eempotriva tuturor acelora cari \u00eeng\u0103duie \u00een \u0163ara aceasta barbaria care se cheam\u0103 serviciul militar.<\/strong>
\nUn altul zice: \u00abS\u0103 se sf\u0103r\u00e2me tronurile \u00eenalte!\u00bb<\/strong>
\nVede\u0163i, domnilor, atentatorul [deun\u0103zi] n-a mers cu r\u0103zbunarea dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 la primul-ministru.<\/strong>
\nAcesta cu \u00absf\u0103r\u00e2marea tronurilor \u00eenalte\u00bb nu \u015fi-a pus isc\u0103litura.<\/strong>
\nAsta e poesia.<\/strong>
\nDar este \u015fi pros\u0103. \u00cen pros\u0103 se zice cam ce pute\u0163i crede, de to\u0163i oamenii care nu se \u00eenscriu \u00een sindicate, de to\u0163i aceia cari nu fac politic\u0103 revolu\u0163ionar\u0103.<\/strong>
\nAceasta la noi, \u00een Rom\u00e2nia. Dar s\u0103 vedem ce zice despre partea cea mai nobil\u0103 a vie\u0163ii politice rom\u00e2ne\u015fti, despre(;) lupta Rom\u00e2nilor din Ardeal pentru p\u0103strarea na\u0163ionalit\u0103\u0163ii lor rom\u00e2ne\u015fti. Iat\u0103 ce zice: \u00abA treia lipitoare: pretin\u015fii na\u0163ionali\u015fti\u00bb., ibidem, pag. 350, 351<\/strong><\/p>\n

\u201eMai departe se zice despre \u00abclericalismul\u00bb preo\u0163ilor de peste mun\u0163i: \u00abClericalismul e piedestalul na\u0163ionalismului precum \u015fi piedica \u00eenaint\u0103rii culturale a poporului rom\u00e2n\u00bb. Adec\u0103 s\u0103 taie pe to\u0163i popii, s\u0103 ucid\u0103 pe toate persoanele care joac\u0103 un rol cultural, \u015fi atunci s\u0103 li fie bine, bra\u0163 la bra\u0163 cu reprezintan\u0163ii socialismului interna\u0163ional din Ungaria! P\u00e2n\u0103 \u015fi inten\u0163iile lupt\u0103torilor na\u0163ionali\u015fti de dincolo sunt b\u0103nuite; ei sunt trata\u0163i de ghe\u015feftari \u015fi de oameni f\u0103r\u0103 suflet: \u00abNa\u0163ionalismul e un fel de izvor al c\u00e2\u015ftigului \u015fi al existen\u0163ei unor oameni f\u0103r\u0103 suflet\u00bb\u201d., ibidem, pag. 351<\/strong>
\n\u201eDomnilor, \u00een c\u00e2te exemplare crede\u0163i dumneavoastr\u0103 c\u0103 s-au tip\u0103rit lucr\u0103rile acestea? Tot \u00een calendarul acesta am aflat c\u0103 <\/strong>Rom\u00e2nia Muncitoare<\/em> a v\u00e2ndut anul trecut bro\u015furi \u00een num\u0103r de 26.730, \u015fi eu cred c\u0103 nici o carte, cu toat\u0103 impunerea de Guvern, de Ministerii, nici o carte scris\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte n-a putut s\u0103 aib\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea aceasta de 26.730 de exemplare. Se laud\u0103, \u015fi au dreptate.<\/strong>
\nDomnilor, la aceast\u0103 stare de spirite nu avem noi nimic de propus? O stare de spirit nu se poate combate altfel dec\u00e2t prin crearea altei st\u0103ri de spirit\u201d., ibidem, pag. 352<\/strong>
\nCe s-a f\u0103cut pentru a crea aceast\u0103 stare de spirit?\u201d (ibidem) Biblioteci nu, conferin\u0163e nu \u2013 conferin\u0163e pentru ca toat\u0103 lumea de jos s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 aceia ce a spus Racovschi, \u015fi to\u0163i Frimii \u015fi Criste\u015ftii este otrav\u0103, este neadev\u0103r \u015fi otrav\u0103, este otrav\u0103 sufleteasc\u0103, pornind dintr-o teorie repudiat\u0103 de \u015ftiin\u0163\u0103. Iar, dac\u0103 li se spune: ce este \u00een cartea asta e ultimul cuv\u00e2nt al \u015ftiin\u0163ii, oamenii ce s\u0103 zic\u0103? \u00abO fi!\u00bb.<\/strong>
\nLi-a\u0163i dat dumneavoastr\u0103 bro\u015furi care s\u0103-i lumineze? Li-a\u0163i ar\u0103tat dumneavoastr\u0103 c\u0103 socialismul este un vis r\u0103u, care de mult\u0103 vreme a disp\u0103rut din inteligen\u0163a critic\u0103 a sistemelor economice \u015fi a r\u0103mas s\u0103 alimenteze doar anumite pofte \u015fi tendin\u0163e r\u0103sbun\u0103toare? \u015etiu cei de jos, deci, c\u0103 din \u00een\u0163elesul critic al omenirii socialismul a disp\u0103rut de mult? Nu! Ace\u015fti oameni cred c\u0103, pentru ei, socialismul s-a cobor\u00e2t ca o revela\u0163ie divin\u0103 din cer! \u015ei \u015fti\u0163i ce sunt pentru ei criticile de la <\/strong>Rom\u00e2nia Muncitoare<\/em>? Sunt ceia ce era mai \u00eenainte Visul Maicii Domnului, cu at\u00e2ta deosebire numai, c\u0103 \u00een Visul Maicii Domnului se spune: \u00abr\u0103bda\u0163i, c\u0103ci va veni o dreptate \u015fi pentru voi\u00bb, iar \u00een criticile de la <\/strong>Rom\u00e2nia Muncitoare<\/em> li se strig\u0103: \u00abv\u0103 mint popii! Apuca\u0163i du\u015fmanul de g\u00e2t, apuca\u0163i pe burghesul care este du\u015fmanul vostru natural!\u00bb A\u015fa se zice domnilor \u00een <\/strong>Calendarul Muncii<\/em>! Da! Noi to\u0163i suntem du\u015fmanii naturali ai lor! Cei ce-i \u00een\u015feal\u0103 \u015fi-i arunc\u0103 \u00eenaintea primejdiei, aceia nu sunt du\u015fmanii lor!\u201d, ibidem, pag. 352, 353<\/strong><\/p>\n

\u201eEi bine, c\u00e2nd aceast\u0103 stare de spirit exist\u0103, \u015fi nu de ieri, de alalt\u0103ieri, ci exist\u0103 de zeci de ani, c\u00e2nd toate Guvernele nu au f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 se apere \u00eempotriva adversarilor de partid(;), c\u00e2nd nici un Guvern nu s-a g\u00e2ndit s\u0103 lumineze aceast\u0103 \u00eentunecime, s\u0103 umple acest gol de \u015ftiin\u0163\u0103 \u00een mintea celor de jos, ne mai mir\u0103m atunci c\u0103 din aceast\u0103 stare de spirite pot s\u0103 ias\u0103 lucrurile cele mai groaznice din punctul de vedere al dreptului \u015fi lucrurile cele mai amenin\u0163\u0103toare din punctul de vedere al interesului societ\u0103\u0163ii la prop\u0103\u015firea c\u0103reia muncim? \u015ei muncim \u015fi noi adesea o munc\u0103 tot a\u015fa de grea ca \u015fi munca celora care stau \u00een ateliere \u015fi cari cu bra\u0163ele lor ajut\u0103 la desvoltarea acestei na\u0163iuni, chiar dac\u0103 o ur\u0103sc!\u201d, ibidem, pag. 353<\/strong><\/p>\n

\u201eEvreii au \u00een Rom\u00e2nia o anumit\u0103 pres\u0103, adec\u0103, drept vorbind, au cea mai mare parte a presei \u00een Rom\u00e2nia. Astfel ziarul frances al Guvernului este redactat de doi sau trei Evrei, \u015fi, \u00een cele mai multe din ziarele noastre, rolul Evreilor este precump\u0103nitor. Acum, oric\u00e2t ar pretinde cineva c\u0103 Evreii servesc ca salaria\u0163i interesele partidului, condeiul iea totdeauna \u015fi o nuan\u0163\u0103 personal\u0103, care, \u00een casul acesta, nu este numai personal\u0103, ci este o nuan\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103.<\/strong>
\nAp\u0103r\u0103 scriitorul evreu pe conservatori, scriind la foaia conservatoare, ori pe liberali la foaia liberal\u0103, dar, pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, se amestec\u0103 \u00een chip firesc \u015fi sufletul lor, care nu e \u015fi sufletul nostru, se amestec\u0103 \u015fi sufletul lor, care e sufletul rasei lor, \u015fi atunci coloreaz\u0103 atacurile \u00eentr-un fel sau altul, dup\u0103 cum cutare sau cutare personalitate politic\u0103 sunt sau nu favorabile aspira\u0163iilor de egalisare politic\u0103 a Evreilor din Rom\u00e2nia. Dar, afar\u0103 de presa aceasta, din care se ridic\u0103 mult mai presus, prin sfidarea opiniei publice, a oamenilor cinsti\u0163i prin neru\u015finata provoca\u0163ie a sim\u0163ului na\u0163ional, prin calomnii pe care nimic nu le-a oprit vreodat\u0103, se ridic\u0103 \u00abAdev\u0103rul\u00bb(;). Ve\u015fnic independentul, ve\u015fnic datorul, ve\u015fnic pl\u0103titorul \u015fi ve\u015fnic c\u0103ut\u0103torul de plat\u0103 nou\u0103: \u00abAdev\u0103rul\u00bb\u201d36<\/sup>.<\/strong>
\n\u201eGazeta \u00abAdev\u0103rul\u00bb, ai c\u0103rei redactori, \u00een bun\u0103 parte, \u2013 \u015fi tocmai acea parte este partea hot\u0103r\u00e2toare \u2013, sunt Evrei(;)37<\/sup>\u201d38<\/sup>.<\/strong>
\nRepresint\u0103 foarte multe lucruri. \u00abAdev\u0103rul\u00bb represint\u0103 tendin\u0163a Evreilor de a se organisa na\u0163ional \u015fi de a c\u0103uta Sionul. Sunt multe drumuri care duc la Roma, se pare c\u0103 sunt prea multe drumurile care duc la Sion, \u015fi, fiind at\u00e2tea drumurile care duc la Ierusalim, se face cu greu alegerea, \u015fi uite c\u0103 tot aici sunt na\u0163ionali\u015ftii evrei, societ\u0103\u0163ile lor particulare, congresele \u015fcolare evreie\u015fti, \u00een \u0163ara aceasta a tuturor \u00eeng\u0103duin\u0163ilor. \u015ei \u015fti\u0163i c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii evrei, aduna\u0163i \u00een congres pentru a represinta ideea Sionului, au fost primi\u0163i cu musica militar\u0103 la M\u0103cin \u015fi Br\u0103ila.<\/strong>
\nDomnilor, \u00ab<\/strong>Adivorul\u00bb<\/em> \u2013 am auzit de at\u00e2tea ori zic\u00e2ndu-se astfel \u00abAdev\u0103rului\u00bb, \u00eenc\u00e2t, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, f\u0103r\u0103 voie, rostesc acest nume cum se roste\u015fte de redac\u0163ia \u015fi personalul de administra\u0163ie al acestui ziar \u2013 e zionist. Zionismul, reprezentat de ziarul \u00abAdev\u0103rul\u00bb, cultiv\u0103 sentimentul na\u0163ional evreiesc, \u015fi-l cultiv\u0103 \u00eempotriva noastr\u0103, \u00eei d\u0103 un sens negativ, nu un sens positiv. Evreii nezioni\u015fti nu ne ur\u0103sc uneori, pe c\u00e2nd Evreii zioni\u015fti ne ur\u0103sc totdeauna \u015fi nu ne iart\u0103 niciodat\u0103 pentru faptul c\u0103 noi suntem unde suntem \u015fi c\u0103, neput\u00e2nd \u00eenc\u0103pea \u00een toate laolalt\u0103 unii de al\u0163ii, nu ne ducem noi la Sion, pentru a-i l\u0103sa pe dumnealor dincoace.<\/strong>
\nVa s\u0103 zic\u0103 \u00abAdev\u0103rul\u00bb represint\u0103 sionismul. Mai represint\u0103 tendin\u0163a Evreilor din \u0163ar\u0103 de a avea \u00een mas\u0103 toate drepturile, de a alege \u015fi de a fi ale\u015fi, de a schimba situa\u0163ia corpului electoral \u015fi echilibrul dintre partide(;). Va s\u0103 zic\u0103 represint\u0103 \u00abAdev\u0103rul\u00bb \u015fi tendin\u0163a Evreilor de a se introduce \u00een mas\u0103 \u00een cet\u0103\u0163enia rom\u00e2n\u0103, a\u015fa cum sunt, f\u0103r\u0103 s\u0103 lepede nimic din apuc\u0103turile \u015fi din sufletele lor\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>\u00cen<\/em> <\/strong>chestia manifesta\u0163iilor studen\u0163e\u015fti, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 17 decembrie 1909 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 363, 364<\/strong><\/p>\n

\u201eA\u015fadar, \u00abAdev\u0103rul\u00bb(;) este un fel de ziar na\u0163ional evreiesc, \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi \u00eempotriva \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti(;)\u201d., ibidem, pag. 364<\/strong>
\n\u201e\u00cen ordinea a treia, \u00abAdev\u0103rul\u00bb, na\u0163ionalist evreiesc \u00een dou\u0103 feluri, este \u015fi socialist, adec\u0103 interna\u0163ionalist. Mai este \u015fi a patra coloare a ziarului, prin care cred c\u0103 pricinuie\u015fte o mul\u0163ime de dificult\u0103\u0163i \u015fi nepl\u0103ceri unor anumi\u0163i b\u0103rba\u0163i politici din Rom\u00e2nia, pe care \u00eei ap\u0103r\u0103.<\/strong>
\nDesigur c\u0103 ace\u015fti b\u0103rba\u0163i primesc cu cel mai ad\u00e2nc desgust laudele pe care li le d\u0103 un ziar cu calit\u0103\u0163ile morale ale \u00abAdev\u0103rului\u00bb.<\/strong>
\nVa s\u0103 zic\u0103, patru chestii agit\u0103 ziarul \u00abAdev\u0103rul\u00bb; trebuie, \u00eens\u0103, ca una din ele s\u0103 fie mai vie dec\u00e2t celelalte. Cei cari vin la [sala] \u00abDacia\u00bb nu fac socialism, ci fac electoralism al partidelor politice, sentimentalism romantic \u015fi revolu\u0163ionarism ne\u00eeng\u0103duit. Va s\u0103 zic\u0103 nu este socialismul chestiunea cea mai vie.<\/strong>
\nSocialismul, represintat prin oamenii cul\u0163i, prin oamenii cari, cel pu\u0163in \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, \u015ftiu ce fac, socialismul acela s-a ispr\u0103vit la noi. Socialismul nu poate dec\u00e2t s\u0103 se ispr\u0103veasc\u0103 av\u00e2nd basa pe care o avea, pe care o p\u0103streaz\u0103 \u015fi acuma, r\u0103zim\u00e2ndu-se pe o minoritate de Rom\u00e2ni \u015fi o majoritate de str\u0103ini. Prin urmare socialismul nu este partea vie din ac\u0163iunea \u00abAdev\u0103rului\u00bb. O fi zionismul? Am v\u0103zut multe feluri de Evrei, afar\u0103 de un fel pe care a\u015f dori s\u0103-l \u00eent\u00e2lnesc: Evreul cuviincios \u015fi recunosc\u0103tor fa\u0163\u0103 de \u0163ara \u00een care tr\u0103ie\u015fte. Dar altfel i-am v\u0103zut: i-am v\u0103zut merg\u00e2nd \u00een toate direc\u0163iile. Am v\u0103zut pe unii merg\u00e2nd c\u0103tre o banc\u0103 de opozi\u0163ie, pe al\u0163ii c\u0103tre o banc\u0103 guvernamental\u0103, sau urc\u00e2ndu-se \u015fi mai sus ca s\u0103 capete anumite instruc\u0163ii \u00een cutare chestii\u201d., ibidem, pag. 364, 365<\/strong>
\n\u201eR\u0103d\u0103cinile puterii evreie\u015fti se g\u0103sesc, din nenorocirea noastr\u0103 \u015fi din fericire pentru d\u00e2n\u015fii(;) \u00een p\u0103m\u00e2ntul(;) \u0163\u0103rii noastre\u201d., ibidem, pag. 365<\/strong>
\n\u015ei mai \u201eeste \u015fi o alt\u0103 pres\u0103. Este presa evreiasc\u0103 ce se recunoa\u015fte ca pres\u0103 evreiasc\u010339<\/sup>\u201d40<\/sup>.<\/strong>
\n\u201eEi bine, domnilor, Evreii au trei prese\u201d41<\/sup>.\u201eAu o pres\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, o pres\u0103 evreiasc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, o pres\u0103 foarte \u00eendr\u0103snea\u0163\u0103, care se d\u0103 [chiar] drept evreiasc\u010342<\/sup>, \u015fi au o a treia pres\u0103, represintat\u0103 mai ales prin \u00abAdev\u0103rul\u00bb.<\/strong>
\n\u201eDomnilor, iat\u0103 ce zice foaia \u00abRom\u00e2nia\u00bb:<\/strong>
\n\u00ab<\/strong>Cu prilejul afacerii Racovschi, cercurile oficiale \u015fi na\u0163ionaliste au descoperit un raport \u00eentre mi\u015fcarea socialist\u0103 \u015fi Evrei. Studen\u0163ii na\u0163ionali\u015fti, foarte probabil nu f\u0103r\u0103 \u00eendemnul Guvernului, \u00een orice cas \u00een acord cu acesta, au strigat c\u0103 mi\u015fcarea \u00een favoarea lui Racovschi este \u00eenscenat\u0103 de Evrei.<\/em>
\nFapt cert este c\u0103, dac\u0103 Evreii au fost deocamdat\u0103 str\u0103ini mi\u015fc\u0103rii, simpatia lor nu i-a lipsit.<\/em>
\nSocialismul \u00een \u0163ar\u0103 nu mai este o cantitate neglijabil\u0103, \u015fi partidul nou care este pe drum de a se forma constituie de acuma o putere \u00eensemnat\u0103, de la care Evreii pot a\u015ftepta liberarea din jugul \u00een care gem<\/em>\u00bb.<\/strong>
\nAceasta \u00een luna Novembre, \u015fi acela care scrie aici prevede c\u0103, dup\u0103 o discu\u0163ie \u00eentre sociali\u015fti, dintre care unii vedeau enormitatea p\u0103r\u0103sirii punctului de vedere na\u0163ional rom\u00e2nesc pentru a trece la umanitarism \u015fi apoi la punctul de vedere na\u0163ional evreiesc, \u2013 extraordinar pentru un Rom\u00e2n r\u0103t\u0103cit, \u2013 c\u0103, va s\u0103 zic\u0103, dup\u0103 aceasta, se va ajunge la declara\u0163ia marelui partid social-democrat rom\u00e2n, c\u0103 el \u00een\u0163elege ca Evreii s\u0103 nu mai fie str\u0103ini, ci s\u0103 se bucure de drepturile tuturor celor cari s-au n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia.<\/strong>
\nPrin urmare(;) dup\u0103 teoria dumnealor, cine vrea s\u0103 fie rom\u00e2n nu are dec\u00e2t s\u0103 se fi n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia\u201d., ibidem<\/strong><\/p>\n

