{"id":15425,"date":"2013-09-16T19:47:44","date_gmt":"2013-09-16T19:47:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=15425"},"modified":"2013-09-16T20:22:23","modified_gmt":"2013-09-16T20:22:23","slug":"radu-mihai-crisan-eminescu-despre-romani-si-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/09\/16\/radu-mihai-crisan-eminescu-despre-romani-si-romania\/","title":{"rendered":"Radu Mihai Cri\u0219an: Eminescu despre Rom\u00e2ni \u0219i Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>“\u00cenmul\u0163irea claselor consumatoare \u015fi sc\u0103derea claselor productive, iat\u0103 r\u0103ul organic, \u00een contra c\u0103ruia o organizare bun\u0103 trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 remedii<\/strong><\/em>.”<\/strong> (Mihai Eminescu, Dup\u0103 cum se poate prevedea\u2026, Timpul, 2 octombrie 1879, \u00een Opere, vol. X, Edi\u0163ie critic\u0103 \u00eentemeiat\u0103 de Perpessicius, Editura Academiei, Bucure\u015fti, 1989, pag. 323<\/em>)<\/p>\n

Testamentul politic al lui Mihai Eminescu<\/strong><\/p>\n

“Nu voim s\u0103 tr\u0103im \u00eentr-un stat poliglot, unde a\u015fa numita patrie este deasupra na\u0163ionalit\u0103\u0163ii.”<\/strong><\/em><\/p>\n

“Singura ra\u0163iune de a fi a acestui stat, pentru noi, este na\u0163ionalitatea lui rom\u00e2neasc\u0103<\/em>. Dac\u0103 e vorba ca acest stat s\u0103 \u00eenceteze de-a fi rom\u00e2nesc, atunci o spunem drept c\u0103 ne este cumplit de indiferent\u0103 soarta p\u0103m\u00e2ntului lui.”<\/p>\n

“Voim \u015fi sper\u0103m <\/strong>nu <\/em>o \u00eentoarcere la un sistem feudal, ce nici n-a existat c\u00e2ndva \u00een \u0163ara noastr\u0103<\/em>, ci o mi\u015fcare de \u00eendreptare a vie\u0163ii noastre publice, o mi\u015fcare al c\u0103rei punct de vedere s\u0103 fie ideea de stat \u015fi de na\u0163ionalitate.”<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

“Mult-iubitul \u015fi prea-p\u0103timitul meu neam rom\u00e2nesc, \u201eRom\u00e2nii nu sunt nic\u0103ieri coloni\u015fti, venit\u00fari, oamenii nim\u0103nui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, popula\u0163ie mai veche dec\u00e2t to\u0163i conlocuitorii lor\u201d1. \u201eRasa istoric\u0103 formatoare a acestei \u0163\u0103ri este \u201eacel neam de oameni, acel tip etnic care, rev\u0103rs\u00e2ndu-se de o parte din Maramure\u015f, de alta din Ardeal, a pus temelia statelor rom\u00e2ne \u00een secolele al XIII-lea \u015fi al XIV-lea, \u015fi care, prin caracterul lui \u00eenn\u0103scut2, a determinat soarta acestor \u0163\u0103ri, de la [anul] 1200 \u015fi p\u00e2n\u0103 la [anul] 1700\u201d3. \u201eNu exist\u0103 nici o deosebire \u00eentre rasa rom\u00e2n\u0103 <\/em>din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabil\u0103 parte a Ardealului \u015fi a \u0162\u0103rii Ungure\u015fti. E absolut aceea\u015fi ras\u0103, cu absolut acelea\u015fi \u00eenclin\u0103ri \u015fi aptitudini4\u201d5.<\/p>\n

