{"id":15453,"date":"2013-09-17T14:26:11","date_gmt":"2013-09-17T14:26:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=15453"},"modified":"2013-09-17T14:26:11","modified_gmt":"2013-09-17T14:26:11","slug":"%e2%80%9cjustin-parvu-sau-urcarea-pe-muntele-sfant-al-ceahlaului%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2013\/09\/17\/%e2%80%9cjustin-parvu-sau-urcarea-pe-muntele-sfant-al-ceahlaului%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"\u201cJustin P\u00e2rvu sau urcarea pe Muntele Sf\u00e2nt al Ceahl\u0103ului\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

“De peste 30.000 ani, poate chiar de la apari\u0163ia omului \u00een spa\u0163iul de genez\u0103 al poporului rom\u00e2n, Ceahl\u0103ul adun\u0103 manifest\u0103rile sacre ale Omului, Ceahl\u0103ul este munte sacru, Coloan\u0103 a Cerului \u015fi loc de m\u00e2ntuire a omului. Chiar \u015fi \u00een cele mai dure timpuri ale Marelui Ghe\u0163ar paleolitic, locuirea Ceahl\u0103ului a fost mereu intens\u0103 \u015fi toate reperele arheologice arat\u0103 c\u0103 \u015fi atunci, ca \u015fi acum, \u00een alt fel de timpuri dure, menirea locuirii omene\u015fti a Caehl\u0103ului era \u015fi este una sacr\u0103. Atunci c\u00e2nd un c\u0103rturar, Dimitrie Cantemir, scria de Ceahl\u0103u ca despre un Olimp al antichit\u0103\u0163ii, asta avea \u00een vedere: c\u0103 \u015fi \u00eenaltele cur\u0163i adunate la Constantinopol \u015ftiau c\u0103 Ceahl\u0103ul este Munte Sf\u00e2nt. De la 1992 \u00eencoace sacralitatea acestui Munte a fost revitalizat\u0103 de Iustin P\u00e2rvu, n\u0103scut \u00een satul Poiana Largului, jude\u0163ul Neam\u0163, \u00eentr-o familie de \u0163\u0103rani. Oricine poate face un click pe unul din motoarele de c\u0103utare ale Internetului \u015fi s\u0103 afle c\u00e2t a suferit, \u015fi c\u00e2t\u0103 suferin\u0163\u0103 a transformat \u00een lumin\u0103 aceast\u0103 adev\u0103rat\u0103 minune \u015fi legend\u0103 a neamului omenesc, Iustin P\u00e2rvu. Universit\u0103\u0163ile lui au fost via\u0163a simpl\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, o modest\u0103 \u015fcoal\u0103 preo\u0163easc\u0103, un calvar ost\u0103\u015fesc p\u00e2n\u0103 la Don, \u00een cel de al doilea r\u0103zboi mondial, apoi necontenit, \u015fi pentru mul\u0163i ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 1964, necru\u0163\u0103toarele \u00eenchisori comuniste. \u015ei apoi, iar \u015fi iar, smerit\u0103 via\u0163\u0103 monahal\u0103. \u015ei \u00een tot acest timp (s-a n\u0103scut la 10 februarie 1918) a crezut cu toat\u0103 puterea fiin\u0163ei lui \u00een Dumnezeu \u015fi \u00een rostul fiin\u0163ei omene\u015fti ca parte din lumina prin care se manifest\u0103 Dumnezeu. Dup\u0103 1989 a vrut s\u0103 se retrag\u0103 \u00een cea mai ad\u00e2nc\u0103 sih\u0103strie, dar voia Domnului a fost s\u0103 mearg\u0103 la Muntele Sf\u00e2nt al Ceahl\u0103ului \u015fi s\u0103 construiasc\u0103 acolo, pe un loc sfin\u0163it de str\u0103mo\u015fi, M\u0103n\u0103stirea \u201cSf\u00e2ntul Petru\u201d. Ucenic al p\u0103rintelui Cleopa (la Sih\u0103stria Neam\u0163ului), a devenit \u00eentre timp el \u00eensu\u015fi mare duhovnic \u015fi aprinz\u0103tor de foc duhovnicesc \u00een inimile a sute de c\u0103lug\u0103ri. Dup\u0103 construirea M\u0103n\u0103stirii \u201cPetru Vod\u0103\u201d zeci de mii, sute de mii de credincio\u015fi au reluat pelerinajul spre Muntele Sf\u00e2nt al neamului rom\u00e2nesc atra\u015fi de lumina bl\u00e2nd\u0103 a acestui om simplu \u015fi modest, pentru care trecerea dur\u0103 a timpului a \u00eensemnat doar \u00eenc\u0103 \u015fi mai mult\u0103 iradiere de bun\u0103tate, r\u0103bdare \u015fi lumin\u0103. Rostul acestui scris \u00eens\u0103, nu este s\u0103-i mai ar\u0103t\u0103m \u00eenc\u0103 o dat\u0103 calit\u0103\u0163ile de om sf\u00e2nt. Mul\u0163i le cunosc \u015fi f\u0103r\u0103 scrisul acesta, \u015fi f\u0103r\u0103 alte scrisuri. Or, \u00eencerc\u0103rile prin care trece \u015fi neamul rom\u00e2nesc, \u015fi ortodoxia \u00een ultima sut\u0103 de ani sunt deosebit de grele. Sunt poate cele mai grele prin care a trecut vreo na\u0163iune european\u0103 \u00een acela\u015fi timp. Doar \u00een Basarabia poporul rom\u00e2n a pierdut \u00eentre 1940 \u015fi 1952 aproape un milion de oameni (din 3,2 milioane). Apoi a venit o nou\u0103 \u015fi teribil\u0103 \u00eencercare, comunismul. Dup\u0103 1989, \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi \u00een Basarabia, \u015fi \u00een Bucovina, alte \u00eencerc\u0103ri, provocate \u015fi de s\u0103r\u0103cirea istovitoare a rom\u00e2nilor, \u015fi