\n\u201eEi, acum zice\u0163i poate dumneavoastr\u0103: astea au fost vorbe \u00een v\u00e2nt! Nu, partidul acesta s-a organisat, \u015fi, dup\u0103 ce s-a organisat, i-au venit fel de fel de semne de simpatie din partea persoanelor care-i salutau dorita \u00eentemeiere.<\/strong>
\nAm aici ultimul num\u0103r din \u00abRom\u00e2nia Muncitoare\u00bb \u00een care scriu sociali\u015ftii rom\u00e2ni, dar sociali\u015fti rom\u00e2ni nu cu suflet rom\u00e2nesc \u015fi nu cu simpatie pentru Rom\u00e2ni. Scriu, va s\u0103 zic\u0103, sociali\u015ftii rom\u00e2ni, \u015fefii, domnul Marinescu, \u015fi alte persoane, care dup\u0103 o \u00eendelungat\u0103 cugetare, hr\u0103nit\u0103 cu mult\u0103 cultur\u0103, au ajuns la aceste concluzii: uit\u00e2ndu-se cu despre\u0163 la noi, ni vaticineaz\u0103 cu privire la viitorul neap\u0103rat al Rom\u00e2niei unit cu desvoltarea fireasc\u0103 a civilisa\u0163iei \u015fi a vie\u0163ii politice europene. Va s\u0103 zic\u0103, \u00een ultimul num\u0103r din \u00abRom\u00e2nia Muncitoare\u00bb sunt telegrame sosite la Congres. C\u00e2teva dintre ele nu-s f\u0103r\u0103 interes.<\/strong>
\nIat\u0103 una:<\/strong>
\nIa\u015fi<\/em>. \u2013 Traiasc\u0103 Congresul social-democrat interna\u0163ional \u2013 Fra\u0163ii Goldenberg;<\/em>
\nMoine\u015fti. \u2013 Tr\u0103iasc\u0103 sociali\u015ftii social-democra\u0163i rom\u00e2ni \u2013 Galevinescu<\/em>. \u015ei alta:<\/strong>
\nPite\u015fti<\/em>. \u2013 Dorim succes str\u0103lucit noului partid social-democrat. Tr\u0103iasc\u0103 socialismul! Traiasc\u0103 sindicalismul! \u2013 Negrescu, Bezdedeanu, Bercu Grimberg, Feldstein, Nicu Avram. <\/em>To\u0163i frunta\u015fii politici din localitate.<\/strong>
\nE \u015fi o alt\u0103 telegram\u0103, ungureasc\u0103:<\/strong>
\nBudapesta. \u2013 Trimitem salutul nostru bravei \u015fi con\u015ftientei muncitorimi rom\u00e2ne, adunat\u0103 \u00een Congresul de la 31 ianuarie. Tr\u0103iasc\u0103 muncitorimea organisat\u0103! Comitetul Central al Partidului social-democrat din Ungaria.<\/em>
\nEste \u015fi o telegram\u0103 de la Paris, unde se afl\u0103 un cerc socialist alc\u0103tuit numai din Evrei:<\/strong>
\nParis<\/em>. \u2013 Creasc\u0103 sindicalismul, creasc\u0103 socialismul! Grupul muncitorilor sociali\u015fti rom\u00e2ni.<\/em> Stilul v\u0103 arat\u0103 provenien\u0163a ei.<\/strong>
\nVa s\u0103 zic\u0103, p\u00e2n\u0103 aici, \u00een afar\u0103 de telegrama ungureasc\u0103, se vede c\u0103 aprobarea str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii e represintat\u0103 de Evrei. Sunt \u015fi bulgari. Eu am adunat aici, pe o singur\u0103 jum\u0103tate de pagin\u0103, urm\u0103toarele nume de bulgari din Bulgaria, patria doctorului Racovschi (urez domnului Racovschi s\u0103 joace un rol c\u00e2t de mare liberator \u00een \u0163ara domniei sale, dar s\u0103 ne lase pe noi cu p\u0103catele \u015fi suferin\u0163ele \u015fi aspira\u0163iile noastre, aici, \u00een \u0163ara noastr\u0103). Va s\u0103 zic\u0103 din Bulgaria, din patria domnului doctor Racovschi, unde a fost \u015fi unde se g\u0103se\u015fte, \u015fi unde ave\u0163i cruzimea de a-l sili s\u0103 r\u0103m\u00e2ie, \u2013 \u00eel sili\u0163i s\u0103 devin\u0103 bun patriot bulgar, \u015fi cred c\u0103 de aici nu result\u0103 cine stie ce du\u015fm\u0103nie fa\u0163\u0103 de persoana domniei sale \u2013, de acolo vin telegrame isc\u0103lite Beccief, Abagief, Chircof, Ne\u015fef, Napetrof, Danailof, Nadef, Botusarof, Dimitrof, Coti, Dincef, Teodorof, alt Beccief, Burlacof. Cu aprobarea Burlacofilor \u015fi fra\u0163ilor Goldenberg \u015fi a lui Bercu \u015fi cum \u00eei mai zice, \u015fi cu aprobarea cercului hot\u0103r\u00e2tor de la Budapesta, partidul poate merge \u00eenainte, c\u0103ci simpatiile tuturor bunilor Rom\u00e2ni \u00eei sunt asigurate.<\/strong>
\nDomnilor, va s\u0103 zic\u0103 de la \u00eenceput chiar vedem noi cam \u00eencotro bate agita\u0163ia socialist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Cu astfel de aprob\u0103ri, cu \u015fefii pe care-i \u015ftim, cu punctul esen\u0163ial din program: c\u0103 Rom\u00e2nia n-are nimic mai gr\u0103bit dec\u00e2t de a da drepturi de odat\u0103 tuturor Evreilor ne\u00eemp\u0103m\u00e2nteni\u0163i, partidul acesta spune neted originea sa \u015fi presint\u0103 un certificat de provenien\u0163a sa na\u0163ional\u0103\u201d., ibidem, pag. 399, 400<\/strong><\/p>\n

\u201eDar, al\u0103turi cu forma socialist\u0103 a agita\u0163iei evreie\u015fti, continu\u0103 cealalt\u0103 form\u0103, adec\u0103 agita\u0163iile evreie\u015fti supt steagul na\u0163ional evreiesc, supt steagul sionist, prin foile pe care evreii le scot anume, cu \u00eeng\u0103duin\u0163a noastr\u0103, \u2013 \u015fi n-ar trebui s\u0103 fie \u00een nici un cas cu \u00eeng\u0103duin\u0163a noastr\u0103, \u2013 pentru a represinta ceia ce ei cred c\u0103 sunt interesele lor \u015fi \u00eempotriva a ceia ce \u015ftim noi c\u0103 e interesul nostru. Cam ce zic \u00een foile lor, s\u0103-mi da\u0163i voie s\u0103 v\u0103 ar\u0103t prin c\u00e2teva cita\u0163ii.<\/strong>
\nDomnilor, apare o foaie care se intituleaz\u0103 \u00abCronica Israelit\u0103\u00bb, iar dedesupt: \u00aborgan politic al Evreilor din Rom\u00e2nia\u00bb.<\/strong>
\nDomnilor, mai constitu\u0163ional dec\u00e2t aceast\u0103 \u00abCronic\u0103 Israelit\u0103, organ politic al Evreilor din Rom\u00e2nia\u00bb, nu se poate. Aceast\u0103 foaie e condus\u0103 de un oarecare domn Iosif R. Petreanu. \u015etiu c\u0103 era un domn Petreanu la \u00abVoin\u0163a Na\u0163ional\u0103\u00bb, \u00eemi \u00eenchipui \u00eens\u0103 c\u0103 acesta trebuie s\u0103 fie altul. Va s\u0103 zic\u0103 avem \u00abCronica Israelit\u0103\u00bb, organul oficial al Evreilor din Rom\u00e2nia, condus de Iosif R. Petreanu.<\/strong>
\nDomnilor, Iosif R. Petreanu, \u2013 adic\u0103 un Steinberg sau un Seinfeld oarecare, \u2013 are urm\u0103toarele p\u0103reri \u00een ce prive\u015fte faptele de vitejie pe care le-au \u00eendeplinit, singuri, str\u0103mo\u015fii no\u015ftri pe acest p\u0103m\u00e2nt. Zice:<\/strong><\/p>\n

\u00ab<\/strong>Rom\u00e2nia este o na\u0163iune, iar nu o ras\u0103, \u015fi o na\u0163iune care cuprinde elemente ce nu sunt de ras\u0103 latin\u0103 \u015fi nici de religie ortodox\u0103. Rom\u00e2nia s-a format, ca toate Statele \u015fi mai mult poate dec\u00e2t altele, prin unirea a diferitelor rase de oameni \u015fi diferite popoare la un Stat, care cu timpul a devenit Statul Rom\u00e2n<\/em>\u00bb.<\/strong><\/p>\n

\nAceasta domnilor, este o na\u0163iune \u00eeng\u0103duitoare, na\u0163iunea care cete\u015fte aceste lucruri \u015fi se mul\u0163\u0103me\u015fte numai cu forma foarte cuviincioas\u0103 a unei interpel\u0103ri \u00een Parlament!<\/strong>
\nMai departe:<\/strong>
\n\u00ab<\/strong>Dintre aceste diferite popoare fac parte \u015fi Evreii, cari au tr\u0103it \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 din timpuri imemoriale \u015fi c\u0103rora li se datore\u015fte \u00een bun\u0103 parte av\u00e2ntul economic pe care l-a luat Statul Rom\u00e2n, Evreii fiind aproape singurii comercian\u0163i \u015fi industria\u015fi ai \u0163\u0103rii. C\u0103ci o \u0163ar\u0103 nu se formeaz\u0103 numai prin sabie \u015fi ghioag\u0103\u2026<\/em>\u00bb<\/strong>
\nAdec\u0103 domnilor, aceasta este partea noastr\u0103: sabia \u015fi ghioaga. Str\u0103mo\u015fii no\u015ftri au fost ghiogari \u015fi oameni ai s\u0103biei \u015fi f\u0103r\u0103 aptitudini \u00een ceia ce prive\u015fte cultura\u2026 \u00ab<\/strong>ci \u015fi prin munca economic\u0103, \u015fi Evreii au avut, precum au \u015fi acum, un rost economic \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103<\/em>\u00bb.<\/strong>
\n\u015ei, la sf\u00e2r\u015fit:<\/strong>
\n\u00ab<\/strong>Dac\u0103 Statul Rom\u00e2n are caracter na\u0163ional, atunci Evreii fac parte din na\u0163iunea integrant\u0103 rom\u00e2n\u0103; dar dac\u0103 evreii nu fac parte din na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 \u015fi sunt o alt\u0103 na\u0163iune, Rom\u00e2nia nu are caracter na\u0163ional<\/em>\u00bb., ibidem, pag. 400-402<\/strong><\/p>\n

\u201eDomnilor, las la o parte necuviin\u0163a pe care ei o s\u0103v\u00e2r\u015fesc azi, dar \u00eenainta\u015fii, str\u0103bunii lor, de glorioas\u0103 amintire, se rugau la 1831 lui Chiselev, aici, \u00een Bucure\u015fti, \u00een calitate de \u00abna\u0163iune evreiasc\u0103\u00bb, nu pentru drepturi, c\u0103ci cu Chiselev nu se sta de vorb\u0103 cum se poate cu un ministru constitu\u0163ional rom\u00e2n din veacul al XX-lea, ci doriau numai \u00abs\u0103 poat\u0103 lua \u00een arend\u0103 mo\u015fii boiere\u015fti\u00bb.<\/strong>
\nC\u00e2nd na\u0163iunea evreiasc\u0103 se ruga s\u0103 poat\u0103 lua \u00een arend\u0103 mo\u015fii boiere\u015fti, \u00eencepuse dec\u0103derea boierimii, care nu putea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 f\u0103r\u0103 Evrei \u00een coaste, \u00eencepuse lichidarea marii propriet\u0103\u0163i boiere\u015fti! De aici p\u00e2n\u0103 la insulta care ni se face azi: c\u0103 ai no\u015ftri au avut ghioage, iar ai lor g\u00e2ndul \u015fi munca, este oarecare deosebire.<\/strong>
\n\u015ei, domnilor, \u00een treac\u0103t o spun, nu au dreptate deloc. Evreii, cei mai mul\u0163i dintre d\u00e2n\u015fii, sunt la noi de c\u00e2nd cu turbur\u0103rile care au sf\u00e2r\u015fit Polonia. Cea mai mare parte dintre Evreii Moldovei au venit pe vremea lui Mihai Sturza. C\u0103 erau \u015fi \u00eenainte Evrei, bine, erau. Aici era un paradis pentru na\u0163iunile prigonite. Doar [\u00een\u015fi\u015fi] ei o recunosc \u00een foaia lor de la 1850: \u00abc\u0103 Rom\u00e2nii sunt foarte toleran\u0163i; nici o na\u0163iune n-a fost mai tolerant\u0103 dec\u00e2t Rom\u00e2nii\u00bb.<\/strong>
\nVa s\u0103 zic\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 ridicul \u015fi criminal de tolerant\u0103 au fost Evrei \u00een toate timpurile, fiindc\u0103 vecinii ceilal\u0163i nu au fost toleran\u0163i deloc. Aceasta, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, nu \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte pe domnul Brociner, pe unul din mai mul\u0163ii Brocineri pe care \u0163ara noastr\u0103 \u00eei ad\u0103poste\u015fte \u015fi-i ridic\u0103 la onoruri, nu-l \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte s\u0103 scoat\u0103 o carte \u00een care pretinde c\u0103 Evreii sunt tot at\u00e2t de vechi ca \u015fi noi, pe motivul c\u0103 Domnii no\u015ftri de odinioar\u0103 \u00eemprumutau bani de la Evrei \u015fi c\u0103 Evreii veniau aici ca s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 cu Domnul \u00een ceia ce prive\u015fte plata acestor bani. C\u0103ci acesta a fost rostul lor de odinioar\u0103: indivizi cari \u00eemprumutau bani boierilor \u015fi \u0163\u0103ranilor \u015fi cari veniau \u00een \u0163ar\u0103 s\u0103-\u015fi culeag\u0103 cam\u0103ta, sau s\u0103-\u015fi iea \u00eenapoi capitalul. \u015ei, iat\u0103, sunt dou\u0103 interesante dovezi istorice, pe care le adaug \u00een treac\u0103t pentru ca s\u0103 nu r\u0103m\u00e2ie m\u0103car aici f\u0103r\u0103 r\u0103spuns anumite preten\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen 1568 era Domn \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 Petru \u015echiopul, cel dint\u00e2iu care a f\u0103cut cu privire la Evrei lucrul pe care au fost sili\u0163i mai mul\u0163i mini\u015ftri rom\u00e2ni din timpurile noi s\u0103-l fac\u0103 tot a\u015fa, adec\u0103 s\u0103-i trimeat\u0103 peste grani\u0163\u0103. La 1568, Petru \u015echiopul, deci, iea urm\u0103toarea hot\u0103r\u00e2re:<\/strong>
\n\u00abEvreii vin \u00een \u0163ar\u0103 de \u00eemprumut\u0103 s\u0103tenilor cu dob\u00e2nzi mari, ce nu se pot pl\u0103ti. Contra datornicilor cer sprijinul C\u00e2rmuirii. S\u0103racii sunt sili\u0163i de a \u00eemprumuta de la ei. A\u015fa s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit ruina popora\u0163iei s\u0103race de la \u0163ar\u0103. Evreii se deosebesc esen\u0163ial de ceilal\u0163i locuitori pentru c\u0103 ieau prin cam\u0103t\u0103 s\u00e2ngele raialelor \u015fi, unde merg, fac mii de sup\u0103r\u0103ri sub cuv\u00e2nt de bani.<\/strong>
\nA\u015fa s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit ruina popora\u0163iei s\u0103race de la \u0163ar\u0103\u00bb., ibidem, pag. 402, 403<\/strong>
\n\u201eApoi bine, domnilor, \u0103sta era antisemit? \u015ei \u00een Moldova a fost tot a\u015fa: \u00abAlungarea Evreilor din \u0163ara noastr\u0103 nu e din bun plac, ci pentru c\u0103 desn\u0103d\u0103jduiesc pe negustorii no\u015ftri, cari-\u015fi pierd vremea a\u015ftept\u00e2nd la hotar pe cump\u0103r\u0103torii de vite, pe c\u00e2nd Evreii, trec\u00e2nd pe al\u0103turea \u015fi aduc\u00e2nd la noi postavuri le\u015fe\u015fti, dup\u0103 ce le desfac, \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 \u015fi scot vite din l\u0103untrul \u0163\u0103rii\u00bb\u201d (ibidem, pag. 403) ( \u201evestitele vite albe, ce se hr\u0103neau din p\u0103\u015funile \u0163erii \u015fi cari se exportau p\u00e2n\u0103 la Danzig \u015fi \u00een Anglia\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Istoria Evreilor \u00een \u0162erile noastre<\/em>, \u015eedin\u0163a de la 13 septemvrie 1913, Extras din Analele Academiei Rom\u00e2ne, seria II \u2013 Tom XXXVI, Memoriile Sec\u0163iunii Istorice, Libr\u0103riile Socec&Co \u015fi C. Sfetcu, Bucure\u015fti, 1913, pag. 7) \u201e\u00abS\u0103 ruineze pe negustorii no\u015ftri, nu putem \u00eeng\u0103dui\u00bb.<\/strong>
\nAceasta domnilor face parte din mo\u015ftenirea de \u00een\u0163elepciune a lui Petru \u015echiopul\u201d. (idem, <\/strong>Chestia agita\u0163iilor evreie\u015fti, <\/em>\u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 403<\/strong>) \u201e\u00abS\u0103 ruineze pe negustorii no\u015ftri, noi nu putem \u00eeng\u0103dui\u00bb, zice Petru \u015echiopul, Domn \u00een Moldova, iar Petru \u015echiopul, Domn \u00een Muntenia, zice: \u00abA\u015fa s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit ruina popora\u0163iei s\u0103race de la \u0163ar\u0103\u00bb.<\/strong>
\nVede\u0163i, domnilor, dou\u0103 mari \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi, cari ni vin de la un om care nu a fost antisemit\u201d., ibidem, pag. 403<\/strong><\/p>\n