\u201eUn popor, oricare ar fi el, are dreptul a-\u015fi legiui trebuin\u0163ele \u015fi tranzac\u0163iunile ce rezult\u0103 neap\u0103rat din acele trebuin\u0163e, reciprocitatea rela\u0163iunilor sale: \u00eentr-un cuv\u00e2nt: legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede dec\u00e2t din el \u00eensu\u015fi; condi\u0163iunea de via\u0163\u0103 a unei legi, garan\u0163ia stabilit\u0103\u0163ii (garan\u0163ia legitimit\u0103\u0163ii n.n.) sale e ca ea s\u0103 fie un rezultat, o expresiune fidel\u0103 a trebuin\u0163elor acelui popor; legisla\u0163iunea trebui pus\u0103 \u00een aplicarea celei mai \u00eenaintate idei de drept, pus\u0103 \u00een raport cu trebuin\u0163ele poporului, astfel \u00eenc\u00e2t explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege s\u0103 nu contrazic\u0103 spiritul acestora. Industria trebuie s\u0103 fie a na\u0163iunii aceleia \u015fi p\u0103zit\u0103 de concuren\u0163\u0103 iar purt\u0103torul ei, comer\u0163ul, s-o schimbe pe aur, dar aurul, punga ce hr\u0103ne\u015fte pe industria\u015f \u015fi \u00eembrac\u0103 pe agricultor, trebuie, de asemenea, s\u0103 fie \u00een m\u00e2inile aceleia\u015fi na\u0163iuni. \u015etiin\u0163ele, afar\u0103 de ceea ce e domeniu public, trebui s\u0103 prezinte lucruri proprii na\u0163iunii, prin care ea s\u0103 fi contribuit la luminarea \u015fi \u00eenaintarea omenirii; artele \u015fi literatura frumoas\u0103 (beletristica n.n.) trebui s\u0103 fie oglinzi de aur ale realit\u0103\u0163ii \u00een care se mi\u015fc\u0103 poporul, o coard\u0103 nou\u0103, original\u0103, potrivit\u0103 pentru binele cel mare al lumii\u201d6.<\/p>\n

\u201ePeste noapte \u015fi prin surprindere\u201d7, \u201eam admis legiuiri str\u0103ine\u201d8, \u201elegi str\u0103ine \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului, care substituie, pretutindenea \u015fi pururea, \u00een locul no\u0163iunilor na\u0163ie, \u0163ar\u0103, rom\u00e2n, no\u0163iunea om<\/em>, cet\u0103\u0163ean al universului, fie din Berber, Nigritania, China sau(;) Gali\u0163ia?\u201d9\u2026 \u201eEi, bine, nu le-am admis pentru rom\u00e2n, cu interesele c\u0103ruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu care se potriveau \u015fi care \u015ftiu a se folosi de d\u00e2nsele. Am creat o atmosfer\u0103 public\u0103 pentru plante exotice, de care (din cauza c\u0103rora n.n.) planta autohton\u0103 moare\u2026 Azi avem cele mai \u00eenaintate institu\u0163ii liberale. Control, suveranitatea poporului, codice fran\u0163uze\u015fti, consilii jude\u0163ene \u015fi comunale. St\u0103m mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai r\u0103u, c\u0103ci institu\u0163iile noi nu se potriveau (\u015fi nu se potrivesc n.n.) cu starea noastr\u0103 de cultur\u0103, cu suma puterilor muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii noastre, \u00eenc\u00e2t trebuie s\u0103 le sleim pe acestea pentru a \u00eentre\u0163ine aparatul costisitor \u015fi netrebnic al statului modern\u201d10.<\/p>\n

\u201eE \u00eentr-adev\u0103r ciudat (simptomatic n.n.) de-a vedea un popor eminamente plugar ca al nostru \u015fi a c\u0103rui ra\u0163iune de-a fi este tocmai originea lui traco-roman\u0103, cum, din chiar senin \u015fi \u00eentr-o singur\u0103 noapte, erige teoria de om \u015fi om <\/em>teorie absolut\u0103 de stat \u015fi face din banul interna\u0163ional \u015fi din posesiunea acestuia singura m\u0103sur\u0103toare pentru a deosebi \u00eenr\u00e2urirea unui om de a celuilalt \u00een via\u0163a statului. Nici [nu] e lesne de \u00een\u0163eles cum un popor de plugari, ba \u00eenc\u0103 unul care s-a l\u0103sat de p\u0103storie de ieri-alalt\u0103ieri \u015fi s-a apucat de plug \u00eenainte de abia [cu] cincizeci de ani, putea s\u0103 se cread\u0103 \u00eendestul de bogat pentru a introduce, la el, forme de civiliza\u0163ie \u015fi institu\u0163ii pe care \u0163\u0103rile apusene, bogate prin industrie \u015fi printr-o dezvoltare economic\u0103 de sute de ani, abia le pot pl\u0103ti. Cea mai superficial\u0103 socoteal\u0103 din lume ar dovedi, \u00eendestul, c\u0103 puterea productiv\u0103 a na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti n-a crescut, n-a putut s\u0103 creasc\u0103 \u00een raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civiliza\u0163ie str\u0103in\u0103, introduse cu gr\u0103mada \u00een \u0163ara noastr\u0103\u2026 \u00cenzecitu-s-au \u015fi \u00eensutitu-s-au oare averea rom\u00e2nului \u015fi veniturile lui pentru a pl\u0103ti institu\u0163iile de o sut\u0103 de ori mai scumpe? Desigur c\u0103 nu. Clasele productive au dat \u00eend\u0103r\u0103t; proprietarii mari \u015fi \u0163\u0103ranii au s\u0103r\u0103cit; industria de cas\u0103 \u015fi me\u015fte\u015fugurile s-au stins cu des\u0103v\u00e2r\u015fire \u2013 iar clasele improductive, proletarii condeiului, cenu\u015ferii, oamenii ce \u00eencurc\u0103 dou\u0103 buchi pe h\u00e2rtie \u015fi aspir\u0103 a deveni deputa\u0163i \u015fi mini\u015ftri, advoca\u0163ii, s-au \u00eenmul\u0163it cu asupr\u0103 de m\u0103sur\u0103, dau tonul, conduc opinia public\u0103, fericesc na\u0163ia \u00een fiecare zi, pe h\u00e2rtie\u201d11.<\/p>\n