de ignoran\u0163a elitelor politice \u015fi intelectuale, \u015fi de diversiunile de tot felul, mai ales a celor mesianice \u015fi geopolitice, nu ne-au adus nici pace, nici bun\u0103stare. Iar integrarea \u00een NATO \u015fi UE au fost \u00eent\u00e2rziate mai ales prin efortul unor min\u0163i nihiliste, majoritatea provenite din familiile fo\u015ftilor criminali bol\u015fevici, care au destabilizat spa\u0163iul etno-cultural rom\u00e2nesc cu legendele nihiliste, ateiste ale demitiz\u0103rii, tr\u0103irii biologice numai acum, ale distrugerii tradi\u0163iilor str\u0103mo\u015fe\u015fti \u015fi ale str\u0103mo\u015filor, \u015fi, mai ales, cele ale distrugerii credin\u0163ei noastre ortodoxe. \u015ei atunci, parc\u0103 din senin, a ren\u0103scut, mai ales \u00een preajma Ceahl\u0103ului, uria\u015fa for\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103 a neamului rom\u00e2nesc care a echilibrat balan\u0163a devenirii noastre, ba chiar putem spune c\u0103 a \u00eenclinat-o cu putere spre partea Binelui \u015fi a Luminii. Anume ace\u015fti oameni, unii simpli de tot, ca p\u0103rin\u0163ii Cleopa, Papacioc, Iustin P\u00e2rvu sau Sofian, al\u0163ii, cu \u00eenalte studii teologice, dar \u015fi cu cele \u00eenchisorice\u015fti, ca Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103 sau Bartolomeu Anania (care a dat poporului rom\u00e2n \u015fi o nou\u0103, superb\u0103, redac\u0163ie a Bibliei), al\u0163ii str\u0103lumina\u0163i, ca p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, ne-au dat lumina pentru a se vedea drumurile cele bune \u00een cea\u0163\u0103 tulbure a globaliz\u0103rii. Anume ei, cu bl\u00e2nde\u0163e \u015fi rug\u0103ciune, cu smerenie \u015fi iubire, f\u0103r\u0103 a striga pe la televiziuni sau prin ziare, f\u0103r\u0103 a umbla cu toiagul din poart\u0103 \u00een poart\u0103, f\u0103r\u0103 a impune nim\u0103nui cosmogonii sau politichii, au adunat zecile de milioane de rom\u00e2ni l\u00e2ng\u0103 moa\u015ftele Sfintei Paraschiva la Ia\u015fi, sau l\u00e2ng\u0103 cele ale Sf\u00e2ntului Dumitru la Bucure\u015fti, sau l\u00e2ng\u0103 cele ale Sfantului Ioan la Prislop, dar \u015fi la sutele de m\u0103n\u0103stiri rom\u00e2ne\u015fti \u015fi la multele mii de biserici rom\u00e2ne\u015fti din \u00eentreaga lume. Am putea spune c\u0103 numai prin biserica ortodox\u0103 \u015fi duhovnicii ei ne-am p\u0103strat unitatea de neam \u015fi de credin\u0163\u0103, adic\u0103 am dat \u015fanse poporului rom\u00e2n pentru toat\u0103 ziua de m\u00e2ine. Acest om minunat, acest c\u0103lug\u0103r str\u0103luminat, Iustin P\u00e2rvu (adic\u0103 \u201eprimul\u201d, dac\u0103 citim \u00een vechiul substrat indo-european), ca \u015fi mul\u0163i al\u0163i duhovnici rom\u00e2ni din ultimii 10-15 ani, nu au avut nevoie nici de Sorbona, nici de Oxford, nici de alt\u0103 mare universitate sau \u015fcoal\u0103 a lumii ca s\u0103 se manifeste ca uria\u015fe for\u0163e spirituale \u015fi ca neclintite firi vizionare. Ci numai de omeneasca calitate de a se fi n\u0103scut \u00eentr-o simpl\u0103 \u015fi modest\u0103 familie de \u0163\u0103rani rom\u00e2ni, uneori \u00een preajma Ceahl\u0103ului, a Muntelui Sf\u00e2nt al neamului nostru din timpurile noastre cele mai vechi, din timpurile noastre primordiale. Dar cu logosul dumnezeiesc \u00een inim\u0103. Dar cu apropierea de Dumnezeu prin iubire\u2026 Po\u0163i s\u0103 ai \u00een buzunar sau \u00een CV toate diplomele tuturor universit\u0103\u0163ilor lumii, dar dac\u0103 nu ai \u00een inim\u0103 lumina bl\u00e2nd\u0103 a lui Dumnezeu degeaba intri fie \u015fi pe por\u0163ile Ierusalimului.\u201d<\/strong><\/p>\n

ANDREI VARTIC, Chisinau<\/strong><\/p>\n

2006<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0Foto:\u00a0Cristina Nichitus Roncea<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“De peste 30.000 ani, poate chiar de la apari\u0163ia omului \u00een spa\u0163iul de genez\u0103 al poporului rom\u00e2n, Ceahl\u0103ul adun\u0103 manifest\u0103rile [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-15453","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15453","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15453"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15453\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15456,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15453\/revisions\/15456"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15453"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15453"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15453"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}