\n\u201eDar v\u0103 spun c\u0103 antisemit, \u2013 om care s\u0103 fie \u00eempotriva semi\u0163ilor numai pentru c\u0103 sunt Semi\u0163i \u2013, cu toate c\u0103ut\u0103rile mele \u00eendelungate de om \u00eenvinuit c\u0103 a\u015f fi a\u015fa ceva n-am \u00eent\u00e2lnit p\u00e2n\u0103 acum niciunul. Nu se poate s\u0103 fie! Dac\u0103, poate, cineva dintre dumneavoastr\u0103 are cuno\u015ftin\u0163a vreunuia, \u00eel rog s\u0103 mi-l semnaleze, dar eu nu l-am v\u0103zut. Eu cunosc numai Rom\u00e2ni \u00eengriji\u0163i de viitorul economiei na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti \u00een margenile Statului rom\u00e2n. \u015ei aceasta nu se poate numi \u00een nici un cas antisemitism. Noi nu avem nimic cu ei, noi avem cu noi. A noastr\u0103 a fost \u0163ara aceasta, a noastr\u0103 s\u0103 fie! Mai bine s\u0103 ne ducem cu to\u0163ii dec\u00e2t s\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163im \u00een margenile \u0163\u0103rii noastre st\u0103p\u00e2nirea asupra ei.<\/strong>
\nAcum eu v\u0103 cer anumite m\u0103suri \u00eempotriva acestei prese, \u015fi cer anumite m\u0103suri \u00eempotriva presei \u00een general, domnule prim-ministru, pentru c\u0103 azi nu se poate g\u0103si dreptate \u00eempotriva atacurilor din pres\u0103. De c\u00e2te ori am \u00eencercat s\u0103 g\u0103sesc dreptate, dreptate n-am g\u0103sit. Insulta nu se pedepse\u015fte. Dar calomnia nu se poate aproape niciodat\u0103 dovedi \u00eenaintea jura\u0163ilor. Atacurile \u00eempotriva Statului \u015fi na\u0163iunii, atacurile acestea nu sunt prev\u0103zute m\u0103car \u00een Codul Penal. \u015ei o s\u0103 fie de nevoie ca presa s\u0103 se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze de acum \u00eenainte altfel, pentru ca acel care scoate o gazet\u0103 s\u0103 fie \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103, \u015fi s\u0103 nu fug\u0103 de r\u0103spundere. Ave\u0163i dumneavoastr\u0103 \u00een\u015fiv\u0103 datoria de a \u00eencepe, cu curaj \u015fi f\u0103r\u0103 nici un fel de considera\u0163ie constitu\u0163ional\u0103, aceast\u0103 asanare a presei\u201d., ibidem, pag. 403, 404<\/strong>
\nPresa(;) din str\u0103in\u0103tate face zvon acolo, presa evreiasc\u0103 de aici mi\u015fc\u0103 masele evreie\u015fti contra noastr\u0103. Presa ceastalalt\u0103, al c\u0103rii cel mai str\u0103lucit reprezintant este \u00abAdev\u0103rul\u00bb43<\/sup>(;) represint\u0103 acela\u015fi lucru. C\u0103ci cei din a treia categorie vor s\u0103 aibe aierul c\u0103 nu vorbesc din punctul de vedere evreiesc, ci to\u0163i sunt cet\u0103\u0163eni buni, buni Rom\u00e2ni, buni na\u0163ionali\u015fti, iubitori de \u0163ar\u0103, iubitori de neam, iubitori de libert\u0103\u0163i publice, \u015fi, dac\u0103 ieau parte la discu\u0163ia unei chestii, o fac din cele mai nobile motive care pot aprinde inima omeneasc\u0103! Sunt spiritele cele mai luminate, sufletele cele mai bune, con\u015ftiin\u0163ele cele mai clare din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103! O traduc din fran\u0163uze\u015fte, dar forma frances\u0103 o voi da domnului ministru de Justi\u0163ie:<\/strong>
\n\u00ab<\/strong>C\u0102TRE MUNCITORII DIN FRAN\u0162A<\/em>
\nUn nou asasinat se preg\u0103te\u015fte. Guvernul rom\u00e2n, care a f\u0103cut s\u0103 se asasineze unsprezece mii de \u0163\u0103rani \u00een 1907, care a expulsat ilegal \u015fi a maltratat s\u0103lbatec mai mult de opt sute de supu\u015fi rom\u00e2ni, \u00eentre care viteazul militant doctorul Racovschi, este pe cale s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 cea mai monstruoas\u0103 crim\u0103 pe care istoria a cunoscut-o vreodat\u0103 (le plus monstreux crime que l\u2019histoire ait jamais connu). Doctorul Racovschi a \u00eencercat acum c\u00e2teva zile s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163ara sa pentru a rec\u00e2\u015ftiga drepturile sale de cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n. A fost arestat la hotar.<\/em>
\nLa aceast\u0103 \u015ftire Ministrul de interne al Guvernului rom\u00e2n s-a exprimat astfel: Nu vreau s\u0103 \u015ftiu nici de judecat\u0103, nici de justi\u0163ie, nici de magistratur\u0103, nici de lege; Racovschi trebuie s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 imediat \u0163ara \u015fi, dac\u0103 autorit\u0103\u0163ile ungure\u015fti nu vor s\u0103-l primeasc\u0103, vom g\u0103si de sigur mijlocul de a sc\u0103pa de el prin jandarmi.<\/em>
\n\u00cens\u0103 noi afl\u0103m c\u0103 Ungaria a refusat s\u0103 primeasc\u0103 pe doctorul Racovschi. Aceasta \u00eenseamn\u0103 \u00eempu\u015fcarea sigur\u0103 (c\u2019est la fusillade certaine).<\/em>
\nLa trei ceasuri din noapte a fost trezit, legat (garott\u00e8) \u015fi dus pe jos, nu se \u015ftie spre ce loc de m\u0103cel (ou ne sait vers quel charnier), de 40 de jandarmi<\/em>\u00bb.<\/strong>
\nDomnilor, chiar exagera\u0163ia aceasta v\u0103de\u015fte \u00eens\u0103\u015fi caracteristica rasei semite. C\u0103ci dac\u0103 un Rom\u00e2n ar fi denun\u0163at aceasta, ar fi denun\u0163at-o, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een al\u0163i termini. Acei cari au scris vedeau lucrurile cu mult mai aproape \u00eentre ele dec\u00e2t cum le vedem noi:<\/strong>
\n\u00ab<\/strong>Muncitori din Fran\u0163a, proletariatul rom\u00e2n se adreseaz\u0103 vou\u0103, muncitori francesi, ca s\u0103 \u00eempiedica\u0163i prin toate mijloacele, ca istoria s\u0103 nu \u00eenregistreze acest nou nou asasinat (que l\u2019histoire enregistre ce nouvel assasinat).<\/em>
\nS-a omor\u00e2t Ferrer, l\u0103sa-vom s\u0103 fie \u00eempu\u015fcat Racovschi? (laisserons-nous fusiller Rakovscky?)<\/em>
\nUniunea Sindicatelor Rom\u00e2ne<\/em>
\n5 Novembre 1909<\/em>\u00bb\u201d, idem, <\/strong>\u00cen chestia agita\u0163iilor evreie\u015fti, <\/em>\u00een [D.P.v.I.p.I.], <\/strong>pag. 371-373<\/strong>
\n\u015ei, c\u0103 tot veni vorba de el, cine este, de fapt, Racovschi?<\/strong><\/p>\n

\n\u201ePersoan\u0103 foarte bine primit\u0103 \u00eentr-un timp de mai toat\u0103 lumea politic\u0103 rom\u00e2n\u0103\u201d (idem, <\/strong>Chestia agita\u0163iilor evreie\u015fti, <\/em>\u00een [D.P.v.I.p.I.], <\/strong>pag. 391), el \u201ese g\u0103sea p\u00e2n\u0103 acum c\u00e2teva luni [p\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u015fitul anului 1909] \u00een fruntea mi\u015fc\u0103rii socialiste din Rom\u00e2nia\u201d., ibidem <\/strong>
\n\u201eBun prieten cu o mul\u0163ime de persoane care au jucat odinioar\u0103 un rol \u00een mi\u015fcarea socialist\u0103 \u015fi care, din diferite motive, care-i privesc, acum nu mai joac\u0103 un rol \u00een aceast\u0103 mi\u015fcare, \u00abdoctorul\u00bb, \u00abBulgarul\u00bb, cum i se zicea atunci, era o persoan\u0103 simpatic\u0103 pentru ace\u015fti sociali\u015fti de odinioar\u0103, \u015fi un alt partid, un partid de ordine, un partid conservator, a f\u0103cut din doctorul Racovschi, Bulgar, n\u0103scut \u00een Bulgaria, \u015fi d\u00e2nd socialismului din Rom\u00e2nia o nuan\u0163\u0103 bulg\u0103reasc\u0103, un func\u0163ionar public \u00een jude\u0163ul Constan\u0163a, unde a avut loc de consilier jude\u0163ean.<\/strong>
\nAcum, cu ocasia r\u0103scoalelor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, s-a v\u0103zut cine era Racovschi, ce rol a avut Racovschi \u00een acele r\u0103scoale, \u015fi cei mai buni prieteni ai lui au fost sili\u0163i s\u0103 lepede orice leg\u0103tur\u0103 cu \u015feful sociali\u015ftilor din Rom\u00e2nia, cu \u015feful str\u0103in al socialismului, cu scopuri str\u0103ine, din Rom\u00e2nia. \u015ei, atunci, \u00een starea aceea de spirite de dup\u0103 r\u0103scoale, care provoca hot\u0103r\u00e2ri r\u0103pezi, de care lumea nu ar fi capabil\u0103 acum, doctorului Racovschi i s-a ar\u0103tat drumul spre str\u0103in\u0103tate. A fost expulsat.<\/strong>
\nEl s-a dus \u00een str\u0103in\u0103tate, \u015fi, un om de o fire ca a doctorului Racovschi, cu at\u00e2tea leg\u0103turi acolo, \u00een str\u0103in\u0103tate, un om deprins a scrie, a vorbi, a agita, ca doctorul Racovschi, natural c\u0103, ajung\u00e2nd \u00een str\u0103in\u0103tate, a scris, a vorbit \u015fi a agitat. El a f\u0103cut s\u0103 ni se trimeat\u0103 de la Stuttgart o anumit\u0103 soma\u0163ie \u00een ceea ce prive\u015fte felul cum avem s\u0103 ne comport\u0103m fa\u0163\u0103 de agita\u0163iile socialiste. \u015ei dup\u0103 aceia a mers \u015fi mai departe, \u00eens\u0103 nu la lumina zilei. Jurnalele din str\u0103in\u0103tate \u00eentr-o bun\u0103 diminea\u0163\u0103 au trezit chestia evreiasc\u0103 la noi.<\/strong>
\nChestia aceasta a fost trezit\u0103 la noi de c\u00e2te ori aveam de discutat o cris\u0103 aici \u00een \u0163ar\u0103; chestia evreiasc\u0103 ap\u0103rea atunci, c\u0103ci bunii no\u015ftri compatrio\u0163i a\u015fteptau acest moment. \u00cendat\u0103 ce momentul vine, ei \u00ee\u015fi fac datoria de a ne soma \u00eenc\u0103 o dat\u0103 s\u0103 li acord\u0103m drepturi(;).<\/strong>
\nAcum, vede\u0163i, lucr\u00e2nd a\u015fa, ei urm\u0103reau o lozinc\u0103 veche, care a fost dat\u0103 de mult\u0103 vreme de ai lor, de pe timpul c\u00e2nd \u015fefii lor erau mai buni dec\u00e2t \u015fefii de ast\u0103zi.<\/strong>
\n\u00centr-o foaie scris\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte pentru a exprima nevoile \u015fi aspira\u0163iile evreie\u015fti, prin anii 1860, li se spunea: \u00abs\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 libertatea ca \u015fi cerul trebuiesc cucerite, s\u0103 \u00eendoim dar silin\u0163ele noastre \u015fi s\u0103 nu \u00eencet\u0103m de a bate la poarta cet\u0103\u0163ii rom\u00e2ne, p\u00e2n\u0103 ni se va deschide\u00bb.<\/strong>
\nLozinca aceasta, dat\u0103 prin 1860, a fost urmat\u0103 cu acea st\u0103ruin\u0163\u0103 \u00eend\u0103r\u0103tnic\u0103, cu acea energie ascuns\u0103, acea credin\u0163\u0103 \u00een triumful str\u0103duin\u0163elor sale, pe care poporul evreiesc sub toate cerurile \u015fi \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile le-a avut.<\/strong>
\nVa s\u0103 zic\u0103, doctorul Racovschi fiind \u00een str\u0103in\u0103tate, av\u00e2nd leg\u0103turile sale cu anumite cercuri, \u2013 prin acea fireasc\u0103 leg\u0103tur\u0103(;) \u00eentre agita\u0163ia socialist\u0103 \u015fi tendin\u0163a evreiasc\u0103 de a avea la noi mai mult dec\u00e2t toat\u0103 averea noastr\u0103, dec\u00e2t tot creditul nostru, dec\u00e2t toat\u0103 \u00eenr\u00e2urirea asupra vie\u0163ii noastre politice, \u2013 mul\u0163umit\u0103 va s\u0103 zic\u0103 acestor leg\u0103turi, doctorul Racovschi deschide focul asupra Rom\u00e2niei. Nu \u00een ceia ce prive\u015fte caracterul legal al expuls\u0103rii sale, nu \u00een ceea ce prive\u015fte drepturile sociali\u015ftilor \u00een Rom\u00e2nia de a se constitui \u00een partid, ci doctorul Racovschi deschide, \u00eentr-o revist\u0103 din Paris, \u00een <\/strong>Courrier Europ\u00e9en<\/em>, revist\u0103 cu scopuri frumoase \u015fi umanitare, cu frumoase scopuri de libertate, dar din care mai mult dec\u00e2t odat\u0103 transpir\u0103 interesul specific evreiesc, doctorul Racovschi deschide \u00een <\/strong>Courrier Europ\u00e9en<\/em> focul \u00eempotriva Rom\u00e2niei pe chestia evreiasc\u0103.<\/strong>
\nUn lung articol, cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea foarte documentat\u0103, era menit s\u0103 arate Europei c\u0103 nici \u00eentr-o \u0163ar\u0103 nu sunt mai r\u0103u trata\u0163i Evreii dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia.<\/strong>
\nLa articolul acesta cred c\u0103 Guvernul rom\u00e2n datorea un r\u0103spuns.<\/strong>
\nVede\u0163i, oric\u00e2t s-ar zice, dar opinia public\u0103 din Europa \u00eensemneaz\u0103 ceva. Aceast\u0103 opinie public\u0103 ni-a f\u0103cut \u00een anumite \u00eemprejur\u0103ri destul r\u0103u ca s\u0103 ne \u00eengrijim s\u0103 nu ne mai fac\u0103 alt\u0103dat\u0103. C\u00e2nd se aduc, cu cifre \u015fi cita\u0163ii, anumite \u00eenvinuiri Rom\u00e2niei, cred c\u0103 datoria Guvernului care, \u00eentr-un moment dat, c\u00e2rmuie\u015fte aceast\u0103 \u0163ar\u0103, este s\u0103 resping\u0103 aceste \u00eenvinuiri nedrepte, s\u0103 rectifice aceste cifre me\u015fte\u015fugit presentate, s\u0103 dovedeasc\u0103 netemeinicia acelor cita\u0163ii, aduse cu anumite inten\u0163ii\u201d., ibidem, pag. 391-393<\/strong><\/p>\n

\u201eC\u00e2nd \u00een presa str\u0103in\u0103 circul\u0103 calomnii categorice, sprijinite de o democra\u0163ie fals\u0103, cuprinz\u00e2nd \u00eente\u0163iri contra noastr\u0103, representantul Rom\u00e2niei \u00een str\u0103in\u0103tate este cel dint\u00e2iu chemat s\u0103 rectifice. Dac\u0103 r\u0103spunde un particular, particularul rectific\u0103 \u015fi foaia revine, iar c\u00e2nd particularul acela revine a doua oar\u0103, i se refus\u0103 tip\u0103rirea r\u0103spunsului. Dac\u0103 \u00eens\u0103 nici representantul Rom\u00e2niei nu r\u0103spunde unei acusa\u0163ii, r\u0103m\u00e2ne \u00eenaintea opiniei publice europene numai acusa\u0163ia care s-a adus \u00eempotriva noastr\u0103 \u015fi pe care n-am respins-o.<\/strong>
\nIat\u0103 \u00eentr-un anume moment, fiind prim-ministru domnul Sturdza, s-a r\u0103spuns printr-o carte frances\u0103 isc\u0103lit\u0103 Verax, scris\u0103 de un istoric al partidului liberal, dintre istoricii pe cari partidul liberal \u00eei admite ca istorici, precum partidul conservator sau partidele conservatoare admit \u015fi ele istoricii lor\u201d., ibidem, pag. 393<\/strong>
\n\u201eCartea domnului Verax, \u2013 \u015ftiu cine este autorul, dar nu sunt \u00een drept s\u0103-l spun \u2013(;) este foarte \u00eenv\u0103\u0163at\u0103: ea cuprinde o mul\u0163ime de date statistice \u00eencep\u00e2nd din veacul al XVIII-lea. Din cartea aceasta se dovede\u015fte c\u0103 Evreii n-au drepturi istorice \u00een Rom\u00e2nia, se dovede\u015fte, ceea ce e adev\u0103rat, c\u0103 la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, erau 12.000 de oameni. Acum, dumnealor pretind c\u0103 sunt o nimica toat\u0103 de 350.000 de oameni, \u00eenc\u0103p\u00e2nd \u00een mare parte la ora\u015fe \u015fi ocup\u00e2nd \u00een parte hot\u0103r\u00e2toare ora\u015fele Moldovei.<\/strong>
\nNoi avem motivele noastre s\u0103 credem c\u0103 num\u0103rul de 350.000 este prea pu\u0163in(;). \u015etie toat\u0103 lumea cum poate sc\u0103pa cineva de statistic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. \u015ei, dac\u0103 sunt me\u015fteri, sunt Evreii. Cu at\u00e2t mai mult, cu c\u00e2t \u00eentre noi \u015fi \u0163\u0103rile vecine se face un schimb necontenit de elemente fugare, care se g\u0103sesc totdeauna \u00een \u0163ara unde nu se face statistic\u0103, disp\u0103r\u00e2nd pentru c\u00e2teva zile din \u0163ara unde se face statistic\u0103.<\/strong>
\nVa s\u0103 zic\u0103(;), \u00een cartea domnului Verax se pot vedea cifre, se pot vedea dovezi, dar nu este o carte potrivit\u0103 pentru a r\u0103spunde \u00een tonul \u00een care am fost acusa\u0163i noi.<\/strong>
\nLa c\u0103r\u0163i de propagand\u0103 fanatic\u0103, de avocatur\u0103 c\u0103lduroas\u0103, noi r\u0103spundem cu c\u0103r\u0163i pline de informa\u0163ii istorice, pline de statistice, dar care nu sunt potrivite pentru publicul acela mare european.<\/strong>
\nC\u0103ci noi nu trebuie s\u0103 ne adres\u0103m c\u0103tre \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i ci, c\u0103tre acel mare public european. Nu este f\u0103r\u0103 \u00eensemn\u0103tate, c\u00e2nd du\u015fmanii no\u015ftri vor deschide chestia evreiasc\u0103 de la noi, nu este f\u0103r\u0103 \u00eensemn\u0103tate ca oamenii hot\u0103r\u00e2tori \u00een acel moment s\u0103 aib\u0103, \u00een ceia ce prive\u015fte chestia evreiasc\u0103, nu p\u0103reri false \u015fi calomniatoare, ci p\u0103reri pornite de aici, drepte \u015fi corespunz\u0103toare adev\u0103rului\u201d., ibidem, pag. 393, 394<\/strong><\/p>\n

\n\u00cens\u0103, dac\u0103 e vorba ca Evreii s\u0103 \u0163in\u0103 \u00eempotriva noastr\u0103 un congres \u00een Rom\u00e2nia, cine e monitorul acestui congres? De sigur e \u00abAdev\u0103rul\u00bb.<\/strong>
\nDac\u0103, alt\u0103 dat\u0103, e vorba de agita\u0163ie \u00eempotriva Rom\u00e2niei \u00een leg\u0103tur\u0103 cu societatea de emigrare evreiasc\u0103 \u00abIca\u00bb \u015fi cu \u00abAlian\u0163a Israelit\u0103\u00bb, pe cine prinzi asupra faptului, av\u00e2nd leg\u0103turi \u015fi cu \u00abIca\u00bb \u015fi cu \u00abAlian\u0163a Israelit\u0103\u00bb? De sigur pe \u00abAdev\u0103rul\u00bb.<\/strong>
\n\u015ei, iar\u0103\u015fi, e drept(;) Guvernul are o mul\u0163ime de p\u0103cate.<\/strong>
\nDar iat\u0103! \u00abAdev\u0103rul\u00bb le-a iertat pe toate. Pe unul nu-l iart\u0103: Proiectul de lege care prive\u015fte industria na\u0163ional\u0103.<\/strong>
\n\u00cendat\u0103 ce s-a zvonit proiectul acela de lege care asigur\u0103 elementul indigen \u00een industrie, imediat toat\u0103 nemul\u0163umirea s-a concentrat la \u00abAdev\u0103rul\u00bb: atunci s-a descoperit c\u0103 ministrul de Interne a \u0163inut \u00een arend\u0103 nu \u015ftiu ce mo\u015fie a Eforiei. Atunci au \u00eenceput, \u00een cele mai nepermise necuviin\u0163e de limbagiu, cele mai grosolane acuza\u0163ii la adresa ministrului de Interne.<\/strong>
\n\u015ei, tot atunci, sindicalismul a prins mai mult\u0103 via\u0163\u0103. Curios lucru: s\u0103 nu aib\u0103 sindicalismul acesta, cine \u015ftie, supt p\u0103m\u00e2nt, contact cu r\u0103d\u0103cina a\u015fa de puternic\u0103 a revendic\u0103rilor evreie\u015fti \u00een Rom\u00e2nia? Cre\u015fte sindicalismul, cresc \u015fi speran\u0163ele evreie\u015fti.<\/strong>
\nDac\u0103 se anun\u0163\u0103 aici \u00een Camer\u0103 o interpelare care prive\u015fte pl\u0103nuirea de congrese evreie\u015fti se aprinde iar\u0103\u015fi \u00abAdev\u0103rul\u00bb. Trec\u00e2nd toate margenile, \u00eempodobe\u015fte pe cel care v\u0103 vorbe\u015fte cu fel de fel de calificative zoologice\u201d44<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eDomnilor, toat\u0103 lumea cump\u0103r\u0103 \u00abAdev\u0103rul\u00bb. Sunt necesit\u0103\u0163i inexorabile care \u00eendrept\u0103\u0163esc cump\u0103rarea \u00abAdev\u0103rului\u00bb. Sunt impurit\u0103\u0163i morale care au nevoie de \u00abAdev\u0103rul\u00bb\u201d45<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201ePrin urmare, este natural s\u0103 cumpere toat\u0103 lumea \u00abAdev\u0103rul\u00bb, dar este natural ca pe urm\u0103 toat\u0103 lumea s\u0103 judece \u00abAdev\u0103rul\u00bb.<\/strong>
\n\u015ei, dac\u0103 toat\u0103 lumea judec\u0103 \u00abAdev\u0103rul\u00bb, se creiaz\u0103 ca r\u0103spuns st\u0103rii de spirit \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate de \u00abAdev\u0103rul\u00bb, o stare de spirit \u00een publicul nostru. \u015ei atunci eu, care cunosc aceast\u0103 stare de spirit, mi-am permis s\u0103 \u00eentreb pe Guvern: dac\u0103, \u015fi dup\u0103 ce glon\u0163ul, pe care, prin mijlocirea atentatorului, l-a trimes starea de spirit creat\u0103 de \u00abAdev\u0103rul\u00bb primului-ministru, nu crede c\u0103 aceast\u0103 gazet\u0103 trebuie tratat\u0103 conform legilor, interzic\u00e2ndu-se str\u0103inilor care se g\u0103sesc \u00een redactia lui dreptul de a \u00eendruma politica rom\u00e2neasc\u0103 a \u0163\u0103rii?\u201d46<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eDomnilor, din motive pe care nu sunt chemat a le aprecia, pe care nu-mi permit s\u0103 le b\u0103nuiesc, nu mi s-a dat un r\u0103spuns p\u00e2n\u0103 acum, \u2013 cel mai bun r\u0103spuns ar fi fost s\u0103 mi se fi spus c\u0103 s-a \u015fi isc\u0103lit decretul privitor la trimiterea \u00een str\u0103in\u0103tate, cu anumite misiuni, a str\u0103inilor cari vor s\u0103 aibe dreptul de a face politic\u0103 la \u00abAdev\u0103rul\u00bb\u201d47<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\u201eZidurile chineze\u015fti erau foarte bune \u015fi ap\u0103rau, de ce? Ap\u0103rau de barbaria Tatarilor, nu de civilisa\u0163ia european\u0103. \u015ei noi suntem \u00eenconjura\u0163i de barbari, de barbarii morali cari ne amenin\u0163\u0103. Este \u00een con\u015ftiin\u0163a tuturor c\u0103, \u00een loc s\u0103 d\u0103r\u00e2m\u0103m zidurile chineze\u015fti, trebuie s\u0103 le ridic\u0103m tot mai sus, nu de spre partea civilisa\u0163iei, ci de spre partea barbariei\u201d48<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\u201eAvem dreptul s\u0103 cerem ca, \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, s\u0103 nu se fac\u0103 politic\u0103 despre noi, despre interesele \u0163\u0103rii noastre, cu privire la viitorul \u0163\u0103rii noastre, dec\u00e2t numai de Rom\u00e2ni\u201d49<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\u201eNu voim a fi un stat modern oarecare, de o precocitate \u015fi \u00eendr\u0103zneal\u0103 care s\u0103 uimeasc\u0103 lumea. Dorin\u0163ele noastre sunt mult mai modeste, dar mult mai u\u015for de t\u0103lm\u0103cit \u00een fapt\u0103 sigur\u0103: av\u00e2nd con\u015ftiin\u0163\u0103 de ceea ce suntem, sim\u0163indu-ne rom\u00e2ni mai mult dec\u00e2t cobor\u00e2tori ai romanilor \u015fi chiar dec\u00e2t cet\u0103\u0163eni ai Rom\u00e2niei, voim, \u00een cea mai str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu tot ceea ce a fost s\u0103n\u0103tos \u00een trecut50<\/sup>, s\u0103 cl\u0103dim cu mijloace rom\u00e2ne\u015fti civiliza\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 pentru to\u0163i rom\u00e2nii51<\/sup>\u201d52<\/sup>.<\/strong>
\nChiar \u201e\u00eens\u0103\u015fi no\u0163iunea muncii va trebui s\u0103-\u015fi schimbe sensul. Acea no\u0163iune pe care o \u00eembr\u0103c\u0103m \u00eentr-un cuv\u00e2nt unguresc care \u00eenseamn\u0103 \u015fi tortur\u0103: chin, pe c\u00e2nd avem frumosul cuv\u00e2nt latin de lucrum, care \u00eenseamn\u0103: c\u00e2\u015ftig, spor, iar lucr\u0103torii, cu capitalist cu tot, sunt colaboratori pentru spor \u015fi c\u00e2\u015ftig\u201d., ibidem, pag. 67<\/strong><\/p>\n