\u201eAstfel, statul rom\u00e2n nu mai este un produs al geniului rasei rom\u00e2ne, ci un text fran\u0163uzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l \u00een\u0163elege\u201d12 \u015fi nu-l va \u00een\u0163elege niciodat\u0103. \u201ePeste tot aceea\u015fi idee: s\u0103 dau str\u0103inilor ce-mi cer; c\u00e2t pentru rom\u00e2ni, pu\u0163in \u00eemi pas\u0103!\u201d13. \u201eConstitu\u0163ia noastr\u0103, pun\u00e2nd greutatea pe o clas\u0103 de mijloc, parte str\u0103in\u0103, parte neexistent\u0103, a dat loc la o declasare general\u0103 din cele mai dezastruase14. Nu mai exist\u0103 o alt\u0103 deosebire \u00eentre oameni, dec\u00e2t cea pe care o stabile\u015fte banul, oricum ar fi c\u00e2\u015ftigat\u201d15.<\/p>\n

\u201eUn sistem reprezentativ, \u00eentins ca o re\u0163ea asupra \u00eentregii \u0163\u0103ri, influen\u0163at \u00eens\u0103, \u00eentotdeauna, \u00een mod absolut, de guvernul central, \u015fi-a format \u00een fiecare p\u0103rticic\u0103 organele sale, sub form\u0103 de consilii jude\u0163ene, consilii comunale, consilii de instruc\u0163iune, consilii de sus \u015fi de jos, care nici nu \u015ftiu ce s\u0103 consilieze, nici nu au ce reprezenta (nici nu reprezint\u0103 n.n.) dec\u00e2t pe persoanele din care sunt compuse16\u201d17.<\/p>\n

Astfel, \u201eteoria de om \u015fi om<\/em>, o teorie curat filantropic\u0103 \u015fi un rezultat al comp\u0103timirii ce omul o are nu numai pentru semenul s\u0103u, ci chiar pentru animale, devine o stupiditate erij\u00e2ndu-se \u00een teorie de stat, c\u0103ci preface \u0163ara mo\u015ftenit\u0103, ap\u0103rat\u0103 cu v\u0103rsare de s\u00e2nge \u015fi cu priva\u0163iuni, \u00eentr-o mla\u015ftin\u0103 pentru scurgerea elementelor nes\u0103n\u0103toase din alte \u0163\u0103ri \u2013 introduc\u00e2nd \u00eentr-un stat eminamente na\u0163ional un sistem de institu\u0163ii cosmopolite\u201d18.<\/p>\n

Urmare aplic\u0103rii ei vom \u201eavea de-acum \u00eenainte domina\u0163ia banului interna\u0163ional, o domnie str\u0103in\u0103, impus\u0103 de str\u0103ini; libertatea de munc\u0103 \u015fi tranzac\u0163iuni; teoria de lupt\u0103 pe picior \u00een aparen\u0163\u0103 <\/em>egal, \u00een realitate <\/em>inegal. \u015ei, \u00een aceast\u0103 lupt\u0103, nu \u00eenvinge cine-i tare, nobil, sau eroic; \u00eenvinge cel pentru care orice mijloc de c\u00e2\u015ftig e bun, cel f\u0103r\u0103 scrupul fa\u0163\u0103 de concet\u0103\u0163enii s\u0103i, cel pentru care orice ap\u0103rare a muncii e o piedic\u0103 pe care va tinde a o r\u0103sturna, pe cale legiuit\u0103 sau pe cale piezi\u015f\u0103\u201d19.<\/p>\n