\u201eTrupul societ\u0103\u0163ii e statul53<\/sup> (;), hrana \u015fi-o ia din rodul muncii na\u0163ionale54<\/sup>, m\u00e2na ei de ap\u0103rare e oastea55<\/sup>, inima ei e \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul56<\/sup>, exist\u0103 deci \u015fi o inim\u0103, o minte a tuturor57<\/sup>\u201d58<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\u201eOamenii naivi cari umbl\u0103 ast\u0103zi cu un fel de termometru sentimental \u00een m\u00e2n\u0103, cer\u015find simpatiile la dreapta sau la st\u00e2nga, oamenii ace\u015ftia nu pot s\u0103 trezeasc\u0103 dec\u00e2t un z\u00e2mbet din partea acelora cari-\u015fi dau seama c\u0103 nu cu acadele sentimentale se hr\u0103ne\u015fte un popor, ci c\u0103 popoarele se hr\u0103nesc cu ceea ce prin munca bra\u0163elor lor, fie \u015fi \u00een mijlocul antipatiei generale, \u015ftiu s\u0103 smulg\u0103 pe basa dreptului lor\u201d., idem, <\/strong>Ce \u00eenseamn\u0103 popoare balcanice<\/em>, pag. 18, 19<\/strong><\/p>\n

\u201eDa\u0163i-mi voie s\u0103 cred c\u0103 chilometrul \u00eenseamn\u0103 ceea ce cuprinde: un chilometru de Belgie face altceva dec\u00e2t un chilometru de Siberie; un chilometru de p\u0103m\u00e2nt roditor din binecuvintatele noastre locuri face altceva dec\u00e2t un chilometru din st\u00e2nca de dincolo de Dun\u0103re \u015fi un chilometru cuprinz\u00e2nd tradi\u0163ia noastr\u0103 ne\u00eentrerupt\u0103 de autonomie politic\u0103 timp de secole \u00eentregi face altceva dec\u00e2t un chilometru de improviza\u0163ie politic\u0103 pe alt teren.<\/strong>
\nDe aceea, fiindc\u0103 lumea, \u00een momentul de fa\u0163\u0103, este foarte dispus\u0103 s\u0103 se cufunde \u00eentr-un fel de melancolie descurajant\u0103, care ni sl\u0103be\u015fte for\u0163ele, cred c\u0103 e(;) bine s\u0103 adaug aceast\u0103 parantes\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte putin\u0163a noastr\u0103 de a face din chilometrii str\u0103mo\u015filor no\u015ftri, pe cari nu i-au furat de la nimeni, mai mult dec\u00e2t chilometrii lua\u0163i cu hapca de al\u0163ii. Lua\u0163i aceasta ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, \u015fi ve\u0163i g\u0103si \u00eentr-\u00eensa, \u00een orice cas, un \u00eendemn spre munc\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103. Cine nu vine ast\u0103zi s\u0103 samene munc\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103, acela este un r\u0103uf\u0103c\u0103tor\u201d., ibidem, pag. 11, 12<\/strong><\/p>\n

\u201eC\u0103ci, ne \u00eentreb\u0103m: \u00een dosul lucrurilor care se petrec ast\u0103zi \u00een Balcani, \u00een dosul actelor de violen\u0163\u0103, din partea celor cari atac\u0103 \u015fi a celorlal\u0163i cari se ap\u0103r\u0103, ce <\/strong>dreptate<\/em> este, \u00een afar\u0103 de desf\u0103\u015furarea \u015fi c\u00e2nt\u0103rirea for\u0163elor?<\/strong>
\nNatural, to\u0163i pretind c\u0103 represint\u0103 dreptul, \u015fi nimeni nu se sfie\u015fte a-l ataca \u015fi a-l desfiin\u0163a de fapt. Este unul dintre caracterele cele mai triste ale epocei noastre acest amestec de simulacru al reveren\u0163ei fa\u0163\u0103 de drept \u015fi de absolut\u0103 indiferen\u0163\u0103 \u00een fond fa\u0163\u0103 de ceia ce este dreptul \u00een adev\u0103r\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Ilusii \u015fi drepturi na\u0163ionale \u00een Balcani<\/em>, Lec\u0163ie de deschidere la Institutul de Studii Sud-Est Europene, Tipografia \u015fi Leg\u0103toria <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>, V\u0103lenii de Munte, 1916, pag. 4, 5.<\/strong><\/p>\n

\u201eNu cred c\u0103 vreodat\u0103 dreptul ar putea fi separat de for\u0163\u0103, \u015fi iat\u0103 de ce: <\/strong>For\u0163a \u00eens\u0103\u015fi nu ne vine dec\u00e2t din con\u015ftiin\u0163a de drept \u015fi din tot ce provoac\u0103 aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 de drept<\/em>.<\/strong>
\nNatural, se poate \u00eent\u00e2mpla ca dreptul s\u0103 fie \u00een\u0163eles r\u0103u, cu sinceritate sau f\u0103r\u0103; no\u0163iunea de drept la acela care pe basa dreptului aceluia \u015fi-a organisat <\/strong>o for\u0163\u0103 poate fi rectificat\u0103, corectat\u0103, dar o for\u0163\u0103 nu se poate organisa dec\u00e2t \u00een jurul unui s\u00e2mbure care nu e for\u0163a \u00eens\u0103\u015fi<\/em>. For\u0163a este, prin urmare, ceva care se adun\u0103 ulterior \u00een jurul ideii, \u015fi, dac\u0103 e vorba de leg\u0103turi politice, fie cu o \u0163ar\u0103, fie cu mai multe, acel element \u00een afar\u0103 de for\u0163\u0103 brut\u0103 nu poate fi dec\u00e2t sim\u0163ul de dreptate care inspir\u0103 unui popor sau unei p\u0103r\u0163i dintr-un popor tendin\u0163a care se manifest\u0103 prin lupt\u0103. Numai dac\u0103 ar fi cu putin\u0163\u0103 ca \u00eenving\u0103torul s\u0103 suprime \u00een \u00eenvins con\u015ftiin\u0163a chem\u0103rii lui, con\u015ftiin\u0163a legitim\u0103rii \u015fi misiunii lui, s\u0103 distrug\u0103 toate tradi\u0163iile, toate amintirile lui, care resolv\u0103 \u00een ultima instan\u0163\u0103 \u00een tendin\u0163e c\u0103tre viitor, numai atunci for\u0163a ar fi \u00eenving\u0103toare \u00een sensul \u00een care ap\u0103r\u0103torii ei de ast\u0103zi \u00een\u0163eleg s\u0103 i-l dea. Poporul \u00eenvins care crede c\u0103 a fost \u00eenvins pe nedrept, poporul \u00eenvins care crede c\u0103 a c\u0103zut momentan pentru o caus\u0103 dreapt\u0103, poporul \u00eenvins care vede totdeauna o zi r\u0103sbun\u0103toare dup\u0103 ziua s\u00e2ngeroas\u0103 a zdrobirii sale, poporul acela trage din \u00eense\u015fi loviturile care i s-au dat for\u0163e capabile de a \u00eennapoia aceste lovituri \u015fi de a smulge aceluia care a dat loviturile c\u00e2\u015ftigul c\u0103p\u0103tat f\u0103r\u0103 dreptate. \u015ei \u00een lumea material\u0103 e tot a\u015fa. Lovitura dat\u0103 se \u00eentoarce, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, afar\u0103 de casul c\u00e2nd lucrul asupra c\u0103ruia s-a \u00eendreptat lovitura e zdrobit, total zdrobit, absolut nimicit. \u00cen ordinea politic\u0103 \u00eens\u0103 aceast\u0103 nimicire este cu neputin\u0163\u0103, \u015fi atunci se produce neap\u0103rat din partea dreptului jignit o reac\u0163iune, \u015fi reac\u0163iunea e cu at\u00e2t mai puternic\u0103, cu c\u00e2t con\u015ftiin\u0163a nedrept\u0103\u0163ii \u00een ordinea politic\u0103, intern\u0103 \u015fi extern\u0103, este mai puternic\u0103. \u00ce\u015fi preg\u0103te\u015fte cineva ziua de m\u00e2ni, r\u0103spl\u0103titoarea, cu aceia\u015fi intensitate cu care s-a dat lovitura distrug\u0103toare \u00een ziua de ast\u0103zi. Cu c\u00e2t va fi mai aspru, mai nedrept cuceritorul, cu c\u00e2t va ar\u0103ta mai mult\u0103 neomenie, va manifesta mai mult despre\u0163 pentru tot ce-i mai sf\u00e2nt unui popor, cu at\u00e2ta preg\u0103te\u015fte, prin propriile-i sale cheltuieli de puteri, loviturile pe care le va primi \u00een ziua urm\u0103toare\u201d., ibidem, pag. 7, 8<\/strong><\/p>\n

\u201e\u0162ara noastr\u0103 este mic\u0103 \u015fi amenin\u0163at\u0103, \u015fi, [chiar] dac\u0103 \u00een ultimii ani n-am avut r\u0103zboaie, \u2013 fiindc\u0103 nici nu eram \u00een stare a le purta, \u2013(;) un r\u0103zboiu ne poate g\u0103si m\u00e2ine, poim\u00e2ine.<\/strong>
\nCe putem iubi mai mult \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 dec\u00e2t dou\u0103 lucruri: \u015ecoala, ce ni d\u0103 puterea de resisten\u0163\u0103 moral\u0103, \u015fi O\u015ftirea, ce ni d\u0103 puterea de resisten\u0163\u0103 material\u0103, \u2013 pentru a ne \u00eempotrivi str\u0103inilor? Suntem un popor mic, \u00eenconjurat de mul\u0163i du\u015fmani, \u015fi nu putem c\u00e2\u015ftiga niciodat\u0103 simpatia vecinilor no\u015ftri. Prin urmare cine dintre noi n-ar dori ca oastea noastr\u0103 s\u0103 fie c\u00e2t mai puternic\u0103?\u201d. (idem, <\/strong>Partidele \u015fi \u0162ara, <\/em>Discu\u0163ia la Mesagiu, \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 55) <\/strong>\u015ei, fire\u015fte, nu poate fi puternic\u0103 f\u0103r\u0103 \u201es\u0103 aib\u0103 o valoare sufleteasc\u0103, moral\u0103\u201d. (idem, <\/strong>\u00cen chestia scoaterii Evreilor din Armat\u0103, <\/em>\u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 174)<\/strong> A\u015fadar, \u201enecesitatea unei camaraderii \u00eentre ofi\u0163eri pe de o parte \u015fi \u00eentre ofi\u0163eri \u015fi solda\u0163i, pe de alt\u0103 parte\u201d, (ibidem) \u2013 camaraderie numit\u0103 \u201ecu un vechiu cuv\u00e2nt rom\u00e2nesc foarte frumos: <\/strong>fr\u0103\u0163ie de cruce<\/em>\u201d. (ibidem)<\/strong>
\nIar fiindc\u0103 \u201eaceast\u0103 oaste solidar\u0103, aceast\u0103 oaste \u00eensufle\u0163it\u0103 de acela\u015fi spirit, trebuie s\u0103 aib\u0103 \u015fi o valoare na\u0163ional\u0103, s\u0103 represinte un popor \u00een \u00eentreg sufletul \u015fi \u00een toate aspira\u0163iile lui\u201d (ibidem) : \u201eoastea aceasta trebuie s\u0103 fie o oaste \u00een care legea noastr\u0103, neamul nostru s\u0103-\u015fi aib\u0103 rolul hot\u0103r\u00e2tor\u201d., (ibidem)<\/strong><\/p>\n

\u201eOaste f\u0103r\u0103 <\/strong>fr\u0103\u0163ie de cruce<\/em> \u015fi f\u0103r\u0103 unitate de neam, aceasta nu o \u00een\u0163eleg eu\u201d., (ibidem)<\/strong>
\nDomnilor! \u201eRidic din nou o chestie care pentru noi nu trebuie s\u0103 fie \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 niciodat\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eendrumez[e] spiritul public, s\u0103 \u00eendrumez[e](;) pe acei care sunt chema\u0163i a conduce prin legi \u015fi c\u00e2rmuire \u0163ara noastr\u0103, s\u0103-i \u00eendrumez[e], \u2013 fie \u015fi cu prilejul viitoarei legi de recrutare, \u2013 c\u0103tre purificarea de elementele str\u0103ine, care stau pe nedrept \u00een ea, a o\u015ftirii noastre \u015fi c\u0103tre alc\u0103tuirea unei armate rom\u00e2ne\u015fti curat na\u0163ionale, care singur\u0103 e \u00een stare s\u0103 ni apere teritoriul \u015fi, \u00een casul c\u0103 s-ar presinta, s\u0103 ajute \u015fi aspira\u0163iile fire\u015fti ale neamului nostru\u201d., ibidem, pag. 179<\/strong><\/p>\n

\u201eEste(;) periculos s\u0103 introducem mii de oameni str\u0103ini \u00een oastea noastr\u0103, cari s\u0103 \u00eenve\u0163e m\u00e2nuirea armelor, pe cari s\u0103-i facem s\u0103 cunoasc\u0103 organisarea armatei rom\u00e2ne\u015fti, pentru a-i scoate \u00eent\u00e2mpl\u0103tor la o lupt\u0103 \u00een care noi \u015ftim c\u0103 suflete\u015fte ei nu vor fi al\u0103turi de noi. Fiindc\u0103 ei se cred nedrept\u0103\u0163i\u0163i, fiindc\u0103 au sentimente de ur\u0103 \u00eempotriva noastr\u0103. \u015ei nu putem s\u0103 \u0163inem \u00een oastea noastr\u0103 acele mii de oameni a c\u0103ror inim\u0103 nu o putem c\u0103p\u0103ta dec\u00e2t cu pre\u0163ul jertfirii individualit\u0103\u0163ii noastre na\u0163ionale pe acest teritoriu rom\u00e2nesc\u201d., ibidem, pag. 178, 179<\/strong><\/p>\n

\u201eCine are \u00eentr-adev\u0103r suflet rom\u00e2nesc nestricat prin \u015fcoal\u0103 str\u0103in\u0103, nestricat prin leg\u0103turile prea str\u00e2nse cu g\u00e2ndul, cu sim\u0163irea, oric\u00e2t de nobile \u015fi interesante, care nu sunt ale noastre, \u015ftie c\u0103 \u00een orice situa\u0163ie trebuie s\u0103-\u015fi puie cineva \u2013 dac\u0103 e cuminte \u00een sensul rom\u00e2nesc \u2013 o singur\u0103 \u00eentrebare: ce e de f\u0103cut \u015fi ce pot face eu \u00een ceea ce e de f\u0103cut?Restul e indiferent: poate s\u0103 fie foarte \u00eenalt \u00een ceea ce prive\u015fte cugetarea, poate s\u0103 fie foarte frumos \u00een ceea ce prive\u015fte forma, d-ar n-are interes atunci c\u00e2nd datoria de ne\u00eenl\u0103turat, inexorabil\u0103, se pune \u00eenaintea cuiva care este obligat, prin toate mijloacele sale \u2013 \u015fi mijloacele nu se \u00eemprumut\u0103 \u2013 s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 aceast\u0103 datorie\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Optimism moral<\/em>, Conferin\u0163\u0103 radiofonic\u0103 al c\u0103rei text este publicat la 31 mai 1932 \u00een Revista <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.I.C.R.v.I.], pag. 53, 54<\/strong>
\n\u201eMin\u0163i clare \u015fi activit\u0103\u0163i bine conduse, \u2013 aceasta se cere mai mult dec\u00e2t orice, ast\u0103zi\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Tragedia studentului rom\u00e2n<\/em>, Conferin\u0163\u0103 radiofonic\u0103 al c\u0103rei text este publicat la 11 septembrie 1934 \u00een Revista <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.I.C.R.v.I.], pag. 148<\/strong><\/p>\n

\u201ePrintr-o \u015fcoal\u0103 abstract\u0103, formal\u0103, noi am f\u0103cut tot felul de cocona\u015fi \u015fi coconi\u0163e, cari nu prezint\u0103 o for\u0163\u0103 vie \u00een via\u0163a poporului rom\u00e2nesc. Dar, de c\u00e2te ori vine un om \u015fi se adreseaz\u0103 la d\u00e2n\u015fii, nu ca unor elevi ie\u015fi\u0163i din \u015fcoal\u0103 \u015fi purt\u0103tori de diplome, ori ca unor func\u0163ionari de cutare grad, dar c\u00e2nd se adreseaz\u0103 la d\u00e2n\u015fii ca oameni, r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-adev\u0103r uimit de ce se ascunde necercetat \u00een ad\u00e2ncul sufletelor lor \u015fi \u00een valoarea, ne\u00eentrebuin\u0163at\u0103, a unor energii de o putere instinctiv\u0103 care uime\u015fte\u201d., idem, <\/strong>Optimism moral, <\/em>\u00een [S.I.C.R.v.I.], pag. 56<\/strong>
\nA\u015fadar, acel \u201einstinct care se \u00eentinde armonios asupra tuturor domeniilor\u201d (Nicolae Iorga, <\/strong>\u00abSf\u00e2nt\u00bb \u015fi \u00absfin\u0163enie\u00bb la poporul rom\u00e2nesc<\/em>, Conferin\u0163\u0103 radiofonic\u0103 rostit\u0103 la 25 iunie 1937. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een Nicolae Iorga, <\/strong>Sfaturi pe \u00eentuneric. Conferin\u0163e la Radio<\/em>, vol.II, Funda\u0163ia pentru Literatur\u0103 \u015fi Art\u0103 <\/strong>Regele Carol II<\/em>, Bucure\u015fti, 1940, pag. 109 [S.I.C.R.v.II.]), \u015fi \u201efelul de a g\u00e2ndi, acel fel care se \u00eentinde armonios asupra multor secole \u015fi se leag\u0103 de o tradi\u0163ie milenar\u0103\u201d (ibidem), se cuvin imperativ a-i fi desc\u0103tu\u015fate \u015fi stimulate Rom\u00e2nului.<\/strong>
\nPentru aceasta, trebuie \u00eendeplinite cel pu\u0163in urm\u0103toarele patru imperative:<\/strong>
\nI) \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar s\u0103 \u00eenceteze a-l mai crea pe \u201ecopilul \u00abcuminte\u00bb, pe care o anumit\u0103 pedagogie l-a introdus \u015fi la noi \u015fi a diformat \u00een felul acesta mai multe genera\u0163ii, t\u0103indu-li \u00eendemnul c\u0103tre fapt\u0103 \u015fi rup\u00e2ndu-li dreptul de a avea fiecare o judecat\u0103 asupra lui \u00eensu\u015fi, singura adev\u0103rat\u0103 preg\u0103tire pentru via\u0163\u0103\u201d., Nicolae Iorga, \u00ab<\/strong>Minte\u00bb \u015fi \u00abcuminte\u00bb pentru poporul rom\u00e2nesc<\/em>, Conferin\u0163\u0103 radiofonic\u0103 rostit\u0103 la 11 iunie 1937. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.I.C.R.v.II.], pag. 102;<\/strong>
\nII) Gimnasiul \u015fi liceul \u201es\u0103 formeze omul din\u0103untru, omul armonios, omul s\u0103n\u0103tos, omul cu iubire pentru lucruri vrednice \u015fi folositoare, omul capabil de a da de la d\u00e2nsul, f\u0103r\u0103 a cere prea mult, ceea ce este necesar pentru desvoltarea unei societ\u0103\u0163i. Rom\u00e2nul \u00eentreg de care avem nevoie. Nu fabrica\u0163iile \u00een care e(;) ceva specialitate \u015fi sub specialitatea aceea nimic. C\u0103ci nici o specialitate nu poate s\u0103 fie \u00een adev\u0103r folositoare pentru oameni, \u015fi nu numai pentru o anumit\u0103 ocupa\u0163ie uman\u0103, abstract\u0103, dec\u00e2t c\u00e2nd \u00ee\u015fi \u00eenfige r\u0103d\u0103cinile \u00eentr-o cultur\u0103 general\u0103, ea \u00eens\u0103\u015fi legat\u0103 de instinctele cele mai vechi \u015fi cele mai s\u0103n\u0103toase ale unui popor\u201d. (idem, <\/strong>Noua direc\u0163ie \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc<\/em>, \u00een [S.I.C.R.v.I.], pag. 18, 19) \u201eDe aici bacalaureatul reformat, o \u015fcoal\u0103 de judecat\u0103 \u015fi de exprimare, \u015fi nu de reconstituire a cuno\u015ftiin\u0163ilor, cum a fost p\u00e2n\u0103 acum\u201d., ibidem, pag. 22;<\/strong>
\nIII) Universitatea \u201es\u0103 asculte toate p\u0103rerile, s\u0103 judece cu mintea ascu\u0163it\u0103 toate problemele, s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 fiecare direc\u0163ia corespunz\u0103toare sufletului s\u0103u \u015fi s\u0103 dea societ\u0103\u0163ii cuno\u015ftin\u0163e care s\u0103 fie trecute \u00een sufletul creator al t\u00e2n\u0103rului\u201d. (ibidem) \u2013 \u201eDeosebirea \u00eentre liceu \u015fi universitate e numai aceasta: \u00een liceu se primesc cuno\u015ftin\u0163ile superioare de baz\u0103, dar f\u0103r\u0103 ca aceste cuno\u015ftin\u0163e s\u0103 fie \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate \u00een feluri deosebite, f\u0103r\u0103 a i se cere elevului s\u0103 aleag\u0103 \u015fi s\u0103 creeze\u201d., ibidem, pag. 21;IV) \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul \u201es\u0103 nu \u00eencurajeze neputin\u0163ele preten\u0163ioase care cred \u2013 ele \u015fi p\u0103rin\u0163ii lor \u2013 c\u0103 atestatele ce li se dau de profesori sunt o \u00eendrituire pentru a nu munci din greu, c\u0103ci neput\u00e2ndu-se da acestor tineri ceea ce [ei] cred c\u0103 au dreptul de a cere, se creeaz\u0103 armata periculoas\u0103 a celor cari-\u015fi \u00eenchipuie c\u0103 sunt prigoni\u0163i \u015fi cari se duc oriunde li se f\u0103g\u0103duie\u015fte c\u0103 prin turbur\u0103ri ar putea s\u0103 capete ceea ce nu li dau vremurile lini\u015ftite \u015fi ordinea sprijinit\u0103 pe legi. Carte mult\u0103 pentru capetele bune, sfaturi cumin\u0163i pentru ceilal\u0163i, cari trebuie \u00eendemna\u0163i la ogor \u015fi la me\u015fte\u015fuguri, dreptate f\u0103r\u0103 gre\u015f pentru toat\u0103 lumea, iat\u0103 singurul program prin care putem ie\u015fi din a\u015fa de periculoasele \u00eembulziri de azi\u201d., idem, <\/strong>Tragedia studentului rom\u00e2n<\/em>, \u00een [S.I.C.R.v.I.], pag. 143<\/strong><\/p>\n

\u201e\u015etiu, pe de alt\u0103 parte, c\u00e2t e de r\u0103u acum s\u0103 \u015ftie cineva pu\u0163in\u0103 carte. Aceasta e o sc\u0103dere a omului care face politic\u0103. Dac\u0103 \u015ftie ceva trebuie s\u0103 uite, dac\u0103 e deprins a fi sincer, trebuie s\u0103 puie masca ipocriziei. A face altfel \u00eenseamn\u0103 a fi taxat de intrus \u00een domeniul politicii, unde nesinceritatea \u00eencunun\u0103 ades ignoran\u0163a\u201d., idem, <\/strong>Optimism moral, <\/em>\u00een [S.I.C.R.v.I.], pag. 58<\/strong>
\n\u00cens\u0103 mai \u015ftiu c\u0103 \u201enumai profesiunea garanteaz\u0103 onestitatea. Onestitatea f\u0103r\u0103 profesiune, o fi; dar eu n-am \u00eent\u00e2lnit-o p\u00e2n\u0103 acum\u201d., ibidem, pag. 59<\/strong><\/p>\n

\u201eCultura e aceea care preg\u0103te\u015fte aceast\u0103 neap\u0103rat\u0103 \u015fi f\u0103c\u0103toare de minuni situa\u0163ie moral\u0103. Ea \u00eens\u0103\u015fi nu se poate pierde f\u0103r\u0103 pericol pe toate drumurile ispititoare care se deschid \u00een diferite direc\u0163ii\u201d., ibidem, pag. 196<\/strong><\/p>\n

\u201eAceast\u0103 solidaritate are \u00eens\u0103 nevoie s\u0103 fie condus\u0103, iar conduc\u0103torii s\u0103 nu trebuiasc\u0103 a fi c\u0103uta\u0163i orbe\u015fte \u00een momentul amenin\u0163\u0103rilor, precum, iar\u0103\u015fi, leg\u0103tura, schimb\u0103toare, cu d\u00e2n\u015fii, s\u0103 nu fie a unui calcul material. Ei trebuie s\u0103 fie totdeauna la locul unde se d\u0103 cuv\u00e2ntul de ordine, iar acest cuv\u00e2nt s\u0103 nu se caute \u00een bobote prin toate col\u0163urile de \u00eentunerec.<\/strong>
\nIerarhia de func\u0163ii s\u0103 corespund\u0103 pe c\u00e2t se poate cu ierarhia natural\u0103 a valorilor \u015fi meritelor, ca s\u0103 nu ajung\u0103 c\u0103l\u0103uza a fi mai nesigur\u0103 dec\u00e2t aceia care se cer c\u0103l\u0103uzi\u0163i. Dar, peste tot ce poate da organismul de Stat, autorit\u0103\u0163i morale permanente s\u0103 se bucure de tot sprijinul devotat al acelora cari nu printr-o recunoa\u015ftere \u015fi convertire de ultima or\u0103 s\u0103 fie adu\u015fi a cere de la d\u00e2nsele \u00eendreptarea care, venit\u0103 prea t\u00e2rziu, s\u0103 nu mai poat\u0103 folosi la nimic\u201d., ibidem, pag. 196, 197<\/strong>
\nC\u0103ci, aten\u0163ie Neam Rom\u00e2nesc: \u201ePentru a nu ataca pe altul trebuie, \u00eent\u00e2iu s\u0103 te sile\u015fti a nu r\u00e2vni ce nu \u0163i se cade. Dar \u00een sufletul acelora cari nu vor r\u0103zboiul este adesea dorin\u0163a ascuns\u0103, r\u00e2vna tenace de a c\u0103p\u0103ta ceea ce de\u0163ine cu un drept sf\u00e2nt vecinul. Cei mai mul\u0163i pacifici nu sunt dec\u00e2t am\u00e2n\u0103torii loviturii pe care \u015ftiu bine c\u0103 n-o pot da azi sau de ale c\u0103rii \u015fanse au motiv s\u0103 se team\u0103\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Condi\u0163iunile morale ale p\u0103cii<\/em>, Conferin\u0163\u0103 radiofonic\u0103 al c\u0103rei text este publicat la 5 februarie 1934 \u00een Revista <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.I.C.R.v.I.], pag. 84<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00abUmanitatea\u00bb e poate unul din cuvintele frumoase culese din gura \u015farpelui c\u00e2nd se \u00eenv\u00e2rtea \u00een jurul pomului cuno\u015ftin\u0163ei binelui \u015fi a r\u0103ului\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Badea Gheorghe<\/em>, Evocare a personalit\u0103\u0163ii lui Gheorghe Pop de B\u0103se\u015fti, 1919, \u00een Nicolae Iorga, <\/strong>Oameni care au fost<\/em>, vol.II, Editura pentru Literatur\u0103, Bucure\u015fti, 1967, pag. 160<\/strong>
\nDe-aceea, \u201eeu cred c\u0103 este mult mai bine dec\u00e2t a fi un optimist plin de planuri, care(;) cad, \u015fi de a se g\u0103si \u00eenaintea unei triste realit\u0103\u0163i pe care nu a prev\u0103zut-o(;), s\u0103 fie cineva un b\u0103tr\u00e2n pesimist ca mine, care nu face nici un fel de planuri, care \u00een viitor se a\u015fteapt\u0103 la lucrurile cele mai grele \u015fi cele mai triste, care se preg\u0103te\u015fte pentru astfel de vremi \u015fi care, c\u00e2nd vremile sunt bune, se bucur\u0103, fiindc\u0103 nu le-a a\u015fteptat a\u015fa, iar c\u00e2nd sunt rele, le \u00eenfrunt\u0103, pentru c\u0103 s-a a\u015fteptat la \u015fi mai r\u0103u. Optimism \u015fi pesimism sunt vorbe cu care se joac\u0103 filosofii\u201d., idem, <\/strong>Optimism moral, <\/em>\u00een [S.I.C.R.v.I.], pag. 53<\/strong><\/p>\n

\u201eSingura chestiune care trebuie imediat resolvat\u0103, prin bra\u0163ele unite ale noastre(;) e dreptul Rom\u00e2nimii de a se impune ca st\u0103p\u00e2n\u0103 \u00een orice col\u0163 al p\u0103m\u00e2ntului pe care l-a locuit, l-a fructificat prin munca ei \u015fi l-a ad\u0103pat cu sudorile \u015fi s\u00e2ngele ei \u015fi al str\u0103bunilor\u201d59<\/sup>.<\/strong>
\n\u201eCred c\u0103 a venit timpul s\u0103 ne emancip\u0103m de sub controlul \u015fi frica Europei\u201d60<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\u201eA venit timpul s\u0103 facem aici la noi politica noastr\u0103 na\u0163ional\u0103, s\u0103 \u00eentrebuin\u0163\u0103m \u00een via\u0163a noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 numai elementele na\u0163ionale61<\/sup>, s\u0103 \u00eendep\u0103rt\u0103m pe str\u0103inul nefolositor, iar cu at\u00e2t mai mult pe str\u0103inul pierz\u0103tor, pe str\u0103inul ucig\u0103tor \u015fi pervertitor al neamului nostru\u201d62<\/sup>.<\/strong>
\nDe-aceea, mai \u00eent\u00e2i, \u201eeste v\u0103dit lucru c\u0103 sub forma unei revolu\u0163ii legale trebuie s\u0103 se schimbe cu des\u0103v\u00e2r\u015fire situa\u0163ia \u0163\u0103r\u0103nimii, ca element economic \u00een via\u0163a \u0163\u0103rii, ca element politic. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103 nu poate exista nici o \u00eendoial\u0103. Nu se discut\u0103 oportunitatea: At\u00e2ta oportunitate ne-a otr\u0103vit, ne-a sufocat; veninul vie\u0163ii noastre politice a fost aceast\u0103 oportunitate, dib\u0103cie de minte ascu\u0163it\u0103, menit\u0103 s\u0103 scuteasc\u0103 de dou\u0103 lucruri: credin\u0163a \u015fi lupta. E un lucru net\u0103g\u0103duit c\u0103, \u00een momentul de fa\u0163\u0103, arunc\u00e2nd orice scrupul de oportunitate, trebuie s\u0103 ne ocup\u0103m curajos \u015fi sincer de aceast\u0103 problem\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 \u00een toat\u0103 \u00eentregimea \u015fi \u00een toat\u0103 sinceritatea ei\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Chestiunile mari \u00een Camera Reformelor, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 19 iunie 1914 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.II.], pag. 259<\/strong><\/p>\n

\u201eDin nenorocire, tot ce se petrece \u00een \u0163ar\u0103 ast\u0103zi, \u00een momente a\u015fa de grele, e datorat spiritului de partid. Mai r\u0103u, spiritului de fac\u0163iune, care a omor\u00e2t at\u00e2tea \u0163\u0103ri, mai solide dec\u00e2t a noastr\u0103\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Declara\u0163ia \u00een leg\u0103tur\u0103 cu mi\u015fc\u0103rile studen\u0163e\u015fti, <\/em>Rostit\u0103 \u00een \u015fedin\u0163a din 5 februarie 1916 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.II.], pag. 345<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00cen via\u0163a statului se oglinde\u015fte via\u0163a privat\u0103 a celor cari-l conduc\u201d. (idem, <\/strong>Cuget\u0103ri,<\/em> pag. 131) \u201eLibertatea nu e anarhie!\u201d, Nicolae Iorga, <\/strong>Despre R\u0103scoalele din 1907, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 12 martie 1913 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.II.], pag. 114<\/strong>
\nDe-aceea, \u201enu e popor acela care e \u00eemp\u0103r\u0163it, \u00een clasa sa dirigent\u0103, \u00een partide, dintre care fiecare exprim\u0103 cu privire la problemele capitale ale existen\u0163ei na\u0163ionale vederi deosebite\u201d., ibidem, pag. 111<\/strong><\/p>\n

\u201eDe pe vremurile c\u00e2nd au \u00eenceput a fi cete boiere\u015fti lu\u00e2ndu-se unele \u00eempotriva altora, de atunci am stat \u00een loc. De ce epoca lui \u015etefan cel Mare, de ce acel minunat veac al XV-lea n-a avut continuare? De ce? Pentru c\u0103 personalitatea Domnului, represint\u00e2nd interesul na\u0163ional, a disp\u0103rut, \u015fi, \u00een loc, s\u0103 se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze cele dou\u0103 fiare care se sf\u00e2\u015fie: partidele boiere\u015fti. Dup\u0103 numai un veac de \u00eenvr\u0103jbire a partidelor boiere\u015fti am ajuns acolo \u00eenc\u00e2t ne \u00eentrebam: ai Rusului vom fi? Ai Turcului vom r\u0103m\u00e2nea? Ne vom \u00eenchina Polonilor? Fi-vom ai Austriacului?<\/strong>
\nAm ajuns astfel o juc\u0103rie a str\u0103inilor \u00een veacul al XVIII-lea. \u015ei eram mul\u0163i, aveam p\u0103m\u00e2nt bogat, tradi\u0163ii de cultur\u0103. De ce nu ne puteam \u00eens\u0103 ridica? Din causa nenorocitelor du\u015fm\u0103nii personale. Cum e \u015fi ast\u0103zi\u201d., idem, <\/strong>Partidele \u015fi \u0162ara, <\/em>Discu\u0163ia la Mesagiu, \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 71<\/strong><\/p>\n

\u201e\u015ei \u0163ara aceasta a tr\u0103it \u00een necontenite prefaceri, \u015fi pe prefaceri de acestea nu se poate \u00eentemeia nimic. Are Francesul o vorb\u0103 bun\u0103: \u00abPiatra rostogolit\u0103, mu\u015fchiu nu prinde\u00bb. \u015ei n-am prins mu\u015fchiu. Ne-am rostogolit dintr-o forma\u0163ie politic\u0103 \u00een alta, pentru a servi tot interese personale\u201d., ibidem<\/strong>
\nAm mai spus-o: \u201eClasa numeroas\u0103 \u015fi hot\u0103r\u00e2toare \u00een ceea ce prive\u015fte munca \u015fi p\u0103strarea \u00eensu\u015firilor neamului [ne este] \u0163\u0103r\u0103nimea\u201d., idem, <\/strong>Despre \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi locuin\u0163\u0103<\/em>, \u00een [I.R.C.I.], pag. 82<\/strong>
\n\u015ei-adaug c\u0103, totodat\u0103, \u201eclasa cea mai serioas\u0103 din Rom\u00e2nia\u201d., idem, <\/strong>Partidele \u015fi \u0162ara, <\/em>Discu\u0163ia la Mesagiu, \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 43<\/strong><\/p>\n

\u201ePe c\u00e2t sunt de u\u015furatice, pe c\u00e2t sunt de pu\u0163in cump\u0103tate clasele st\u0103p\u00e2nitoare, pe c\u00e2t li lipse\u015fte sentimentul de solidaritate a vie\u0163ii comune \u015fi sentimentul con\u015ftiin\u0163ii generale a neamului, pe at\u00e2t acest sentiment se \u00eent\u00e2lne\u015fte la \u0163\u0103r\u0103nimea noastr\u0103\u201d., ibidem<\/strong>
\nMai mult, \u201e\u0163\u0103ranul rom\u00e2n(;) e, de sigur, cel mai de\u015ftept din Europa, este acela care prinde mai r\u0103pede lucrurile: omul de la ora\u015f se alege adesea numai cu formele, pe c\u00e2nd el are instinctul ce trebuie spre a alege din \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura ce i se d\u0103, ceea ce-i este folositor \u015fi real\u201d., ibidem<\/strong>
\nIar, \u201emul\u0163i dintre s\u0103tenii no\u015ftri se simt a fi dintr-o ras\u0103 nobil\u0103, prin aceea c\u0103-ndur\u0103 mai repede suferin\u0163a material\u0103, dec\u00e2t ofensa \u015fi jignirea care li se aduce\u201d., ibidem, pag. 54<\/strong>
\n\u015etiu c\u0103 \u201ela noi cel slab nu este respectat de cel tare, \u015fi de fapt clasa superioar\u0103, dac\u0103 voie\u015fte s\u0103 apese pe cea de jos, are mijloacele de a trece peste lege\u201d., ibidem, pag. 53<\/strong>
\nDar, mai \u015ftiu \u015fi c\u0103 \u201e\u0163\u0103ranii trebuie s\u0103 aibe drepturile lor(;), c\u0103 ei trebuie s\u0103 \u00eenr\u00e2ureasc\u0103 legal asupra soartei \u0163\u0103rii acesteia\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Chestia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi alian\u0163a cu Monarhia Austro-Ungar\u0103, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 15 decembrie 1912 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.II.], pag. 76<\/strong>
\nC\u0103ci, \u201eviitorul unui neam(;) se \u00eentemeiaz\u0103 numai pe drepturi, pe sfin\u0163enia neatins\u0103 a drepturilor sale\u201d., ibidem<\/strong><\/p>\n