Urmare ei, \u201ecapitalul, care ar trebui s\u0103 fie \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ceea ce este prin natura lui, adic\u0103 un rezultat al muncii \u015fi, totodat\u0103, un instrument al ei, e, adesea, ca posesiune individual\u0103, rezultatul unor uneltiri vinovate, a exploat\u0103rii publicului prin \u00eentreprinderi hazardate \u015fi f\u0103r\u0103 tr\u0103inicie, a jocului de burs\u0103, a minciunii. Elemente economice nes\u0103n\u0103toase, uzurari \u015fi juc\u0103tori la burs\u0103, cavaleri de industrie \u015fi \u00eentreprinz\u0103tori \u015farlatani, se urc\u0103, cu repejune, \u00een clasele superioare ale societ\u0103\u0163ii omene\u015fti, \u00een locurile care, \u00eenainte, erau rezervate na\u015fterii ilustre, averii seculare, inteligen\u0163ei celei mai dezvoltate, caracterului celui mai drept \u015fi mai statornic\u2026Peste tot credin\u0163ele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, m\u00e2n\u0103-n m\u00e2n\u0103 cu s\u0103r\u0103cia claselor lucr\u0103toare, amenin\u0163\u0103 toat\u0103 cl\u0103direa m\u0103rea\u0163\u0103 a civiliza\u0163iei cre\u015ftine. Shakespeare cedeaz\u0103 bufoneriilor \u015fi dramelor de incest \u015fi adulteriu, cancanul alung\u0103 pe Beethoven, ideile mari asfin\u0163esc, zeii mor\u201d20\u2026 \u201eMita e-n stare s\u0103 p\u0103trunz\u0103 ori\u015fiunde \u00een \u0163ara aceasta, pentru mit\u0103 capetele cele mai de sus ale administra\u0163iei v\u00e2nd s\u00e2ngele \u015fi averea unei genera\u0163ii\u201d21\u2026 \u201eOameni care au comis crime grave r\u0103m\u00e2n somit\u0103\u0163i, se plimb\u0103 pe strade, ocup\u0103 func\u0163iuni \u00eenalte, \u00een loc de a-\u015fi petrece via\u0163a la pu\u015fc\u0103rie\u201d22\u2026 \u201eNe mul\u0163umim dac\u0103 actele guvernan\u0163ilor de azi nu sunt de-a dreptul de \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare, abstrac\u0163ie f\u0103c\u00e2nd de toate celelalte defecte ale lor, precum m\u0103rginirea intelectual\u0103, sl\u0103biciunea de caracter, lipsa unui adev\u0103rat \u015fi autentic sentiment patriotic\u201d23\u2026 \u201eTr\u0103d\u0103torii devin oameni mari \u015fi respecta\u0163i, b\u00e2rfitorii de cafenele \u2013 literatori, ignoran\u0163ii \u015fi pro\u015ftii \u2013 administratori ai statului rom\u00e2n24\u201d25.<\/p>\n