\u201e\u0162\u0103ranul cel vechiu avea cuno\u015ftin\u0163\u0103 c\u0103 represint\u0103 ceva \u00een via\u0163a \u0163\u0103rii, c\u0103 el este aproape \u00eentregul element militar al \u0163\u0103rii; avea cuno\u015ftiin\u0163a c\u0103 toat\u0103 \u0163ara e organisat\u0103 pe temeiul vechilor sale datini \u015fi pe temeiul obiceiurilor p\u0103m\u00e2ntului; el sim\u0163ia c\u0103 \u00een \u0163ara lui <\/strong>este<\/em> ceva, \u015fi aceasta explic\u0103 vitejia de odinioar\u0103. Vitejia acestor \u0163\u0103rani de odinioar\u0103 era un lucru natural; vitejia de azi a \u0163\u0103ranului rom\u00e2n ca osta\u015f \u00eenseamn\u0103 ceva extraordinar, \u00eenseamn\u0103 cea mai mare jertf\u0103 pe care o poate face o clas\u0103 umilit\u0103, c\u00e2nd nu i se d\u0103 nimic, \u015fi care cu toate acestea iese oric\u00e2nd cu pieptul deschis \u00eennaintea str\u0103inilor\u201d., idem, <\/strong>Partidele \u015fi \u0162ara, <\/em>Discu\u0163ia la Mesagiu, \u00een [D.P.v.I.p.I.],<\/strong> pag. 63<\/strong>
\nM\u0103car de-aceea \u201ese cuvine s\u0103 ne servim de toate mijloacele cari ni stau la \u00eendem\u00e2n\u0103, s\u0103 ne servim de toate institu\u0163iile Statului rom\u00e2n pentru a da poporului acestuia o nou\u0103 via\u0163\u0103 moral\u0103 \u015fi o via\u0163\u0103 solidar\u0103 din punct de vedere na\u0163ional\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>\u00cen chestia Teatrului na\u0163ional, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 27 februarie 1908 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 146<\/strong><\/p>\n

\u201eStatul acesta este un Stat na\u0163ional, \u015fi un stat na\u0163ional nu se poate transforma de hat\u00e2rul nim\u0103nui \u00eentr-un Stat cu caracter nena\u0163ional\u201d63<\/sup>.<\/strong>
\n\u015ei, \u201eca orice Stat care e Stat na\u0163ional nu poate s\u0103 ias\u0103 din margenile datoriei sale de Stat na\u0163ional. Elementele str\u0103ine pot s\u0103 p\u0103trund\u0103 numai supt trei condi\u0163ii: \u00eent\u00e2iu s\u0103 fie perfect asimilate, al doilea s\u0103 nu fie nic\u0103ieri \u00een mase compacte \u015fi, al treilea, nu prin preten\u0163ii, ci prin jertfe64<\/sup> s\u0103-\u015fi arate dorin\u0163a de a face parte din Statul na\u0163ional65<\/sup>\u201d66<\/sup>.<\/strong><\/p>\n

\u201eDar(;), atunci c\u00e2nd Ungurii se temeau c\u0103 din Rom\u00e2nia va veni un atac asupra Austro-Ungariei, pe la 1869, \u00abIsraeli\u0163ii au dat Ungurilor, pentru \u00eenarmarea honvezilor mai multe mii de galbeni\u00bb. Aceasta este o calomnie? Nu e o calomnie. Se g\u0103se\u015fte \u00een <\/strong>Federa\u0163ia<\/em>, foaie care ap\u0103rea la Pesta la 1869, \u00een num\u0103rul din 19 Novembre. \u00abIsraeli\u0163ii rom\u00e2ni\u00bb cari au dat Ungariei bani pentru \u00eenarmarea honvezilor, mai multe mii de galbeni!<\/strong>
\nPe honvezii de azi, pe anumi\u0163i honvezi cari stau \u00een redac\u0163ia foilor din Ungaria \u015fi batjocuresc Rom\u00e2nia, pe anumi\u0163i honvezi cari \u00eendeamn\u0103 guvernul unguresc s\u0103 fac\u0103 procese nedrepte gazetarilor cari represint\u0103 sim\u0163ul na\u0163ional al Rom\u00e2nilor de peste hotare, pe anumi\u0163i honvezi cari presideaz\u0103 cur\u0163ile de jura\u0163i cari \u00eempiedic\u0103 foile din Rom\u00e2nia de a intra \u00een Ungaria, pe ace\u015fti honvezi \u00eei sprijin\u0103 \u015fi Evreimea din Ungaria \u015fi Evreimea de aici.<\/strong>
\nAcei cari persecut\u0103 gazetele rom\u00e2ne\u015fti de dincolo, acei cari arunc\u0103 \u00een temni\u0163\u0103 pe gazetarii no\u015ftri de peste mun\u0163i, acei cari \u00eencearc\u0103 a sf\u0103r\u00e2ma leg\u0103turile fire\u015fti dintre noi \u015fi fra\u0163ii no\u015ftri din Ungaria, aceia se zic Maghiari, dar, cu c\u00e2t o zic mai tare \u015fi cu c\u00e2t o zic mai des, cu at\u00e2ta se vede c\u0103 sunt mai pu\u0163in maghiari.<\/strong>
\nPe ace\u015fti Maghiari, domnilor, i-au pl\u0103tit Ungurii destul de scump \u015fi o s\u0103-i pl\u0103teasc\u0103 \u015fi mai scump prin n\u0103ruirea Statului lor, pe care viseaz\u0103 s\u0103-l vad\u0103 fundat pe base na\u0163ionale. \u015ei, domnilor, de la ceea ce a p\u0103\u0163it Ungaria, a c\u0103rii proprietate mare este \u00een m\u00e2inile Evreilor, a c\u0103rii proprietate mijlocie este pe jum\u0103tate \u00een m\u00e2inile Evreilor, a c\u0103rii proprietate mic\u0103 at\u00e2rn\u0103 de b\u0103ncile evreie\u015fti, a c\u0103rii industrie \u015fi comer\u0163 sunt represintate de evrei, a c\u0103rii pres\u0103 este, nou\u0103zeci \u015fi cinci la sut\u0103, evreiasc\u0103, a c\u0103rii Universitate are, \u00een cea mai mare parte profesori evrei, a c\u0103rii literatur\u0103 este represintat\u0103 prin poe\u0163i \u015fi nuveli\u015fti evrei, din ceea ce a p\u0103\u0163it Ungaria cu ace\u015fti Maghiari, ai c\u0103ror str\u0103mo\u015fi au c\u0103zut de sigur \u00een lupta de la Moh\u00e1cs, \u00een cele de sub Matia\u015f Corvinul, \u015fi chiar c\u00e2nd a venit Arpad \u00een Ungaria, ne \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 nu p\u0103\u0163im \u015fi noi ceea ce au p\u0103\u0163it Ungurii cu ace\u015fti cet\u0103\u0163eni maghiari\u201d., ibidem, pag. 408, 409<\/strong><\/p>\n

\u201eStatul acesta a fost \u00eentemeiat de na\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, Statul acesta s-a sprijinit pe vitejia \u015fi munca rom\u00e2neasc\u0103; Statul acesta s-a \u00eent\u0103rit prin cultura rom\u00e2neasc\u0103; Statul acesta a fost ap\u0103rat de spiritul rom\u00e2nesc, prin urmare el nu poate s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dec\u00e2t cu acest caracter.<\/strong>
\nDac\u0103, din nenorocire, mul\u0163\u0103mit\u0103 p\u0103catelor noastre, am ajunge s\u0103 schimb\u0103m caracterul Rom\u00e2niei(;), atunci Rom\u00e2nia nu ar mai fi Rom\u00e2nia. Misiunea ei \u00eentreag\u0103 ar disp\u0103rea, nu ar putea s\u0103 se men\u0163ie; Rom\u00e2nia, care este un centru pentru via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 de pretutindeni, ar \u00eenceta f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 s\u0103 mai fie acest centru\u201d67<\/sup>.<\/strong>
\nAntidotul? \u201eA g\u00e2ndi potrivit cu tradi\u0163ia(;), a g\u00e2ndi potrivit cu cugetarea european\u010368<\/sup>, (;) a g\u00e2ndi potrivit cu misiunea deosebit\u0103 pe care o are na\u0163iunea noastr\u0103 \u015fi care nu se poate confunda cu misiunea altor na\u0163iuni pe care am putea s\u0103 le imit\u0103m\u201d69<\/sup>.<\/strong>
\nAceasta \u201e\u00eenseamn\u0103 a g\u00e2ndi ca Mihai Eminescu\u201d70<\/sup>, \u201ea tr\u0103i o via\u0163\u0103 ca a lui: via\u0163a unui om care nu s-a v\u00e2ndut nim\u0103nui, care nu s-a folosit nici de munca, nici de sprijinul altuia, care s-a oferit jertf\u0103-ntreag\u0103 pentru poporul s\u0103u. Aceasta \u00eenseamn\u0103 acceptarea, f\u0103r\u0103 un cuv\u00e2nt de protestare, a muceniciei absolute\u201d71<\/sup>.<\/strong>
\n\u201e\u015ei ce e dup\u0103 al nou\u0103lea cer?<\/strong>
\nP\u0103m\u00e2ntul \u015fi bucuria c\u0103 ai lucrat bine pe d\u00e2nsul\u201d72<\/sup>.<\/strong>
\nTOTUL PENTRU HRISTOS!<\/strong>
\nBIBLIOGRAFIE<\/em> <\/strong>(nominalizeaz\u0103 lucr\u0103rile \u00een baza c\u0103rora, prin asamblare logic\u0103 de idei citate,<\/em> <\/strong>am redactat testamentul politic al lui Nicolae Iorga) <\/em>
\nDiscursuri parlamentare<\/em>, volumul I-iu: partea I-a, Editura <\/strong>Bucovina<\/em>, I.E. Torou\u0163iu, Bucure\u015fti, 1939, [D.P.v.I..p.I.]; partea II-a, Editura <\/strong>Bucovina<\/em>, I.E. Torou\u0163iu, Bucure\u015fti, 1939, [D.P.v.I.p.II.]<\/strong>
\nEminescu<\/em>, Studiu introductiv, note \u015fi bibliografie de Nicolae Iliu, Editura <\/strong>Junimea<\/em>, Ia\u015fi, 1981, [E.]<\/strong>
\nIstoria poporului rom\u00e2nesc<\/em>, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Georgeta Penelea, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1985, [I.P.R.]<\/strong>; Reproduce traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a lucr\u0103rii \u00een dou\u0103 volume: Nicolae Iorga, <\/strong>Geschichte des R\u00fcm\u00e4nischen Volkes in Rahmen seiner Staatsbildungen<\/em>, ap\u0103rut\u0103 la Gotha \u00een 1905 \u00een colec\u0163ia <\/strong>Geschichte der Europ\u00e4ischen Staaten.<\/em> Traducerea a fost efectuat\u0103 de Otilia Teodora Ionescu (Enache) \u015fi s-a publicat sub egida Casei \u015ecoalelor astfel: vol. I, Tipografia <\/strong>Cultura Neamului Rom\u00e2nesc<\/em>, Bucure\u015fti, 1922, vol. II, III, IV-lea la A\u015fez\u0103m\u00e2ntul <\/strong>Datina Rom\u00e2neasc\u0103<\/em> din V\u0103lenii de Munte, cum urmeaz\u0103, II, 1925; III, 1925; IV, 1927<\/strong>
\nIstoria rom\u00e2nilor \u00een chipuri \u015fi icoane<\/em>, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 1992, Edi\u0163ie ce reproduce textul ap\u0103rut la Editura <\/strong>Ramuri<\/em> S.A., Craiova, 1921, [I.R.C.I.]<\/strong>
\nLocul rom\u00e2nilor \u00een istoria universal\u0103<\/em>, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Radu Constantinescu, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1985, [L.R.I.U.]<\/strong>
\nSfaturi pe \u00eentuneric. Conferin\u0163e la Radio<\/em>, vol.I, Funda\u0163ia pentru Literatur\u0103 \u015fi Art\u0103 <\/strong>Regele Carol II<\/em>, Bucure\u015fti, 1936, [S.I.C.R. v.I.]; vol.II, Funda\u0163ia pentru Literatur\u0103 \u015fi Art\u0103 <\/strong>Regele Carol II<\/em>, Bucure\u015fti, 1940, [S.I.C.R.v.II.]<\/strong>
\nStudii asupra Evului Mediu rom\u00e2nesc<\/em>, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de \u015eerban Papacostea, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1987, [S.E.M.R.]<\/strong>
\nBadea Gheorghe<\/em>, Evocare a personalit\u0103\u0163ii lui Gheorghe Pop de B\u0103se\u015fti, 1919, \u00een Nicolae Iorga, <\/strong>Oameni care au fost<\/em>, vol.II, Editura pentru Literatur\u0103, Bucure\u015fti, 1967<\/strong>
\nCe e \u00abPatria\u00bb?,<\/em> Idei dintr-o conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 la Roman \u00een ziua de 21 februarie 1910, Tipografia <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>, V\u0103lenii de Munte, 1910<\/strong>
\nCe \u00eenseamn\u0103 popoare balcanice<\/em>, Conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 la Ateneul Rom\u00e2n \u00een ziua de 13 decembrie 1915, Tipografia \u015fi Leg\u0103toria <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>, V\u0103lenii de Munte, 1916<\/strong>
\nCele dint\u00e2i cristaliz\u0103ri de stat ale rom\u00e2nilor<\/em>, Comunica\u0163ie f\u0103cut\u0103 la Academia Rom\u00e2n\u0103, Publicat \u00een <\/strong>Revista Istoric\u0103<\/em>, V, 1919, 1-2, pp. 103-113, Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.E.M.R.]<\/strong>
\nChestia agita\u0163iilor evreie\u015fti, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 11 februarie 1910 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.]<\/strong>
\nChestiunile mari \u00een Camera Reformelor, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 19 iunie 1914 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.II.]<\/strong>
\nColonizarea Daciei \u015fi sinteza de la Dun\u0103rea de Jos<\/em>, \u00een [L.R.I.U.]<\/strong>
\nCondi\u0163iunile morale ale p\u0103cii<\/em>, Conferin\u0163\u0103 radiofonic\u0103 al c\u0103rei text este publicat la 5 februarie 1934 \u00een Revista <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.I.C.R.v.I.]<\/strong>
\nCuget\u0103ri<\/em>, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi prefa\u0163at\u0103 de Barbu Theodorescu, Editura Tineretului, f.a., Bucure\u015fti, pag. 270, Reproduce textul Edi\u0163iei I-a, intitulat\u0103 <\/strong>G\u00e2nduri \u015fi sfaturi ale unui om ca oricare altul<\/em>, Tipografia <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>, V\u0103lenii de Munte, 1905<\/strong>
\nDec\u0103derea clasei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti. Evreii. Via\u0163a boierilor<\/em>, \u00een [I.P.R.]<\/strong>
\nDeclara\u0163ia \u00een leg\u0103tur\u0103 cu mi\u015fc\u0103rile studen\u0163e\u015fti, <\/em>Rostit\u0103 \u00een \u015fedin\u0163a din 5 februarie 1916 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.II.]<\/strong>
\nDespre \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi locuin\u0163\u0103<\/em>, \u00een [I.R.C.I.]<\/strong>
\nDespre R\u0103scoalele din 1907, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 12 martie 1913 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.II.]<\/strong>
\nDrama preistoric\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc, <\/em>\u00een [L.R.I.U.]<\/strong>
\nDrepturile Rom\u00e2nilor asupra teritoriului lor na\u0163ional unitar<\/em>, Cuv\u00e2ntare \u0163inut\u0103 \u00een numele Academiei Rom\u00e2ne \u00een seara de 31 maiu 1919, Tipografia <\/strong>Cultura Neamului Rom\u00e2nesc<\/em>, Bucure\u015fti, 1919<\/strong>
\nEminescu. El, genera\u0163ia lui \u015fi genera\u0163ia noastr\u0103<\/em>, Conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 la Bucure\u015fti \u015fi V\u0103lenii de Munte \u00een 1929, <\/strong>Cuv\u00e2ntul<\/em>, Biblioteca de vulgarizare a Funda\u0163iei culturale din V\u0103lenii de Munte, nr. 9, \u00een [E.]<\/strong>
\nIdei asupra problemelor actuale<\/em>, Editura <\/strong>Cugetarea<\/em>, Bucure\u015fti, 1935<\/strong>
\nIdeile conduc\u0103toare din via\u0163a poporului rom\u00e2nesc<\/em>, Conferin\u0163\u0103 din cadrul ciclului de expuneri \u0163inut la Societatea Femeilor Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti \u00een anii 1904-1905, \u00een [I.R.C.I.]<\/strong>
\nIlusii \u015fi drepturi na\u0163ionale \u00een Balcani<\/em>, Lec\u0163ie de deschidere la Institutul de Studii Sud-Est Europene, Tipografia \u015fi Leg\u0103toria <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>, V\u0103lenii de Munte, 1916<\/strong>
\nIstoria Evreilor \u00een \u0162erile noastre<\/em>, \u015eedin\u0163a de la 13 septemvrie 1913, Extras din Analele Academiei Rom\u00e2ne, seria II \u2013 Tom XXXVI, Memoriile Sec\u0163iunii Istorice, Libr\u0103riile Socec&Co \u015fi C. Sfetcu, Bucure\u015fti, 1913<\/strong>
\n\u00cen chestia agita\u0163iilor evreie\u015fti, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 18 decembrie 1909 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.]<\/strong>
\n\u00cen chestia Legei c\u00e2rciumelor, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 18 februarie 1908 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.]<\/strong>
\n\u00cen<\/em> c<\/strong>hestia manifesta\u0163iilor studen\u0163e\u015fti, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 17 decembrie 1909 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.]<\/strong>
\n\u00cen chestia scoaterii evreilor din armat\u0103, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 7 martie 1908 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.]<\/strong>
\n\u00cen chestia Teatrului na\u0163ional, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 27 februarie 1908 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.]<\/strong>
\nLa Legea agrar\u0103, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 13 decembrie 1907 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.]<\/strong>
\nLa Legea asocia\u0163iunilor de muncitori, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 16 decembrie 1909 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.]<\/strong>
\nLa Reforma agrar\u0103, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 9 iunie 1917 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.II.]<\/strong>
\nLe probl\u00e8me de l\u2019abandon de la Dacie par l\u2019empereur Aurelian <\/em>\u00een <\/strong>Revue Historique du Sud-Est Europ\u00e9en<\/em>, Bucure\u015fti, I, 1924, 1-3, p.37-58, \u00een Nicolae Iorga, <\/strong>Studii asupra Evului Mediu rom\u00e2nesc<\/em>, Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een culegerea [L.R.I.U.]<\/strong>
\nMihai Eminescu \u015fi ca factor unitar na\u0163ional<\/em>, Conferin\u0163\u0103 la Congresul Ligii Culturale, 28 iunie 1939 \u015fi publicat\u0103 \u00een <\/strong>Cuget clar<\/em>, Bucure\u015fti, IV, nr. 2, iulie 20. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [E.]<\/strong>
\n\u00abMinte\u00bb \u015fi \u00abcuminte\u00bb pentru poporul rom\u00e2nesc<\/em>, Conferin\u0163\u0103 radiofonic\u0103 rostit\u0103 la 11 iunie 1937. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.I.C.R.v.II.]<\/strong>
\nNoua direc\u0163ie \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc<\/em>, Conferin\u0163\u0103 radiofonic\u0103 al c\u0103rei text este publicat la 26 ianuarie 1935 \u00een Revista <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.I.C.R.v.I.]<\/strong>
\nOameni care au fost<\/em>, vol.II, Editura pentru Literatur\u0103, Bucure\u015fti, 1967<\/strong>
\nOptimism moral<\/em>, Conferin\u0163\u0103 radiofonic\u0103 al c\u0103rei text este publicat la 31 mai 1932 \u00een Revista <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.I.C.R.v.I.]<\/strong>
\nOriginea \u015fi sensul direc\u0163iilor politice \u00een trecutul \u0163erilor noastre<\/em>, \u015eedin\u0163a din 23 mai (5 iunie) 1916, Publicat \u00een Analele Academiei Rom\u00e2ne. Memoriile Sec\u0163iunii Istorice, s. II, t. XXXVIII, 1915-1916, p. 921-941, textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.E.M.R.]<\/strong>
\nPartidele \u015fi \u0162ara, <\/em>Discu\u0163ia la Mesagiu, 23 noiembrie 1909<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.]<\/strong>
\nProblema p\u0103r\u0103sirii Daciei de c\u0103tre \u00cemp\u0103ratul Aurelian<\/em>, Comunicare \u0163inut\u0103 la <\/strong>Academie des Inscriptions<\/em> din Paris, publicat\u0103 \u00een limba francez\u0103 \u00een <\/strong>Revue Historique du Sud-Est Europ\u00e9en<\/em>, Bucure\u015fti, I, 1924, 1-3, p.37-58, \u00een [S.E.M.R.]<\/strong>
\nS\u00e2rbi, bulgari \u015fi rom\u00e2ni \u00een Peninsula Balcanic\u0103 \u00een Evul Mediu<\/em>, \u015eedin\u0163a de la 9 octombrie 1915, Publicat \u00een Analele Academiei Rom\u00e2ne. Memoriile Sec\u0163iunii Istorice, s. II, t. XXXVIII, 1915-1916, p. 107-126, textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.E.M.R.]<\/strong>
\n\u00abSf\u00e2nt\u00bb \u015fi \u00absfin\u0163enie\u00bb la poporul rom\u00e2nesc<\/em>, Conferin\u0163\u0103 radiofonic\u0103 rostit\u0103 la 25 iunie 1937. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.I.C.R.v.II.]<\/strong>
\nSolidaritatea na\u0163ional\u0103<\/em>, Conferin\u0163\u0103 radiofonic\u0103 al c\u0103rei text este publicat la 26 ianuarie 1935 \u00een Revista <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.I.C.R.v.I.]<\/strong>
\nTragedia studentului rom\u00e2n<\/em>, Conferin\u0163\u0103 radiofonic\u0103 al c\u0103rei text este publicat la 11 septembrie 1934 \u00een Revista <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.I.C.R.v.I.]<\/strong>
\nVia\u0163a sufleteasc\u0103 a poporului rom\u00e2n<\/em>, Conferin\u0163\u0103 din cadrul ciclului de expuneri \u0163inut la Societatea Femeilor Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti \u00een anii 1904-1905, \u00een [I.R.C.I.]<\/strong><\/p>\n

\n

\n

\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014- * * \u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/strong><\/p>\n

\n

\u201eC\u00e2nt\u0103re\u0163ul c\u00e2nta. O sut\u0103 de punga\u015fi de strad\u0103 \u00eencepur\u0103 s\u0103 urle. \u015ei, c\u00e2nd nu se auzi dec\u00e2t urletul lor, ei ziser\u0103: \u00abC\u00e2ntecul nostru a \u00eenvins c\u00e2ntecul lui\u00bb. \u015ei chiar lume se adunase mai mult\u0103. Aveau cu ei publicul\u201d*\u2026<\/strong>
\n*Nicolae IORGA<\/strong>, Cuget\u0103ri, <\/em>pag. 226<\/strong>
\nNote:<\/strong>
\n1<\/sup><\/strong> \u201eOrice grup omenesc de caracter na\u0163ional sufer\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea, \u00eenr\u00e2urirea celui care l-a precedat pe acela\u015fi p\u0103m\u00e2nt, fiind nevoit s\u0103 primeasc\u0103 mo\u015ftenirea a\u015fa cum i se d\u0103, cu datoriile sale \u015fi cu c\u00e2\u015ftigul ei, cu avantajele \u015fi cu obliga\u0163iile ei.<\/strong>
\nRusia vareg\u0103 \u015fi bizantin\u0103 se ridic\u0103 dup\u0103 dispari\u0163ia jugului t\u0103t\u0103resc \u00eentr-un ve\u015fm\u00e2nt care este cel al fo\u015ftilor ei st\u0103p\u00e2ni \u015fi face gesturile politice care-i sunt impuse de amenin\u0163area lor de neuitat. \u0162arul era un han(;), ba chiar \u015fi ortodoxia lui a luat un chip de cezarism laic ce venea din acela\u015fi loc.<\/strong>
\nEliber\u00e2ndu-te, imi\u0163i f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei pe cel al c\u0103rui jug l-ai scuturat. Lucrul odat\u0103 creat nu mai piere; el se transmite de la o na\u0163iune la alta\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Drama preistoric\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc<\/em>, \u00een Nicolae Iorga, <\/strong>Locul rom\u00e2nilor \u00een istoria universal\u0103<\/em>, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Radu Constantinescu, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1985, pag. 13, [L.R.I.U.]<\/strong>
\n2 <\/sup><\/strong>ibidem<\/strong>
\n3 <\/sup><\/strong>Nicolae Iorga, <\/strong>Istoria poporului rom\u00e2nesc<\/em>, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Georgeta Penelea, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1985, pag. 13, [I.P.R.]; Reproduce traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a lucr\u0103rii \u00een dou\u0103 volume: Nicolae Iorga, <\/strong>Geschichte des R\u00fcm\u00e4nischen Volkes in Rahmen seiner Staatsbildungen<\/em>, ap\u0103rut\u0103 la Gotha \u00een 1905 \u00een colec\u0163ia <\/strong>Geschichte der Europ\u00e4ischen Staaten.<\/em> Traducerea a fost efectuat\u0103 de Otilia Teodora Ionescu (Enache) \u015fi s-a publicat sub egida Casei \u015ecoalelor astfel: vol. I, Tipografia <\/strong>Cultura Neamului Rom\u00e2nesc<\/em>, Bucure\u015fti, 1922, vol. II, III, IV-lea la A\u015fez\u0103m\u00e2ntul <\/strong>Datina Rom\u00e2neasc\u0103<\/em> din V\u0103lenii de Munte, cum urmeaz\u0103, II, 1925; III, 1925; IV, 1927<\/strong>
\n4 <\/sup><\/strong>ibidem<\/strong>
\n5 <\/sup><\/strong>ibidem<\/strong>
\n6 <\/sup><\/strong>\u201e\u015fcoal\u0103 \u00ablatinist\u0103\u00bb a rom\u00e2nilor din Transilvania, care admitea numai supravie\u0163uirea femeilor unui masacru \u00een mas\u0103, femei menite s\u0103 fie m\u0103ritate cu legionarii romani \u00een retragere\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Colonizarea Daciei \u015fi sinteza de la Dun\u0103rea de Jos<\/em>, \u00een [L.R.I.U.], pag. 31<\/strong>
\n7 <\/sup><\/strong>\u201eUn retor, probabil lipsit de preg\u0103tire politic\u0103 \u015fi militar\u0103, c\u0103ci nu exist\u0103 nici o dovad\u0103 c\u0103 ar fi fost aceea\u015fi persoan\u0103 cu cutare guvernator de provincie. El scrie \u00een secolul al IV-lea, \u00een a doua jum\u0103tate, \u015fi adreseaz\u0103 <\/strong>Breviarum<\/em>-ul s\u0103u, \u00eentr-o vreme \u00een care, cum se vede, se obi\u015fnuia cu predilec\u0163ie evocarea amintirilor, <\/strong>Mansuetudinii Sale<\/em> \u00cemp\u0103ratului Valens, \u00abdominus Valens, gothicus maximus, perpetuus Augustus\u00bb, care l-a invitat s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 munc\u0103, de simpl\u0103 compila\u0163ie, dup\u0103 <\/strong>Vie\u0163ile \u00cemp\u0103ra\u0163ilor<\/em>.<\/strong>
\nEl nu are alt\u0103 surs\u0103\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Problema p\u0103r\u0103sirii Daciei de c\u0103tre \u00cemp\u0103ratul Aurelian<\/em>, Comunicare \u0163inut\u0103 la <\/strong>Academie des Inscriptions<\/em> din Paris, publicat\u0103 \u00een limba francez\u0103 \u00een <\/strong>Revue Historique du Sud-Est Europ\u00e9en<\/em>, Bucure\u015fti, I, 1924, 1-3, p.37-58, \u00een Nicolae Iorga, <\/strong>Studii asupra Evului Mediu rom\u00e2nesc<\/em>, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de \u015eerban Papacostea, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1987, pag. 18, [S.E.M.R.]<\/strong>
\n\u201eRelatarea sa ajunge, \u00eenc\u0103 de la capitolul consacrat lui Traian, la pretinsa abandonare a Daciei\u201d., ibidem<\/strong>
\n8 <\/sup><\/strong>\u201e\u00centr-adev\u0103r, autorul afirm\u0103 c\u0103 cuceritorul a supus aceast\u0103 provincie prin victoria sa asupra lui Decebal, d\u00e2nd astfel Romei un teritoriu de \u00abzece ori o sut\u0103 de mii de pa\u015fi\u00bb, \u00abpe care \u00eel de\u0163in (habent) acum taifalii, victofalii \u015fi tervingii\u00bb.<\/strong>
\n9 <\/sup><\/strong>Nicolae Iorga, <\/strong>Le probl\u00e8me de l\u2019abandon de la Dacie par l\u2019empereur Aurelian <\/em>\u00een <\/strong>Revue Historique du Sud-Est Europ\u00e9en<\/em>, Bucure\u015fti, I, 1924, 1-3, p.37-58, \u00een Nicolae Iorga, <\/strong>Studii asupra Evului Mediu rom\u00e2nesc<\/em>, Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een culegerea [L.R.I.U.], pag. 45<\/strong>
\n10 <\/sup><\/strong>\u201eDac\u0103 aceast\u0103 imagine ni se pare prea deosebit\u0103 de cele acceptate \u00een mod obi\u015fnuit, n-avem dec\u00e2t s\u0103 ne g\u00e2ndim la ceea ce s-a petrecut \u00eentr-aceast\u0103 epoc\u0103 bizantin\u0103, de imuabil\u0103 tradi\u0163ie roman\u0103, \u00een cursul c\u0103reia cutare neam barbar primea un teritoriu, pe aceast\u0103 Dun\u0103re de Jos chiar, ca s\u0103 \u00eempiedice \u00eenaintarea altor n\u0103v\u0103litori \u00eenspre hotare, n\u0103v\u0103litori cu care nu se ajunsese la o \u00een\u0163elegere \u00eenc\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-i s\u0103 intre \u015fi ei, \u00eentr-un fel sau altul, \u00eentr-acest sistem imperial, a c\u0103rui elasticitate numai a f\u0103cut ca statul roman s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 at\u00e2tor primejdii deosebite\u201d., ibidem, pag. 47<\/strong>
\n11 <\/sup><\/strong>ibidem, pag. 45-47<\/strong>
\n12 <\/sup><\/strong>Nicolae Iorga, <\/strong>Cele dint\u00e2i cristaliz\u0103ri de stat ale rom\u00e2nilor<\/em>, Comunica\u0163ie f\u0103cut\u0103 la Academia Rom\u00e2n\u0103, Publicat \u00een <\/strong>Revista Istoric\u0103<\/em>, V, 1919, 1-2, pp. 103-113, Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.E.M.R.], pag. 42<\/strong>
\n13 <\/sup><\/strong>ibidem, pag. 43<\/strong>
\n14 <\/sup><\/strong>\u201eSocietatea politic\u0103 a evului mediu este \u00abBiserica lui Hristos\u00bb, <\/strong>Ecclesia Christi<\/em>, al c\u0103rei \u00abrege adev\u0103rat\u00bb, singurul e Hristos. Domnul e vizibil \u00eens\u0103, \u00een Apus, prin urma\u015ful aceluia pe care l-a f\u0103cut \u00abpiatr\u0103 de temelie\u00bb a Bisericii Sale , apostolul jertfit \u00een Roma. \u00abServii servilor lui Dumnezeu\u00bb cari sunt episcopii Romei, al c\u0103ror titlu de pap\u0103 \u00abp\u0103rinte\u00bb, a ajuns numele unei atotputernice institu\u0163ii universale, au oarecum dreptul de a anula prin prezen\u0163a lor, care \u00eenseamn\u0103 cea dint\u00e2i emanare politic\u0103 a divinit\u0103\u0163ii, orice alt\u0103 autoritate, de o deriva\u0163ie mediat\u0103 \u015fi mai t\u00e2rzie.<\/strong>
\n15 <\/sup><\/strong>\u201eFundarea Moldovei a fost la \u00eenceput o arm\u0103 de lupt\u0103 a lui Ludovic cel Mare contra \u00eentemeierii independen\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti la Arge\u015f. Aceluia care pe morm\u00e2ntul s\u0103u de la C\u00e2mpulung \u00ee\u015fi zice limpede \u015fi ap\u0103sat: \u00abdomn de sine st\u0103t\u0103tor\u00bb, lui Alexandru Vod\u0103, el \u00eei opunea pe maramure\u015fanul Drago\u015f, c\u0103pitan regal la Baia Moldovei, dar \u00abvoievod rom\u00e2n\u00bb \u015fi el. Nu e vorba de o nou\u0103 \u0163ar\u0103, ci de o crea\u0163iune de concuren\u0163\u0103, prin trimiterea unui simplu \u015fef de provincie, fa\u0163\u0103 de aceia cari \u00eentemeiaser\u0103 o \u0163ar\u0103, \u00ab\u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103\u00bb. <\/strong>
\n16 <\/sup><\/strong>Nicolae Iorga, <\/strong>S\u00e2rbi, bulgari \u015fi rom\u00e2ni \u00een Peninsula Balcanic\u0103 \u00een Evul Mediu<\/em>, \u015eedin\u0163a de la 9 octombrie 1915, Publicat \u00een Analele Academiei Rom\u00e2ne. Memoriile Sec\u0163iunii Istorice, s. II, t. XXXVIII, 1915-1916, p. 107-126, textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.E.M.R.], pag. 60, 61<\/strong>
\n17 <\/sup><\/strong>ibidem, pag. 61<\/strong>
\n18 <\/sup><\/strong>ibidem, pag. 61, 62<\/strong>
\n19 <\/sup><\/strong>idem, <\/strong>Originea \u015fi sensul direc\u0163iilor politice \u00een trecutul \u0163erilor noastre, <\/em>\u00een [S.E.M.R.], pag. 86<\/strong>
\n20 <\/sup><\/strong>idem, <\/strong>S\u00e2rbi, bulgari \u015fi rom\u00e2ni \u00een Peninsula Balcanic\u0103 \u00een Evul Mediu, <\/em>\u00een [S.E.M.R.], pag. 62<\/strong>
\n21 <\/sup><\/strong>\u201eLa apus erau Carpa\u0163ii cu partea lor cea mai grea de trecut. \u00cen schimb \u00eens\u0103 la nord noul stat era deschis oric\u0103rei n\u0103v\u0103liri\u201d., idem, <\/strong>Originea \u015fi sensul direc\u0163iilor politice \u00een trecutul \u0163erilor noastre<\/em>, \u00een [S.E.M.R.], pag. 86<\/strong>
\n22 <\/sup><\/strong>idem, <\/strong>S\u00e2rbi, bulgari \u015fi rom\u00e2ni \u00een Peninsula Balcanic\u0103 \u00een Evul Mediu, <\/em>\u00een [S.E.M.R.], pag. 63<\/strong>
\n23 <\/sup><\/strong>\u201e\u00abPoporul\u00bb Bucure\u015ftilor care face demonstra\u0163iile de pe str\u0103zi nu e poporul cel adev\u0103rat, care Dumnezeu \u015ftie c\u00e2t rabd\u0103 \u015fi c\u00e2t de pu\u0163in cap\u0103t\u0103 \u00een schimbul r\u0103bd\u0103rii lui\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Ce \u00eenseamn\u0103 popoare balcanice<\/em>, Conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 la Ateneul Rom\u00e2n \u00een ziua de 13 decembrie 1915, Tipografia \u015fi Leg\u0103toria <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>, V\u0103lenii de Munte, 1916, pag. 16<\/strong>
\n\u201e\u00abPoporul\u00bb, a\u015fa cum l-am cunoscut \u00een forma caricatural\u0103 care a dat vie\u0163ii noastre politice multe emo\u0163iuni fal\u015fe \u015fi multe zguduiri de care ar fi putut fi cru\u0163at\u0103 foarte u\u015for\u201d(ibidem), \u201e\u00eenseamn\u0103 na\u0163iunea pentru Revolu\u0163ia frances\u0103\u201d(ibidem), revolu\u0163ie care \u201ea vorbit de na\u0163iunea politic\u0103, n-a vorbit de na\u0163iunea etnic\u0103\u201d.,ibidem<\/strong>
\n\u201eDeosebirea e esen\u0163ial\u0103, \u015fi s\u0103 nu profan\u0103m terminul de popor confund\u00e2nd poporul vitejilor t\u0103cu\u0163i, unde sunt, cu \u00abpoporul\u00bb zgomoto\u015filor neviteji, unde sunt.<\/strong>
\n24 <\/sup><\/strong>Nicolae Iorga, <\/strong>Despre \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi locuin\u0163\u0103<\/em>, \u00een Nicolae Iorga, <\/strong>Istoria rom\u00e2nilor \u00een chipuri \u015fi icoane<\/em>, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 1992, Edi\u0163ie ce reproduce textul ap\u0103rut la Editura <\/strong>Ramuri<\/em> S.A., Craiova, 1921, pag. 82, [I.R.C.I.]<\/strong>
\n25 <\/sup><\/strong>\u201eCei mai dep\u0103rta\u0163i str\u0103mo\u015fi ai no\u015ftri, neamurile traco-ilirice, din Carpa\u0163i \u015fi Balcani, erau \u00een adev\u0103r p\u0103g\u00e2ni. Dar c\u00e2nd Roma lui Traian a str\u0103mutat \u00eentre d\u00e2n\u015fii coloni\u015ftii ei lua\u0163i din toat\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia, c\u00e2\u0163iva dintre ace\u015ftia au trebuit s\u0103 fie cre\u015ftini. C\u00e2t de pu\u0163ini s\u0103 fi fost, ei au trebuit s\u0103 \u00eenving\u0103 aici ca \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i c\u0103ci legea cre\u015ftin\u0103 avea \u00een sine \u00eensu\u015firile ce asigur\u0103 biruin\u0163a: adic\u0103, \u00eenainte de toate, cea mai mare iubire de oameni\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Ideile conduc\u0103toare din via\u0163a poporului rom\u00e2nesc<\/em>, Conferin\u0163\u0103 din cadrul ciclului de expuneri \u0163inut la Societatea Femeilor Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti \u00een anii 1904-1905, \u00een [I.R.C.I.], pag. 173, 174<\/strong>
\n26 <\/sup><\/strong>ibidem, pag. 173<\/strong>
\n27 <\/sup><\/strong>ibidem, pag. 171, 172<\/strong>
\n28 <\/sup><\/strong>ibidem, pag. 173<\/strong>
\n29 <\/sup><\/strong>ibidem<\/strong>
\n30 <\/sup><\/strong>Nicolae Iorga, <\/strong>La Legea asocia\u0163iunilor de muncitori, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 16 decembrie 1909 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 339<\/strong>
\n31 <\/sup><\/strong>\u201eIat\u0103, domnilor, ce se poate ceti \u00een raportul domnului doctor Popescu, care a cercetat numai un num\u0103r mic de fabrici din \u0163ar\u0103, \u015fi \u00een acest num\u0103r mic de fabrici a putut s\u0103 culeag\u0103 urm\u0103toarele constat\u0103ri. S-a dus la Azuga, a visitat fabrica de acolo, fabric\u0103 bun\u0103, l\u0103udat\u0103, \u015fi, cercet\u00e2nd locurile unde se ad\u0103postesc lucr\u0103torii, spune c\u0103 a g\u0103sit \u00abtipurile ad\u0103posturilor oamenilor de r\u00e2nd de la \u00eenceputurile epocei istorice p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre\u00bb.<\/strong>
\n32 <\/sup><\/strong>ibidem, pag. 339<\/strong>
\n33 <\/sup><\/strong>Nicolae Iorga, <\/strong>\u00cen chestia agita\u0163iilor evreie\u015fti, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 18 decembrie 1909 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 371<\/strong>
\n34 <\/sup><\/strong>\u201eSociali\u015ftii au fost odat\u0103 persoane sentimentale, care, dup\u0103 un stagiu oratoric \u00eenaintea tinichigiilor evrei \u015fi altor nedrept\u0103\u0163i\u0163i ai soartei, \u00ee\u015fi puteau permite s\u0103 treac\u0103 \u00eentr-un partid de ordine \u015fi s\u0103 ocupe cele mai \u00eenalte situa\u0163ii \u00een partidul acesta de ordine. Din aceast\u0103 fas\u0103 sentimental\u0103 \u00een care(;) sociali\u015ftii lucrau pentru \u00eent\u0103rirea Statului \u2013 a Statului dumnealor se poate, a Statului nostru ceva mai pu\u0163in, \u2013 va s\u0103 zic\u0103 din aceast\u0103 fas\u0103 s-a trecut \u00een alt\u0103 fas\u0103, de organisare real\u0103. Socialismul fusese represintat de persoane tinere foarte culte, av\u00e2nd mo\u015fii, sau care avuseser\u0103 mo\u015fii \u015fi care erau s\u0103 aib\u0103 mo\u015fii, care aveau c\u0103r\u0163i, care aveau gust pentru literatur\u0103, pentru arte, pentru lucrurile spiritului\u201d(idem, <\/strong>La Legea asocia\u0163iunilor de muncitori, <\/em>\u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 349), chiar dac\u0103 \u201eera \u015fi pu\u0163in snobism\u201d., ibidem<\/strong>
\n35 <\/sup><\/strong>Nicolae Iorga, <\/strong>Chestia agita\u0163iilor evreie\u015fti, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 11 februarie 1910 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 392<\/strong>
\n36 <\/sup><\/strong>ibidem, pag. 396, 397<\/strong>
\n37 <\/sup><\/strong>\u201eCe represint\u0103 \u00abAdev\u0103rul\u00bb? Un talent mare? O grupare de talente, o autoritate, un ideal? Ce represint\u0103?<\/strong>
\n38 <\/sup><\/strong>ibidem, pag. 359<\/strong>