_________________________________________________________________________________________<\/p>\n

1 Mihai Eminescu, Se vorbe\u015fte c\u0103 \u00een Consiliul\u2026, Curierul de Ia\u015fi, 17, 19, 21, 26, 28 noiembrie 1876, \u00een Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, Edi\u0163ie critic\u0103 \u00eentemeiat\u0103 de Perpessicius, Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1980, pag. 253
\n2 de \u201eom a c\u0103rui tr\u0103s\u0103tur\u0103 distinctiv\u0103 e adev\u0103rul: inteligent f\u0103r\u0103 viclenie, r\u0103u \u2013 dac\u0103 e r\u0103u \u2013 f\u0103r\u0103 f\u0103\u0163\u0103rnicie, bun f\u0103r\u0103 sl\u0103biciune, n-are o cocoa\u015f\u0103 intelectual\u0103 sau fizic\u0103 ce caut\u0103 a o ascunde, nu are apuc\u0103turile omului slab; \u00eei lipse\u015fte acel iz de sl\u0103biciune care precump\u0103ne\u015fte \u00een fenomenele vie\u0163ii noastre publice sub forma lins\u0103 a bizantinismului \u015fi a espedientelor\u2026Toate figurile acelea f\u0103\u0163arnice \u015fi rele, viclene, f\u0103r\u0103
\ninteligen\u0163\u0103, toate acelea c\u00e2te ascund o duplicitate \u00een espresie, ceva hibrid, nu \u00eencap \u00een cadrul no\u0163iunii rom\u00e2n. Poate, a\u015fadar, c\u0103 acei oameni n-au avut timp s\u0103 se asimileze, poate apoi ca s\u0103 fie din rase prea vechi, prea osificate, prea sta\u0163ionare, pentru ca, prin \u00eencruci\u015fare, s\u0103 mai po\u0163i scoate ceva bun din ele\u201d., idem, Adeseori, o lege oarecare\u2026, Timpul, 15 martie 1880, \u00een Opere, vol. XI, Ed. cit., Bucure\u015fti, 1984, pag. 77
\n3 idem, Adev\u0103rul doare. Pe la 3 martie\u2026, Timpul, 1 aprilie 1881, \u00een Opere, vol. XII, Ed. cit., Bucure\u015fti, 1985, pag. 121
\n4 \u201eExist\u0103 multe indicii, at\u00e2t \u00een numirile localit\u0103\u0163ilor \u015fi r\u00e2urilor, precum \u015fi \u00een alte \u00eemprejur\u0103ri, care denot\u0103 o unitate a neamului rom\u00e2nesc preexistent\u0103 forma\u0163iunii (preexistent\u0103 form\u0103rii n.n.) statelor noastre. \u00cen adev\u0103r, pe c\u00e2nd g\u0103sim \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 Arge\u015ful, g\u0103sim tocmai \u00een nordul Daciei un p\u00e2r\u00e2u numit Argestrul, care se vars\u0103 din st\u00e2nga \u00een Bistri\u0163a, r\u00e2u ce izvor\u0103\u015fte din Maramure\u015f. Pe c\u00e2nd \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 afl\u0103m C\u00e2mpulungul ca \u0163inut \u015fi desc\u0103lec\u0103toare, afl\u0103m \u00een Bucovina, \u00een creierul mun\u0163ilor, un C\u00e2mpulung tot ca \u0163inut \u015fi desc\u0103lec\u0103toare. \u00cenainte sau imediat dup\u0103 formarea statelor rom\u00e2ne, vedem rom\u00e2nii de sub Coroana Ungariei pretinz\u00e2nd s\u0103 se judece \u00eentre ei dup\u0103 dreptul lor propriu, jus Olachale sau Olachorum; o cerere analog\u0103 fac moldovenii ce pribegiser\u0103 \u00een Polonia, s\u0103 se judece dup\u0103 dreptul rom\u00e2nesc. \u015ei aceasta c\u00e2nd? Pe la 1380. Care-a fost acest drept consuetudinar la care ei \u0163ineau cu sfin\u0163enie, fie sub coroana Ungariei, fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodat\u0103; era at\u00e2t de viu \u00een con\u015ftiin\u0163a poporului, at\u00e2t de necontestat de nimenea, \u00eenc\u00e2t nici unul din vechii no\u015ftri Domni, n-a g\u0103sit de cuviin\u0163\u0103 s\u0103-l codifice. \u00cen fine, unitatea actual\u0103 a limbei vorbite, de\u015fi e \u00een parte un merit special al lui Matei Basarab, dovede\u015fte totu\u015fi c\u0103, \u015fi \u00een aceast\u0103 privire, erau elemente cu totul omogene, preexistente limbei biserice\u015fti, care \u00eenclinau a c\u0103p\u0103ta o singur\u0103 form\u0103 scris\u0103. Organografic vorbind limba era aceea\u015fi; numai termenii, materialul de vorbe, difereau pe ici pe colo. O unitate at\u00e2t de pronun\u0163at\u0103 a limbei dovede\u015fte o unitate de origini etnice. E indiferent\u0103 cestiunea dac\u0103 elementele ce compuneau acest s\u00e2mbure de popor modern erau tracice \u015fi latine sau latine \u015fi ilirice, destul numai c\u0103, \u00een al VI-lea secol dup\u0103 Hristos, la n\u0103v\u0103lirea avarilor \u00een Tracia, anul 579, oastea condus\u0103 de Martin \u015fi Comen\u0163iol e compus\u0103 din oameni care vorbesc rom\u00e2ne\u015fte. Tot acest neam