\n39 <\/sup><\/strong>Apropo, \u201ec\u00e2nd scriam, colaborator benevol, f\u0103r\u0103 leg\u0103turi de partid, la \u00abEpoca\u00bb \u015fi aveam libertatea de a scrie ceea ce voiam, tratam chestiunile ca scriitor, ca istoric, \u015fi era \u00een mine un av\u00e2nt de simpatie uman\u0103, de mil\u0103 pentru nenoroci\u0163i, pe care experien\u0163a, asprimea, nedrept\u0103\u0163ile vie\u0163ii, pe care tic\u0103lo\u015fia acelora de care \u00eemi fusese mil\u0103 un moment, mi-au distrus-o\u201d., (idem, <\/strong>\u00cen<\/em> c<\/strong>hestia manifesta\u0163iilor studen\u0163e\u015fti, <\/em>\u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 362) \u00cemi permiteam chiar o ilusie pe care acum nu mi-o mai permit(;) un sentiment pe care mi-l interzic ast\u0103zi. Credeam c\u0103 se poate g\u0103si o categorie de Evrei, \u2013 o categorie, nu persoane isolate \u2013, care s\u0103 poat\u0103 fi, dac\u0103 nu util\u0103 vie\u0163ii noastre, cel pu\u0163in inofensiv\u0103, \u00een mas\u0103 ceva mai mare, \u00een mijlocul vie\u0163ii na\u0163ionale. De atunci au venit \u00eens\u0103 interven\u0163iuniuni de la America, gazete particulare cu caracter na\u0163ional evreiesc \u00eentemeiate aici, pentru a ne str\u00e2nge de g\u00e2t c\u00e2nd era nevoie. Ne-au str\u00e2ns de g\u00e2t \u00eendat\u0103 dup\u0103 c\u0103derea lui Cuza; ni s-au pus \u00eent\u00e2iu m\u00e2inile \u00een g\u00e2t dup\u0103 R\u0103zboiu, c\u00e2nd, iar\u0103\u015fi, situa\u0163ia noastr\u0103 era nesigur\u0103.; al treilea iar\u0103\u015fi ne-au pus m\u00e2na \u00een g\u00e2t c\u00e2nd a venit crisa social\u0103. Aceasta este(;) tentativ\u0103 de asasinat care se face \u00eempotriva noastr\u0103 ca na\u0163iune dominant\u0103, de c\u0103tre acei cari \u00eembrac\u0103 formele cele mai vulpine ca s\u0103-\u015fi arate dorin\u0163a de a fi bunii no\u015ftri fra\u0163i\u201d., ibidem, pag. 362<\/strong>
\n40 <\/sup><\/strong>idem, <\/strong>Chestia agita\u0163iilor evreie\u015fti,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 397<\/strong>
\n41 <\/sup><\/strong>idem, <\/strong>\u00cen<\/em> <\/strong>chestia manfesta\u0163iilor studen\u0163e\u015fti,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 366<\/strong>
\n42 <\/sup><\/strong>\u201eLa Br\u0103ila este o foaie evreiasc\u0103, al c\u0103rii nume este \u00abRom\u00e2nia\u00bb. Foaia(;) vorbe\u015fte despre chestia socialist\u0103, despre afacerea Racovschi,(;) despre \u00eenjghebarea partidului socialist \u00een Rom\u00e2nia, despre admirabilul program al acestui partid, care pledeaz\u0103 pentru desfiin\u0163area Bisericii, care pledeaz\u0103 pentru desfiin\u0163area caracterului na\u0163ional al Statului, care pledeaz\u0103 pentru desfiin\u0163area o\u015ftirii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi termin\u0103 cu \u00eengrijirea special\u0103 pentru acordarea de drepturi la Evrei, spun\u00e2nd lucrul l\u0103murit\u201d., idem, <\/strong>Chestia agita\u0163iilor evreie\u015fti, <\/em>\u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 397, 398<\/strong>
\n43 <\/sup><\/strong>Apropo: \u201ede la oficina aceasta(;) de unde se r\u0103sp\u00e2ndesc \u00een toat\u0103 lumea cele mai tic\u0103loase calomnii \u015fi insulte la adresa Rom\u00e2niei \u015fi a na\u0163iei noastre este adresat\u0103 c\u0103tre lucr\u0103torii din Fran\u0163a urm\u0103toarea not\u0103, urm\u0103toarea pl\u00e2ngere, care mi se comunic\u0103 \u00een copie ar\u0103t\u00e2ndu-se \u015fi la ce persoan\u0103 g\u0103se\u015fte un exemplar din originalul tip\u0103rit.<\/strong>
\n44 <\/sup><\/strong>idem, <\/strong>\u00cen chestia manifesta\u0163iilor studen\u0163e\u015fti, <\/em>\u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 366, 368<\/strong>
\n45 <\/sup><\/strong>ibidem, pag. 368<\/strong>
\n46 <\/sup><\/strong>ibidem <\/strong>
\n47 <\/sup><\/strong>ibidem<\/strong>
\n48 <\/sup><\/strong>ibidem, pag. 366<\/strong>
\n49 <\/sup><\/strong>idem, <\/strong>Chestia agita\u0163iilor evreie\u015fti,<\/em> \u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 397<\/strong>
\n50 <\/sup><\/strong>\u201eTradi\u0163ia nu e dec\u00e2t ideea verificat\u0103 asupra realit\u0103\u0163ii\u201d. (Nicolae Iorga, <\/strong>Idei asupra problemelor actuale<\/em>, Editura <\/strong>Cugetarea<\/em>, Bucure\u015fti, 1935, pag 15) \u201e\u00centre cei doi termeni care formeaz\u0103 via\u0163a noastr\u0103 de ast\u0103zi, formele care nu mai cuprind nimic \u015fi realit\u0103\u0163ile care nu \u015fi-au c\u0103utat \u00eenc\u0103 forma\u201d(ibidem, pag 11), \u201eea reprezint\u0103(;) minimul de posesie\u201d (ibidem, pag. 14) \u2013 [de] \u201elucruri verificate(;) care te ajut\u0103 s\u0103 nu gre\u015fe\u015fti\u201d (ibidem, pag. 143) \u2013 \u201ecare e necesar pentru ca o societate s\u0103 tr\u0103iasc\u0103\u201d. (ibidem, pag. 14) Iar \u201e\u00eentoarcerea la tradi\u0163ie nu \u00eenseamn\u0103 \u00eentoarcerea la trecut, ci \u0163inerea \u00een seam\u0103 a ceea ce din transmisiunea secolilor e \u00eenc\u0103 viu, cu adev\u0103rat viu \u00een sufletul omenesc\u201d., ibidem, pag. 13<\/strong>
\n51 <\/sup><\/strong>\u015ei-aici, lua\u0163i aminte: \u201eO civiliza\u0163ie nu se c\u00e2nt\u0103re\u015fte dup\u0103 \u00eentre\u0163inerea str\u0103zilor \u015fi num\u0103rul felinarelor, ci e un lucru de ordin moral\u201d (ibidem, pag. 52), \u201elucrul de c\u0103petenie fiind starea moral\u0103 din care vine munca onest\u0103 \u015fi ordonat\u0103 a unei societ\u0103\u0163i; bugetul se subordoneaz\u0103 unor necesit\u0103\u0163i care vin din toat\u0103 starea economic\u0103 \u015fi sufleteasc\u0103 a ei\u201d., ibidem, pag. 72<\/strong>
\n52 <\/sup><\/strong>idem, <\/strong>Ideile conduc\u0103toare din via\u0163a poporului rom\u00e2nesc<\/em>, \u00een [I.R.C.I.], pag. 189<\/strong>
\n53 <\/strong><\/sup>\u201eUnitatea elementar\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului str\u00e2ns \u00eentre Dun\u0103re, Nistru \u015fi Tisa se impune de la prima vedere. Cele dou\u0103 mari r\u00e2uri de la R\u0103s\u0103rit \u015fi de la Apus curg\u00e2nd \u00een acela\u015fi sens ca \u015fi cele care curg \u00eentre ele dou\u0103, alc\u0103tuiesc una dintre cele mai perfecte configura\u0163ii geografice care se \u00eent\u00e2lnesc pe lume, impun\u00e2nd unitatea politic\u0103 neap\u0103rat\u0103. Toate aceste regiuni legate astfel prin aceea\u015fi \u00eendoit\u0103 \u00eenf\u0103\u015furare de ape care le str\u00e2nge de linia Dun\u0103rii, iar \u00een Dobrogea le razim\u0103 pe Mare, constituie un singur bulz care g\u0103se\u015fte tot ce-i trebuie \u00eenl\u0103untrul lui \u015fi nu mai are nevoie, oricare ar fi hasardul expansiunilor \u015fi peste acest hotar ale unei rase viguroase, de nimic \u00een afar\u0103, d\u00e2nd, iar\u0103\u015fi, o ideal\u0103 saturare economic\u0103\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Drepturile Rom\u00e2nilor asupra teritoriului lor na\u0163ional unitar<\/em>, Cuv\u00e2ntare \u0163inut\u0103 \u00een numele Academiei Rom\u00e2ne \u00een seara de 31 maiu 1919, Tipografia <\/strong>Cultura Neamului Rom\u00e2nesc<\/em>, Bucure\u015fti, 1919, pag, 4,5<\/strong>
\n54 <\/sup><\/strong>\u201ePopoarele care \u00eenainteaz\u0103 \u00eencet \u015fi sigur sunt cele care nu se bucur\u0103 de simpatia general\u0103. Cel mai mare r\u0103u pe care-l poate da norocul este s\u0103 te alinte toat\u0103 lumea pe bra\u0163e. Nenorocirea poporului grecesc \u00een secolul al XIX-lea a stat \u00een aceia c\u0103 de dragul lui Temistocle \u015fi Pericle toat\u0103 lumea a n\u0103v\u0103lit cu sfaturile, a dat speran\u0163e, a f\u0103g\u0103duit, dar numai c\u00e2nd \u015fi-a dat seama poporul grecesc de z\u0103d\u0103rnicia tuturor complimentelor \u015fi a c\u0103utat \u00een el \u00eensu\u015fi elementele sale de putere, s-a \u00eent\u00e2mplat ceva\u201d., ibidem, pag. 18<\/strong>
\n55 <\/sup><\/strong>\u201eAst\u0103zi, c\u00e2nd e vorba de viitorul \u0163\u0103rii, ne g\u00e2ndim la dou\u0103 lucruri: unii, optimi\u015fti p\u00e2n\u0103 la naivitate, socot c\u0103 prin sistemul pactelor, \u00een a c\u0103ror eficacitate eu nu cred, au asigurat acest viitor, al\u0163ii, mai cumin\u0163i, se g\u00e2ndesc la crearea unui suflet de ap\u0103rare \u015fi la g\u0103sirea formelor materiale pentru a se asigura\u201d., idem, <\/strong>Idei asupra problemelor actuale<\/em>, pag. 77<\/strong>
\n56 <\/sup><\/strong>\u201eC\u00e2nd toate problemele societ\u0103\u0163ii le dai \u00een m\u00e2na celui din urm\u0103 dintre oameni, c\u00e2nd cel din urm\u0103 vagabond, prin votul lui, influen\u0163eaz\u0103 \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 ca \u015fi mintea cea mai luminat\u0103 asupra soartei \u0162\u0103rii\u201d (Nicolae Iorga, <\/strong>Noua direc\u0163ie \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc<\/em>, Conferin\u0163\u0103 radiofonic\u0103 al c\u0103rei text este publicat la 26 ianuarie 1935 \u00een Revista <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een Nicolae Iorga, <\/strong>Sfaturi pe \u00eentuneric. Conferin\u0163e la Radio<\/em>, vol.I, Funda\u0163ia pentru Literatur\u0103 \u015fi Art\u0103 <\/strong>Regele Carol II<\/em>, Bucure\u015fti, 1936, pag. 42 [S.I.C.R.v.I.]), suntem \u201eo societate c\u0103reia \u00eei lipse\u015fte orice unitate de vedere \u015fi orice bas\u0103 serioas\u0103 de judecat\u0103, lucruri de pl\u00e2ns cu l\u0103crimi de s\u00e2nge, fiindc\u0103 este vorba de \u00eensu\u015fi viitorul acestei \u0163\u0103ri \u015fi al acestui neam\u201d., ibidem, pag. 43<\/strong>
\n57 <\/sup><\/strong>\u201eSolidaritatea moral\u0103(;) \u00eenseamn\u0103 \u00eent\u00e2iu recunoa\u015fterea necesit\u0103\u0163ii unor scopuri c\u0103rora oricine trebuie s\u0103 li se \u00eenchine cu credin\u0163a \u015fi munca sa, gata s\u0103 \u00eenfrunte orice primejdii \u015fi s\u0103 primeasc\u0103 asupr\u0103-\u015fi orice suferin\u0163\u0103\u201d. (Nicolae Iorga, <\/strong>Solidaritatea na\u0163ional\u0103<\/em>, Conferin\u0163\u0103 radiofonic\u0103 al c\u0103rei text este publicat la 26 ianuarie 1935 \u00een Revista <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [S.I.C.R.v.I.], pag. 195) \u201eLa temelia \u00eens\u0103\u015fi a vie\u0163ii na\u0163ionale, unde [macin\u0103] scormoniturile ideologilor \u00eennebuni\u0163i de teorii, care sunt adesea de \u00eemprumut, nu se \u00eeng\u0103duie idei personale\u201d (ibidem) \u015fi \u201econsidera\u0163iile de interes [meschin] nu se pot apropia\u201d., ibidem<\/strong>
\n58 <\/sup><\/strong>Nicolae Iorga, <\/strong>Via\u0163a sufleteasc\u0103 a poporului rom\u00e2n<\/em>, \u00een [I.R.C.I.], pag. 203<\/strong>
\n59 <\/sup><\/strong>Nicolae Iorga, <\/strong>La Reforma agrar\u0103, <\/em>Discurs rostit \u00een \u015fedin\u0163a din 9 iunie 1917 a Camerei Deputa\u0163ilor<\/strong>,<\/em> \u00een Nicolae Iorga, <\/strong>Discursuri parlamentare<\/em>, volumul I-iu, partea II-a, Editura <\/strong>Bucovina<\/em>, I.E. Torou\u0163iu, Bucure\u015fti, 1939, pag.375 [D.P.v.I.p.II.]<\/strong>
\n60 <\/sup><\/strong>idem, <\/strong>\u00cen chestia Legei c\u00e2rciumelor, <\/em>\u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 143<\/strong>
\n61 <\/sup><\/strong>\u201eUn popor cre\u015fte voinic \u015fi m\u00e2ndru \u00een ura furtunoas\u0103 a str\u0103inului, dac\u0103 \u015ftie s\u0103 smulg\u0103 puterile de via\u0163\u0103 ce zac \u00een ad\u00e2ncul lui \u00eensu\u015fi\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Cuget\u0103ri<\/em>, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi prefa\u0163at\u0103 de Barbu Theodorescu, Editura Tineretului, f.a., Bucure\u015fti, pag. 270, Reproduce textul Edi\u0163iei I-a, intitulat\u0103 <\/strong>G\u00e2nduri \u015fi sfaturi ale unui om ca oricare altul<\/em>, Tipografia <\/strong>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>, V\u0103lenii de Munte, 1905<\/strong>
\n62 <\/sup><\/strong>idem, <\/strong>\u00cen chestia Legei c\u00e2rciumelor, <\/em>\u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 143, 144 <\/strong>
\n63 <\/sup><\/strong>idem, <\/strong>Chestia agita\u0163iilor evreie\u015fti, <\/em>\u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 390<\/strong>
\n64 <\/sup><\/strong>C\u0103ci, spre pild\u0103, \u201e\u015fti\u0163i c\u0103 \u00een r\u0103zboiu n-a murit nici un Evreu\u201d., ibidem, pag. 408<\/strong>
\n65 <\/sup><\/strong>\u00cens\u0103, aten\u0163ie! \u201e\u00centruc\u00e2t adev\u0103rata civiliza\u0163ie nu e \u00een antagonisme care par iremediabile, ci \u00een aplanarea lor, pentru ca sufletul omenesc s\u0103-\u015fi poat\u0103 urm\u0103ri, \u00een lini\u015fte munca \u015fi g\u0103si relativa fericire pe baza adev\u0103rurilor universal acceptate \u015fi completate\u201d (idem, <\/strong>Idei asupra problemelor actuale<\/em>, pag. 11), \u201eStatul na\u0163ional nu d\u0103 dreptul la tirania na\u0163ional\u0103, iar un stat dezna\u0163ionalizator e un organism care lucreaz\u0103 \u00eempotriva lui \u00eensu\u015fi\u201d. (ibidem, pag. 182) A\u015fadar, \u201ea recunoa\u015fte elementele str\u0103ine intrate \u00een civiliza\u0163ia ta (a le respecta valoarea uman\u0103 n.n.) nu e nici o sc\u0103dere. Idealul const\u0103 \u00een a lua c\u00e2t mai multe de la to\u0163i (a-\u0163i maximiza \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele extrase din experien\u0163a fiec\u0103ruia n.n.), \u00een a le potrivi (a le evalua, lucid \u015fi comparativ, at\u00e2t \u00eentre ele c\u00e2t \u015fi cu zestrea ta de \u00een\u0163elepciune), \u00een a g\u0103si o form\u0103 de armonizare, \u015fi \u00een a creea ceva potrivit \u0163ie, propriu (adecvat n.n.) na\u0163iei tale\u201d., ibidem, pag. 97<\/strong>
\n66 <\/sup><\/strong>idem, <\/strong>Chestia agita\u0163iilor evreie\u015fti, <\/em>\u00een [D.P.v.I.p.I.], pag. 406<\/strong>
\n67 <\/sup><\/strong>ibidem, pag. 391<\/strong>
\n68 <\/strong><\/sup>\u00een sensul de a uni \u00eentre d\u00e2nsele \u201etoate influen\u0163ele str\u0103ine, culese din toate p\u0103r\u0163ile, p\u0103str\u00e2nd caracterele pe care le aveau, dar \u015fi adapt\u00e2ndu-le perfect fondului propriu al tradi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti\u201d., Nicolae Iorga, <\/strong>Eminescu. El, genera\u0163ia lui \u015fi genera\u0163ia noastr\u0103<\/em>, Conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 la Bucure\u015fti \u015fi V\u0103lenii de Munte \u00een 1929, <\/strong>Cuv\u00e2ntul<\/em>, Biblioteca de vulgarizare a Funda\u0163iei culturale din V\u0103lenii de Munte, nr. 9, \u00een Nicolae Iorga, <\/strong>Eminescu<\/em>, Studiu introductiv, note \u015fi bibliografie de Nicolae Iliu, Editura <\/strong>Junimea<\/em>, Ia\u015fi, 1981, pag. 140, [E.]<\/strong>
\n69 <\/sup><\/strong>Nicolae Iorga, <\/strong>Mihai Eminescu \u015fi ca factor unitar na\u0163ional<\/em>, Conferin\u0163\u0103 la Congresul Ligii Culturale, 28 iunie 1939 \u015fi publicat\u0103 \u00een <\/strong>Cuget clar<\/em>, Bucure\u015fti, IV, nr. 2, iulie 20. Textul se reg\u0103se\u015fte \u00een [E.], pag. 319<\/strong>
\n70 <\/sup><\/strong>ibidem<\/strong>
\n71 <\/sup><\/strong>ibidem<\/strong>
\n72 <\/sup><\/strong>idem, <\/strong>Cuget\u0103ri<\/em>, pag. 207<\/strong><\/p>\n

\n

(Textul integral al lucr\u0103rii: Radu Mihai Cri\u015fan, TOTUL PENTRU HRISTOS! TESTAMENTUL POLITIC AL LUI NICOLAE IORGA, Editura Cartea Universitar\u0103, Bucure\u015fti, 2006, ISBN (10) 973-731-402-6; ISBN (13) 978-973-731-402-4)<\/strong><\/p>\n

\n

P.S. Material primit de la autor in 2006 pentru publicare.<\/p>\n

M.G<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Motto: S\u0103geata adev\u0103rului se \u00eenfige \u00een tine, minciuna ce \u0163i s-a aruncat cade \u00een noroi la picioarele tale. (Nicolae IORGA, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-15421","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15421","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15421"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15421\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15424,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15421\/revisions\/15424"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15421"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15421"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15421"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}