\napare \u00een Dacia, iar asupra originii lui se ceart\u0103 p\u00e2n\u0103 azi \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii. Sigur e c\u0103, de\u015fi au multe elemente slavone \u00een limb\u0103, nu sunt slavi. Motivul pentru care nu sunt \u015fi nu pot fi slavi este lingvistic. Legile dup\u0103 care cuvintele latine s-au pref\u0103cut \u00een cuvinte rom\u00e2ne\u015fti \u015fi-au sf\u00e2r\u015fit demult evolu\u0163iunea lor; \u00een momentul \u00een care rom\u00e2nii au primit cuvinte slavone, limba lor era format\u0103 de secole deja, \u00eenc\u00e2t, de\u015fi cuvintele slavone sunt vechi, ele nu s-au asimilat nici p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi cu limba noastr\u0103, excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd vreo patru sau cinci vocabule care privesc p\u0103storia. E incontestabil c\u0103 un popor care, sute de ani, n-a avut nevoie de drept scris, de\u015fi a avut epoci de bog\u0103\u0163ie \u015fi de glorie, a fost un popor t\u00e2n\u0103r, s\u0103n\u0103tos, bine \u00eentemeiat.
\nEtnograful Hoffman scrie, \u00een secolul al XVIII-lea, c\u0103 dezvoltarea craniului la rasa rom\u00e2n\u0103 e admirabil\u0103, c\u0103 sunt cranii care merit\u0103 a fi \u00een fruntea civiliza\u0163iei. \u00cen sf\u00e2r\u015fit Wirchow, naturalist celebru, d\u0103 craniului albanez rangul \u00eent\u00e2i \u00eentre toate craniile de ras\u0103 din vechiul Imperiu al R\u0103s\u0103ritului, \u015fi cel albanez e identic cu cel al rasei rom\u00e2ne, cu al mocanilor no\u015ftri de azi\u201d., idem, Adev\u0103rul doare. Pe la 3 martie\u2026, Timpul, 1 aprilie 1881, \u00een Opere, vol. XII, pag. 122
\nMai mult, \u201eMiron Costin, \u00een suta a \u015faptusprezecea, constat\u0103 unitatea de limb\u0103, de datine juridice, religioase \u015fi de via\u0163\u0103 familial\u0103. El descrie cur\u0103\u0163enia \u015fi frumuse\u0163ea limbei vorbite \u00een Maramure\u015f \u015fi via\u0163a neat\u00e2rnat\u0103 a rom\u00e2nilor de acolo, ne d\u0103 legenda fond\u0103rii Moldovei \u015fi \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, constat\u0103 identitatea de origine \u015fi limb\u0103 a poporului. \u00cen acela\u015fi timp, c\u0103r\u0163ile biserice\u015fti, tip\u0103rite \u00een Ardeal, \u00een Moldova, \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, opresc procesul de diversificare \u015fi de dialectizare a graiului viu; acesta prime\u015fte, prin c\u0103r\u0163i, o norm\u0103 unitar\u0103 \u00een rostire \u015fi \u00een scriere, c\u0103ci, printr-un instinct fericit, traduc\u0103torii \u015fi scriitorii originali aleg ca model dialectul cel mai arhaic al rom\u00e2nilor, cel vorbit \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi \u00eentr-o parte a Ardealului, \u00eentruc\u00e2t la cel mai vechi din toate se puteau reduce, ca la un prototip, dialectele ce \u00eencercau a se forma pe atunci. Poate s\u0103 fi fost un instinct de adev\u0103r, poate c-a fost chiar cuno\u015ftin\u0163a limbei latine care i-a \u00eendemnat la aceasta. Al\u0103turi cu limba exist\u0103, ca element de unitate, literatura popular\u0103, a c\u0103rei r\u0103sp\u00e2ndire uniform\u0103 nu e de t\u0103g\u0103duit. Acelea\u015fi balade ce s-au cules \u00een mun\u0163ii Moldovei sau ai Ardealului s-au aflat, \u00een variante, \u00een Dobrogea, \u00eenc\u00e2t se constat\u0103 c\u0103 amintitele piese de literatur\u0103 popular\u0103 aveau tendin\u0163a de-a se r\u0103sp\u00e2ndi la to\u0163i rom\u00e2nii\u201d., idem, De c\u00e2te ori \u00abRom\u00e2nul\u00bb era \u00een opozi\u0163ie\u2026, Timpul, 14 august 1882, \u00een Opere, vol. XIII, Ed. cit., Bucure\u015fti, 1985, pag. 168
\n5 idem, \u00abRom\u00e2nul\u00bb a contractat n\u0103ravul\u2026, Timpul, 29 iulie 1881, \u00een Opere, vol. XII, pag. 266
\n6 idem, Ecuilibrul, Federa\u0163iunea, 22 aprilie, 4 mai 1870, \u00een Opere, vol. IX, pag. 93, 92
\n7 idem, De c\u00e2te ori \u00abRom\u00e2nul\u00bb era \u00een opozi\u0163ie\u2026, Timpul, 14 august 1882, \u00een Opere, vol. XIII, pag. 168
\n8 idem, Paralele economice, Timpul, 13 decembrie 1877, \u00een Opere, vol. X, Ed. cit., Bucure\u015fti, 1989, pag. 20
\n9 idem, De ceea ce ne temem\u2026, Timpul, 27 mai 1879, \u00een Opere, vol. X, pag. 259
\n10 idem, Paralele economice, Timpul, 13 decembrie 1877, \u00een Opere, vol. X, pag. 20
\n11 idem, Ieri domnul deputat Giani\u2026, Timpul, 22 februarie 1879, \u00een Opere, vol. X, pag. 193
\n12 idem, De c\u00e2te ori \u00abRom\u00e2nul\u00bb era \u00een opozi\u0163ie\u2026, Timpul, 14 august 1882, \u00een Opere, vol. XIII, pag. 168
\n13 idem, Dar dulci, nobili \u015fi politico\u015fi\u2026, Timpul, 23 mai 1882, \u00een Opere, vol. XIII, pag. 123
\n14 \u201eFiecare consti\u0163utie, ca legea fundamental\u0103 a unui stat, are drept corelat o clas\u0103 mai cu sam\u0103, pe care se \u00eentemeiaz\u0103. Corelatul constitu\u0163iilor statelor apusene este o clas\u0103 de mijloc, bogat\u0103, cult\u0103, o clas\u0103 de patriciani, de fabrican\u0163i, industria\u015fi care v\u0103d \u00een constitu\u0163ie mijlocul de a-\u015fi reprezenta interesele \u00een mod adecvat cu \u00eensemn\u0103tatea lor. La noi, legea fundamental\u0103n nu \u00eensemneaz\u0103 dec\u00e2t egalitatea pentru to\u0163i scribii de-a ajunge la func\u0163iile cele mai \u00eenalte ale statului\u201d., idem, Influen\u0163a austriac\u0103 asupra rom\u00e2nilor din Principate, Convorbiri literare, 1 august 1876, \u00een Opere, vol. IX, pag. 173
\n15 idem, Economi\u015ftii observ\u0103\u2026, Timpul, 10 iulie 1881, \u00een Opere, vol. XII, pag. 237
\n16 \u00cen ele, \u201etoate numirile \u00een func\u0163iuni nu se fac dup\u0103 merit, ci dup\u0103 cum ordon\u0103 deputa\u0163ii \u2013 parlamentarii n.n. -, care, la r\u00e2ndul lor, at\u00e2rn\u0103 de comitetele de politicieni de profesie, formate \u00een fiece centru de jude\u0163. Aceste comitete \u00ee\u015fi \u00eempart toate \u00een familie. Ele creeaz\u0103, din banii jude\u0163elor, burse pentru copiii \u00abpatrio\u0163ilor\u00bb trimi\u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate s\u0103 numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri jude\u0163ene pe unde \u00abpatrio\u0163ii\u00bb au c\u00e2te un petec de mo\u015fie, \u00eenc\u00e2t toat\u0103 munca public\u0103, fie sub forma de contribu\u0163ie, fie sub cea de presta\u0163iune, se scurge, direct ori indirect, \u00een buzunarul unui \u00abpatriot\u00bb\u201d., idem, Abstrac\u0163ie f\u0103c\u00e2nd\u2026, Timpul, 20-21 aprilie 1881, \u00een Opere, vol. XII, pag. 14
\n17 idem, De ceea ce ne temem\u2026, Timpul, 27 mai 1879, \u00een Opere, vol. X, pag. 259
\n18 idem, \u00centre multele nepl\u0103ceri ale vie\u0163ii\u2026, Timpul, 22 martie 1879, \u00een Opere, vol. X, pag. 209
\n19 idem, Trei zile de-a r\u00e2ndul\u2026, Timpul, 20 februarie 1879, \u00een Opere, vol. X, pag. 191, 192
\n20 idem, Alalt\u0103ieri, luni diminea\u0163a\u2026, Timpul, 5 aprilie 1879, \u00een Opere, vol. X, pag. 214
\n21 idem, Domnul Simeon Mih\u0103lescu public\u0103\u2026, Timpul, 18 aprilie 1879, \u00een Opere, vol. X, pag. 223
\n22 idem, \u00abRom\u00e2nul\u00bb \u00een ajunul alegerilor\u2026, Timpul, 3 mai 1879, \u00een Opere, vol. X, pag. 229
\n23 idem, Nu \u00eencape \u00eendoial\u0103\u2026, Timpul, 8 august 1880, \u00een Opere, vol. XI, pag. 291
\n24 \u201eFavoarea \u015fi interesul electoral singure prezideaz\u0103 la alegerea amploaia\u0163ilor statului, cu toate c\u0103 cine nu \u015ftie c\u0103, integritatea, capacitatea, experien\u0163a, \u015fi probitatea factorilor \u00eens\u0103rcina\u0163i de-a aplica legile \u015fi regulamentele sunt condi\u0163iuni esen\u0163iale ale mersului regulat al unei bune administra\u0163ii, a garan\u0163iei drepturilor \u015fi ap\u0103r\u0103rii intereselor fiec\u0103ruia [dintre cet\u0103\u0163eni], \u015fi, prin urmare, a bunului trai \u015fi lini\u015ftei publice? Dar, sub regimul actual, interesul personal, convenien\u0163ele de coterie, primeaz\u0103 fa\u0163\u0103 de interesul general \u015fi binele public. Necesitatea de-a conserva o majoritate compact\u0103 \u015fi devotat\u0103 \u00een Adun\u0103ri trece peste orice alte considera\u0163ii. Pentru a dob\u00e2ndi glasurile deput\u0103\u0163iilor trebuie exigen\u0163ele \u2013 preten\u0163iile n.n. \u2013 lor satisf\u0103cute, se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 func\u0163iunile delicate de prefec\u0163i \u015fi subprefec\u0163i creaturilor deputa\u0163ilor \u2013 proteja\u0163ilor parlamentarilor n.n. -, care, sub numele \u2013 protec\u0163ia n.n. \u2013 lor administreaz\u0103 districtele dup\u0103 plac \u015fi dispun, f\u0103r\u0103 nici o responsabilitate, de interesele, de averea \u015fi de onoarea cet\u0103\u0163enilor.
\nFunc\u0163iunile publice sunt, adesea, \u00een m\u00e2inile unor oameni strica\u0163i, lovi\u0163i de sentin\u0163e judec\u0103tore\u015fti; astfel muncitorii de p\u0103m\u00e2nt \u2013 sintagma, de fapt, \u00eei desemneaz\u0103 pe to\u0163i truditorii n.n. \u2013 sunt supu\u015fi la vexa\u0163iuni, la acte arbitrare, adev\u0103rate cauze care [le] aduc mizeria. Justi\u0163ia, subordonat\u0103 politicii, a devenit o fic\u0163iune \u015fi nu mai exist\u0103 nici o garan\u0163ie pentru cele mai pre\u0163ioase interese ale societ\u0103\u0163ii\u201d., idem, \u00centr-un lung articol\u2026, Timpul, 27 ianuarie 1882, \u00een Opere, vol. XIII, pag. 43
\nSpre exemplu: \u201eUn om e implicat \u00eentr-o mare afacere pe c\u00e2t se poate de scandaloas\u0103, care se denun\u0163\u0103 \u2013 care este dat\u0103 \u00een vileag n.n. -. Acest om este men\u0163inut \u00een func\u0163ie; dirijaz\u0103 [el] \u00eensu\u015fi cercet\u0103rile f\u0103cute contra sa; partidul \u0163ine mor\u0163i\u015f a-l reabilita, aleg\u00e2ndu-l \u00een Senat. Aici el \u00eensu\u015fi denun\u0163\u0103 c\u0103 exist\u0103 aceast\u0103 scabroas\u0103 afacere, dar maturul corp trece la ordinea zilei, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 recaz\u0103 col\u0163ul v\u0103lului ce se ridicase\u201d., idem, Am discutat cu nep\u0103rtinire\u2026, Timpul, 10 decembrie 1880, \u00een Opere, vol. XI, pag. 439
\n25 idem, Lucru de care trebuie\u2026, Timpul, 15 mai 1879, \u00een Opere, vol. X, pag. 234″<\/p>\n

Radu Mihai Cri\u0219an<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

P.S. “Testamentul politic al lui Mihai Eminescu”<\/em> , <\/strong>de Radu Mihai Cri\u0219an, material primit pentru publicare prin 2005-2006.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“\u00cenmul\u0163irea claselor consumatoare \u015fi sc\u0103derea claselor productive, iat\u0103 r\u0103ul organic, \u00een contra c\u0103ruia o organizare bun\u0103 trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 remedii.” [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-15425","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15425","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15425"}],"version-history":[{"count":10,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15425\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15428,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15425\/revisions\/15428"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15425"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15425"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15425"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}